SCOALA NATIONALA DE STIINTE

POLITICE SI ADMINISTRATIVE
Functionar public in Romania.
Functionar in U.E.

Functionar public in Romania. Functionar in U.E.

Urmatorul proiect de cercetare, in cadrul caruia vom aborda problematica Functionar

public in Romania. Functionar in U.E., isi doreste sa gaseasca raspunsuri la o serie de
intrebari, relevante pentru tema abordata:
1) Ce este functia publica?
2) Care sunt criteriile de clasificare a functiilor publice si a celor europene?
0

3) Care sunt principiile ce stau la baza exercitarii functiei publice si a celei

europene?
4) Care sunt conditiile ocuparii unei functii publice in Romania/ in U.E.?
5) Care sunt drepturile si obligatiile pe care un functionar in Romania/ in U.E. le
are?
6) Care sunt formele de raspundere ale unui functionar in Romania/ in U.E.?
7) Care sunt factorii ce pot duce la modificarea, suspendarea sau stingerea raportului
de functie publica sau europeana?
Pentru a obtine raspunsurile de care avem nevoie pentru a reusi sa facem
o paralela a statutului functionarului in Romania si al functionarului in U.E., vom
incepe prin a defini, pentru o mai buna intelegere a problematicii, termenii-cheie,
pe care ii vom intalni pe tot parcursul lucrarii.
Astfel, intalnim in Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, functionarul public definit ca persoana numita,
in conditiile legii, intr-o functie publica, iar functia publica-ansamblul
atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul
realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia
publica centrala, administratia publica locala si autoritatile
administrative autonome..
In U.E., Statutul functionarilor Uniunii Europene este reglementat
prin Regulamentul (CE, EURATOM) nr.723/2004 adoptat la data de 22
martie 2004, care prevede astfel: Este funcionar al Comunitilor n
sensul prezentului statut orice persoan care a fost numit, n
condiiile prevzute de prezentul statut, ntr-un post permanent al
uneia dintre instituiile Comunitilor, printr-un act scris al autoritii
mputernicite s fac numiri a instituiei n cauz., iar funcia public
european reprezint o construcie juridic menit s rspund
necesitilor de personal ale unei administraii europene..
Poate ocupa o functie publica in Romania persoana care
indeplineste urmatoarele conditii:
-

are cetatenie romana si domiciliul in Romania,

cunoaste limba romana scris si vorbit,

are minimum 18 ani impliniti,

are capacitate deplina de exercitiu,

are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice
pentru care candideaza, atestata pe baza de examen medical
1

de specialitate,indeplineste conditiile de studii prevazute de

lege pentru functia publica,
-

indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei

publice, nu a fost condamnata pentru savarsirea unei
infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra
autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care
impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de
coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar
face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu
exceptia situatiei in care a interventit reabilitarea,

nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a incetat

contractul individual de munca pentru motive disciplinare in
ultimii 7 ani,

nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este

definita prin lege.

Conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplinesca pentru a

deveni functionar al Uniunii Europene sunt urmatoarele:
-

sa fie resortisant al unui stat membru al Uniunii,

si-a indeplinit toate obligatiile care ii revin in temeiul

legislatiei privind serviciul militar, prezinta garantii morale
exercitarii atributiilor sale,

a reusit la un concurs pe baza de dosare si/ de examene,

este apt din punct de vedere fizic sa isi exercite atributiile,

face dovada cunoasterii aprofundate a uneia dintre limbile

Uniunii si cunoasterii satisfacatoare a unei alte limbi a Uniunii,
in masura atributiilor care ii revin.

Atat in Romania, cat si la nivelul Uniunii Europene, functiile

publice sunt clasificate, dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza:
In Romania, functiile publice se impart, dupa criteriul nivelul
studiilor ocuparii functiei publice in:

Clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror

ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu
2

diploma, respectiv studii superioare de lunga durata,

absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

Clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror

ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite
cu diploma;

Clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror

ocupare se cer studii liceale, respectiv medii liceale,
finalizate cu diploma de bacalaureat.
In Uniunea Europeana, functiile sunt clasificate in:

Grupa de functii de administratori, denumita AD,

care cuprinde douasprezece grade,
corespunde
functiilor de conducere, de proiectare si de studiu,
precum si functiilor de natura lingvistica sau
stiintifica.

Pentru gradele 5 si 6 din grupa de functii AD este

necesar un nivel de studii superioare absolvite cu
diploma sau un nivel de studii medii absolvite cu
diploma, care permit accesul la invatamant superior si
o experienta profesionala corespunzatoare a cel putin 3
ani ori, atunci cand interesul de serviciu justifica acest
lucru, o formare profesionala sau o experienta
profesionala de nivel echivalent.
Pentru gradele 7-16 din grupa de functii AD este
necesar un nivel de studii care sa corespunda unui ciclu
complet de studii universitare de cel putin 3 ani,
absolvit cu diploma sau, atunci cand interesul de
serviciu justifica acest lucru, o formare profesionala de
nivel echivalent.

Grupa de functii de asistenti, denumita AST,

corespunzatoare functiilor de natura tehnica si de
executie.

Pentru ocuparea acestor functii este necesar un nivel

de studii superioare absolvite cu diploma sau u nivel de
studii medii absolvite cu diploma care permit
invatamantul superior si o experienta profesionala
3

corespunzatoare de cel putin 3 ani ori, atunci cand

interesul de serviviu justifica acest lucru, o formare
profesionala sau o experienta profesionala de nivel
echivalent.

In continuare vom realiza o analiza a fiecareia dintre legi si,

totodata, vom incepe sa gasim raspunsurile la intrebarile formulate
anterior.

Conform legislatiei din Romaniei, principiile ce stau la baza exercitarii functiei

publice sunt: legalitate, impartialitate si obiectivitate, transparenta, eficienta si
eficacitate, responsabilitate, orientare catre cetatean, stabilitate in exercitarea functiei
publice si subordonare ierarhica, principii ce se traduc prin responsabilitatea
functionarului de a urmari, prin activitatea sa, ca nevoile cetatenilor sa fie satisfacute intrun cadru legal.
De la aceste principii emana drepturile si obligatiile pe care functionarii publici le
au.
Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, principalele
drepturi de care se bucura functionarii publici din Romania sunt: dreptul la opinie, la
asistenta medicala, protectie impotriva discriminarii, dreptul la greva si asociere sindicala
etc., iar principalele indatoriri: impartialitatea si respectarea legii in exercitarea
indatoririlor de serviciu, precum si a normelor de conduita profesionala si civila, de a
pastra secretul de stat, secretul de serviciu sau alte informatii, atata timp cat nu sunt de
interes public, de a nu accepta direct/ indirect daruri sau avantaje, etc.
In cazul nerespectarii indatoririlor, functionarii publici (d)in Romania raspund
disciplinar, civil sau penal, dupa caz.
Sanctiunile disciplinare pot varia de la simpla mustrare scrisa pana la destituirea
din functia publica, in functie de gravitatea abaterii disciplinare si/sau de consecventa
acestora si se aplica la cel mult un an de la datat sesizarii Comisiei de Disciplina.
In cazul declararii faptei functionarului public ca abatere disciplinare, cat si
infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea
neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale
sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului
penal.
Pe perioada cercetarii administrative conducatorul autoritatii poate interzice
accesul acestuia la documentele ce pot influenta cercetarea sau poate dispune mutarea
temporara a functionarului in cadrul altui compartiment/structuri.
4

Pe parcursul exercitarii functiei publice, pot aparea modificarea, suspendarea sau

incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici. Factorii generatori sunt:

Modificarea raportului de serviciu poate aparea in urma delegarii,

detasarii, a transferului sau a mutarii functionarului public in
cadrul altui compartiment sau a altei structuri fara personalitate
juridica a autoritati sau institutiei publice.
Suspendarea poate fi consecinta a urmatoarelor situatii:
functionarul public este numit sau ales intr-o functie de demnitate
publica (pentru perioada respectiva), este incadrat la cabinetul
unui demnitar, este desemnat de catre autoritatea sau institutia
publica sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice
ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau institutii
internatonale, desfasoara activitate sindicala pentru care este
prevazuta suspendarea, efectueaza stagiul militar, serviciul militar
alternativ, este concentrat sau mobilizat, este arestat preventiv,
efectueaza tratament medical in strainatate, se afla in concediu
pentru incapacitate temporara de munca (pe o perioada mai mare
de o luna), carantina, concediu de maternitate, este disparut, iar
disparitia este constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila,
forta majora sau in alte conditii expres prevazute de lege.
Incetarea raportului de serviciu a functionarilor publici se face
prin act administrativ emis de persoana cu competenta legala de
numire in functie publica si are loc in urmatoarele conditii: de
drept, prin acordul partilor, prin eliberare din functia publica, prin
destituire din functia publica sau prin demisie.

Vom continua cu a raspunde la intrebarile de mai sus, avand ca instrument reglementarile

Uniunii Europene, pentru a realiza o paralela intre legislatia nationala si cea a U.E.
Conform dispozitiilor din Regulamentul (CE, EURATOM) nr.723/2004 adoptat la data de
22 martie 2004, principiile care stau la baza acestuia sunt principiul nediscriminarii, principiul
proportionalitatii, principiul egalitatii de tratament.
Principiile enuntate constituie fundamentul deprotilor si obligatiilor pe care functionarii
Unuiunii Europene le au.
Functionarul (Uniunii Europene) este obligat sa isi exercite atributiile si sa se comporte
tinand seama numai de interesele U.E., fara a accepta instructiuni din partea vreunui Guvern,
autoritati, organizatii din afara institutiei sale, functionarul avand responsabilitatea expresa de a
indeplini arributile ce ii sunt incredintate in mod obiectiv si impartial si cu respectarea datoriei
sale de loialitate fata de Uniune. De asemenea, acesta nu poate aceepta titluri onorifice,
decoratiuni, favoruri, cadouri ori remuneratii, indiferent de natura acestora, din parte unui
Guvern sau a oricarei alte surse din afara institutiei.
In exercitarea atributiilor sale, functionarul nu beneficiaza de interese care sa ii afecteze
independenta, este obligat sa se abtina de la orice comportament ce poate aduce atingere
5

demnitatii sale, se abtine de la orice forma de hartutire morala (orice conduita abuziva de lunga
durata, repetata sau sistematica, ce se manifesta prin comportamnet, limbaj, acte, gesturi si
inscrisuri care aduca atingere personalitatii demnitatii sau integritatii fizice sau prihice ale unei
persoane) sau sexuala (comportament cu conotatii sexuale, care este nedorit de persoana careia i
se adreseaza si al carei scop sau efect este atingerea demnitatii perosnei respective sau de a crea
un mediu intimidant, ostil, ofensator sau deranjant). Totodata, are obligatia de a se abtine de la a
divulga neautorizat informatiile care i-au fost aduse la cunostinta in timpul exercitarii functiei,
chiar si la incetarea raporturilor de munca.
Mai mult, daca functionarul doreste sa exercite o activitate profesionala, in termen de 2
ani de la data incetarii raportului de munca, trebuie sa obtina aprobarea Uniunii.
Functionarul este obligat sa sesizeze daca, ordinele sau intructiunile pe care le primeste
prezinta nereguli, fie este martorul unor acte de coruptie.
Functionarul Uniunii beneficiaza si de anumite drepturi, precum libertatea de exprimare,
dreptul de a beneficia de asistenta din partea Uniunii, in special in procedurile impotriva
autorilor de amenintari, ultraj, insulte, acte sau declaratii defaimatoare, infractiuni etc., se bucura
de facilitati in perfectionarea perofesionala, are dreptul de asociere, putand fi memri ai
organizatiilor sindicale sau profesionale ale functionarilor europeni.
In cazul nerespectarii indatoririlor pe care acestia le au, functionarii U.E. sunt pasibili de
sanctiuni disciplinare. In cazul in care autoritatii imputernicite sa faca numiri sau Oficiului
European Antifrauda li se aduc la cunostinta elemente de proba privind eventualitatea
neindeplinirii obligatiilor, acestea pot deschide o ancheta administrativa pentru a verifica
abaterea presupusa.
In ceea ce priveste modificarea, suspendare sau incetarea raporturilor de serviciu la
nivelul Uniunii Europene, Regulamentul face referire la urmatoarele situatii in care un functionar
se poate afla: detasare, concediu pentru interese personale, disponibilizare, concediu pentru
satisfacerea serviciului militar, concediu pentru cresterea copilului sau concediu din motive
familiale, precum si: demisia, demiterea, concediere din motive de incompetenta profesionala,
eliberare din functie, pensionare, deces.

In urma analizei asupra Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cat si a
Regulamentului (CE, EURATOM) nr.723/2004 adoptat la data de 22 martie 2004, am formulat
urmatoarele ipoteze, pe care le vom demonstra cu ajutorul raspunsurilor pe care le-am obtinut:

Notiunea de functionar in Uniunea Europeana acopera o arie mai larga de posturi,

comparativ cu cea in Romania, precum si gruparea lor in raport cu functia indeplinita este
diferita.
Pentru a sustine ipoteza enuntata, vom reveni asupra definitiei termenului de functionar
pentru fiecare dintre cele doua seturi de reglementari, si anume: in Romania este denumit
functionar o persoana numita in functie publica, pe cand in U.E., acelasi termen
defineste orice pesoana numita intr-una din institutiile U.E., nu numai cele din aparatul
adinistrativ.
6

Cerintele pentru ocuparea unei functii europene sunt supraordonate celor la nivelul
Romania.
Un argument care sa sustina aceasta afirmatie este necesitatea cunoasterii de catre un
functionar al U.E. a cel putin 2 limbi ale Uniunii.
Functionarului Uniunii ii este caracteristica independenta si obiectivitatea in raport cu
tara de origine.
Comparativ cu un functionar public in Romania, a carei principala misiune este
indeplinirea prerogativelor statului, activitatea unui functionar al U.E. este orientata catre
Uniunii, si nu catre tara de origine a acestuia.
Pentru realizarea proiecului de cercetare am folosit metoda documentara, indeosebi
analiza reglementarilor specifice functiei public/europene si functionarului
public/european.

Bibliografie:

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;

Regulamentul (CE, EURATOM) nr.723/2004 adoptat la data de 22 martie 2004;
Drept Administrativ, volumul 1, Mihaela Victorita Carausan, Editura Economica.