Capitolul II (Solomon mov)

PERSOANE

126. Capacitatea de exercițiu anticipată:

a) poate fi recunoscută minorului care a împlinit vârsta de 16 ani, de către instanta de tutelă şi
familie, pentru motive temeinice şi cu ascultarea părinților sau tutorelui, precum şi, dacă este
cazul, cu avizul consiliului de familie;
b) operează de plin drept, prin depunerea unei cereri în acest sens, de către minorul care a
împlinit vârsta de 16 ani;
c) priveşte doar bunurile, nu şi persoana minorului, cu privire la care se va exercita în continuare
autoritatea părintească.

127. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă:

a) trebuie încuviințate sau autorizate, în cazurile prevăzute de lege, de către instanţa de tutelă și
familie, cel mai târziu după momentul încheierii actului;
b) pot fi orice acte de conservare sau de administrare, precum şi acte de dispozitie de valoare
rezonabilă, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor;
c) sunt anulabile, chiar fără dovedirea unul prejudiciu, dacă sunt altele decât acte de conservare,
acte de administrare care nu îl prejudiciază sau acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter
curent şi care se execută la data încheierii lor.

128. Minorul:
a) poate încheia acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la
profesia sa numai dacă a împlinit vârsta de 15 ani şi doar cu încuviintarea părinților sau a
tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul;
b) poate încheia acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la
profesia sa, chiar şi în cazul în care nu a împlinit vârsta de 14 ani, însă cu încuviinţarea părinților
sau tutorelui, precum şi, dacă este cazul, cu respectarea dispozițiilor legii speciale;
c) exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligațiile izvorâte din actele juridice privind
munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, încheiate în condițiile
legii, putând, de asemenea, să dispună singur de veniturile dobândite.

129. Persoanele fără capacitate de exerciţiu:

a) pot încheia singure actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum şi actele de
dispoziţie;
b) pot invoca şi singure, în apărare, anulabilitatea unui act pentru incapacitatea lor rezultată din
minoritate ori din punerea sub interdicţie judecătorească;
c) pot încheia acte juridice privind îndeletnicirile lor artistice cu încuviinţarea părinţilor sau
tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii special, dacă este cazul.
130. Anulabilitatea actului pentru incapacitatea rezultată din minoritate sau din punerea
sub interdicţie judecătorească:
a) poate fi înlăturată prin simpla declarație că este capabil să contracteze, făcută de cel lipsit de
capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă;
b) poate fi invocată, în apărare, de cel lipsit de capacitate de exerciţiu;
c) poate fi cerută în termenul general de prescripție de 3 ani, dar cursul prescripţiei este
suspendat, cât timp persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exercițiu
restrânsă nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie
legală contrară.

131. Confirmarea actului juridic anulabil făcut în timpul minorității, atunci când minorul
trebuia să fie reprezentat sau asistat:
a) poate fi făcută de minorul devenit major, prin manifestarea de voință expresă sau tacită, însă
certă, de a renunţa la dreptul de a invoca anulabilitatea actului juridic;
b) poate fi realizată, în timpul minorității, de persoana chemată de lege să încuviinţeze actele
minorului, atunci când încuviinţarea era suficientă pentru încheierea valabilă a actului, precum şi
de instanţa de tutelă şi familie, atunci Latin Ju când era chemată să autorizeze, în condițiile legii,
încheierea acestora;
c) poate fi realizată, oricând, de instanța de tutelă şi familie, din oficiu sau la nud lumcererea
minorului sau a tutorelui, în temeiul competenței acesteia în materia atre adică le ocrotirii
persoanei fizice.

132. Lipsa autorizației administrative necesare înfiinţării persoanei juridice:

a) se sancţionează cu nulitatea absolută;
b) reprezintă o cauză de nulitate aplicabilă doar persoanelor juridice de drept privat, nu şi celor
de drept public, care nu sunt supuse autorizării;
c) poate atrage sancțiunea nulității relative a persoanei juridice.

133. Nulitatea persoanei juridice:

a) se acoperă numai în cazul nulității relative, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei
instanţe de judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată;
b) poate fi invocată, pentru cauzele de nulitate relativă, în termen de un an de la data înregistrării
sau înfiinţării acesteia, după caz;
c) în nicio situație nu poate fi opusă terților de către persoana juridică şi nici de către fondatorii
sau asociații acesteia.

134. Constatarea sau declararea nulității persoanei juridice:

a) atrage încetarea, cu efect retroactiv, a persoanei juridice şi intrarea în lichidare;
b) atrage răspunderea fondatorilor sau asociaţilor, în condițiile legii, pentru obligațiile persoanei
juridice care s-au născut în sarcina sa de la data înființării ei şi până la data notării în registrele
publice a hotărârii judecătoreşti de constatare sau declarare a nulităţii;
c) atrage intrarea în lichidare, aceasta nemaiputând încheia acte juridice noi, ci numai dintre cele
necesare lichidării
135. Actele juridice încheiate de fondatori în contul unei persoane juridice în curs de
constituire:
a) sunt considerate a fi actele acesteia doar în măsura în care persoana juridică nou-creată le-a
preluat după dobândirea personalității juridice;
b) atrag răspunderea nelimitată şi solidară a fondatorilor, asociaților, reprezentanţilor şi a oricăror
alte persoane care au lucrat în numele persoanei juridice, dacă au fost încheiate în contul acesteia
cu încălcarea dispozitiilor privind capacitatea de folosință anticipată a persoanei juridice;
c) sunt considerate actele persoanei juridice, dacă aceasta le-a preluat după dobândirea
personalității juridice, dar numai de la data preluării.

136. Nu pot face parte din organele de administrare şi de control ale persoanei juridice:
a) cei declarați prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de funcţie;
b) cei cu capacitate de exercițiu restrânsă, însă numai dacă prin actul de constituire nu se prevede
altfel;
c) incapabilii.

137. Organele de administrare ale persoanei juridice:

a) se află în raporturi de muncă cu persoana juridică, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul
de constituire sau statut;
b) trebuie să acționeze în interesul acesteia, cu prudenţa şi diligența cerute unui bun proprietar;
c) pot fi desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, în numele și pe seama persoanei juridice,
numai în temeiul actului de constituire sau al statutului.

138. Hotărârile sau deciziile contrare legii, actului de constituire sau statutului pot fi
atacate în justiţie:
a) de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la
deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de
şedinţă;
b) de către fondatori, în termen de 15 zile de la data când a avut loc şedința;
c) de către administratori, când hotărârea priveşte revocarea lor din funcție.

139. Acţiunea în anularea hotărârii emise de organele persoanei juridice:

a) poate fi pornită în termen de 15 zile de la data când a fost comunicată copia de pe hotărâre ori
de la data când a avut loc şedinţa, după caz;
b) poate fi formulată de orice persoană interesată, dacă se invocă motive de nulitate absolută;
c) dacă este introdusă de toți administratorii, instanța desemnează unul dintre ei pentru
reprezentarea persoanei juridice.
140. Actele juridice făcute de organele de administrare ale persoanei juridice:
a) sunt actele persoanei juridice înseși, dacă au fost făcute în limitele puterilor ce le-au fost
conferite;
b) sunt lovite de nulitate absolută, dacă încalcă principiul specialității capacității de juridică
folosintă;
c) care depăşesc limitele conventionale ale puterii de reprezentare angajează persoana juridică
față de terţi, dacă actul de constituire sau statutul acesteia au fost publicate.

141. Acţiunea în răspundere împotriva membrilor organelor de conducere pentru

prejudiciile cauzate persoanel juridice prin încălcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor:
a) poate fi decisă chiar în lipsa înscrierii pe ordinea de zi a propunerii de introducerea acţiunii;
soanei
b) atrage suspendarea de drept a mandatului administratorilor, până la rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti;
c) va fi exercitată de persoana desemnată de organul de conducere competent, cu aceeaşi
majoritate cu care, potrivit prevederilor statutare, este decisă introducerea acţiunii în răspundere.

142. Faptele licite sau ilicite ale organelor persoanelor juridice:

a) atrag răspunderea persoanei juridice de drept public, în condiții derogatorii de la cele ale
răspunderii persoanelor juridice de drept privat, numai dacă prin lege specială se prevede această
derogare;
b) atrag întotdeauna răspunderea persoanelor juridice în calitate de comitent, pentru faptele licite
sau ilicite ale organelor de administrare;
c) obligă însăşi persoana juridică, numai pentru faptele săvârşite cu prilejul exercitării funcţiei
lor, chiar dacă nu au legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

143. Persoana juridică:

a) poartă denumirea stabilită, în condițiile legii, prin actul de constituire sau statut;
b) poate opune altor persoane schimbarea denumirii, chiar şi în lipsa efectuării menţiunilor în
registrele de publicitate sau de evidenţă;
c) poate avea mai multe sedii cu caracter principal.

144. Reorganizarea persoanei juridice:

a) se realizează prin absorbție, contopire, divizare sau transformare;
b) se face cu respectarea conditiilor prevăzute pentru dobândirea personalității juridice, dacă prin
lege, actul de constituire sau statut nu se dispune altfel;
c) are ca efect transmiterea drepturilor şi obligațiilor atât între părți, cât şi față de terți, numai
prin înregistrarea operațiunii și de la data acesteia, chiar şi în situatia persoanelor juridice care nu
sunt supuse înregistrării.
145. Fuziunea nu poate avea loc:
a) între o persoană juridică de drept public şi o persoană juridică de drept privat;
b) între o persoană juridică şi o sucursală a acesteia;
c) între două societăţi civile.

146. În cazul contractelor încheiate în considerarea calității persoanei juridice supuse

reorganizării:
a) acestea îşi încetează efectele, dacă părțile au stipulat expres că reorganizarea persoanei
juridice va produce acest efect;
b) menţinerea sau repartizarea celor condiționate de acordul părții interesate depinde de
consimţământul sau refuzul acesteia în termen de 10 zile de la notificarea sau înştiințarea ei prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
c) lipsa de răspuns a părţii interesate, în termenul prevăzut de lege, echivalează cu acceptarea de
menținere sau preluare a contractului de către persoana juridică succesoare.

147. În cazul divizării, răspunderea fiecăreia dintre persoanele juridice dobânditoare:

a) va fi angajată pentru obligațiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor
dobândite sau păstrate integral;
b) va fi angajată integral pentru obligațiile persoanei juridice divizate, indiferent de valoarea
obligatiilor legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate integral;
c) va fi angajată numai în condițiile prevăzute în actul de reorganizare, în cazul persoanelor
juridice de drept public, răspunderea acestora neputând fi stabilită în aceleaşi condiții cu cele
aplicabile persoanelor juridice de drept privat.

148. Opoziţia la actele prin care s-a hotărât reorganizarea:

a) poate fi introdusă numai de către creditori, în termen de 30 de zile de la data când au luat
cunoştinţă de aprobarea reorganizării, dar nu mai târziu de un an de la data publicării acesteia,
sau, după caz, de la data aprobării acesteia de către organul competent, potrivit legii;
b) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților;
c) suspendă executarea, indiferent de garanţiile oferite de persoana juridică debitoare.

149. Bunurile rămase după lichidarea persoanei juridice:

a) primesc destinația stabilită în actul de constituire sau statut ori cea stabilită în hotărârea
organului competent, luată înainte de dizolvare;
b) trec în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului în a cărui rază teritorială se află, dacă
aceasta a fost dizolvată pentru motivul că scopul pe care îl urmărea sau mijloacele întrebuințate
pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice;
c) intră în proprietatea beneficiarilor la data preluării lor de către aceştia, dacă prin lege nu se
prevede altfel.
 Capitolul II (Solomon albastru)
PERSOANE

103. După anularea hotărârii declarative de moarte, cel care a fost declarant mort poate
obține:
a) restituirea prin echivalent a bunului înstrăinat cu titlu oneros de către moștenitorul apparent de
bună-credință unui terț de bună-credință;
b) de la terțul dobânditor cu titlu gratuit înapoierea bunului său, doar dacă acesta din urmă a fost
de rea-credință;
c) de la moștenitorului aparent restituirea productelor bunurilor din succesiune.

104. Minorul lipsit de capacitate de exercițiu:

a) poate dispune singur de veniturile obținute din exercitarea îndeletnicirilor sale artistice;
b) poate fi obligat la restituirea prestațiilor ca urmare a anulării actului juridic, în toate cazurile,
doar în limita folosului analizat;
c) necăsătorit îl poate recunoaște singur, fără nicio încuviințare, pe copilul său, dacă are
discernământ la momentul recunoașterii.

105. Minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă aflat sub tutelă:

a) poate accepta oferta de donație, cu încuviințarea scrisă a tutorelui, fără a fi necesară
autorizarea instanței de tutelă;
b) poate renunța la moștenire, cu încuviințarea scrisă a tutorelui, fără a fi necesară autorizarea
instanței de tutelă și avizul consiliului de familie;
c) poate face daruri obișnuite, potrivit stării lui material, fără încuviințarea scrisă a tutorelui.

106. Pierde capacitatea de exercițiu deplină:

a) minorul din a cărui culpă exclusivă a fost pronunțat divorțul;
b) minorul care a fost de rea-credință la încheierea căsătoriei anulate;
c) minorul emancipat pus sub interdicție.

107. Curatorul special numit de instanţa de tutelă pentru îngrijirea şi reprezentarea celui a
cărui punere sub interdicţie judecătorească se solicită, precum şi pentru administrarea
bunurilor acestuia:
a) are drepturile şi obligațiile stabilite de lege în sarcina tutorelui, care i se aplică în mod
corespunzător;
b) are, de regulă, drepturile şi obligatiile prevăzute de lege în sarcina mandantului;
c) acţionează, cu privire la bunurile interzisului, ca un administrator însărcinat cu simpla
administrare a bunurilor altuia.

108. Minorul lipsit de capacitate de exercițiu poate încheia personal şi singur:

a) unele acte juridice nepatrimoniale;
b) orice acte patrimoniale de dispoziție, dacă sunt de mică valoare;
c) acte de administrare care nu-l prejudiciază.
109. Identificați afirmaţia falsă:
a) prin încetarea funcţiei tutorelui, încetează şi tutela;
b) controlul cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor tutorelui se realizează de instanţa de
tutelă;
c) tutorele poate vinde, cu avizul consiliului de familie, un bun al minorului soțul tutorelui.

110. Identificați afirmaţia incorectă:

a) minorul emancipat poate încheia donaţii;
b) minorul sub 14 ani nu poate încheia niciun act de dispoziţie;
c) o persoană poate dobândi drepturi şi obligaţii încă de la concepţiune.

111. Actele juridice încheiate de fondatorii unei persoane juridice în curs de constituire cu
nerespectarea puterilor conferite pentru înfiinţarea persoanei juridice:
a) sunt lovite de nulitate absolută, ca urmare a încălcării limitelor capacităţii de folosinţă
anticipate;
b) sunt inopozabile persoanei juridice, dar aceasta, după ce dobândeşte personalitate juridică, le
poate ratifica;
c) pot atrage răspunderea personală a fondatorilor faţă de terţi doar în cazul în care persoana
juridică nu preia asupra sa actele respective.

112. Persoana juridică:

a) este supusă principiului specialității capacității de folosință;
b) păstrează, până la finalizarea lichidării, o capacitate reziduală de folosinţă;
c) poate primi doar acele donaţii care sunt necesare pentru a lua fiinţă în mod valabil.

113. Efectul creator şi efectul extinctiv se produc întotdeauna în cazul reorganizării 120.
Ider persoanei juridice prin:
a) transformare;
b) fuziune prin absorbție sau divizare totală;
c) fuziune prin contopire.

114. Nulitatea persoanei juridice:

a) poate produce efecte şi în dauna terţilor;
b) nu are ca efect dispariţia imediată a persoanei juridice;
c) se poate invoca întotdeauna de instanţă din oficiu.

115. Identificați afirmaţia incorectă:

a) în privinţa conţinutului capacităţii civile a persoanei juridice, se aplică legea în vigoare la data
înfiinţării persoanei juridice;
b) capacitatea de folosinţă este diferită pentru fiecare persoană juridică;
c) capacitatea de folosinţă a persoanei juridice are un caracter intangibil
116. În materia persoanei juridice:
a) constatarea nulității absolute a actului constitutiv atrage nulitatea absolută a persoanei juridice,
însă această sancţiune poate fi acoperită;
b) minoritatea asociatului unic atrage nulitatea relativă a persoanei juridice;
c) existenţa unui obiect de activitate contrar bunelor moravuri în cazul unei societăţi poate fi
invocată de Oficiul Registrului Comerțului.

117. Persoana juridică fără scop lucrativ:

a) nu poate avea decât drepturi patrimoniale;
b) nu poate realiza venituri din activităţi conexe obiectului de activitate;
c) poate face donaţii.

118. În cazul încheierii de către o persoană juridică a unui act juridic pentru care legea
cere forma autentică ad validitatem, administratorul persoanei juridice:
a) poate semna singur actul în fața notarului public, neavând nevoie de o procură autentică;
b) trebuie să prezinte notarului public o procură autentică prin care organul de conducere al
persoanei juridice îl împuternicește să o reprezinte în faţa notarului public;
c) trebuie să fie însoțit în fața notarului public de către unul dintre fondatorii persoanei juridice.

119. Identificați afirmația corectă:

a) actul prin care părinții lui X, minor în vârstă de 12 ani, donează un imobil aparţinând acestuia
este supus autorizării instanței de tutelă pentru valabilitate;
b) în litigiile privind tutela, instanţa de tutelă poate decide ascultarea unui minor în vârstă de 5
ani, dacă socoteşte necesar acest lucru;
c) minorul căsătorit poate vinde un autoturism care îi aparține fără încuviinţarea instanţei de
tutelă.

120. Identificați afirmaţia eronată:

a) actul prin care un interzis judecătoresc achiziționează de la ghişeul Metrorex o cartelă de
metrou de 2 călătorii este valabil;
b) nerespectarea de către persoana juridică a autorizațiilor prevăzute de lege pentru desfăşurarea
activității atrage nulitatea relativă sau absolută, după caz, în funcţie de interesul ocrotit;
c) persoanele juridice fără scop lucrativ pot desfăşura exclusiv activităţi nepatrimoniale.

121. Dacă, la data de 10.04.2014, A, în vârstă de 13 ani, îi vinde lui B, major, o motocicletă
BMW de ultimă generație:
a) oricare dintre părți poate solicita anularea contractului de vânzare, pe motiv de lipsă a
capacităţii de exercițiu a lui A;
b) acţiunea în anulare nu poate fi introdusă cu succes de către mama lui A la data de 10.07.2019,
chiar dacă aceasta a cunoscut încheierea actului abia la 1.01.2019;
c) în cazul în care este chemat în judecată pentru refuzul de predare a autoturismului, A va putea
invoca incapacitatea sa, cu succes, pe cale de excepție, doar dacă face dovada că prețul stabilit a
fost derizoriu.
122. Dacă Dorel are 13 ani, Fănel are 15 ani, iar Şerbănel are 18 ani şi este pus sub
interdicţie:
a) Şerbănel poate face orice donații prin reprezentant (tutore), spre deosebire de Dorel şi Fănel,
care pot face doar daruri obişnuite, potrivite cu starea lor materială;
b) Fănel şi Şerbănel, dacă desfăşoară activități artistice, pot dispune singuri de veniturile astfel
realizate, spre deosebire de Dorel;
c) Dorel, ca şi Şerbănel, nu poate încheia personal şi singur, în calitate de locator, un contract de
închiriere pe o perioadă de 5 ani, cu privire la un imobil deținut în proprietate, fie acest contract
și profitabil, în timp ce Fănel poate încheia valabil un asemenea contract, personal şi singur, dacă
actul nu îl prejudiciază.

123. Este falsă următoarea afirmaţie:

a) contractul prin care, acționând în numele și pe seama persoanei juridice, administratorul
închiriază către soțul său un imobil aparținând societății, la o chirie egală cu aproximativ 50%
din nivelul de piață al chiriei pentru imobile similare, este lovit de nulitate absolută pentru cauză
ilicită;
b) persoana juridică nu poate formula în mod valabil o acţiune având ca obiect interzicerea
folosirii denumirii sale în numele produselor comercializate de o altă persoană juridică, precum
şi publicarea hotărârii de condamnare, acestea fiind mijloace de ocrotire a drepturilor
nepatrimoniale şi fiind, în consecinţă, rezervate persoanei fizice;
c) minorul de 17 ani a cărui căsătorie a fost desfăcută prin divorţ pentru culpa sa exclusivă poate,
ca regulă, să facă parte din organele de administrare ale persoanei juridice.

124. În materia capacității civile a persoanei fizice:

a) persoana aflată într-un avion dispărut deasupra Oceanului Atlantic poate fi declarată moartă,
pe cale judecătorească, fără trecerea vreunui termen;
b) cu titlu de sancțiune civilă, instanța poate menţine actul prin care un minor de 16 ani a
cumpărat personal şi singur un autoturism, dacă minorul a falsificat conţinutul cărții sale de
identitate în sensul indicării unei date de naştere cu 5 ani anterioară datei reale;
c) minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate fi pus sub interdicţie, iar în cazul în care se
constituie, pentru ocrotirea sa, şi un consiliu de familie, minorul nu poate constitui valabil o
superficie asupra unui teren care îi aparține, chiar şi pentru un pret avantajos şi chiar dacă există
încuviințarea tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă, dacă nu s-a emis un aviz pozitiv de către
consiliul de familie.

125. Identificati afirmația eronată:

a) incapacitățile speciale de folosinţă pot fi deduse pe baza analogiei;
b) autorizarea instanţei de tutela este necesară pentru orice acte încheiate de un minor cu
capacitate de exercițiu restrânsă, dacă acestea sunt cu executare succesivă; st lor
c) instanţa de tutelă poate decide ascultarea unui minor în vârstă de 4 ani în litigii care il privesc.
126. În materia atributelor de identificare a persoanei fizice:
a) orice persoană are un domiciliu legal;
b) persoana al cărei nume este uzurpat prin preluarea, fără drept, în denumirea unei persoane
juridice, poate solicita instanţei să dispună încetarea utilizării a denumirii, acţiunea fiind
imprescriptibilă;
c) minorul lipsit de capacitate deplină de exercițiu nu poate face singur o recunoaştere de
paternitate.

127. Identificați afirmaţia eronată:

a) dacă A, în vârstă de 15 ani, încheie un contract de vânzare cu privire la un imobil fără
încuviinţarea ocrotitorului legal, actul nu poate fi confirmat de către A după majorat;
b) părinții copilului nu pot stabili convențional momentul de la care va începe capacitatea
restrânsă de exercițiu a acestuia;
c) o persoană fizică poate renunța în mod valabil prin convenție la dreptul de a dobândi orice bun
pe toată durata vieţii.

128. În cazul persoanei juridice:

a) efectul extinctiv se poate produce uneori în caz de divizare parţială;
b) neîndeplinirea formalităților de publicitate în privința înregistrării persoanei juridice atrage
întotdeauna sancțiunea inopozabilității față de terţi;
c) dreptul la denumire este un drept absolut.

129. Identificați afirmaţia corectă:

a) nerespectarea principiului unicității sediului persoanei juridice poate atrage sancțiuni
administrative;
b) spre deosebire de marcă, firma este un atribut de identificare a oricărui profesionist;
c) înființarea persoanei juridice nu este urmată întotdeauna de înregistrare, pentru valabilitate.

130. Este valabilă o clauză prin care:

a) Vasile, în vârstă de 15 ani, renunță la dreptul său de a invoca leziunea unui contract de vânzare
încheiat de acesta cu Ion;
b) părinții copilului X îl desemnează ca tutore pe cel mai bun prieten al acestuia, în vârstă de 16
ani;
c) S, în vârstă de 17 ani, căsătorit, renunţă la dreptul de a cere plata unor daune morale de 3.000
de lei de pe urma unui accident.

131. Identificați afirmaţia eronată:

a) prescripţia se suspendă întotdeauna pe durata negocierilor purtate de părți în vederea
soluţionării amiabile a neînțelegerilor;.
b) în privinţa unui contract de împrumut încheiat la 25.02.2010, nu pot fi niciodată aplicabile
cauze de suspendare a prescripţiei prevăzute de Codul civil actual;
c) dreptul avocatului de a-i cere clientului plata onorariului pentru serviciile avocaţiale prestate
este supus unui termen de prescripţie de un an.
132. Identificați afirmaţia eronată:
a) la stabilirea exercițiului autorității părintești, instanţa de tutelă este ținută de opinia copilului,
dacă acesta are cel putin 10 ani;
b) dacă părinții copilului nu conviețuiesc, instanţa va stabili exercițiul autorităţii părinteşti
exclusiv în favoarea acelui părinte la care locuieşte minorul;
c) minorul în vârstă de 12 ani nu poate încheia donații nici cu încuviințarea părinţilor.

133. Identificati afirmaţia eronată:

a) prin încetarea funcției tutorelui, încetează şi tutela;
b) controlul cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor tutorelui se realizează de instanţa de
tutelă;
c) în unele cazuri, tutorele poate încheia donaţii în numele minorului.

134. Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti:

a) ca regulă, este parţială;
b) se dispune în cazuri de o gravitate semnificativă, ce prezintă o situaţie de risc pentru minor;
c) este o sancţiune penală pentru neîndeplinirea corespunzătoare a îndatoririlor părinteşti.

135. Identificați afirmaţia eronată:

a) minorul emancipat poate încheia donații;
b) minorul sub 14 ani nu poate încheia niciun act de dispoziţie;
c) o persoană poate dobândi obligaţii încă de la concepțiune.

136. Nulitatea persoanei juridice:

a) nu produce efecte niciodată în dauna terţilor;
b) nu are ca efect dispariţia imediată a persoanei juridice;
c) ca regulă, se invocă de instanţă din oficiu.

137. Identificați afirmaţia eronată:

a) în privinta conţinutului capacității civile a persoanei juridice, se aplică legea în vigoare la data
înființării persoanei juridice;
b) capacitatea de folosință este diferită pentru fiecare tip de persoană juridică;
c) capacitatea de folosință a persoanei juridice are un caracter intangibil.

Ungureanu 2019

Grile şi întrebări de evaluare

1. Atunci când părinții nu au nume de familie comun:
a) copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite;
b) întocmirea actului de naştere se face pe baza declarației scrise şi semnate de ambii
părinți, din care trebuie să rezulte numele de familie al copilului;
c) copilul ia numele tatălui .
 2. Copilul din afara căsătoriei care îşi stabileşte filiația față de tată după
întocmirea actului său de naştere:
a) ia numele tatălui;
b) poate lua numele reunite ale părinților săi;
c) păstrează numele mamei.

3. Numele şi prenumele copilului născut din părinţi necunoscuți sunt stabilite:

a) prin dispoziția primarului în a cărui rază teritorială a fost găsit copilul ori, după caz, s-a
constatat părăsirea lui;
b) prin dispoziția prefectului în a cărui rază teritorială a fost găsit copilul ori, după caz, s-a
constatat părăsirea lui;
c) de către cei care au găsit copilul şi au sesizat serviciul public de asistenţă social.

4. Ca urmare a admiterii acțiunii în tăgada paternității copilului din căsătorie,

copilul:
a) va lua numele mamei dinainte de căsătorie;
b) va lua numele pe care mama il purta la naşterea lui;
c) va păstra numele tatălui față de care a fost admisă acţiunea in tagada paternității, dacă la
naşterea copilului mama purta numele soţului .

5. În cazul adopţiei unei persoane căsătorite, soțul adoptat dobândeşte in timpul

căsătoriei numele adoptatorului:
a) întotdeauna cu consimţământul celuilalt sot, dat în fața instanţei care încuviinţează
adopția;
b) cu consimţământul celuilalt sot, dacă poartă un nume comun cu acesta în timpul
căsătoriei;
c) întotdeauna când adoptatul căsătorit nu poartă un nume de familie comun cu al celuilalt
sot .

6. La incetarea adopției, adoptatul :

a) redobândeşte în toate cazurile numele avut înainte de încuviinţarea adopţiei;
b) pentru motive temeinice, instanța poate încuviinţa ca acesta să păstreze numele dobândit
prin adopție;
c) păstrează numele dobândit prin adopție, deoarece primează interesul superior al copilului

7. Schimbarea prenumelui persoanei care şi-a schimbat sexul:

a) se poate face numai pe cale administrativă;
b) se face intotdeauna prin hotărârea judecătorească de încuviinţare a schimbării sexului;
c) este posibilă numai prin acţiune în justiție.

8. Regula este că soțul supravieţuitor:

a) păstrează numele pe care l - a purtat în timpul căsătoriei;
b) revine la numele pe care il purta înainte de încheierea căsătoriei;
c) revine la numele pe care îl purta la naştere, printr-o cerere de schimbare a numelui pe
cale administrativă.

9. Spre deosebire de pseudonim,porecla:

a) este atribuită unei persoane de către ceilalți, independent de voinţă acesteia;
b) este protejată de lege;
c) este un drept personal nepatrimonial.

10. Domiciliul legal este domiciliul:

a) fortat;
b) stabilit de lege în scopul ocrotirii anumitor categorii de persoane fizice;
c) care întotdeauna coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercită
ocrotirea.

11. Reşedinţa este:

a) locuința secundară a unei persoane fizice, care poate coincide cu domiciliul;
b) locuința secundară a unei persoane fizice, alta decât cea de domiciliu;
c) unică şi obligatorie.

12. Acţiunea in stabilirea filiației faţă de mamă poate fi introdusă de:

a) mamă ;
b) copil, când contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii;
c) soţul mamei , dacă la naşterea copilului aceasta era căsătorită.

13. În cazul în care o femeie şi-a abandonat copilul, ea îl poate recunoaşte ulterior:
a) numai prin înscris autentic notarial;
b) prin hotărâre judecătorească;
c) şi printr-o declarație la serviciul public comunitar local de evidență a persoanei.

14. Filiația faţă de tată a copilului din căsătorie:

a) poate fi dovedită prin orice mijloc de probă;
b) rezultă din faptul naşterii;
c) rezultă din prezumția de paternitate.

15. Reproducerea umană asistată medical, cu terţ donator:

a) nu determină nicio legătură de filiație între copil şi donator
b) produce efectele filiației fireşti numai între copil şi mama;
c) nu dă dreptul soţului mamei să tăgăduiască paternitatea, în nicio situaţie.

16. Certificatul medical constatator al naşterii este întocmit de:

a) ofițerul de stare civilă;
b) medicul care a asistat sau a constatat naşterea sau de medicul şef de secție;
c) medicul de familie, când nașterea a avut loc în afara unităților sanitare .
 17. Atunci când , la înregistrarea naşterii unui copil, se constată că nu a fost
înregistrată naşterea mamei copilului :
a) se fac demersurile pentru înregistrarea cu prioritate a naşterii mamei copilului şi
ulterior pentru înregistrarea naşterii copilului;
b) este necesară o acțiune în justiție pentru înregistrarea naşterii mamei copilului;
c) printre demersurile care au loc se numără şi colectarea imaginii faciale şi a imaginii
impresiunilor papilare a două degete ale mamei .

18. Certificatul de naştere al copilului:

a) este eliberat pe baza actulul lui de naştere;
b) coincide cu certificatul medical constatator al naşterii;