Sunteți pe pagina 1din 20

Elemente constitutive ale statului

1. 1. Pentru constituirea unui stat sunt esențiale:


A. a) existența unui grup uman
b) existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv
c) existența unei puteri publice suverane care conduce grupul uman
d) capacitatea statului de a obține recunoașterea sa de către alte state
B. a) existența unei populații
b) existenţa unui teritoriu
c) instituirea unei ordini juridice
C. a) existența unei populații
b) existența unor autorități publice desemnate legitim
c) existența unei forme de organizare socială
d) stabilirea de către ordinea publică a unei ordini sociale

2. Elementele legitimității puterii politice sunt:


A. a) legitimitatea instituirii puterii
b) folosirea puterii în conformitate cu constituția și celelalte legi

3. Faceți deosebirea între statul național și statul multinațional


În funcție de trăsăturile etnice ale populației pot exista:
- stat național: în care marea majoritate a populației aparține aceluiași trunchi etnic
- stat multinațional: stat cu o populație formată din mai multe națiuni (grupuri mai
mari sau mici de oameni cu trăsături etnice diferite)

4. Bifați afirmația corectă:


A. din punct de vedere politologic, legitimitatea a fost definită ca fiind caracteristica
puterii (a sursei, naturii și organizării sale) de a fi conformă cu ceea ce poporul crede
preferabil sau corespunzător potrivit anumitor norme juridice, morale sau unor
tradiții consacrate
B. din punct de vedre politologic, legitimitatea este considerată un principiu de
întemeiere și justificare a unui sistem de guvernământ care presupune o anumită
recunoaștere de către cei guvernați, a dreptului de a conduce, exercitat de către cei
care guvernează

Forma statului
1. Bifați afirmația corectă:
A. autoritățile desconcentrate sunt supuse controlului administrativ ierarhic al
guvernului
B. autoritățile descentralizate sunt supuse controlului administrativ ierarhic al
guvernului
C. toate autoritățile administrativ – teritoriale sunt supuse controlului administrativ
ierarhic al guvernului
D. prefecții și primarii sunt supuși controlului administrativ ierarhic al guvernului

2. Desconcentrarea ca metodă de exercitare a puterii pe plan local este proprie:


A. statului federal
B. uniunilor încorporate
C. statului unitar complex
D. statului unitar

3. Descentralizarea ca metodă de exercitare a puterii pe plan local este proprie:


A. statului unitar complex
B. statului unitar
C. statului federal ?
D. uniunilor de state

4. Primarii sunt:
A. autorități publice supuse controlului administrativ ierarhic exercitat de prefecți
B. autorități publice descentralizate
C. autorități publice desconcentrate
D. autorități publice supuse controlului administrativ ierarhic exercitat de guvern

5. Ce formă a statului se caracterizează prin sistemul unic de organisme de


guvernare?
Statul unitar se caracterizează prin sistemul uni de organisme de guvernare

6. O unică ordine juridică există:


A. în statele federale
B. în uniunile încorporate
C. în statele care recunosc regionalismul politic
D. în statele unitare
E. în uniunile personale

7. Statul unitar complex este statul în care:


A. unele acte ale puterii centrale trebuie aprobate prin referendum local
B. senatorii reprezintă colectivitățile locale, iar deputații națiunea
C. există deosebiri de reglementare juridică a acelorași relații sociale între diferitele
părți ale teritoriului statului, deși parlamentul este unic

8. Statul unitar complex apare sub forma:


A. uniunii încorporate și a regionalismului
B. uniunii reale și a confederației
C. uniunii personale
D. statului compus
9. Principiile organizării statului federal sunt:
A. a) unitatea pe plan internațional
b) diversitatea constituțională și juridică pe plan intern
c) suplețea raporturilor între federație și statele membre ale acesteia
d) dreptul de a stabili taxe locale
B. a) autonomia
b) participarea
C. a) descentralizare
b) preeminența legislației federale asupra celei locale
c) subordonarea guvernelor locale guvernului federal
D. a) descentralizarea
b) preeminența legislației locale asupra celei federale
c) interdependența structurilor de guvernare locale față de autoritățile federale

10. Regionalismul politic se caracterizează prin:


A. unitatea puterii centrale, în interiorul căreia există o diversitate de legislații
B. împletirea atribuțiilor suverane ale conducerii centralizate cu atribuirea unei
autonomii unor colectivități provinciale
C. deținerea de către o unitate administrativ – teritorială a prerogativei de a se
autoguverna

Noțiuni generale despre constituție

1. Precizați condițiile fond și de formă ale constituției


Condiții de fond: să aibă caracter politic și să fie general obligatorie
Condiții de formă: documentul să fie adoptat printr-o procură legislativă și
documentul astfel adoptat să aibă o valoare juridică superioară oricărui alt act
normativ

2. Existența regimului constituțional într-un stat este condiționată:


A. de existența unei constituții scrise
B. de existența unor norme stabile de reglementare a procesului de guvernare
C. au regim constituțional numai statele democratice, în care este garantat principiul
separației puterilor și se respectă drepturile și libertățile cetățenești

3. Data inaugurării regimului constituțional într-un stat coincide cu:


A. adoptarea primei constituții scrise
B. începutul funcționării autorităților publice prevăzute în constituție
C. formarea statului respectiv și desfășurarea de către anumite autorități publice a
activității de guvernare în mod organizat

4. Bifați formularea corectă:


A. caracterul politic al normei constituționale constă în reglementarea normativă de
către aceasta a raporturilor de putere
B. caracterul politic al normei constituționale constă în reglementarea formei statului
C. caracterul politic al normei constituționale constă în reglementarea relațiilor
fundamentale de putere

5. Bifați formularea corectă:


A. caracterul normativ al normei constituționale constă în stabilirea principiilor
generale ale sistemului de drept
B. caracterul normativ al normei constituționale constă în garantarea drepturilor
cetățenești
C. caracterul normativ al normei constituționale constă în reglementarea general
– obligatorie a relațiilor fundamentale de putere

6. Dacă constituția este supremă:


A. toate celelalte acte normative trebuie să i se subordoneze
B. trebuie să i se subordoneze toate legile, cu excepția celor constituționale, prin
care constituția se modifică
C. trebuie să i se subordoneze toate actele adoptate de parlament

7. Cum se formează cutuma constituțională?


Cutuma constituțională se formează prin folosirea îndelungată a acelorași obiceiuri
juridice pentru reglementarea relațiilor sociale fundamentale

8. Care sunt atribuțiile esențiale ale statului?


Atribuțiile esențiale ale statului sunt: monopolul apărării și al constrângerii sociale
(armata și poliția), menținerea cadrului juridic, conducerea relațiilor internaționale și
emiterea monedei naționale
9. Alegeți din coloana de mai jos condițiile de fond și, respectiv, condițiile de formă
ale unei constituții și grupați-le după caracterul lor:
a) constituția să stipuleze expres principiul separației puterilor
b) constituția să fie o lege
c) constituția să fie aprobată prin referendum
d) constituția să prevadă expres drepturile omului
e) normele constituționale să aibă caracter politic
f) dispozițiile constituționale să concorde cu tratatele internaționale
g) în constituantă să fie reprezentate toate partidele politice
h) dispozițiile constituționale să aibă caracter normativ
i) constituția să fie legea supremă în stat
Condiții de fond: e si h
Condiții de formă: forma b si i

10. Bifați formularea corectă:


A. cutuma contra legem suplinește o lacună constituțională sau interpretează
conținutul vag al unei dispoziții constituționale scrise
B. cutuma praeter legem suplinește o lacună constituțională sau interpretează
conținutul vag al unei dispoziții constituționale scrise

11. Bifați formularea corectă:


A. regimul constituțional depinde exclusiv de existența unei constituții scrise
B. existența regimului constituțional depinde de adoptarea unei constituții scrise
C. regimul constituțional reprezintă ansamblul normelor care reglementează modul
de guvernare a unei comunități sociale

12. Supremația constituției asupra celorlalte acte normative este garantată de:
A. constituția cutumiară
B. orice tip de constituție
C. constituția scrisă

Adoptarea și revizuirea constituției

1. Bifați formularea corectă:


A. constituțiile suple se modifică prin lege organică
B. constituțiile suple se modifică printr-o procedură legislativă obișnuită
C. constituțiile suple nu se pot modifica
D. constituțiile suple sunt constituțiile – pact
2. Se revizuiește fără o procedură legislativă complexă:
A. constituția rigidă
B. constituția – pact
C. constituția suplă
D. orice constituție, dacă există consensul partidelor parlamentare

3. Se revizuiește printr-o procedură legislativă complexă:


A. constituția rigidă
B. constituția – pact
C. constituția suplă
D. orice constituție, dacă există consensul partidelor parlamentare

4. În ce constă deosebirea între constituția suplă și constituția rigidă?


Deosebirea dintre constituția suplă și cea rigidă constă în faptul că cea suplă se poate
modifica printr-o lege ordinară (obișnuită) fără a fi necesară întocmirea vreunei
măsuri speciale, pe când cea rigidă poate fi modificată doar prin înfăptuirea
unei proceduri specifice care implică colaborarea mai multor organisme
constituționale și votul unei majorități calificate, în general 2/3, din numărul
membrilor parlamentului.

5. În ce situații se adoptă o nouă Constituție?


O nouă constituție se adoptă în următoarele cazuri:
- apariția unui nou stat
- când în viața unui stat apar schimbări politice majore, fundamentale (schimbarea
regimului politic; reînnoirea în mod fundamental a bazelor politico-juridice,
economice, a sistemului social-politic sau la desăvârșirea unității naționale)
- când în viața unui stat apare o schimbare cu caracter politic sau social-economic
care nu afectează însă esența statului sau regimul politic (trecerea la un nou stadiu
de dezvoltare a statului respectiv)

6. Bifați formularea corectă:


A. organismul care adoptă constituția este învestit cu putere constituantă derivată
B. organismul care adoptă constituția este învestit cu putere constituantă originară
C. organismul care adoptă constituția deține putere constituantă
D. organismul care adoptă constituția nu trebuie învestit cu nici o putere, întrucât
este expresia voinței suverane a poporului și poate adopta oricând o lege, inclusiv
constituția
7. Precizați care este diferența între constituția octroiată sau concedată și constituția
– pact
Constituția octroiată sau concedată este inițiată și adoptată sub autoritatea șefului
statului (tipică regimurilor monarhice) spre deosebire de constituția-pact care
exprimă echilibrul de forțe apărut întotdeauna în urma unui compromis, militar sau
politic, dintre monarh și Reprezentanța națională.

8. Enumerați care sunt modalitățile de exercitare a puterii constituante


Exercitarea puterii constituante poate fi făcută în două moduri:
a) poporul exercită această putere prin reprezentanții săi (Adunare Constituantă sau
Convenție)
b) poporul exercită direct puterea – în acest proiectul de constituție întocmit de un
organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului
c) este posibil ca parlamentul să se transforme, fără alegeri generale, în Adunare
Constituantă și să adopte o nouă lege fundamentală (constituție)

9. Indicați care dintre următoarele categorii de constituții are caracter democratic:


A. constituția – pact
B. constituția – statut
C. constituția – convenție
D. constituția – concedată

10. Bifați afirmațiile corecte de mai jos:


A. orice constituție trebuie să prevadă expres termenul de la adoptarea ei în care nu
poate fi revizuită
B. orice constituție trebuie să prevadă cauzele revizuirii ei
C. orice constituție trebuie să prevadă cine poate exercita inițiativa revizuirii sale
D. orice constituție trebuie să prevadă organismul care dezbate și votează
propunerea de revizuire a constituției
E. orice constituție trebuie să prevadă majoritatea voturilor cerută pentru
adoptarea propunerii de revizuire

11. Organismul care adoptă constituția scrisă:


A. trebuie să beneficieze de o competență specială care i s-a conferit în mod
solemn
B. nu are nevoie de nici o împuternicire specială, întrucât reprezintă toate puterile
politice și sociale ale societății
C. dacă constituția se adoptă prin referendum, nu este necesară o împuternicire
specială
D. dacă constituția se adoptă de parlament, nu este necesară o împuternicire
specială

12. Se adoptă prin plebiscit:


A. constituția concedată
B. constituția – statut
C. constituția – pact
D. constituția – convenție

13. Principiul suveranității naționale se manifestă:


A. în modul de adoptare a constituției – pact
B. în modul de adoptare a constituției concedate
C. în modul de adoptare a constituției plebiscitare
D. în modul de adoptare a constituției – convenție
14. Adoptarea constituției presupune cunoașterea următoarelor elemente:
A. a) cine poate iniția adoptarea constituției
b) autoritatea competentă să adopte constituția
c) procedura de adoptare
d) majoritatea de voturi necesare pentru adoptare
B. a) competența comisiei de redactare a proiectului de constituție
b) partidele parlamentare reprezentate în comisia de redactare
c) durata de timp necesară elaborării proiectului de constituție
C. a) elaborarea principiilor generale ale viitoarei constituții
b) stabilirea datei referendumului organizat pentru adoptarea constituției
c) stabilirea organismului competent să verifice rezultatele referendumului

15. Orice constituție trebuie să prevadă:


A. a) cine are inițiativa revizuirii acesteia
b) care este organul care aprobă revizuirea
c) majoritatea voturilor cerută pentru aprobarea revizuirii
B. a) dispozițiile constituționale care nu se pot revizui
b) un termen de la adoptarea constituției în care aceasta nu poate fi revizuită
c) procedura de aprobare a revizuirii prin referendum
C. nu este absolut necesar ca o constituție să prevadă procedura de revizuire,
întrucât parlamentul, fiind suveran, nu este constrâns de reguli prestabilite și poate
adopta proceduri noi de revizuire
16. Constituțiile scrise prevăd în mod obligatoriu, printre altele:
A. a) principiul separației celor trei puteri
b) majoritatea parlamentară cerută ca un partid să formeze un guvern monocolor
c) reguli referitoare la responsabilitatea penală a miniștrilor
d) atribuțiile serviciilor desconcentrate ale statului
B. a) principiul suveranității și modul de exercitare a acesteia de către popor
b) modul de constituire, organizare și funcționare a structurilor de putere și
raporturile între ele
c) forma de guvernământ și structura de stat
d) drepturile și libertățile cetățenești
C. a) principiile constituționale
b) caracteristicile parlamentului
c) caracteristicile instituției șefului de stat
d) drepturile și libertățile omului

Conținutul constituției
1. Clasificați categoriile de norme cuprinse în constituție în funcție de obiectul lor de
reglementare
Categoriile de norme cuprinse în constituție se împart în trei categorii:
1) Principii și norme constituționale – rol determinant în stabilirea și funcționarea
organismelor de guvernare și în stabilirea formei statului
2) Dispoziții solemne – drepturi cetățenești, însoțite sau nu de garanții juridice ale
exercitării acestora
3) Dispoziții constituționale − nu au legătură directă cu procesul de guvernare

2. Indicați care dintre textele constituționale menționate mai jos au un rol


determinant în funcționarea organismelor de guvernare:
A. ”statul are ca fundament unitatea poporului român”
B. ”statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării…”
C. ”Președintele României încheie tratatele internaționale în numele României,
negociate de Guvern …”
D. ”Președintele României conferă decorații și titluri de onoare”
E. ”reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele
României”
F. ”legea se trimite spre promulgare Președintelui României”

3. Indicați care din textele de mai jos nu au o legătură directă cu procesul de


guvernare:
A. ”condițiile de încheiere, desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin
lege”
B. ”legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți în
fiecare Cameră”
C. ”prezenta Constituție intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum”

4. Au un pronunțat caracter politic:


A. toate dispozițiile cuprinse într-o constituție
B. drepturile și libertățile cetățenești
C. dispozițiile constituționale referitoare la formarea și funcționarea organismelor
de guvernare
D. dispozițiile constituționale referitoare la raporturile dintre organismele de
guvernare

5. Cadrul constituțional al sistemului de guvernare este stabilit prin:


A. dispozițiile constituționale care au un rol determinant în exercitarea puterii
politice
B. dispozițiile constituționale care consacră principiul suveranității puterii poporului
C. dispozițiile constituționale care nu au rol determinant în exercitarea puterii
politice

6. Deosebirea esențială între declarația de drepturi și charta de drepturi constă în


faptul că:
A. declarația de drepturi nu este inclusă în constituție, pe când charta este
B. nu există nici o deosebire între cele două documente
C. declarația de drepturi emană de la națiune, prin reprezentanții săi, pe când
charta este rezultatul unui conflict armat între popor și șeful statului
D. declarația nu are forță juridică, pe când charta este obligatorie dacă este ratificată
de Parlament.

7. Dispoziția constituțională ”proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod


egal de lege, indiferent de titular” face parte din categoria normelor constituționale
care:
A. au un rol determinant în procesul de guvernare
B. nu au o legătură nemijlocită cu normele prin care se asigură guvernarea statului
C. trebuie să fie cuprinse în mod obligatoriu în constituție
D. trebuie să fie respectate întocmai de către autoritățile publice care au atribuții de
conducere la nivel central
Controlul constituției legilor
1. Sunt considerate garanții ale supremației constituției:
A. a) principiul separației puterilor
b) principiul puterii suverane a poporului
c) aprobarea constituției prin referendum
d) principiul legalității constituționale
B. a) controlul general al aplicării constituției
b) controlul constituționalității legilor
c) îndatorirea fundamentală de a apăra constituția
C. supremația constituției este însăți o garanție, ceea ce face inutilă stabilirea altor
garanții
D. a) pluralismul politic
b) democrația constituțională
c) dreptul la apărare
d) statul de drept

2. Se poate motiva juridic controlul constituționalității legilor prin controlul exercitat


de opinia publică?
A. nu
B. da, prin dreptul cetățenilor de a iniția proiecte de legi ce ar urma să înlăture
dispoziții constituționale nepopulare
C. da, prin dreptul cetățenilor de a se opune măsurilor arbitrare ale guvernului care
le încalcă drepturile fundamentale
D. da, numai în statele democratice, unde opinia publică este luată în considerare de
guvernant

3. Clasificați diferite forme de control al constituționalității legilor după natura


organismelor competente să îl exercite
Control judecătoresc și control politico-jurisdicțional

4. Controlul legilor exercitat printr-un organism politic se asigură prin:


A. una dintre camerele legislative sau o autoritate publică special învestită cu acest
drept
B. a) partidele politice reprezentate în parlament
b) grupurile parlamentare, întrucât reflectă configurația politică a forului legislativ
c) comisiile juridice ale camerelor legislative
C. Adunarea Constituantă, întrucât exprimă voința suverană a poporului
5. Este corectă afirmația?
A. controlul judecătoresc al constituționalității legilor se exercită de către instanțele
de judecată, înainte ca legile să fie promulgate de șeful statului
B. controlul judecătoresc al constituționalității legilor se exercită de către
instanțele de judecată, după ce legile au fost promulgate de șeful statului
(adevărată)

6. Bifați afirmația corectă:


A. controlul constituționalității legilor exercitat de un organism politic este un
control posterior
B. controlul constituționalității legilor exercitat de un organism politic este un
control anterior
C. controlul constituționalității legilor exercitat de un organism politic poate fi,
după caz, posterior sau anterior, în funcție de momentul sesizării organismului
respectiv

7. Extrageți din coloana de mai jos argumentele folosite în doctrina constituțională


împotriva controlului politic al constituționalității legilor:
A. controlul politic s-ar putea efectua discreționar
B. controlul jurisdicțional este mai eficient și are la bază principiul separației puterilor
C. controlul constituționalității legilor trebuie să fie un control de specialitate, și nu
politic
D. organismul care exercită controlul politic pare că s-ar ”situa” deasupra
parlamentului
E. controlul politic este supus conflictului de interese inerent în cadrul unui organism
politic
F. are caracter erga omnes

8. Justificarea teoretică a supremației constituției rezidă în:


A. cerința ca toate actele normative să fie conforme constituției
B. raporturile existente intre parlament și guvern
C. caracterul general-obligatoriu al constituției
D. faptul că principalele instrumente de guvernare sunt stabilite în constituție

9. Controlul politic al constituționalității legilor se poate exercita de:


A. parlament, în virtutea suveranității sale
B. șeful statului, în calitatea sa de garant al respectării constituției
C. de o autoritate publică special învestită cu această competență
10. Menționați trăsăturile controlului politico-jurisdicțional al constituționalității
legilor.
1) Este un control concentrat, adică se exercită de o singură autoritate publică
2) Este un proces abstract pentru că se poate exercita fără existența unui proces, dar
și concret pentru că se poate exercita și prin ridicarea unor excepții de
neconstituționalitate
3) Este un control prealabil (anterior) atunci când se exercită ca un control abstract
asupra unei legi e urmează să intre în vigoare
4) Este un control posterior atunci când se exercită asupra unei legi aflate în vigoare
și prin ridicarea excepției de neconstituționalitate
11. Controlul concentrat și abstract caracterizează:
A. controlul politic al constituționalității legilor
B. controlul judecătoresc al constituționalității legilor
C. controlul politico-jurisdicțional al constituționalității legilor

12. Poate fi atât anterior, cât și posterior:


A. controlul politic al constituționalității legilor;
B. controlul politico-jurisdicțional al constituționalității legilor;
C. controlul judecătoresc

13. Bifați afirmațiile exacte:


A. controlul politico-jurisdicțional al constituționalității legilor este un control
difuz
B. controlul politic al constituționalității legilor este un control concret
C. controlul judecătoresc al constituționalității legilor este un control difuz
D. controlul politico-jurisdicțional al constituționalități legilor este un control concret
E. controlul judecătoresc al constituționalității legilor este un control concret
F. controlul judecătoresc al constituționalității legilor este un control posterior

14. Menționați trăsăturile controlului jurisdicțional al constituționalității legilor


Trăsăturile controlului jurisdicțional al constituționalității legilor sunt:
- este un control difuz (poate fi exercitat de către toți judecătorii)
- este un control concret (se exercită în situaţia în care neconstituționalitatea unei
legi este susținută cu ocazia unui proces aflat pe rolul unei instanțe)
- este un control posterior (se exercită asupra unei legi aflate deja în vigoare).

Organizarea și funcționarea structurilor de guvernare


1. Instituția inviolabilității parlamentare înseamnă că:
A. deputații nu pot fi trași Ia răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului acestora
B. deputații nu pot fi urmăriți sau trimiși în judecată penală decât pentru fapte care
nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului,
în anumite condiţii
C. deputații nu pot fi trași Ia răspundere juridică pentru voturile exprimate în
exercitarea mandatului acestora
D. parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică în perioada exercitării
mandatului

2. Desemnarea este actul oficial în baza căruia:


A. o persoană sau o autoritate publică exercită efectiv prerogative de putere
B. o persoană sau un organism este învestit cu prerogativele de a exercita o
anumită funcţie implicând autoritatea puterii de stat
C. autoritățile publice prevăzute in constituție exercită atribuții de guvernare

3. Respectarea întocmai a procedurii de desemnare a unei autorități publice,


prevăzută într-un act normativ, este o condiție a legitimității acesteia?
A. da, dacă este vorba de parlament, șeful statului și guvern
B. da
C. nu, întrucât legitimitatea unei autorități publice depinde exclusiv de sprijinul de
care se bucură aceasta în rândul populației

4. Desemnarea prin forță a unei autorități publice este legitimă?


A. nu, întrucât reprezintă o răsturnare a ordinii constituționale existente
B. da, dacă autoritatea publică impusă prin forță este sprijinită și susținută
neechivoc de marea majoritate a populației
C. da, dacă autoritatea publică impusă prin forță va guverna în mod democratic
5. Definiți conceptul de succesiune ereditară în dreptul constituțional.
Constă în transmiterea prerogativelor constituționale de către monarh în caz de
deces sau abdicare succesorului său

6. Indicați modalitățile de înfăptuire a succesiunii ereditare.


Succesiunea în linie directa, colaterală, paternă/maternă, recunoașterea dreptului
primului născut (legea salică).

7.Legitimitatea monarhiei este conferită de:


A. a) responsabilitatea monarhului pentru ,,Binele comun" al supușilor săi
b) originea divină a instituției monarhiei
B. a) prerogativele de mediator deţinute de monarh
b) imparțialitatea monarhului
C. a) poziţia sa neutră faţă de partidele politice
b) prerogativele sale simbolice în procesul de guvernare

8. Explicați pe scurt teoria ,,monarhiei de drept divin”.


Teoria „monarhiei de drept divin” pretinde că autoritatea coroanei este un "dar
divin" și că se exercită în numele divinității

9. În mica republică Coralia, generalul Belisar a răsturnat de Ia putere printr-o


lovitură de stat pe șeful statului, ales constituțional, și a uzurpat puterea sprijinit de
un stat străin. La scurtă vreme, a fost desemnat un Comitet revoluționar militar -
organism nou, constituit chiar în momentul loviturii de stat — în calitate de șef al
statului. În proporție de 80% din totalul locuitorilor, populația a sprijinit puciul
militar. În aceste condiţii, desemnarea noului șef de stat este legitimă? Explicați
răspunsul.
Da, desemnarea este legitimă din punct de vedere politic și moral datorită faptului că
organismul desemnat ca nou șef de stat se bucură de sprijinul majorității populației.

10. În speța menționată mai sus, șeful statului răsturnat de la putere se revoltă după
un an și îl învinge cu forța armelor pe generalul Belisar. Faţă de noul conflict,
populația este pasivă și nu sprijină pe niciunul dintre cei doi șefi de stat. Răspundeți
dacă fostul șef al statului — adversar al generalului Belisar — trebuie desemnat din
nou în această calitate și argumentați răspunsul.
Nu, deoarece puciul armat nu se bucură de sprijinul poporului.

11. Există vreo diferenţă între executivul monocratic și executivul monocefal? Dacă
exista, în ce constă aceasta?
În cadrul executivului monocratic puterea este concentrată în mâinile șefului statului,
iar în cadrul executivului monocefal șeful de stat are și funcția de premier dar este
supus controlului parlamentului

12. Bifați afirmația exactă:


A. referendumul este o modalitate de consultare a poporului cu privire la o anumită
persoană sau autoritate publică
B. referendumul este o modalitate de consultare a poporului cu privire la o
problemă de interes național
C. referendumul este modalitatea prin care populația își exprimă voința cu privire la
aprobarea unei legi

13. Bifați afirmația exactă:


A. plebiscitul este modalitatea de consultare a poporului cu privire la o anumită
persoană sau autoritate publică
B. plebiscitul este o modalitate de consultare a poporului cu privire la o anumită
problemă de interes național
C. plebiscitul este modalitatea prin care populația este consultată cu privire Ia
abrogarea unei legi.

14. Executivul monocratic este tipul de organizare a puterii executive în care:


A. șeful statului îl numește pe primul-ministru pe baza votului de învestitură acordat
de parlament
B. șeful statului deține în mâinile sale întreaga putere executivă
C. un organism unipersonal deține puterea reală de decizie executivă, în
temeiul desemnării sale de către parlament
15. În statul Silvania, instituția șefului statului este formată din 3 persoane, între care
există o strictă egalitate. Exercitarea atribuțiilor se face în colectiv, iar deciziile sunt
adoptate în unanimitate. Ce model de executiv există în statul respectiv?
A. executivul monocratic
B. executivul dualist
C. executivul colegial

16. Menționați trăsăturile distinctive ale executivului bicefal


Executivului bicefal (dualist) este constituit din două organisme distincte, unul
unipersonal iar celălalt colegial, fiecare având anumite prerogative pe care le
exercită separat unul de celălalt.

17. Menționați trăsăturile distinctive ale executivului directorial


Trăsăturile distinctive ale executivului directorial sunt:
a) Stricta egalitate între toți membrii organului colegial
b) exercitarea puterii în mod colectiv
c) adoptarea deciziilor în unanimitate

18. Executivul monocefal este o variantă a:


A. executivului monocratic
B. executivului dualist
C. executivului colegial

19. Stratificarea socială, structura de stat federală și reprezentarea intereselor socio-


profesionale în parlament sunt factori determinanți ai:
A. organizării unicamerale a parlamentului
B. organizării bicamerale a parlamentului
C. organizării interne a parlamentului

20. Bifați afirmația corectă:


A. în cazul executivului monocratic, președintele republicii își asumă răspunderea
politică în fața parlamentului
B. în cazul executivului monocefal, președintele republicii își asumă răspunderea
politică în fața parlamentului
C. în cazul executivului monocefal, președintele republicii își asumă răspunderea
politică în fața parlamentului și a poporului
D. în cazul executivului monocefal, președintele republicii răspunde politic
în fața poporului, întrucât este ales prin vot universal direct

Principiul separației puterilor


1. Interferența între puteri se bazează pe:
A. principiul separației puterilor
B. principiul unicității puterilor
C. principiul suveranității puterii poporului
D. principiul reprezentării

2. Dizolvarea parlamentului de către șeful statului este posibilă:


A. în sistemele prezidențiale
B. în sistemele parlamentare și semiprezidențiale
C. dizolvarea parlamentului este o măsură excepțională și nu are legătură cu
caracterul regimului politic, fiind prevăzută în toate constituțiile scrise
D. doar în sistemele parlamentare

3. Delegarea legislativă constă în:


A. transferarea puterii legislative de la parlament la guvern în anumite condiţii
B. prerogativa guvernului de a iniția proiecte de lege
C. abilitarea comisiilor parlamentare, de către camerele legislative, să avizeze
proiecte de lege
D. prerogative guvernului de a emite reglementări proprii pentru aplicarea legilor.

4. Alegeți din coloana de mai jos prerogativele puterii executive prin care aceasta se
implică direct în activitatea legislativă a parlamentului:
A. sancționarea și promulgarea legilor
B. exercitarea dreptului de veto
C. inițiativa legilor
D. convocarea parlamentului în sesiune extraordinară
E. numirea unor membri ai parlamentului
F. prezentarea mesajelor șefului statului
G. participarea la dezbaterile parlamentare

5. Alegeţi din coloana de mai jos prerogativele puterii executive privind finalizarea
procesului legislativ:
A. delegarea legislativă
B. sancționarea și promulgarea legilor
C. organizarea unor referendumuri pentru aprobarea legilor
D. dreptul de veto

6. Alegeţi din coloana de mai jos prerogativele puterii legislative privind formarea
structurilor puterii executive:
A. primirea mesajelor adresate de șeful statului
B. alegerea președinților de republică în regimurile parlamentare
C. acordarea votului de încredere guvernului
D. desemnarea președintelui de republică în regimurile prezidențiale
E. adoptarea unor moțiuni

7. Prin delegarea legislativă:


A. guvernul este abilitat prin constituție să adopte acte cu putere de lege
B. guvernul deține o putere de reglementare proprie, care se opune parlamentului
C. guvernul este abilitat de parlament, în anumite condiţii, să adopte acte cu
putere de lege
D. guvernului i se deleagă dreptul de a transmite parlamentului proiecte de lege

8. Alegeţi din coloana alăturată prerogativele puterii legislative de intervenție în


activitatea executivului:
A. acordarea votului de încredere guvernului
B. revocarea din funcţie a președinților de republică
C. răspunsul dat la mesajele adresate de șeful statului
D. constituirea unor comisii de anchete
E. retragerea votului de încredere acordat guvernului
F. adoptarea unor moțiuni
G. interpelările și întrebările adresate membrilor guvernului

9. Menționați caracteristicile regimurilor politice parlamentare


Caracteristicile regimurilor politice parlamentare sunt:
a) alegerea președintelui republicii de către parlament
b) răspunderea politică a membrilor guvernului și a acestuia în întregul său în fața
parlamentului
c) învestirea șefului statului cu atribuții limitate privind conducerea efectivă
d) prerogative constituționale conferite executivului ca în anumite condiții prevăzute
expres și limitat în constituție, să dizolve parlamentul

10. Menționați caracteristicile regimurilor politice prezidențiale


Caracteristicile regimurilor politice prezidențiale:
a) puterea executivă este încredințată prin constituție președintelui, învestit,
totodată, cu largi responsabilități în conducerea generală a statului
b) președintele este ales prin vot universal
c) președintele nu poate dizolva parlamentul, iar acesta nu poate revoca sau demite
pe președinte (șeful statului poate fi pus sub acuzare pentru anumite fapte și potrivit
unei anumite proceduri)
d) miniștrii nu răspund politic în fața parlamentului pentru activitatea lor
guvernamentală

11. Legitimitatea șefului de stat este identică cu cea a parlamentului în:


A. regimurile politice parlamentare
B. monarhiile constituționale
C. regimurile politice prezidențiale

12. Guvernul răspunde în fața șefului statului în:


A. monarhiile parlamentare
B. regimurile politice parlamentare
C. regimurile politice semiprezidențiale
D. regimurile politice prezidențiale

13. Guvernul este expresia voinței suverane a parlamentului în:


A. monarhiile parlamentare
B. regimurile politice prezidențiale
C. formele de guvernământ republicane

14. Guvernul este expresia voinței suverane a parlamentului în:


A. republicile prezidențiale
B. republicile parlamentare
C. formele de guvernământ monarhice
D. regimurile politice democratice.
15. Guvernul este expresia voinței politice a șefului statului în:
A. regimurile politice parlamentare
B. regimurile politice prezidențiale
C. regimurile politice semiprezidențiale

16. Guvernul răspunde politic în fața parlamentului în:


A. regimurile politice prezidențiale
B. regimurile politice semiprezidențiale
C. regimurile politice democratice

17. Dizolvarea parlamentului de către șeful statului este posibilă doar în:
A. regimurile politice totalitare
B. regimurile politice prezidențiale
C. regimurile politice parlamentare

18. Menționați caracteristicile regimurilor politice semiprezidențiale.


Caracteristicile regimurilor politice semiprezidențiale:
a) alegerea șefului statului prin vot universal direct
b) răspundere politică a guvernului în fața parlamentului

19. Parlamentul nu poate revoca mandatul șefului statului în:


A. monarhiile parlamentare
B. regimurile politice parlamentare
C. regimurile politice democratice

20. Parlamentul poate revoca mandatul președintelui în:


A. republicile prezidențiale
B. republicile parlamentare
C. republicile semiprezidențiale