Comportamentul etic al functionarilor publici este un subiect de mare

importanță, deoarece aceștia au o poziție de autoritate și un rol esențial în

implementarea politico-administrative a societății. Funcționarii publici
trebuie să respecte normele și valorile etice, pentru a-și îndeplini sarcinile în
mod responsabil și transparent. De asemenea, aceștia trebuie să fie dedicați
interesului public și să evite conflictele de interese.

Pe lângă acestea, comportamentul etic al funcționarilor publici influențează

încrederea cetățenilor în instituțiile publice și contribuie la îmbunătățirea
calității serviciilor publice. De exemplu, funcționarii publici care respectă
standardele etice în relația cu cetățenii, vor încuraja un climat de colaborare
și încredere între instituțiile publice și cetățeni.

În acest context, este necesar să se implementeze mecanisme eficiente de

monitorizare și evaluare a comportamentului etic al funcționarilor publici,
precum și să se dezvolte programe de formare și instruire pentru a
îmbunătăți comportamentul etic. Acest lucru poate fi realizat prin definirea
clară a standardelor etice și prin punerea la dispoziție a resurselor necesare
pentru a le respecta.

Un funcționar public este un individ care ocupă o poziție în sectorul public și

are responsabilități specifice legate de prestarea de servicii către cetățeni și
de implementarea politicilor guvernamentale .

Comportamentul etic al funcționarilor publici este un subiect intens abordat

atunci când se determină direcțiile de reformare a administrației publice.
Scopul acestui subiect este de a elimina faptele de corupție din sistemul
public, de a crea un climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și
funcționari, de a crește eficiența serviciului public și de a asigura o bună
administrare în interesul public.

Modernizarea administrației publice pentru a se conforma standardelor etice

contemporane este esențială atât pentru instituțiile publice, pentru a-și
îmbunătăți performanța, cât și pentru cetățeni, care au nevoie de serviciile
publice.

Cele mai importante motive pentru dezvoltarea standardelor etice în

administrația publică se referă la persoanele angajate în acest sistem și la
valorile pe care le promovează. Deciziile etice se bazează pe alegerea
opțiunii optime din perspectiva valorilor organizaționale. Înainte de a lua o
decizie, orice persoană analizează rațional mai multe opțiuni și alege una
dintre ele, influențată însă și de factori subiectivi individuali.

Funcționarii publici au nevoi, dorințe și valori proprii, care sunt influențate

de valorile societății. Deciziile lor pot avea un impact asupra persoanelor din
mediul intern sau extern al instituțiilor publice, iar dacă aceste decizii nu
sunt eficiente, încrederea cetățenilor în sistemul public poate scădea.

Funcționarii publici sunt guvernați de următoarele principii în

conduita lor profesională:
1. Supremația Constituției și a legii: Funcționarii publici au
obligația de a respecta Constituția și legile țării.

Supremația Constituției și a legii reprezintă un pilon fundamental al oricărei

democrații funcționale. Funcționarii publici, în calitate de reprezentanți ai
statului, au o responsabilitate specială de a respecta Constituția și legile țării.
Aceștia trebuie să se conformeze acestor norme, indiferent de circumstanțe,
pentru a garanta protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru a
asigura funcționarea în mod corect a instituțiilor publice.

În acest sens, funcționarii publici trebuie să evite orice formă de corupție sau
abuz de putere, care poate duce la încălcarea Constituției și a legii. Ei trebuie
să fie imparțiali în luarea deciziilor și să acționeze în interesul public, nu al
propriilor interese sau ale altor grupuri.

De asemenea, funcționarii publici trebuie să fie informați cu privire la

prevederile Constituției și ale legilor țării și să le aplice în mod consistent în
activitatea lor. Acest lucru poate fi realizat prin formare și instruire continuă,
pentru a se asigura că aceștia au cunoștințele necesare pentru a respecta
Supremația Constituției și a legii.
 2. Prioritatea interesului public: Funcționarii publici trebuie să
considere interesul public ca fiind mai important decât interesul
personal, în exercitarea funcției.

Prioritatea interesului public este un aspect important al comportamentului

etic. Funcționarii publici sunt angajați să servească societatea și să protejeze
drepturile și libertățile cetățenilor, prin intermediul aplicării legilor și
regulilor existente.

Acest lucru înseamnă că funcționarii publici trebuie să pună interesul public

înaintea interesului personal în toate acțiunile lor. Ei trebuie să evite orice
formă de conflict de interese și să acționeze în mod imparțial, fără a fi
influențați de factori externi.

Acestia trebuie să ia decizii care sunt în interesul public, chiar dacă acestea
pot fi nepopulare sau pot genera critici. Ei trebuie să fie dispuși să ia decizii
dificile și să își asume consecințele acestora, în cazul în care acestea sunt în
interesul public.

Totodata trebuie să fie transparenti în deciziile lor și să comunice în mod

deschis cu publicul, astfel încât acesta să înțeleagă raționamentul și
motivația acțiunilor lor. Această transparență poate crește încrederea
publicului în instituțiile publice și în funcționarii publici.

3. Egalitatea de tratament: Funcționarii publici trebuie să aplice

același regim juridic în situații identice sau similare, pentru a
asigura egalitatea de tratament a cetățenilor în fața autorităților
și instituțiilor publice.

Egalitatea de tratament se referă la faptul că autoritățile și instituțiile publice

trebuie să aplice același regim juridic în situații identice sau similare, astfel
încât cetățenii să fie tratați cu aceeași respect și dreptate. Aceasta înseamnă
că, indiferent de caracteristicile personale sau sociale ale unui individ, acesta
trebuie să primească aceeași tratare din partea autorităților publice.

Egalitatea de tratament este esențială pentru construirea unei societăți juste

și echitabile. Dacă unii cetățeni sunt tratați diferit în comparație cu alții,
aceasta poate crea sentimente de nedreptate și poate afecta încrederea
publicului în sistemul de justiție și în autoritățile publice.

Funcționarii publici trebuie să fie conștienți de acest aspect și să acționeze în

mod consecvent, astfel încât cetățenii să primească același tratament,
indiferent de situația lor personală sau socială. Acest lucru înseamnă că
funcționarii publici trebuie să evite orice formă de discriminare și să
acționeze în mod imparțial, bazându-se strict pe legile și regulile aplicabile.

Egalitatea de tratament este un aspectal comportamentului etic al

funcționarilor publici și trebuie să fie cultivat și protejat în toate acțiunile lor.
Prin respectarea acestui principiu, funcționarii publici pot contribui la
crearea unei societăți mai juste și mai echitabile pentru toți cetățenii.

4. Profesionalism: Funcționarii publici trebuie să îndeplinească

atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență,
corectitudine și conștiinciozitate.

Angajații din sectorul public să se angajeze în comportamente profesionale

în exercitarea atribuțiilor lor. Acest comportament include o abordare
responsabilă la muncă, o înțelegere adecvată a rolului și responsabilităților, o
performanță competentă și eficientă și o abordare etică în luarea deciziilor.
În plus, funcționarii publici trebuie să se abțină de la orice acțiuni sau
comportamente care ar putea fi considerate inapropriate sau incorecte. Prin
adopțarea acestor comportamente profesionale, se asigură un nivel ridicat de
încredere a cetățenilor în instituțiile și autoritățile publice.

5. Imparțialitate și independență: Funcționarii publici trebuie să

aibă o atitudine obiectivă și neutră față de orice interes politic,
economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcției.

Imparțialitatea și independența sunt valori cheie pentru sectorul public.

Angajații din această zonă trebuie să se străduiască să adopte o atitudine
obiectivă în activitățile lor și să evite influența oricăror interese externe,
incluzând cele politice, economice, religioase sau de altă natură. Acest lucru
este important pentru asigurarea unei decizii impartiale și neutre, care
reflectă interesul public. Angajații sectorului public au un rol esențial în a
servi cetățenii și trebuie să se angajeze în comportamente care să susțină
acest lucru.

6. Integritate morală: Funcționarii publici sunt interzisi să solicite

sau să accepte, direct sau indirect, avantaje sau recompense în
considerarea funcției pe care o dețin, sau să abuzeze în vreun fel
de această funcție.

Integritatea morală este un aspect fundamental al sectorului public. Angajații

din acest domeniu trebuie să evite orice comportament care ar putea pune
sub semnul întrebării integritatea și credibilitatea lor. Solicitarea sau
acceptarea de avantaje sau recompense în considerarea funcției pe care o
dețin, precum și abuzul în vreun fel de această funcție, sunt strict interzise.
Acest lucru este important pentru a păstra încrederea publicului în sectorul
public și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în acțiunile
angajaților din această zonă. Întreținerea unei integrități morale ridicate este
esențială pentru angajații din sectorul public și pentru performanța și
eficacitatea acestora în exercitarea funcției lor.

7. Libertatea gândirii și a exprimării: Funcționarii publici pot să-și

exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de
drept și a bunelor moravuri.

Funcționarii publici sunt protejați de dreptul fundamental de libertate a

gândirii și a exprimării, însă această libertate trebuie exercitată cu
responsabilitate și în conformitate cu ordinea de drept și cu bunelor
moravuri. Ei au dreptul de a-și exprima opiniile și de a le fundamenta într-un
mod care nu prejudiciază autoritatea sau integritatea instituției publice pe
care o reprezintă. De asemenea, funcționarii publici trebuie să evite orice
comportament care ar putea fi interpretat ca un abuz al puterii sau al
influenței acumulate prin funcție.

8. Cinstea și corectitudinea: Funcționarii publici trebuie să fie de

bună credință și să respecte cinstea și corectitudinea în
exercitarea funcției și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Funcționarii publici au obligația de a fi onesti și de a acționa în mod
echidistant în exercitarea autorității și îndeplinirea sarcinilor lor. Acestea
sunt calități esențiale care asigură încrederea cetățenilor în instituțiile publice
și în capacitatea lor de a presta servicii de calitate.

Un exemplu concret ar fi funcționarul public care refuză să primească mita

pentru a favoriza o anumită afacere sau care se asigură că procedurile legale
sunt urmate în luarea deciziilor, chiar dacă aceasta poate însemna o soluție
mai grea sau mai lentă. Acest comportament onest și corect contribuie la
creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile publice și la menținerea
standardelor înalte de integritate și responsabilitate.

9. Principiul deschiderii și transparenței prevede că activitățile

funcționarilor publici sunt accesibile publicului și pot fi monitorizate
de cetățeni.

Principiul deschiderii și transparenței asigură transparența activităților

funcționarilor publici și permite cetățenilor să monitorizeze acestea. De
exemplu, un funcționar public poate posta regulat rapoarte și date privind
cheltuielile și proiectele publice pe un site web accesibil publicului,
permițând astfel cetățenilor să își monitorizeze propriul sector de taxe și să
aibă încredere că banii sunt cheltuiți în mod eficient și transparent.

Principiul deschiderii și transparenței joacă un rol important în menținerea

responsabilității și transparenței în sistemul public. Cetățenii au dreptul de a
ști cum sunt gestionați banii publici și cum sunt luate deciziile care le
afectează viața. În acest sens, funcționarii publici au obligația de a oferi
informații complete și accesibile despre activitățile lor, astfel încât cetățenii
să poată verifica și monitoriza acestea.

În plus, transparența îmbunătățește încrederea cetățenilor în instituțiile

publice, crescând astfel participarea civică și încurajând un dialog
constructiv între cetățeni și autorități. Pe de altă parte, opacitatea și lipsa de
transparență pot duce la suspiciuni și acuzații de corupție sau abuz de putere,
distrugând astfel încrederea cetățenilor în sistemul public.
Prin urmare, principiul deschiderii și transparenței este esențial pentru a
asigura o guvernare responsabilă, transparentă și accesibilă cetățenilor.
Funcționarii publici trebuie să adere la acest principiu pentru a asigura
încrederea cetățenilor și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice
oferite.

Funcționarii publici sunt esențiali în realizarea obiectivelor guvernului și

exercitarea autorității publice. Ei au responsabilitatea de a lua decizii în
interesul public și de a acționa în mod profesionist și cu integritate.

OBLIGATII:
1) Functionarii publici au o responsabilitate esențială în
asigurarea unui serviciu public de calitate, care îndeplinește
nevoile și așteptările cetățenilor. Aceștia au obligația de a
participa activ la luarea deciziilor și la transpunerea acestora
în practică, astfel încât să se asigure că autoritățile și
instituțiile publice își îndeplinesc competentele.

Acest lucru poate fi realizat prin implicarea constantă a cetățenilor în

procesul de luare a deciziilor, prin ascultarea nevoilor și preocupărilor
acestora și prin consultarea acestora înainte de a lua decizii care îi vor afecta.
De exemplu, un funcționar public poate organiza întâlniri cu comunitatea
locală sau poate utiliza platforme online pentru a obține feedback de la
cetățeni în legătură cu proiecte și programe publice.

Acestia au obligația de a îndeplini în mod eficient și eficient atribuțiile lor,

astfel încât să ofere un serviciu public de calitate. Aceștia trebuie să fie bine
pregătiți și să aibă cunoștințe solide despre domeniul lor de activitate, astfel
încât să poată răspunde cu promptitudine și competență la nevoile
cetățenilor.

2) In exercitarea functiei publice, functionarii publici trebuie să

adopte un comportament profesionist și să respecte principiul
transparenței administrative, în scopul de a câștiga și a
 menține încrederea publicului în integritatea, impartialitatea și
eficacitatea autorităților și instituțiilor publice.

Pentru a asigura un comportament etic și legal în exercitarea funcției lor,

funcționarii publici trebuie să respecte un set de reguli stricte. Acestea
includ:
 Integritate: Funcționarii publici trebuie să fie necorupți și să își
îndeplinească responsabilitățile în mod onest și echidistant.
 Impartialitate: Ei trebuie să evite orice conflicte de interese și să
acționeze în mod echidistant, fără a fi influențați de interesele
personale sau ale altor părți.
 Respectarea legilor: Funcționarii publici sunt obligați să respecte
toate legile și regulile în vigoare, inclusiv cele privind protecția
datelor personale și proprietatea intelectuală.

Aceste obligații ajută la crearea unui mediu în care funcționarii publici pot
îndeplini în mod eficient și responsabil responsabilitățile lor în slujba
publicului.

Exemplele de norme legale și comportament etic ale funcționarilor publici

pot include:
1. Funcționarii publici sunt custodii ai informațiilor sensibile ale
societății și au responsabilitatea de a le proteja în mod corespunzător.
Confidențialitatea și protecția datelor personale sunt principii cheie în
activitatea funcționarilor publici, care trebuie respectate cu
rigurozitate.

De exemplu, în contextul sectorului sanitar, funcționarii publici sunt obligați

să respecte confidențialitatea informațiilor medicale ale pacienților și să nu
divulge informații sensibile fără acordul pacientului sau fără un motiv legal.

Acest lucru poate fi realizat prin implementarea de proceduri și politici de

securitate riguroase, precum și prin instruirea personalului medical în
privința importanței confidențialității și a protecției datelor personale.
În acest mod, se asigură că drepturile cetățenilor de a-și proteja informațiile
personale sunt respectate, în același timp, se încurajează încrederea
cetățenilor în instituțiile publice și în capacitatea lor de a le proteja
interesele.

2. Interdicția conflictelor de interese este un aspect crucial al

comportamentului etic al funcționarilor publici.

Acest principiu se bazează pe faptul că funcționarii publici sunt angajați să

acționeze în interesul public și nu în beneficonsiderarea intereselor
personale. Astfel, ei nu trebuie să își folosească poziția sau influența
pentru a obține avantaje financiare sau personale, indiferent dacă acestea
sunt în directă legătură cu funcția sau activitatea lor.

De exemplu, un funcționar public care participă la luarea unei decizii care

poate afecta afacerile unei companii în care are acțiuni poate fi considerat a
fi în conflict de interese. În acest caz, funcționarul ar trebui să recunoască
conflictul și să se retragă de la procesul de luare a deciziei, astfel încât să se
evite orice percepție de nedreptate sau nepotism.

3) Functionarii publici sunt obligati sa respecte limitarile impuse de

lege asupra exercitiului unor drepturi, datorita naturii functiilor
publice pe care le detin.
Acest lucru poate include restrangeri ale libertatii de exprimare, dreptului de
a participa la anumite activitati politice sau restrangeri privind conflictele de
interese. Acestea sunt necesare pentru a garanta impartialitatea si integritatea
institutiilor publice si pentru a asigura protectia intereselor publice.

4) Functionarii publici trebuie sa-si asume responsabilitatea de a

proteja prestigiul institutiei publice in care isi desfasoara
activitatea si sa evite orice act sau comportament care ar putea
afecta imaginea sau interesele legale ale acesteia.
I. Interdictii
a. Expresii neconforme cu realitatea privind activitatea autoritatii/institutiei
publice, politici/strategii sau proiecte de acte normativ/individual

Un exemplu de expresie neconforma cu realitatea in legatura cu activitatea

unei autoritati sau institutii publice poate fi afirmatia unui functionar public
ca "autoritatea nu isi indeplineste corect atributiile, iar proiectele sale nu sunt
bine planificate si implementate". Aceasta afirmatie poate fi considerata
neconforma cu realitatea daca nu este sustinuta de dovezi concrete si poate
afecta imaginea autoritatii sau institutiei publice. Similar, afirmatii
neconforme cu realitatea in legatura cu politicile sau strategiile acestora, sau
cu proiectele de acte normativ sau individual pot fi considerate inadecvate si
pot afecta imaginea institutiei publice.

b. Aprecieri neautorizate privind litigiile in curs de solutionare

Un exemplu de apreciere neautorizata privind litigiile in curs de solutionare
poate fi afirmatia unui functionar public ca "partea adversa este clar vinovata
si este sigur ca va pierde procesul". Aceasta afirmatie poate fi considerata
neautorizata deoarece functionarul public nu are autoritatea de a decide
soarta unei litigii in curs si poate influenta negativ decizia finala a instantei
de judecata. De asemenea, poate afecta imaginea institutiei publice si poate
genera neincredere in sistemul judiciar.

c. Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public

Un exemplu de dezvaluire a informatiilor care nu au caracter public ar fi
publicarea de catre un functionar public a informatiilor confidentiale
obtinute in cursul activitatii sale, cum ar fi informatii despre un litigiu in
curs sau despre o ancheta interna. Acest lucru poate fi considerat o incalcare
a confidentialitatii si poate avea consecinte negative pentru persoana sau
organizatia vizata, precum si pentru functionarul public in sine. Este
important de retinut ca functionarii publici au obligatia de a respecta
confidentialitatea informatiilor la care au acces in exercitarea functiei lor.

d. Dezvaluirea informatiilor accesibile in exercitarea functiei publice cu

intentia de a atrage avantaje sau prejudicia imaginea/drepturile institutiei sau
ale functionarilor publici/persoanelor fizice/juridice

Ca si exemplu poate fi situatia in care un functionar public dezvaluie

informatii confidentiale obtinute in exercitarea functiei publice, cu scopul de
a-si obtine avantaje financiare sau de a prejudicia imaginea unei persoane
sau institutii. Acest lucru poate fi considerat o incalcare a regulilor de
confidentialitate si poate atrage consecinte disciplinare.

e. Asistenta/consultanta pentru actiuni juridice sau de alta natura impotriva

statului/autoritatii/institutiei publice

In calitate de functionar public, poate fi considerata in conflict cu obligatiile

profesionale si cu interesele publice. Acest lucru poate fi perceput ca un act
de partialitate si poate prejudicia imaginea institutiei publice sau a
functionarului public implicat. Este important sa se respecte impartialitatea
si obiectivitatea in exercitarea functiei publice, si sa nu se acorde asistenta
sau consultanta care ar putea afecta interesele statului sau ale institutiei
publice.

II. Durata aplicarii interdictiilor

a. Interdictiile prevazute la punctul I se aplica si dupa incetarea raportului de

serviciu, pentru 2 ani

b. Exceptie: Daca dispozitiile din legi speciale prevad termene diferite

III. Dezvaluirea informatiilor

a. Numai cu acordul conducatorului autoritatii/institutiei publice in care

functionarul public isi desfasoara activitatea

b. Dezvaluirea informatiilor de interes public catre persoanele interesate, in

conditiile legii
IV. Interpretare

a. Codul de Conduita nu poate fi interpretat ca o derogare de la obligatia

functionarilor publici de a furniza informatii de interes public sau de la
dreptul de a face sesizari privind incalcarile legii.

b. Functionarii publici trebuie sa respecte dispozitiile acestui Cod de

Conduita atat in exercitarea functiei publice, cat si dupa incetarea raportului
de serviciu, pentru o perioada de 2 ani, cu exceptia cazurilor prevazute de
legea speciala.

c. Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public poate fi facuta doar cu

acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul
public respectiv isi desfasoara activitatea.

d. Functionarii publici nu trebuie sa exprime aprecieri neconforme cu

realitatea in legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice, cu
politicile si strategiile acesteia sau cu proiectele de acte cu caracter normativ
sau individual.

e. Functionarii publici nu trebuie sa faca aprecieri neautorizate in legatura

cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autoritatea sau institutia
publica in care isi desfasoara activitatea are calitatea de parte.

f. Functionarii publici nu trebuie sa dezvaluie informatii care nu au caracter

public, in afara conditiilor prevazute de lege.

g. Functionarii publici nu trebuie sa acorde asistenta si consultanta

persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice sau
de alta natura impotriva statului sau autoritatii sau institutiei publice in care
isi desfasoara activitatea.
Activitatea publica

I. Relatii cu mijloacele de informare in masa

-Asigurarea relatiilor cu mijloacele de informare in masa de catre
functionarii publici desemnati

-Desemnarea functionarilor publici se face de catre conducatorul autoritatii

sau institutiei publice, in conditiile legii

II. Participare la activitati sau dezbateri publice

-Functionarii publici desemnati sa participe in calitate oficiala

-Respectarea limitelor mandatului de reprezentare incredintat de

conducatorul autoritatii sau institutiei publice

III. Participare la activitati sau dezbateri publice fara desemnare

-Posibilitatea functionarilor publici de a participa la activitati sau dezbateri
publice

-Obligatia functionarilor publici de a face cunoscut faptul ca opinia

exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii sau institutiei
publice.

Activitatea politica
Functionarii publici au interdictie sa se implice in urmatoarele activitati
politice: a) Colectarea de fonduri pentru partide politice;

b) Furnizarea de sprijin logistic candidatilor la functii publice;

c) Colaborarea cu persoane sau companii care ofera donatii sau sponsorizari

partidelor politice;

d) Afisarea insemnelor sau obiectelor inscriptionate cu sigla sau numele

partidelor politice sau al candidatilor acestora in interiorul autoritatilor sau
institutiilor publice.

Folosirea imaginii proprii

În exercitarea functiei publice, functionarii publici trebuie sa respecte
regulile de etică și deontologie și sa evite orice acțiune care ar putea fi
interpretată ca o folosire abuzivă a poziției lor publice. În acest sens, ei nu au
voie să permită utilizarea numelui sau a imaginii proprii în scopuri
publicitare sau electorale, cum ar fi promovarea unei activități comerciale
sau susținerea unui candidat la o funcție de demnitate publică.

Cadrul Relatiilor in Exercitarea Functiei Publice

(1) Functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine de respect, buna-
credinta, corectitudine si amabilitate atat in relatia cu personalul din cadrul
autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, cat si cu
persoanele fizice sau juridice cu care intra in legatura in exercitarea functiei
publice.

(2) Functionarii publici sunt responsabili de a nu aduce atingere reputatiei,

onoarei sau demnitatii persoanelor din cadrul autoritatii sau institutiei
publice, sau a celor cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice
prin intrebuintarea unor expresii jignitoare, dezvaluirea unor aspecte ale
vietii private sau prin formularea unor sesizari sau plangeri calomnioase.
(3) Functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine impartiala, justificata
si orientata catre rezolvarea problemelor cetatenilor intr-un mod clar si
eficient. Acestia trebuie sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata
legii si autoritatilor publice, evitand orice forma de discriminare bazata pe
nationalitate, convingeri religioase si politice, starea materiala, sanatate,
varsta, sex sau alte aspecte.

(4) Pentru a se asigura demnitatea persoanelor, eficienta activitatii si

cresterea calitatii serviciului public, functionarii publici sunt invitati sa
respecte normele de comportament prevazute la alin. (1)-(3) si de catre
celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Condicta functionarilor publici in relatiile internationale

I. Promovarea unei imagini favorabile a tarii si institutiei publice

 Functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in

activitati internationale au obligatia de a promova o imagine pozitiva a
tarii si institutiei pe care o reprezinta.

II. Interdictie privind exprimarea opiniilor personale

 In relatiile cu reprezentantii altor state, functionarii publici nu trebuie

sa exprime opinii personale privind aspecte nationale sau dispute
internationale.

III. Conduita adecvata in deplasarile externe

 Functionarii publici sunt obligati sa respecte regulile de protocol in

timpul deplasarilor externe si sa evite incalcarea legilor si obiceiurilor
tarii gazda.

IV. Interdictia privind acceptarea avantajelor

 Functionarii publici nu trebuie sa solicite sau sa accepte cadouri,
servicii, favoruri, invitatii sau orice alte avantaje care le-ar putea
 influenta impartialitatea sau care ar putea constitui o recompensa
pentru functiile publice detinute.

V. Participarea la procesul de luare a deciziilor

 Functionarii publici au obligatia de a actiona conform prevederilor

legale si sa ia decizii fundamentate si impartiale.
 Este interzis sa se promita luarea unei decizii sau indeplinirea
atributiilor publice in mod privilegiat.

Echitate in Evaluare
(1) Funcționarii publici au responsabilitatea de a garanta egalitatea de șanse
și tratament în ceea ce privește evoluția carierei în funcția publică pentru
colegii lor din subordine.

(2) Funcționarii publici de conducere sunt obligați să evalueze obiectiv

performanța profesională a personalului din subordine atunci când propun
sau aprob avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții,
precum și acordarea de recompense materiale sau morale, evitând orice
formă de favoritism sau discriminare.

(3) Este interzis funcționarilor publici de conducere să acorde favoarea sau

să discreționeze accesul la sau promovarea în funcția publică pe baza de
criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau orice alte criterii neconforme
cu principiile prevăzute la art. 3.

Utilizarea resurselor publice

1. Functionarii publici au obligatia de a proteja proprietatea publica si
privata a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si de a evita
producerea oricarui prejudiciu prin comportament de proprietar
responsabil.
 2. Functionarii publici trebuie sa foloseasca timpul de lucru si bunurile
institutiei publice numai pentru activitatile aferente functiei publice
detinute.
3. Functionarii publici trebuie sa propuna si sa asigure o utilizare
eficienta a banilor publici, in conformitate cu prevederile legale.
4. Functionarii publici care desfasoara activitati publicistice sau
didactice in interes personal nu au voie sa foloseasca timpul de lucru
sau logistica institutiei publice pentru realizarea acestora.

Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri

(1) Functionarii publici nu pot achizitiona un bun care se află în proprietatea
privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale și care este supus
vânzării, cu excepția următoarelor cazuri: a) Atunci când au luat cunoștință
despre valoarea sau calitatea bunului care urmează să fie vândut în timpul
sau ca rezultat al îndeplinirii atribuțiilor lor de serviciu; b) Atunci când au
participat la organizarea vânzării acestui bun în exercitarea atribuțiilor lor de
serviciu; c) Atunci când pot influența operațiunile de vânzare sau au obținut
informații la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut
acces.

(2) Prevederile alineatului (1) se aplică și în cazul concesionării sau

închirierii unui bun care se află în proprietatea publică sau privată a statului
sau a unităților administrativ-teritoriale.

(3) Functionarii publici –le este interzis să furnizeze informații cu privire la

bunurile proprietate publică sau privată a statului sau a unităților
administrativ-teritoriale care sunt supuse operațiunilor de vânzare,
concesionare sau închiriere, în afara condițiilor prevăzute de lege.
Disfuncționalitățile sistemului administrativ din România sunt multiple și
afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor. Unele dintre aceste
disfuncționalități includ:

1. Ineficiența proceselor administrative - acestea sunt adesea lent și

ineficiente, cauzând întârzieri semnificative în obținerea serviciilor
publice esențiale și întârzierea proiectelor importante.
2. Corupția - aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale
sistemului administrativ din România și afectează în mod negativ
eficiența acestuia.
3. Lipsește transparența și responsabilitatea - acestea sunt esențiale
pentru a garanta integritatea sistemului administrativ, însă în prezent
sunt foarte puține măsuri în loc pentru a se asigura că acești factori
sunt respectați.
4. Personal insuficient calificat - acest lucru poate duce la decizii
neadecvate și la o calitate scăzută a serviciilor publice oferite
cetățenilor.

Pentru a aborda aceste disfuncționalități, este necesară o reformă

substanțială a sistemului administrativ din România, care să incluă măsuri de
îmbunătățire a eficienței proceselor administrative, de combatere a corupției,
de creștere a transparenței și responsabilității și de îmbunătățire a calificării
personalului.

Un exemplu concret de măsură ar putea fi introducerea unui sistem de

raportare online pentru cetățeni, prin care aceștia să poată raporta incidențe
de corupție sau abuz în serviciul public, fără teama de represalii. De
asemenea, ar putea fi introdus un program de formare continuă pentru
personalul din administrația publică, pentru a se asigura că aceștia sunt
pregătiți să ofere servicii de calitate cetățenilor.