Sunteți pe pagina 1din 9

Partide politice europene

Cuprins
1.Capitolul I :
Introducere1
2. Capitolul II : Aparitia partidelor politice in
Europa.2
3. Capitolul III : Familii politice-Relationari si
Dependente.3
4. Rolul partidelor politice
europene.4

Capitolul I : Introducere

Caracterul de multiplicitate pe care il prezinta realitatea sociala economica si


polictica a Europei isi are originea in eterogenitatea populatiei ce traieste in
spatiul european.
Diversitatea intalnita la nivelul vietii politice a fiecarui stat european a
solicitat eforturi de sistematizare si ordonare ,de catre istorici si
politologi,pentru a usura intelegerea unei realitati pregnante in batranul
continent.
Pe scena politica se impune,ca o sursa a dinamismului,partidul politic.El
prezinta pentru material ce o studiem o importanta deosebita,plasandu-se la
limita dintre dreptul constitutional si stiinta politicii,facand practic legatura
dintre acestea doua.
Schwartzenberg afirma ca un regim politic nu provine exclusiv din reguli
constitutionale ci el rezulta din combinarea sistemului constitutional cu
sistemul de partide
O democratie strict individualista,raportata la individ ca entitate este practic
irealizabila.Oamenii sunt grupati in comunitati in care ei se exprima si care ii
reprezinta,comunitati care se realizeaza in ultima instanta vointa
populara.Partidele politice se detaseaza din astfel de comunitati.
Trasaturile definitorii ale unui partid politic sunt programul ideologic si
aspiratia de a exercita puterea politica.
Prima dintre asceste trasaturi reprezinta fundamentul pe care partidul se
organizeaza si actioneaza iar cea de a doua reprezinta insusi ratiunea de a fi
a partidului.
Partidele politice sunt elementele primordiale ale democratiei.Pluralismul
partidelor si lupta lor pentru cucerirea puterii prin proces electoral,sunt
atributele cheie ale democratiei liberale.
In Europa ,partidele ocupa un loc privilegiat.Daca ne raportam la
democratiile occidentale,observam ca Statele Unite,Noua Zeelanda si

Australia
au,defapt,doua
partide
destul
de
asemanatoare
intre
ele.Diversitatea partidelor politice europene se explica prin istoria vechiului
continent,bogata in conflicte si lupte ale fractiunilor politice.
Stiinta politica va gasi ,in Europa,terenul cel mai potrivit pentru studiul
partidelor politice.Alegerea parlamentului european prin vot universal
intareste si mai mult caracterul de laborator politic.

Capitolul II : Aparitia partidelor politice in Europa


Partidele politice europene sunt, de fapt, asociaii federale de partide
naionale i regionale din statele europene. Astfel, partidele naionale care
mprtesc aceleai vederi politice i compatibiliti ideologico-doctrinare iau instituionalizat colaborarea sunt forma partidelor politice la nivel
european. Definirea acestora din urm ca asociaii indic practic gradul lor
de dezvoltare i de coeziune intern, diferit fa de cel al partidelor
naionale. Partidele politice europene prezint o serie de caracteristici, care
pot fi sintetizate dup cum urmeaz:
La nivelul formaiunilor componente ale unui partid european exist un acord
cu privire la orientare i obiective, o cooperare permanent, pe baza unui
statut agreat, precum i un program politic decis de organismele politice
relevante. Altfel spus, la fel ca partidele naionale, i cele europene au
obiective precise, legi interne de funcionare i documente programatice.
n termeni de structur, mod i teren de manifestare, partidele politice sunt
transnaionale. Ele opereaz n cadrul sistemului politic al UE, parlamentarii
lor aparinnd aceluiai grup din cadrul PE. Partidele europene caut s
organizeze activitile comune ale membrilor lor, la nivel european i s
asigure eficiena politic a eforturilor comune.
Apariia gradual a unei culturi politice europene a condus la un proces de
europenizare a sistemului de partide.
Originea partidelor politice poate fi abordata in mai multe moduri
.Astfel,Lapalombara si Weiner au distins trei:o maniera institutionalista,o
maniera de tip istoric si conflictual si una numita de dezvoltare politica.Pe
langa asceste trei moduri de abordare ,se mai distinge o a patra intitulata
maniera functionalista.Prima care apartine lui Duverger leaga originea
partidelor de dezvoltarea vietii parlamentare si pune accentul pe studierea
lor organizatorica.A doua plaseaza conceptul de criza la originea partidelor si

risca adeseori sa acorde o prea mare importanta faptelor si evenimentelor.In


ceea ce priveste dezvoltarea ,ea explica aparitia partidelor prin conceptul
raspandirii largi a modernizarii.Abordarea functionalista examineaza functia
particulara abordata de partidele politice care explica originea diferita a
fiecarui partid sau tip de partide.
In viziunea lui Stein Rokkan,evolutia politica a Europei a fost afectata din
punct
de
vedere
istoric
de
trei
revolutii
succesive:revolutia
nationala,revolutia industriala si revolutia internationala.Primele doua si-au
exercitat efectele concomitent din punct de vedere istoric.Aceste doua
revolutii au conturat sistemul politic intr-un plan care urmareste doua axe
conflictuale:o axa functionala si o axa teritorial culturala.Astfel revolutia
nationala,genereaza axa functionala,clivajul Biserica/Stat ,iar pe axa
teritoriala culturala ,clivajul centru/ periferie.Revolutia industriala adauga
impartirii precedente
,pe de o parte ,pe axa functionala ,clivajul
capitalisti/muncitori iar pe de alta parte,pe axa teritorial culturala,clivajul
sector primar/sector secundar.
Cat priveste revolutia internationala,aceasta nu afecteaza decat latura
muncitoreasca a clivajului dintre capitalisti si muncitori.
Aceste patru clivaje fundamentale abordate de Rokkan dau nastere
diferitelor partide politice.Configuratia particulara a diferitelor clivaje creaza
combinatii specifice fiecarei tari reflectand conditiile istorice care le
influenteaza.
Unele clivaje nu apar decat in anumite tari sau grupuri de tari bine
stabilite,in timp ce altele,mai ales clivajul capitalisti/muncitori,se regasesc in
toate sistemele politice europene.Multitudinea de clivaje si intrepatrunderea
lor au condus la dezvoltarea pluripartidismului ca si a sistemului electoral.
Clivajul BISERICA / STAT - rezultat al revolutiei nationale, ii opune pe clericali
anticlericalilor. Clericalii sunt detinatorii influientei politice si sociale a
Bisericii de Stat, a secularizarii vietii sociale.
In acest tip de clivaj doar doua familii politice isi gasesc originea specifica.
Pentru clericali, democratia crestina este mostenitoarea luptelor politicoreligioase din trecut. Pentru anticlericali, gasim o familie de partied care
poate fi numita laica sau radicala caci Partidul republican radical si radical
-socialist constituiau, la inceputul secolului, cea mai mare mandrie a lor.
Clivajul Biserica/Stat nu trebuie confundat cu un razboi religios.

Clivajul CENTRU / PERIFERIE- are o origine culturala si rezulta chiar din


revolutia nationala, i pune in opozitie pe centralistii fie unitaristi, fie
nationalisti cu regionalistii, autonomistii sau federalistii. Din acest clivaj
provin partidele care sustin Statul si pe care le vom numi de centru si
partidele etnonationaliste si regionaliste.
Clivajul SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR SI TERIAC. Avand origine
socio- economica si rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in
opozitie interesele orasenilor , comerciantilor si industriasilor cu cele ale
taranilor. Acest clivaj cuprinde o singura familie. Doar apararea intereselor
economice ale populatiei rurale va forma o familie politica specifica : cea a
partidelor agrariene.
Clivajul PROPRIETARI / MUNCITORI - fiind de origine sicio-economica,
rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele
proprietarilor mijloacelor de productie si de schimb cu cele ale muncitirilor si
ale altor proletari.
Pe latura "proprietari" intalnim partidele care fac recunoscuta vointa politica
a mediilor de afaceri , industriale, financiare sau comerciale si pe care le
numim "dreapta clasica". Noi le vom numi partied patrimoniale avand in
vedere ca trasaturile lor dominante comune sunt apararea economiei de
piata si a ortodoxiei liberale.
Pe latura "muncitori " gasim partidele care fac cunoscuta vointa politica a
celor ce muncesc si in special a miscarii sindicale si cooperatiste. Acestea
sunt numite de "stanga", "socialiste". Se pot califica drept "partide
muncitoresti", numitorul lor comun il constituie clasa muncitoare organizata.

Capitolul III : Familii politice-Relationari si Dependente


Relaiile din cadrul familiilor politice la nivel european sunt multidirecionale
i implic interaciunea i complementaritatea a 3 tipuri de actori politici:
partidele politice europene, nelese n sensul de mai sus, ca asociaii sau
federaii transnaionale instituionalizate i recunoscute ca atare; grupurile
politice din Parlamentul European, care se suprapun partidelor europene n
mare msur; partide naionale care pe de o parte sunt membre ale
partidelor europene, pe de alta trimit reprezentani n Parlamentul European.
Astfel, din punctul de vedere al structurii la organismelor la nivel central,
partidele europene opereaz similar celor naionale, avnd:

un congres cu delegai, care decid programul politic;

un preedinte care reprezint partidul, dublat de un birou;

un comitet executiv sau un organism altfel denumit, dar care


gestioneaz chestiuni curente;

un secretar general, care se ocup de comunicare intern, chestiuni


tehnice i organizatorice.
Ca i partidele naionale, partidele europene au creat organizaii
transnaionale pentru anumite categorii de membri, precum tineret sau
femei, scopul acestora fiind s dea partidelor europene o baz social mai

larg. Ele au rupuri politice n PE, dar sunt prezente i n Comitetul Regiunilor
i Adunarea Consiliului Europei.
Pe de alt parte ns, organizarea, strategia i stilurile de competiie ale
partidelor sunt definite n primul rnd de cadrul politic naional. Partidele
europene nu sunt sau nu par a fi la fel de relevante i eficiente precum
partidele naionale din statele membre UE. Aceast percepie este rezultatul
faptului c puterea, n interiorul UE, nu deriv din Parlamentul European, ci
de la guvernele naionale care, la rndul lor, i datoreaz legimititatea i
puterea parlamentelor naionale.
Partidele europene nu pot copia niciun model naional particular, pentru c
nu sunt organizate n mod uniform la fiecare nivel (stat, regiune,
municipalitate). Una dintre principalele probleme ale partidelor europene
este dificultatea comunicrii ntre nivelul european i naional. Acest fapt
este determinat i de structurile diferite.
i la capitolul funcii, exist diferene semnificative, partidele politice
europene exercitnd doar n mod limitat funciile tipice ale partidelor politice
naionale. n ce privete funcia de selecie, aa cum vom arta i n cele ce
urmeaz, nu exist tipare comune nici la nivel european n general, nici n
interiorul aceluiai partid european. n plus, influena european asupra
procedurilor interne de selecie este puin relevant. n privina funciilor de
reprezentare
i guvernare, exist o ntreag dezbaterea cu privire la
capacitatea partidelor europene de a servi eficient ca instrumente de
reprezentare politic. Pe de-o parte arhitectura sistemul european este unic,
pe de alt parte este dificil de vorbit cel puin deocamdat despre un public
european, pentru al crui sprijin s concureze partidele europene n sine,
promovnd teme europene. Chiar dac n 2009 s-a ncercat pentru prima
dat o formul de campanie european comun, competiia rmne
concentrat ntre graniele naionale i implicnd partidele naionale. De
asemenea, funcia de agregare a intereselor este ndeplinit prin filtrul
partidelor naionale.
Partidele europene pot juca un rol aparte ns la capitolul educare a
publicului, contientizare a apartenenei europene.

Rolul partidelor politice europene


Tratatele i Carta drepturilor fundamentale recunosc rolul fundamental al
partidelor politice la nivel european, ntruct acestea contribuie la formarea
contiinei politice europene i la exprimarea voinei politice a cetenilor
Uniunii (articolul 10 din Tratatul privind UE i articolul 12 din Carta drepturilor
fundamentale).
Partidele politice la nivel european sunt formate din partide naionale i
regionale din statele membre, iar n majoritatea cazurilor cetenii sunt
primii, de asemenea, n rndurile lor. Aceste partide sunt actori-cheie n
ceea ce privete consolidarea democraiei europene, ntruct se afl ntr-o
poziie privilegiat pentru a stabili legturi cu cetenii i a reduce decalajul
care separ nivelul politic naional de cel european. Prin promovarea
dialogului politic transfrontalier, acestea contribuie la emergena unei sfere
publice europene.