INSTITUȚII POLITICE

PREZENTARE CURS 2 – PARTIDELE POLITICE –

drd. Vlad-Cristian SOARE

ACTE NORMATIVE DE INTERES:
 Constituția României
 Legea 14/2003 a partidelor politice
 Legea 334/2006 privind finanțarea activităților politice și
a campaniilor electorale

DECIZIE DE PREGĂTIT LA SEMINAR:

 DECIZIA 75/2015 referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) şi (3) din
Legea partidelor politice nr. 14/2003
I. Partidele politice – aspecte generale
1. Definiția partidelor politice
2. Scopul asocierii cetățenilor în partide politice
3. Funcțiile partidelor politice
4. Categorii și variante de partide politice
5. Sisteme de partide politice
1. Definiția partidelor politice
 În primul rând partidele politice sunt asociații.
 Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetățenilor. Prin asociere
cetățenii devin membri de partid.

membru
de partid = simpatizant = aderant

 Cetățenii se asociază în partide politice urmărind să procure puterea șefilor lor,

în cadrul grupului, în vreme ce militanților activi, li se oferă șansa de a urmări
scopuri obiective și de a obține avantaje personale.
 În baza utilizate, cu ajutorul unui
ideologiei
program politic, partidele speră să cucerească puterea

Definiție
Partidele politice pot fi definite ca asociaţii libere ale cetăţenilor, prin
care se urmăreşte, pe baza unei platforme (program), definirea şi
exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, asociaţii care au şi îşi
afirmă clar şi deschis, vocaţia şi aptitudinea guvernării.
2. Scopul asocierii cetățenilor în
partide politice
 Paul Negulescu identifica doua motive pentru care cetățenii se asociază în partide politice:

argument de un argument de
ordin logic ordin psihologic

Valoarea generală a ideilor în jurul Folosul personal pe care membrii

cărora se formează grupurile lor pot să îl tragă direct sau indirect
politice
 Astfel cum am arătat, puterea aparține poporului (art. 2
Suveranitatea națională aparține poporului român care o
exercită direct prin referendum și indirect prin organele sale
reprezentative)
 Am concluzionat cursul anterior că titularul PUTERII
POLITICE este POPORUL.
 De asemenea, am arătat că titularul puterii politice, efectuează
un transfer de putere, rezultând PUTEREA DE STAT.
După ce criterii se face acest transfer de
putere și cine îl influențează?
 Răspunsul este evident....

PARTIDELE POLITICE

Criteriile după care se face transferul de

putere sunt:
Ideologice
 Astfel, partidele servesc a intermediare între popor și
putere, asumându-și conducerea națională atunci când
reușesc să cucerească puterea.

 Concluzionând, prin partidele politice se determină voința

populară. Acestea, reprezintă cel mai clar element pentru
orientarea voinței de stat.
3. Funcțiile partidelor politice
 Mai nou, sunt reglementate de Constituții.
 Totuși, nu trebuie interpretat în sensul în care doar acestea ar fi funcțiile
partidelor politice. Reglementarea la nivel constituțional, arată dominanta
pe care trebuie să o respecte partidele politice.

În opinia lui Schwartzemberg funcțiile partidelor politice sunt:

 Funcția electorală
 Funcția de control și de orientare a organelor politice
 Funcția de definire și de exprimare a pozițiilor politice
 În opinia lui Pierre Pactet acesta consideră că două ar fi funcțiile partidelor
politice
De a fi intermediari între popor și putere
De a-și asuma când sunt la putere, direcționarea politicii naționale

 În art. 8 din Constituția României se prevede că partidele politice

contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor.
 Funcția aceasta se dimensionează în raport de valorile democrației
constituționale
4. Categorii și variante de partide
politice
 Apariţia partidelor politice este în strânsă corelaţie cu:
 apariţia şi dezvoltarea parlamentarismului;
 ideea de reprezentare în viaţa politică.
TRĂSĂTURI PARTIDE
POLITICE
libere;
constituite
asociaţii
din cetăţeni;

PARTIDE POLITICE
cuprind membri de partid; scopul este de a cuceri
şi a exercita puterea
4.1 Partide confesionale, regionale,
naționale, de clasă, etnice
 Diferențierea dintre acestea se poate face pe criteriul apartenenței și
orientării membrilor
 Este specifică apariției partidelor, fiind corelată cu marile probleme ale
fiecărei țări

a. PARTIDELE CONFESIONALE
 Criteriu: credințele religoase
 Ex: partidele formate de protestanți și de catolici (Partidul Catolic din
Belgia – 1830)
b. PARTIDELE REGIONALE/LOCALE
 Sunt expresia unui “eroism local rău înțeles”, representând interesele locale ale
diferitelor regiuni ale unui stat unitar
 Ex: partidele din SUA de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, grupul parlamentar
islandez din Marea Britanie (1879), facțiunea liberă de la Iași, după unirea
Principatelor Române.

c. PARTIDELE NAȚIONALE
 au apărut în secolul al XIX-lea odată cu confirmarea principiului naționalităților.
 Ex: partidele din imperiul austro-ungar, Partidul Național din Prusia
 Se considera că acestea nu sunt partide propriu-zise, ci organe de protestare în
contra structurii statelor în care iau naștere, cu scopul de a ajunge la independența
națiunilor pe care le reprezintă.
d. PARTIDELE DE CLASĂ
 Exprimă interesele unei clase sociale
 Apar în secolul al XIX-lea
 Ex: partidele socialiste, partidele agrariene, partidele țărănești. De aici izvorăște și
clasificarea între partide burgheze și partide muncitorești
PARTIDELE ETNICE
 Sunt specifice continentului african, întrucât, aici, formarea
națiunilor nu a precedat formarea statelor independente.
 În Africa, s-au format inițial statele, cu scopul de a forma
națiunile.
Ex: Confederația Asociațiilor din Katanga (1958), Mișcarea
Națională Congoleză (1958)
 4.2 Partide democratice, liberale, conservatoare, social-democratice,
de stânga, de centru, de dreapta
Criteriul general de clasifircare: calea folosită pentru rezolvarea marilor probleme sociale;
ex: raporturile dintre individ si societate; raporturile dinte stat și compartimentele sale;
raporturile dintre stat si biserică;

a. LIBERALISMUL
 promovează libertatea și egalitatea în drepturi.
 liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor forme de putere
 libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei,
economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în
care drepturile minorităților sunt garantate
b. CONSERVATORISMUL

 Nu există un singur set de politici văzute drept conservatoare deoarece sensul

conservatorismului depinde de ceea ce este considerat tradițional într-un loc
și timp dat.
 Lucius Cary, al II-lea Viconte Falkland: „Atunci când nu este necesar să
schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic”
 Promovează tradiția, imperfecțiunea umană, unitatea organică, ierarhia și
autoritate
c. DOCTRINA SOCIAL-DEMOCRATĂ
 Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluției
franceze: libertate, egalitate și fraternitate, vizând o societate
bazată pe acțiunea comună a tuturor cetățenilor, care au aceleași
drepturi și răspunderi
 interesulsocietății primează în fața interesului unui individ sau a
unui grup restrâns de indivizi
 Economia are un caracter concentrat
 Statul intervine în cât mai multe sectoare și domenii
4.3 Partide de cadre și de mase
a. PARTIDE DE CADRE
 Unesc reprezentanții elitelor.
 Stau la originea democrației în epoca votului restrâns

b. PARTIDE DE MASE
 Apar ca efect al introducerii votului universal
 Sunt centralizate și au o organizare bună datorită numărului mare de membri.
 Cu excepția partidelor fasciste, noțiunea partidelor de masă este străină
dreptei.
4.4 Partide suple și rigide
 Este o clasificare realizată pe criteriul disciplinei votului.
 Partidul
este suplu dacă permite parlamentarilor săi să voteze
conform propriilor convingeri
 Partidul este rigid dacă li se impune parlamentarilor să voteze
într-un anumit sens
4.5 Partide unice, unificate, dominante
 Partidul unic: este o consturcție ce se regăsește în sistemele totalitare în care partidul unic
reprezintă singura forță politică, “forța eliberatoare” a poporului.

 Partide unificate: este o uniune de partide politice care, regrupate, acceptă un program
comun.
Nu trebuie confundate cu uniunea națională, care reprezintă un mod de guvernare temporară.

 Partide dominante: este un partid care are o poziție privilegiată față de celelalte partide. Ex:
China  Partidul Comunist Chinez + alte 8 partide democratice.
5. Sisteme de partide politice
a. Partidul unic (dezbătut anterior)
b. Bipartidismul
 Este un sistem prin intermediul cărui li se oferă cetățenilor o alegeră clară,
asigurând și o majoritate netă.
 Bipartidismul presupune acordul celor două partide asupra problemelor
fundamentale (Marea Britanie, SUA)
a. Multipartidismul
 se oferă o alegere largă și mai bine adaptată la gama
opiniilor care există într-o societate.
 este necesară realizarea unei cualiții de guvernare de
cele mai multe ori.
 Antrenează instabilitatea politică
II. Partidele politice în România
1. Elemente istorice
2. Libertatea de asociere – Libertatea economică – Libertatea comerțului
3. Prevederi constituționale privind partidele politice
4. Exigențe juridice privind partidele politice
a) Activitatea
b) Membrii de partid
c) Organizarea partidelor politice
d) Structurile de partid
e) Înregistrarea partidelor politice
f) Alianțele politice
g) Alte forme de asociere
h) Încetarea activității partidelor politice
i) Resursele financiare
1. Elemente istorice
 În esență, istoria partidelor politice din România a început înainte de Primul
Război Mondial
 Prin Decretul-lege din 1938, au fost dizolvate toate partidele politice din
România. Mai apoi a fost suspendată Constituția (1940), pentru ca în anul 1944,
prin Decretul-lege nr. 1626/1944, să fie repusă în vigoare Constituția din 1923.
 În anul 1947 a fost desființat pluralismul politic, fiind din ce în ce mai clară
perspectiva partidului unic.
 Partidul unic, întâi muncitoresc, iar apoi comunist, a dominat întreaga societate
până la Revoluția din Decembrie 1989.
 În baza Decretului-lege nr.8/1989 s-a organizat un număr foarte mare
de partide politice.
 Prin Legea partidelor politice nr. 27/1996 s-au stabilit condiții mai
riguroase
 În prezent partidele politice sunt reglementate prin Legea nr. 14/2003.
 Prin Legea 114/2015 s-a făcut posibilă apariția partidelor locale alături
de cele naționale și s-a favorizat creșterea numărului acestora prin
relaxarea condițiilor referitoare la înființare (reducerea numărului de
membri fondatori de la 10.000 la doar 3)
2. Libertatea de asociere – Libertatea
economică – Libertatea comerțului
 Partidele politice sunt asociaţii. Sunt persoane juridice de drept public art.1
Legea 14/2003
 Asociția este creată în baza dreptului la asociere ca drept fundamental
cetăţenesc art. 40 Constituţie, ci nu pe temei contractual sau în exercitarea
libertăţii economice sau a comerţului (art. 45 repsectiv art. 135 alin 2 lit. a
Constituţie)
 Art 40 alin. (1) din Constituţie, permite libera asociere a cetăţenilor în mai
multe forme de asociere. Partidele ca formă de asociere sunt reglementate
de art. 8 şi nu trebuie confundate cu sindicatele, patronatele sau asociaţiile
profesionale reglementate de art. 9 din Constituţie.
3. Prevederi constituționale privind
partidele politice
 Art.1 (3) (4), art. 8, art.9, art. 16, art.37, art. 40, art. 62
(1), art.73 lit b, art. 146 lit. k

Prevederi legale privind partidele politice

 Legea 14/2003 privind partidele politice
 Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor
politice şi a campaniilor electorale
 4. Exigențe juridice privind partidele
politice
a. Activitatea partidelor politice
 Contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor
(art.8 alin.2 Constituţie)
 Au ca obligaţii respectarea:
suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept
şi principiile democraţiei (art. 8 alin.2 Constituţie)
 Conform art. 1 alin 3 din Constituţie, pluralismul politic este o
valoare supremă şi este garantată.
 Totodată,art. 1 alin. 4 din Constituţie, prevede că statul se
organizează în cadrul democraţiei constituţionale.
 Coform art.8 alin. 1 fundamentul şi garanţia democraţiei
constituţionale, sunt reprezentate de pluralismul politic.
 Prininterpretare, rezultă că fără pluralism politic, nu mai există
democraţie constituţională şi astfel statul nu se mai poate
organiza.
 Cum statul este o noțiune sinonimă cu puterea de stat, înseamnă că
fără pluralism politic organizarea puterii de stat ar fi imposibil de
organizat conform Constituției.
 Partidele politice au ca limite şi sunt neconstituţionale dacă prin
scopul sau activitatea lor militează împotriva: pluralismului
politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii, a
integrităţii sau a independenţei României. (art. 40 alin.2
Constituţie)

 Curtea Constituţională declară neconstituţionalitatea unui partid

politic în baza art. 146 lit. k din Constituţie coroborat cu art. 39 din
Legea 47/1992

 Trebuie ca în demersurile lor să respecte art. 30 alin. 7 din

Constituție (art. 3 alin. 2 Legea 14/2003)
 Nu pot organiza activităţi militare sau paramilitare conform
art.3 din Legea 14/2003

 Nupot fi afiliate unei organizaţii din străinătate care să încalce

limitele constituţionale conform art. 3 din Legea 14/2003
 Doar partidele politice au anumite drepturi constituţionale

 Sunt consultate de Preşedinte la desemnarea primului

ministru art. 85 coroborat cu art. 103 Constituţie

 Pot face cualiţii electorale

 Desemnează reprezentanţii în birourile electorale

 b. Membrii de partid
 Nu pot face parte din partide politice (art. 40 alin.3):
Judecătorii CCR
Avocaţii poporului
Magistraţii
Membrii active ai armatei
Poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege
organică
 Doar cetăţenii se pot asocia în partide politice art. 40 alin. (1) Constituţie

 În condiţiile aderării Ro la UE, cetăţenii UE care îndeplinesc condiţiile

legii organice, au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile
administraţiei publice locale. (art. 16 alin 4 Constituţie)

 Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, care nu

întrunesc în alegeri pragul electoral pentru a fi reprezentate în Parlament,
au dreptul la câte un loc de deputat. Fiecare minoritate poate fi
reprezentată doar de o singură organizaţie. Art. 62 alin.2 Constituţie
 Pot face parte din partide politice cetăţenii cu drept de vot
 Nu pot face parte persoanele cărăra le este interzis
 Nu poate un cetăţean să facă parte în acelaşi timp din două
partide
 Minim 3 cetăţeni pentru constituirea unui partid politic
 c. Organizarea partidelor politice
 Organizarea partidelor politice este condiţionată de existenţa unui statut şi a unui
program politic
 Legea stabileşte principalele reguli obligatorii pentru statutul oricarui partid
politic: denumire (integrală şi prescurtată), însemn specific, sediu, urmărirea de
obiective exclusiv politice, drepturile şi îndatoririle membrilor, precum şi sancţunile
ce le pot fi aplicate şi procedurile prin care se poate face acest lucru, procedura de
alegere a organelor de conducere şi competenţa acestora, sursele de finanţare şi
modul de administrare a resurselor financiare.
 Ȋn structura organizatorică a unui partid legea prevede: adunarea generală, organul
executiv, organe de arbitraj.
 Ȋn ceea priveşte structurile de partid, legea stabileşte că acestea sunt
organizate şi functionează numai pe criteriul administrativ-teritorial.
 Ȋncepând cu anul 2015, este posibilă existenţa atât a unor partide naţionale
cât şi a celor locale.
 Fiecare partid trebuie să aibă:
 denumire integral și denumire prescurtată,
 semn permanent (care nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale
statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale, ori ale cultelor
religioase)*
* partide membre ale unor organizatii politice internaţionale pot utiliza însemnul
organizaţiei respective ca atare sau într-o combinatie specifică
d. Înregistrarea partidelor politice
 Se face la Tribunalul Bucureşti pe baza următoarelor acte:
 cerere de înregistrare,
 statutul şi programul partidului;
 actul de constituire împreună cu lista semnăturilor de sustinere a cel
puţin 3 membrii fondatori,
 declaraţie autentificată a conducătorilor organului executiv al
partidului privind autenticitatea semnăturilor;
 listele
membrilor partidului din organizaţiile judeţene sau al
Municipiului Bucureşti, necesare înregistrării partidelor
 dovada deschiderii contului bancar.
 Decizia nr. 75/2015, Curtea Constituţională a constatat că fostele
condiţii legale referitoare la numărul de membri fondatori şi
necesara lor dispersie teritorială (25.000 de membrii fondatori
domiciliaţi în cel puţin 18 din judetele tării, dar nu mai putin de 700
în fiecare judet) sunt excesive şi disproporţionate faţă de scopul
legitim al legii

 Ca urmare a acestei decizii, numărul minim de membri fondatori a

fost redus la numărul minim prevăzut de lege pentru constituirea
unei asociații (3 membri)
e. Alianțele politice
 se pot realiza numai între partide politice, pe baza unui
protocol, ce se depune la Tribunalul Bucureşti, solicitându-se
înscrierea în Registrul de evidenţă a aliantelor politice.
f. Alte forme de asociere (art. 31 L14/2003)
 Alte forme de asociere pot fi formate din partide, aliante şi
formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării
unor obiective comune.

 Acestea se realizează printr-un protocol care trebuie să cuprindă,

în principiu, aceleaşi elemente ca şi la alianţe.

 Protocolul trebuie depus la Tribunalul Bucureşti pentru a fi

înscris în registrul altor forme de asociere.
g. Încetarea activității partidelor politice
 Dizolvare, prin hotărâre pronunţată de CCR când se constată încălcări ale art. 30 alin
7 şi art. 40 alin 2 şi 4 din Constituţie

 Dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti art. 45 Legea 14/2003

 Autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut

 Reorganizare, situaţiile art. 39, art. 40, art.42 Legea 14/2003

h. Resursele financiare (Legea 334/2006)
 Cotizaţiile membrilor
 Donaţii, legate şi alte liberalităţi
 Venituri venite din activităţi proprii
 Subvenţii de la bugetul de stat
 Împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice
Legea:
 interzice primirea de donaţii de la alte state ori organizatii din
străinătate,

 interzice desfăşurarea de activităţi specifice societăţilor

comerciale (cu unele exceptii)

 prevede obligaţia autorităţilor locale de a asigura cu prioritate

spaţii pentru sediile partidelor politice