Categorii si variante de partide politice

Expresia de categorii si variante de partide politice se datoreaza diversitatii

fenomenului si evolutiei lor.Pe cale de consecinta, transformarile produse in viata unor
partide politice fac dificila incadrarea lor intr-o anumita clasificare.
O dificultate ptr clasificarea partidelor politice rezulta si din faptul ca dispar ideologiile
care au stat la baza constituirii si activitatii lor. , ideologii care determinau scopurile
partidelor politice. O asemenea disparitie a avut drept cauza cresterea importantei atingerii
scopurilor partidelor politice si anume cel de instaurare a puterii . Un astfel de scop inlatura
orice alte deziderate ale partidelor politice. Scopul de atins a avut si el o cauza, realizarea
interesului sau a intereselor de orice fel, care au transpartinizat actiunile politice.
Apare necesitatea ca in perspectiva alegerilor, partidele sa identifice exigentele umane
ale societatii si sa propuna masuri eficiente in programele si platformele lor electorale.
Identificarea exigentelor nu e legata de ideologiile partidelor politice ci de necesitatea
cuceririi puterii in stat.
Masurile si metodele de realizare a exigentelor umane nu mai sunt conforme cu
ideologiile partidelor politice, care ar trebui sa rezulte din denumirea lor. Partidele politice
utilizeaza orice metode si iau orice masuri ptr a-si atinge scopurile.In lupta politica e
necesara ignorarea ideologiilor ptr a nu se ajunge la rigiditate, care ar avea drept rezultat
pierderea alegerilor.

Desigur ca masurile si metodele propuse sunt de dreapta, de stanga sau de centru ,

doar ca datorita parasirii ideologiilor, in masurile propuse de un partid cu o anumita
ideologie,apar si aspecte specifice altui tip de partid. Spre exp, in programele partidelor
politice de stanga, apar aspecte referitoare la privatizare, specifice ideologiei unui partid de
dreapta, iar in programele partidelor politice de dreapta apar si masuri de politica sociala.
Tendinta de slabire a barierelor ideologice conduce la faptul ca singura ideologie e lupta
ptr cucerirea puterii, conform modelului partidelor politice americane nedisciplinate .
Convergenta sistemelor, care se manifesta in toate domeniile de activitate ale partidelor
politice se va concretiza in aparitia unor miscari sociale care vor avea drept scop realizarea
intereselor unor grupuri sociale.
Respectarea ideologiilor se manifesta in cazul partidelor unice,unificate sau dominante.
In acest sens, se pot identifica in lume 2 situatii. Prima situatie e cea a partidelor politice din
Republica Populara Chineza care nu ignora ideologia pe baza careia actioneaza,dar se
constata si devieri ideologice ptr a nu se ajunge la rigiditate, care ar putea avea drept
rezultat pierderea puterii in stat. Intr-o a 2a situatie, ptr a se inlatura devieri, se ajunge la
neidentificarea exigentelor oamenilor din societate, la rigiditate si in cele din urma la
pierderea puterii. Un exp tipic este situatia Romaniei anterioara Revolutiei din 1989.

Partidele confesionale, cele regionale, nationale, de clasa si etnice au fost grupate pe

criteriul apartenentei si orientarii membrilor. Aceasta grupare apartine perioadei aparitiei
partidelor, iar fiecare reprezinta o etapa in evolutia spre partidele politice.
Partidele confesionale au drept criteriu de constituire credintele religioase.In aceasta
categorie pot fi incluse partidele formate din protestanti si catolici in a 2a jumatate a sec.16.
Partidele regionale sunt expresia unui egoism local si reprezinta interesele locale ale
diferitelor regiuni ale unui stat unitar.
Partidele nationale au aparut in sec.al 19-lea odata cu afirmarea principiului
nationalitatilor in viata politica. P.Negulescu sublinia ca nu sunt partide politice propriu-zise
si nu rperezinta o doctrina politica, ci sunt organe protestatare cu tendinta de a se ajunge
prin lupta la independenta natiunilor pe care le reprezinta.
Partidele de clasa exprima interesele unei clase sociale. Au aparut in sec.al 19-lea, iar in
aceasta categorie sunt nominalizate partidele socialiste, muncitoresti, agrariene sau
taranesti. In aceasta categorie pot fi incluse partidele burgheze si partidele muncitoresti.
Partidele etnice sunt specifice continentului african si au militat ptr formarea statelor si
apoi a natiunilor. Conducatorii africani au considerat ca formarea statelor e cel mai bun
mijloc ptr formarea popoarelor si a natiunilor. Un exp este cel al partidelor politice congoleze
din perioada 1958-1960, care au avut baza etnica.

Partidele democrate, liberale, conservatoare, social-democrate, de stanga, de dreapta,

de centru sunt clasificate dupa caile folosite ptr rezolvarea marilor probleme ale societatii si
anume raporturile dintre individ si societate, dintre stat si componentele sale, dintre stat si
biserica. Francois Borella arata ca dreapta si stanga s-au nascut in Franta, in 1789,
diferentierea lor avand la baza pozitia fata de reglementarea puterii Regelui in viitoarea
constitutie.
Partidele cadre si partidele de mase sunt grupate pe criteriul compozitiei partidelor.
Partidele cadre unesc reprezentantii elitelor sociale si sunt legate de epoca votului restrans.
Universul lor politic e centru si dreapta . Sunt descentralizate si slab organizate.
Partidele de mase sunt legate de votul universal si au un nr mare de membrii,
organizare interna mai riguroasa si mai rigidda decat celelalte si sunt centralizate.In aceasta
categorie sunt incluse partidele socialiste , comuniste, majoritatea partidelor africane si cele
democrat-crestine.
Partidele suple si partidele rigide se grupeaza pe criteriul disciplinei votului. Partidul e
suplu cand permite parlamentarilor sa voteze potrivit constitutiei si rigid daca impune
acestora sa voteze doar intr-un sens.

Partidele unice, unificate si dominante au fost distinse de cei care au examinat

partidele politice africane. Ideologii africani au crezut ca au gasit propria cale de evolutia
prin fundamentarea partidleor unice sau unificate. Astfel, dupa perioada cuceririi
independentei de catre statele africane(1959-1961) s-a manifestat tendinta de unificare a
partidelor.

Partidul unificat e o uniune de partide sau grupari politice care accepta un program
comun. Africanii au prezentat partidul unic ca pe ceva original si e efectul unor sisteme de
partide necompetitive si constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice. Partidul
dominant e cel care ocupa o pozitie dominanta in viata politica a unui stat sau care
depaseste in alegeri un anumit prag.Poate exista doar in sistemele pluraliste, cu limitarile
inerente datorate dominarii politice.
Pozitia dominanta a unor partide e exemplificata de sistemul politic chinez, unde in
afara Partidului Comunist Chinez exista inca 8 partide politice. Pragul realizat in alegeri e
exemplificatde situatia Italiei, unde Partidul Democrat Crestin a obtinut intre 1948 si 1979
40% in alegeri.
Statele unde activeaza partide dominante au guvernari stabile, desi exista si pericolul
imobilismului, mutarea luptei politice in afara parlamentului si ruperea consensului politic
din coalitie.
Sisteme de partide politice

Sistemele de partide politice se clasifica in: competitive, in societatile unde exista o

veritabila concurenta politica si necompetitive, in sistemele totalitare , in care se proclama
partidul unic, ceea ce exclude ideea de alegeri libere.
Sistemele competitive cuprind 3 sisteme de partide politice: multipartidismul,
bipartidismul si un partid dominant. Intr-o asemenea opinie , sistemul cu partid dominant are
individualitate proprie, desi exista intr-o organizare politica pluripartidista sau intr-un sistem
multipartidist.
Ca urmare, clasificarea sistemelor de partide ar putea fi in: unipartidism,bipartidism si
multipartidism.
Bipartidismul presupune existenta a 2partide si ofera cetatenilor o alegere clara, iar la
nivelul puterii o majoritate parlamentara neta. Bipartidismul presupune acordul celor 2
partide si poate functiona daca un partid nu va profita de perioada cat se afla la guvernare
ptr a schimba regimul politic.Bipartidismul poate fi clasificat in perfect, in M.Britanie si
imperfect, in Germania, unde apare si un alt partid politic care penduleaza intre cele 2
partide principale. Se clasifica si in rigid, in M.Britanie si suplu, in SUA.
Multipartidismul presupune un nr mai mare de membrii si ofera posibilitate mai larga
de optiune alegatorilor. Ptr constituirea echipei guvernamentale sunt necesare coalitiile si
aliantele de partide. Deseori antreneaza instabilitatea guvernamentala si politica.

Factorii care au condus la aparitia multipartidismului sunt: bipolarizarea vietii politice si

institutionalizarea puterii politice ca urmare a sistemelor electorale.