Cuprins

1.Conceptul de partid politic.......................2 2.Tipuri de partide politice..4

2.1.Partide confesionale ,partide regionale,partide nationale,partide de clasa,partide etnice.4 2.2. Partide democratice,partide liberale,partide conservatoare,partide social-democratice,partide de stanga,partide de centru,partide de dreapta5 2.3. Partide de cadre si partide de mase.6 2.4. .Partide suple si partide rigide..6 2.5. Partide unice,partide unificate si partide dominante....6

3. Rolul partidelor politice in sistemul constitutional..7

3.1. Rolul partidelor politice in sistemele constitutionale ale altor state...8 3.1.1. Rolul partidelor in Marea Britanie9 3.1.2. .Partidele politice in Statele Unite ale Americii9

4.Partidele politice in Romania .10 5.Concluzii.13

Bibliografie15

Partidele politice si rolul lor in sistemul constitutional

1.Conceptul de partid politic

In termeni strict stiintifici ,de partide politice nu poate fi vorba inainte de epoca moderna si, mai ales dupa primul razboi mondial.In antichitate si in evul mediu, ce se aproxima a fi partide politice erau cel mult anumite grupuri de oameni,sau grupuri de indivizi uniti prin anumite criterii sau afinitati nu neaparat de ordin politic ,cat mai mult de ordin social ,religios. Conform cu art.1 din primul capitol al Legii partidelor politice nr.14 din 9 ianuarie 2003 partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot ,care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice ,indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie.Ele sunt persoane juridice de drept public. Partidele politice constituie,prin definitie ,forte sau grupuri organizate in scopul apararii si promovarii intereselor comune uneia sau unor categorii sociale si de cetateni ,cu mijloacele autoritatii publice statale.1 Dupa opinia unor doctrinari partidele sunt asociatii de cetateni care cad de acord asupra unui oarecare numar de idei si asupra unui program de actiune ,pe care se straduiesc sa le traduca in fapt determinand desemnarea unor candidati la alegeri 2. Pentru Georg Jellinek partidele politice sunt prin natura lor grupuri formate sub influenta convingerilor comune cu privire la anumite scopuri politice pe care se straduiesc sa le realizeze3. Si in literatura politologica romaneasca se retine faptul evident potrivit caruia Constituirea marilor partide (liberale,conservatoare,social democratice) este strans legata

1 2

Aristide Cioaba ,Democratia reprezentativa concept juridic.Societate si cultura,Nr.3,1992,p.12. Michel Amiler ,Parlements,Paris,Union Interparlamentaire,ed.II,1996,p.44. 3 Jellinek,Allgemeine Stoatslehre,Berlin ,1905.

de introducerea votului universal si de evolutia democratica a guvernamantului reprezentativ4. Intreprinzand o adevarata anatomie a partidului politic in expunerea sa intitulata Partidul politic tinuta la Institutul Social Roman,Dimitrie Gusti precizeaza ca partidul este o parte dintr-un tot si ca el,partidul,presupune existenta unui partid opus fiindca astfel el nu poate sa se manifeste ca partid.In conceptia sa ,partidul politic este o asociatie libera de cetateni ,uniti in mod permanent prin interese si idei comune ,de caracter general ,asociatie ce urmareste ,in plina lumina publica ,a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic social.In sens mai larg,lui Gusti i se pare ca partidul ,slujind politicul,slujeste si socialul ,pentru ca ceea ce este politic este si social.De asemenea,el gandeste ca tot ce este social este in acelasi timp si politic .Partidul politic,considera D.Gusti,apare ca un indoit product ideologic si economic al unei stari intr-un moment istoric dat. Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetatenilor.Ca orice asociatie partidul politic rezulta din exercitarea de catre cetateni a dreptului de asociere ,ca manifestare libera a vointei lor de a se constitui intr-un partid.Aceasta trasatura rezulta expres si din art.40 alin.(1) al Constitutiei care stabileste ca Cetatenii se pot asocia liber in partide politice ,in sindicate,in patronate si in alte forme de asociere. R.G.Schwartzemberg considera ca un partid politic este o organizatie durabila ,organizata la nivel national si local ,urmarind sa cucereasca si sa exercite puterea si cautand,in acest scop sustinerea populara. Constitutia actuala a Romaniei utilizeaza notiunile de partide politice in art.8 alin (2),art.40 alin(3),in art.73 alin(3) lit. b),in art.146 lit.k); partide in art.40 alin.(2),in art.84 alin (1),in art.103 alin(1); sindicate in art.9,art.73 alin(3) lit p); alte forme de asociere in art.40 alin (1); organizatii in art .40 alin(2),art.62 alin(2) ;asociatii in art.40 alin.(4); configuratie politica in art.64 alin.(5). Asadar ,partidele politice in general,prin locul si ponderea lor in societate ,prin influenta pe care ele o exercita asupra membrilor si simpatizantilor care in anumite cazuri pot fi destul de numerosi au un mare impact asupra vietii si organizarii juridice din tarile respective.Ele influenteaza substantial sistemele juridice ,modalitatile exercitarii puterii.
4

Aristide Cioaba,op.citata.,p.13.

Potrivit Constitutiei actuale a Romaniei ,partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor ,respectand suveranitatea nationala ,integritatea teritoriala ,ordinea de drept si principiile democratiei.

2.Tipuri de partide politice

Din momentul aparitiei lor si pana astazi au existat si au functionat mai multe tipuri de partide politice.Clasificarea partidelor politice se bazeaza pe o mare diversitate de criterii care vizeaza aspecte ideologice-doctrinare,organizatorice,de compozitie sociala,privind interesele si perioada istorica in care au aparut sau chiar raportul cu structura sociala. Orice incercare de a clasifica partidele politice si mai ales de a incadra un caz concret intr-o categorie sau alta implica un mare risc teoretic si ramane permanent discutabila.Ca atare prezentarea categoriilor si variantelor de partide politice trebuie privita si retinuta cu o anumita doza de relativitate. 2.1.Partide confesionale,partide regionale,partide nationale,partide de

clasa si partide etnice

Asemenea clasificare se poate face pe criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformele lor.In mare masura aceasta clasificare este specifica perioadei aparitiei partidelor fiind corelata cu marile probleme ale fiecarei tari. Partidele confesionale-au drept criteriu de constituire credintele religioase In mod deosebit sunt nominalizate in aceasta categorie partidele formate de protestanti si catolici in a doua jumatate a sec.XVI,Partidul Catolic din Belgia (1830),Partidul Popular Italian .In conceptia lui P.P.Negulescu ,partidele confesionale nu intrunesc conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca neaparat partidele politice. Partidele regionale-sunt expresia unui egoism local rau inteles(P.P.Negulescu),reprezentand interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat unitar sau ale diferitelor parti ale unui teritoriu national neajuns inca la unificare..In aceasta categorie sunt nominalizate partidele din S.U.A,de la sfarsitul sec.XVIII,grupul parlamentar islandez din Marea Britanie pe programul caruia s-a constituit Partidul Islandez(1879),fractiunea libera si independenta de la Iasi,dupa unirea Principatelor Romane.

Partidele nationale-au aparut in sec.al XIX-lea odata cu confirmarea principiului nationalitatilor .In aceasta categorie sunt nominalizate partidele din imperiul austroungar,Partidul National-Liberal din Prusia(1866-1870),Partidul Popular Slovac al lui Andrej Hlinka. Partidele de clasa exprima interesele unei clase sociale,dupa cum o spune si denumirea.Au aparut in sec. al-XIX-lea,iar in acesta categorie sunt nominalizate partidele socialiste,partidele agrariene ,partidele taranesti.Aici se include si clasificare ce a dominat de aproape un secol in partide burgheze si partide muncitoresti. Partidele etnice-sunt specifice continentului african ,avand in vedere ca aici formarea natiunilor nu a precedat formarea statelor independente ci formarea statelor a fost considerata de catre conducatorii africani ca fiind cel mai bun mijloc pentru crearea natiunilor.Cele mai multe partide politice congoleze au avut o baza etnica ,printre acestea fiind nominalizate:Alianta Bakongo(Abako),Confederatia Natiunilor din Katanga(1958),Miscarea Nationala Kongoleza(1958). 2.2.Partide democratice,partide liberale,partide conservatoare,partide

social-democratice,partide de stanga,partide de centru,partide de dreapta

Potrivit lui Francois Borella distinctia politica intre dreapta si stanga s-a nascut in Franta in 1789 in legatura cu discutia privind puterea politica a regelui in viitoarea constitutie Dreapta si stanga nu au sens si existenta decat in relatia de la una la alta si reciproc. Din aceasta perspectiva partidele politice se pot grupa in trei mari grupe: a)gruparea partidelor de dreapta cu diferite nuante:de dreapta,de centru de dreapta sau de extrema dreapta.In aceasta categorie sunt incluse partidele cu orientare de dreapta,partide conservatoare,liberale si republicane,etc.In cadrul orientarii de extrema dreapta sunt considerate partidele fasciste ,neofasciste sau cele ale noii drepte. b)gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat-crestine,socialcrestine si ecologiste. c)gruparea partidelor de stanga este o grupare mai larga ,in cadrul careia se pot face diferite nuantari ca cea de stanga ,de centru stanga si extrema stanga.In categoria partidelor de stanga si centru stanga pot fi incluse partidele socialiste,cele social-democratice si cele

radicale.In cele mai multe cazuri insa,partidele comuniste fac parte din cadrul partidelor de extrema stanga. 2.3.Partide de cadre si partide de mase Este o clasificare des evocata.Criteriul este cel al compozitiei partidelor. Partidele de cadre unesc notabilitatile,reprezentantii elitelor sociale.Stau la originea democratiei in epoca votului restrans.Universul lor politic este centrul (radicalii) si mai ales dreapta.Sunt descentralizate si slab organizate.Mai sunt denumite si partidele patronilor.Sunt nominalizate aici Partidul Radical Francez(1901),partidele conservatoare. Partidele de mase sunt efectul introducerii votului universal,cuprind un numar mare de membri.De aceea au o organizatie interna mai rigida decat a partidelor de cadre,sunt centralizate si puternic articulate.In aceasta categorie sunt nominalizate partidele socialiste,partidele comuniste,majoritatea partidelor africane si anumite partide democrat crestine.Potrivit lui R.G.Schwartzenberg,cu exceptia partidelor fasciste ,notiunea de partide de masa este straina dreptei. 2.4. Partide suple si partide rigide Este o clasificare explicata de Schwartzenberg ,realizata pe criteriul disciplinei votului.Partidul este suplu daca permite parlamentarilor sai sa voteze cum vor si este rigid daca impune acetora sa voteze numai intr-un anumit sens. 2.5.Partide unice,partide unificate si partide dominante Distinctia se face mai ales de catre cei care au examinat partidele politice(Lavroff,de exemplu).Afica neagra a crezut ca a gasit propria sa cale cu partidul unic sau unificat.Din anul 1962 s-a manifestat tendinta de unificare a partidelor.Africanii au reprezentat partidul unic drept consecinta problemelor lor particulare sustinand ca este vorba de ceva original.Lavroff distinge intre partidul unic si partidul unificat.Partidul unificat este o uniune de partide politice care,regrupate intr-un cadru nou ,accepta un program comun,adesea putin elaborat.Este o solutie care se situeaza intre uniunea nationala si partidul unic care constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice. Partidul dominant poate exista acolo unde unui partid i se recunoaste(sau i se stabileste)pozitia dominanta.Desigur ies din discutie sistemele cu partide unice si raman numai sistemele pluraliste cu,desigur,limitarile inerente,datorate unei dominari politice.

Un interes teoretic aparte poate reprezenta sistemul politic chinez unde,in afara Partidului Comunist Chinez,exista inca opt partide democratice si anume:Comitetul revolutionar al Guomindangului din China;Liga democratica a Chinei;Asociatia pentru constructia democratica a Chinei;Asociatia chineza pentru democratie;Partidul democratic taranesc si muncitoresc;Zhi Gong Dang chinez;Societatea Jiu Son En 1944;Liga pentru autonomia democratica a Taiwanului.

3.Rolul partidelor politice in sistemul constitutional

Partidele se constituie intr-un corp intermediar,intre popor si putere,contribuind la degajarea vointei generale si la valorizarea ei ca impuls fata de putere.Ele tind spre realizarea functiei de conducere a societatii ,prin accederea la statutul de partide de guvernamant si transformarea programelor lor politice in programe guvernamentale.Partidele contribuie la informarea si la educarea politica a cetatenilor ,la formularea exigentelor acestora fata de putere,la agregarea diverselor interese,la armonizarea si la articularea lor,la stabilirea optiunilor prin valorizarea intereselor si aspiratiilor agregate5.Partidele indeplinesc o importanta si complexa functie electorala constand mai ales in asigurarea unui cadru tematic ,doctrinal sau ideologic campaniei electorale ,informarea si formarea opiniei alegatorilor ,selectia candidatilor ,incadrarea celor alesi in grupuri parlamentare,asigurarea asistentei politice pentru aceste grupuri si a legaturilor lor cu alegatorii. Partidele politice nu sunt insa doar simple mecanisme electorale ,instrumente prin care se capteaza si se controleaza energia populara,ele pot fi de asemenea si revelatori si/sau acceleratori ai fenomenelor socio-politice sau frane in calea proceselor de schimbare. (Francois Borellla).De aceea partidele politice nu trebuie analizate doar din perspectiva rolului lor electoral ,parlamentar sau guvernamental,ci si ca forte sociale ,capabile sa puna in miscare masele populare.Ele nu sunt singurii actori ai vietii sociale colective dintr-un stat,dar sunt cei care joaca un important rol politic tradus in termenii jocului puterii.Rezulta deci ca cel mai adesea scopurile partidelor politice sunt de a

Partidele-subliniaza autorii participa la doua procese de conversiune fundamentale:articularea intereselor si agregarea lor.(J.Lapalombara, M.Weiner Political Parties and Political Development,Princeton,1966,p399-435).

exprima,defini,determina:sufragiul;politica nationala;vointa politica a cetatenilor ;vointa populara. Functiile partidelor politice sunt tot mai des inscrise chiar in constitutii.Sub acest aspect este interesant de subliniat ca ar fi o interpretare restrictiva a constitutiei daca am considera ca partidele au numai acele functii prevazute expres in textul constitutional.Este in spiritul unei interpretari corecte a constitutiei idea potrivit careia intr-o constituie se consacra numai ceea ce este esential pentru partidele politice.Nu inseamna ca partidele politice nu au si alte functii care sunt dominate insa de niste scopuri constituionale .Interpretarea data de catre R.G.Schwartzemberg articolului 4 din Constitutia franceza in sensul ca este foarte restrictiv ,deoarece a defini partidele ca avand rolul de a concura la exprimarea sufragiului inseamna a limita rolul lor la cristalizarea vointei populare la singurul moment al alegerilor ,trebuie totusi amendata.In legatura cu functiile propriu-zise Schwartzemberg considera ca acestea ar fi urmatoarele:formarea opiniilor ,selectarea candidatilor,coordonarea alesilor.Acelasi autor considera mai avantajoasa teoria potrivit careia un partid indeplineste trei functii principale:functia electorala;functia de control si de orientare a organelor politice;functia de definire si de exprimare a pozitiilor politice. In ce-l priveste pe Pierre Pactet acesta considera ca doua ar fi functiile partidelor politice si anume de a fi intermediari intre popor si putere si de a-si asuma,atunci cand sunt la putere ,directionarea politicii nationale. In Romania,art.8 din Constitutie stabileste ca partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor.Aceasta functie esentiala se dimensioneaza in raport de valorile democratiei constitutionale astfel cum sunt ele definite indeosebi prin art. 1 si art.8 ,precum si prin intreg titlul II al Constitutiei.

3.1.Rolul partidelor politice in sistemele constitutionale ale altor state

Constitutiile reglementand scopurile partidelor politice stabilesc ca acestea sunt:contributia,dupa metoda democratica ,la determinarea politicii nationale(Italia art.49);contributia la formarea vointei politice a poporului(Germania art.21);contributia la exprimarea sufragiului (Franta art.4);contributia la formarea si manifestarea vointei populare,fiind instrumentul fundamental al participarii politice(Spania art.6);contribuirea la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor(Romania art.8).

3.1.1.Rolul partidelor in Marea Britanie

In viata politica britanica partidele au un rol foarte important,desi modalitatile lor de actiune, in special pe plan parlamentar,sunt diferite de cele cunoscute in celelalte tari.In Anglia,partidele politice isi au originea in timpul domniei lui Carol al II-lea6. In legatura cu rolul partidelor7 in viata societatii britanice este cunoscut ca ele indeplinesc mai multe functii:organizeaza opinia publica,o educa,asigura o legatura politica intre Parlament si tara,dau stabilitate si coeziune Parlamentului,confera consistenta Guvernului,promoveaza stabilitatea guvernarii si asigura cele mai efective mijloace ale schimbarii guvernelor. Asa cum s-a aratat mai sus,un rol esential al activitatii partidelor politice revine activitatii parlamentare,acesta fiind de fapt campul predilect de actiune a partidelor politice,prin aceasta se da o orientare concreta activitatii partidelor,facandu-se ca ea sa se reflecte in actele normative ce se adopta in directiile majore de orientare ale politicii tarii. Sistemul britanic de partide este,prin urmare,unul dintre sistemele cele mai strans legate de activitatea parlamentara,permitand partidelor ca factori politici capabili sa polarizeze convingerile alegatorilor - sa-si regaseasca activitatea in mod direct in campul legislativului,domeniu in care partidele isi pot manifesta pe deplin personalitatea ,individualitatea si exprima convingerile .

3.1.2.Partidele politice in Statele Unite ale Americii

Partidele politice indeplinesc un rol deosebit in viata politica americana ,desi ele se deosebesc prin structura ,ideologie si mod de actiune in mod structural de cele existente in special in Europa.Specificitatea sistemului american de partide se reflecta in deosebi in imprejurarea ca ele actioneaza mai ales in perioadele electorale,existand insa cazuri frecvente cand democrati sau republicani sunt folositi de presedintele provenind din randurile celuilalt partid,fie in actiuni diplomatice, fie in alte scopuri politice. Partidele politice se caracterizeaza in special prin lipsa unor baze ideologice diferite ,intre partidele republican si democrat-cele mai mari partide prezente in viata politica americana-neexistand diferente esentiale.Ambele partide sunt atasate ideilor liberale ,cu toate ca exista,fara indoiala ,anumite diferentieri concrete in ceea ce priveste mecanismele
6

J.Harvey ,L.Bather ,The British Contitution ,Fourth edition,MacMillan Education,London,1977,p112 si urm.;R.M.Punnett,British Government and Politics,Ed.Heinemann ,London ,1971,p.113 si urm. 7 J.Harvey ,L.Bather,op.cit.,p.130

10

prin care actioneaza .Partidul democrat este cel mai vechi.El a fost creat in 1832 si este considerat de unii oameni politici ca fiind continuatorul Partidului Democratic Republican al lui Thomas Jefferson.In schimb,partidul republican a luat fiinta in 1854 ,din democrati,liberali si independenti care isi revendicau si ei apartenenta la ideile fostului Partid Democratic Republican .

4.Partidele politice in Romania

Dupa inlaturarea regimului comunist totalitar in decembrie 1989 s-a deschis calea instaurarii unei vieti democratice ,a carei garantie o constituie pluralismul politic ,sub forma sa cea mai dezvoltata pluripartidismul.Se releva inca o data ca, dupa o explozie revolutionara apare un numar mare de partide.In Romania s-a ajuns la 130 de partide8.Pe fondul acestei situatii a inceput un proces de regrupare a partidelor de drepta,de stanga,de centru,de centru dreapta,de centru stanga etc. Alegerile din mai 1990,ca si cele care le-au urmat,s-au constituit ca proba de cristalizare a partidelor si formatiunilor politice,a principalelor orientari in viata acestora si consacrarea unui numar mai redus de partide.Acest proces apare firesc in astfel de situatii ,el constituind calea de maturizare a democratiei. De partide politice, in intelesul modern al termenului ,nu putem vorbi in Romania decat din a doua jumatate a secolului al XIX-lea pana atunci conceptia politica romaneasca predominanta era sa existe ca natiune.Cum bine scria C.Radulescu-Motru,abia dupa ce sa dobandit o certitudine in aceasta privinta a inceput viata noastra politica. Pana atunci, o intuieste cu remarcabila sa putere de patrundere Mihai Eminescu,au fost idei conservatoare ,idei progresiste,idei revolutionare si oameni care le reprezentau mai mult sau mai putin. Aceste idei au inceput sa se grupeze si sa se disciplineze numai dupa ce conventia de la Paris din 1858 a admis,cel putin in teorie ,ca guvernele sa reprezinte majoritatea tarii legale si a invitat diferitele idei de a se formula. P.P.Carp,unul dintre oamenii politici marcanti ai epocii referindu-se la originele si crearea partidelor romanesti ,declara in 1897:numai de la 1866 pana azi de poate vorbi de partide politice liberale si de partide conservatoare.
8

Marin Voiculescu,Tratat de politologie,ed.Universitara,Bucuresti,2002,p.201.

11

Cu alte cuvinte ,in Romania,partidele politice nu sunt anterioare instaurarii regimului constitutional .Anterior,au fost idei politice ,au fost grupari politice ,dar partide politice nau fost.Pe atunci,prin partid politic se intelegea o grupare a unui oarecare numar de oameni politici facand parte dintr-o adunare legiuitoare care se conduce dupa aceleasi idei si care cauta a obtine majoritatea in tara si in adunarea cu programul lor,spre a putea,in numele majoritatii,pune in practica teoriile politice. Dupa unirea din 1859 si reformele din timpul domniei lui A.I.Cuza, in cursul unui proces de modernizare generala a societatii desfasurat pe durata a doua decenii ,s-au constituit primele partide politice moderne romanesti Partidul National Liberal (1875) si Partidul Conservator(1880).De la inceput,ele au fost organizate dupa modelul clasic al Occidentului european,de unde viata politica romanesca isi traieste in mare parte formele si cu care cauta sa mearga in concordanta. Perioada interbelica a fost marcata in plan politic de existenta si activitatea a mai multor partide, printre care putem enumera Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc (constituit in urma fuziunii dintre Partidul National condus de Iuliu Maniu si Partidul Taranesc condus de Ion Mihalache), Partidul Poporului (Averescu), Partidul Nationalist-Democrat (Nicolae Iorga), Garda de Fier, Partidul Social Democrat Roman. In baza Decretului lege nr.8/1989 s-a organizat un numar foarte mare de partide politice din care ulterior ,in timp,putine au mai rezistat pe scena politica.Prin Legea partidelor politice nr.27/1996 s-au stabilit conditii juridice mai riguroase,intre altele,si cu privire la infiintarea partidelor politice,fapt ce a condus la o sensibila diminuare a numarului acestora .In prezent partidele politice sunt reglementate prin Legea nr.14/2003,lege care a abrogat Legea nr.27/1996. Potrivit actualei Legi ,in legatura cu activitatea sunt admise numai acele partide care actioneaza in respectul suveranitatii,independentei si unitatii statului ,a integritatii teritoriale ,a ordinii de drept si a principiilor democratiei constituioanle. Cat priveste membrii de partide retinem urmatoarele reguli principale:pot fi membri numai cetatenii romani cu drept de vot:anumite categorii de functionari publici nu pot face parte din partidele politice(ex. Judecatorii,procurorii,politistii),un cetatean roman nu poate face parte,in acelasi timp,din doua sau mai multe partide,nici o persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte dintr-un partid.Iar in ce priveste structurile de partid

12

legea stabileste ca sunt organizate si functioneaza numai pe criteriul administrativteritorial.Fiecare partid trebuie sa aiba denumire integrala ,denumire prescurtata,semn permanent,iar acestea nu pot produce sau combina simbolurile nationale ale statului roman si ale altor state. Organizarea partidelor politice este conditionata de existenta unui statut si a unui program propriu politic.Legea stabileste principalele reguli obligatorii pentru statutul oricarui partid politic:denumire,insemn specific,sediu,urmarirea de obiective exclusiv politice,drepturile si indatoririle membrilor ,precum si sanctiunile ce le pot fi aplicate si procedurile prin care se poate face acest lucru. Inregistrarea partidelor politice se face la Tribunalul Bucuresti pe baza urmatoarelor acte:cerere de inregistrare,statutul si programul partidului,actul de constituire impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a cel putin 25.0000 de membri fondatori ,domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii ,dar nu mai putin de 700 in fiecare judet. In Romania, sunt inregristrate si functioneaza un numar mare de partide politice.Printre acestea sunt: Partide parlamentare:Partidul Social Democrat(PSD),Partidul Romania Mare(PRM),Partidul Democrat (PD),Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR),Partidul National Liberal(PNL),Partidul Conservator(PC). Partide neparlamentare:Partidul National Taranesc Crestin Democrat(PNTCD),Partidul Noua Generatie-Crestin Democrat(PNG-CD),Partidul National Democrat Crestin(PNDC),Partidul Ecologist Roman(PER),Partidul Vietii Romanesti (PVR),Actiunea Populara(AP),Uniunea Civica Maghiara(UCM),Partidul Initiativa Nationala (PIN),Partidul Republican(PR). Partide ale grupurilor etnice: Comunitatea "Bratstvo" a Bulgarilor din Romnia (CBBR), Comunitatea Italian din Romnia - Socola, Iai (CIRI) , Comunitatea Ruilor Lipoveni din Romnia (CRLR), Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia (FCER) , Partida Romilor , Uniunea Armenilor din Romnia (UAR), Uniunea Cultural a Albanezilor din Romnia (UCAR) , Uniunea Democrat a Srbilor si Caraovenilor din Romnia, Uniunea Democratic a Slovacilor si Cehilor din Romnia , Uniunea Democrat a Ttarilor Turco-musulmani din Romnia (UDTTMR) , Uniunea Democrat Turc din Romnia (UDTR) , Uniunea Elen din Romnia (UER) , Uniunea Polonezilor din Romnia (UPR) , Uniunea 13

Cultural a Rutenilor din Romnia (UCRR), Uniunea Ucrainenilor din Romnia (UUR) .

5.Concluzii
Romania se caracterizeaza astazi prin existenta unui numar foarte mare de partide.Fenomenul partide politice este inca in curs de cristalizare.Suntem,si probabil vom fi si in viitor intr-o perioada de cautari de solutii,de definiri politice ,de prospectare ,desi se pare ca stim ce vrem. Aparitia de noi partide si organizatii ,de noi structuri si institutii,daca privim lucrurile mai larg,exprima si un nou cadru de manifestare al opozitiei in cadrul sistemelor politice. Numarul mare de partide inseamna ,teoretic vorbind,sa vesteasca o primavara a democratiei organizationale ,o revigorare a sistemului de valori politice ,juridice,morale.Ele presupun un mai mare elan,o mai matura afirmare critica a membrilor si simpatizantilor acestora. Numai ca toate acestea si-ar gasi o legitimitate daca ele s-ar afirma,delimita si sustine prin orientari doctrinare ,prin filosofii politice ,sociale bine intemeiate,intim legate prin doctrina ,orientare si practica ,de partidele clasice sau,cum li s-a mai zis in alta parte,istorice.Ele trebuie sa probeze programe clare ,filosofii inspirate din mostenirea trecutului,dar si din analiza prezentului si viitorului.Altfel ,numarul in sine ,titulaturile cautate,oricat de cautate,oricat de sofisticate s-ar dori ,pot sa nu insemne nimic fructuos,nimic folositor,nimic in consens cu progresul societatii. Experienta unor tari mult mai avansate in democratie dovedeste ca lucrurile stau asa,inclusiv in ce priveste rolul partidelor in viata social-politica. In tari ca Anglia,Franta,Germania,Suedia,Norvegia,Tarile de Jos,S.U.A numarul partidelor s-a oprit,in medie ,cam la 4-7-8,rezultat al principalelor orientari doctrinare liberalismul,conservatorismul,democratismul,social-democratismul,doctrinele de stanga. Numarul mamut de partide politice de 20-40-60 de partide politice caracterizat situatiile din numeroasele tari din popoarele aflate multa vreme sub dominatie coloniala.Avem in ecologice ,sau unele partide furnizate de generatia tanara ,de anumite criterii de dreapta sau unele

14

vedere mai ales numeroase tari africane,latino- americane,arabe,multe dintre ele avand o provenienta tribala,regionala,religioasa. Asadar ,sistemul pluralist are si el niste margini rezonabile pe care le impune viata.Experienta arata ca nu neaparat numarul peste masura exagerat reprezinta cota unei adevarate democratii.Aceasta a dovedit-o,intre altele,de pilda Somalia,care mostenise la eliberare de sub calcaiul colonial un numar de peste 60 de partide politice. Iata de ce se impune multa prudenta si realism in multe state foste socialiste ,in care dupa prabusirea sistemului politic social,numarul partidelor politice se ridica la multe zeci sau chiar sute. Oricum,vor rezista,dupa parerea mea,partidele politice care vor reusi sa aduca si teoretic si metodologic ceva nou ,cu care sa convinga un numar din ce in ce mai larg si mai avizat de cetateni sa-i uneasca eforturile sub egida teoretic,politic,moral a acestora. In concluzie,partidele politice sunt un rau necesar care va continua sa existe,cu voia sau fara voia noastra..Problema se pune in prinvina numrului acestora ,care ar trebui s fie unul redus,pentru c nu cantitatea conteaza ,ci calitatea lor,doctrinele politice pe care se bazeaz si care le reprezinta.

Bibliografie 1.-Drept contituional comparat ,Victor Duculescu,Constana

Clinoiu,Georgeta Duculescu,ed.LuminaLex,Bucuresti ,1996. 2.-Instituii si proceduri constituionale,Ion Deleanu,ed.Servo-Sat,Arad,1998. 3.-Tratat de politologie,Marin Voiculescu,ed.Universitara,Bucuresti,2002. 4.-Legea partidelor politice si legea privind finanarea partidelor politice si a campaniilor electorale,Cristian Ionescu,Andreea Costin,Alina Suhai,ed.LuminaLex,Bucuresti,2003.

15

5.-Drept constituional si instituii poilitice,vol.II,Editia a XI-a,Ioan Muraru,Elena Simina Tnasescu,ed.All Beck,Bucureti,2004.

16