DISCIPLINA: DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII

POLITICE

Partidele politice in ordinea constitutionala a Romaniei

 Partidele politice reprezintă unul dintre criteriile de clasificare a statelor în regimurile
democratice și totalitare. Partidul politic este rezultatul exercitării de către cetăţeni a dreptului de
asociere, ca manifestare liberă a voinţei lor.
De asemenea, partidul politic este definit ca o asociaţie de oameni care se organizează pe
bază de interese sau concepţii comune, în vederea cuceririi puterii în stat, prin votul cetăţenilor.
Diferența între stat si partide politice este data de faptul ca, statul exprimă colectivitatea,
in timp ce partidele exprimă ideologii și interese de grup.
Partidele politice isi au originea in antichitate dar ele nu au avut aceeasi pondere si
semnificatie in toate oranduirile sociale. Pornind din acest punct, partidele reprezentau grupuri,
factiuni. În Grecia antică, partidele politice erau alcătuite în funcție de interese .(De exemplu:in
războiul peloponezian: partidul democrat chema la lupta pe atenieni și partidul aristocrației
chema la luptă pe spartani).
Un alt exemplu vine din Roma antică, unde aveam 2 caste: patricienii (persoane înstărite,
cu acces la educație și viața publică) și plebeii (oamenii obișnuiți, țărani), sub forma unor partide
politice.
In evul mediu vorbim despre partide personale sau partide de clan (în România spre
exemplu amintim de clanul Basarabenilor sau pe cel al Cantacuzinilor). In timpul perioadei
ilimuniste apar partidele filosofice: Montesquieu, J.J. Rousseau formeaza un partid pe baza
reformei ideii de stat pornind de la faptul că majoritatea era o clasă defavorizată. In timpul
revoluțiilor burgheze, partidele au rol de înlăturare a absolutismului si instaurarea a societății
moderne cu conducere democratic. Odată cu creșterea rolului si importantei parlamentului apar:
partidele parlamentare (din comitetele electorale care susțineau candidații) si partidele
extraparlamentare ,organizația ale cărei activități se desfășoară în afara parlamnetului (sindicate,
grupări religioase).
Partidele politice au primit de-a lungul timpului numeroase definitii, dar noi vom oferi
doar cateva astfel de definitii, pentru a intelege mai bine subiectul pe care il abordam.
Astfel putem spune ca, partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza
liberului consimțământ, ce acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi
intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținearea
puterii politice, în vederea organizarii și conducerii socieățtii, conform cu idealurile proclamate
în platforma program.
Partidele politice sunt asociații libere ale cetățenilor prina care se urmărește, pe baza unei
platforme (program) definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, asociații care au și
afirmă clar și deschis, vocația guvernării. Asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu
drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței politice, îndeplinind o
misiune publică garantată de Constituție, asociații ce sunt persoane de drept public, cea din urma
fiind definitia legala.
Ca trăsături ale partidelor politice mentionam urmatoarele:partidul politic este o asociație,
partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetățenilor, prin asociere cetățenii devin
membrii ai partidului, scopul partidelor este acela de definire și exprimare a voinței politice a
cetățenilor, activitatea și scopurile politice sunt realizate în baza unor coordonate juridice prin a
căror respectare este garantată constituționalitatea lor.
Funcțiile partidelor politice pot fi de doua feluri: doctrinare: formarea opiniilor,
selectarea candidaților, coordonarea aleșilor, de intermediar între popor și putere, asumarea
direcționării politicii naționale (atunci când sunt la putere); juridice: contribuirea la definirea și
exprimarea voinței politice a cetățenilor (conform art. 8 din Constituția României).
   Forme incipiente de grupare politica similara partidelor au aparut inca din perioada
Regulamentelor Organice, in Principatele romane Moldova si Tara Romaneasca. In perioada
revolutiei din 1848, intalnim denumirea de „partida” aplicata gruparilor revolutionare, iar la
1857, se vorbea deja, in Comisia de supraveghere a alegerilor pentru divanurile ad hoc, de
existenta a doua „partide” – cel conservator si cel national. 
Partidele politice moderne au luat nastere, in Romania, abia dupa 1860, iar la 1866
curentele si gruparile politice erau deja bine definite si au continuat sa se dezvolte in intreaga
perioada „democratica” a Romaniei moderne, prima oara in anul 1938. La 1875 ia nastere oficial
Partidul Liberal (ulterior denumit Partidul National Liberal), iar la 1880 – Partidul Conservator,
desi ambele aveau deja o istorie de 10-15 ani.
Anul 1938 a insemnat primul pas spre desfiintarea regimului bazat pe pluralismul politic:
regele Carol al II-lea a suspendat functionarea partidelor politice. Acestea au reaparut dupa 23
august 1944, insa doar pentru scurt timp. 
In 1947, Romania a intrat in „umbra” regimului totalitar, antidemocratic, al partidului
unic (partidul comunist).
La ora actuala vorbim de mai multe categorii de partide (clasificarea este dificil de facut,
datorată diversității, dinamicii și legăturii firave între titlu și platformă).
Criteriile dupa care se face aceasta clasificare ar fi urmatoarele:
I.După apartenența și orientarea membrilor, astfel avem (1. Partide confesionale –
apartenența religioasă; 2. Partide regionale –reprezintă interese locale ale enei regiuni; 3. Partide
naționale – organe de protestare contra structurii statului; 4. Partide de clasă – exprimă interesele
unei clase sociale; 5. Partide etnice – au la bază promovarea intereselor unei etnii);
II. După raporturile dintre individ și societate, dintre stat și biserică sau dintre stat și
organele sale( 1. Partide democratice; 2. Partide liberale; 3. Partide conservatoare; 4. Partide
social-democratice).
In funcție de compoziția partidelor ( 1. Partide de mase – nr. mare de membrii, organizare
rigidă, centralizate – efectul introducerii votului universal; 2. Partide de cadre – partidele
patronilor, reprezentanților elitelor).
După criteriul disciplinei votului avem( 1. Partide suple – parlamentarii votează cum vor
ei, 2. Partide rigide – parlamentarii votează într-un anumit sens, 3. Sisteme de partide: 3. Partidul
unic: 4. Bipartidism – oferă cetățenilor o alegere clară și la nivelul puterii o majoritate netă: 5.
Multipartidism – frecvent folosit în democrațiile pluraliste și liberale).
Partidele politice în România, incep înainte de primul război mondial, funcționează în
perioada interbelică, pana in anul 1938 cand se da decretul-lege pt dizolvarea tuturor asociațiilor,
griupărilor sau partidelor; Din 1947, treptat se ajunge la partidul unic, apare pluralismul după
revoluția din 1989: astfel ies la iveala partide cu programe politice asemănătoare;
Dintre acestea multe se declară social-democrate sau liberale; se aduc in vedere platforme
neputincioase în oferirea de soluții eficiente și viabile pt problemele economice și sociale ale
țării.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, democratizarea Romaniei a insemnat o
adevarata „explozie” a partidelor politice, fireasca in contextul reafirmarii pluralismului
politic. Partidele politice sunt reglementate, in Romania, atat de Constitutie, cat si de o serie de
legi organice: Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, Legea nr. 43/2003 privind finantarea
partidelor politice, Legile electorale.
            Constitutia Romaniei  stabileste, in art. 8,  principiile organizarii si functionarii partidelor
politice in Romania.Art. 40 contine si posibilele limitari ale dreptului de asociere, cu privire
speciala asupra partidelor politice.Legea partidelor politice, ofera o reglementare detaliata a
tuturor aspectelor care tin de infiintarea si functionarea partidelor politice, in timp ce finantarea
acestora face obiectul unei legi organice separate – Legea nr. 43/2003. Legea enumera si
principalele functii ale partidelor politice: promovarea valorilor si intereselor nationale, a
pluralismului politic, contributia la formarea opiniei publice, participarea cu candidati in alegeri
si la constituirea unor autoritati publci si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit
legii.
           Organizarea partidelor politice are la baza statutul si programul politic propriu al acestora.
Art. 10 al legii stabileste elementele de continut ale statutului unui partid: denumirea integrala si
denumirea prescurtata; descrierea semnului permanent;  semnul permanent sub forma grafica
alb-negru si color, in anexa;  sediul central; mentiunea expresa ca urmareste numai obiective
politice;  drepturile si indatoririle membrilor; sanctiunile disciplinare si procedurile prin care
acestea pot fi aplicate membrilor; procedura de alegere a organelor executive si competentele
acestora; competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;  organele
imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale;  organul
competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori
in alte forme de asociere;  conditiile in care isi inceteaza activitatea;  modul de administrare a
patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii;  organul care reprezinta partidul
in relatiile cu autoritatile publice si terti.
           Finantarea partidelor politice  este reglementata de Legea nr. 43/2003. Principalele forme
de finantare: cotizatii ale membrilor, donatii si legate, venituri provenite din activitati proprii,
subventii de la bugetul de stat. Legea stabileste scutirea de impozite si taxe a acestor venituri,
precum si plafoane pentru unele categorii devenituri, cum sunt donatiile. Partidele politice nu pot
accepta donatii sau servicii prestate cu titlu gratuit de o autoritate sau institutie publica, de la o
regie autonoma, de la o companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital
integral sau majoritar de stat si nici donatii in bani din partea unui sindicat.Deci sursele de
finantare sunt: cotizatii ale membrilor, donatii si legate, venituri provenite din activitati proprii,
subventii de la bugetul de stat. Finantarea poate fi: publica (guvernamentala) sau privata.
Controlul finatarii partidelor politice si a campaniilor sunt atributul Curtii de Conturi.
                       In concluzie,trebuie sa subliniem rolul esential pe care il joaca partidele politice in
cadrul democratiei constitutionale din Romania. Prin functiile lor specifice, partidele contribuie
la formarea  si exprimarea vointei politice a cetatenilor, precum si la realizarea raporturilor de
guvernare.
 Bibliografie:
1. ROUSSEAU Jean Jeacques, Contractul social, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
1957
2. RUSU Ion, Drept Administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001
3. RUSU Ion, Elemente de drept, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005
4. SCURTU Ioan, coordonator, Istoria românilor, Vol. VIII, România întregită
(1918-1940), Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003
5. ŞEICARU Pamfil, Istoria partidelor politice în România,Madrid, 1959