I. Întrebări tip grilă cu o singură variantă de răspuns corectă
1. Necesitatea unor norme de etică profesională s-a resimțit în societate deoarece: a) în orice ramură de activitate trebuie să existe reguli de conduită, interdicții, obligații; b) în orice ramură de activitate specifică profesiilor liberale trebuie să existe reguli de conduită, interdicții, obligații; c) etica este un fenomen social, la fel ca și morala; d) filosofii au impus reguli de deontologie și etică, ce, în timp, s-au transformat în reguli religioase. 2.Deontologia oricărei profesii presupune norme care se referă la conduita celor din cadrul profesiei în raport cu: a) subalternii, șefii ierarhic superiori, colaboratorii externi, cetățenii, autoritățile/instituțiile publice și orice alte persoane ori structuri cu care intră în contact; b) strict cu subalternii și șefii ierarhic superiori; c) clienții sau colaboratorii din cardul diverselor servicii angajai permanent, în baza unui contract de muncă; d) doar cu persoanele juridice cu care colaborează și organizațiile non-profit. 3. Concursul în urma căruia se recrutează funcționarii publici are la bază principiile: a) legalității, principialității, moralității și transparenței decizionale; b) competiției deschise, transparenței, meritelor profesionale și competenței; c) egalității accesului la funcțiile publice, principialității, moralității și transparenței decizionale; d) demnității, legalității, egalității accesului la funcțiile publice, competitivității. 4. Care dintre următoarele afirmații este cea falsă: a) funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii; b) înalții funcționari publici și funcionarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică doar în timpul exercitării raportului de serviciu; c) înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică doar după încetarea, în condițiile legii, a raportului de serviciu; d) subprefectul nu este înalt fucționar public. 5. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, funcționarul public de conducere A.B. a semnat 13 contracte de prestăti servicii cu S.C. XPU S.R.L. prin care s-a obținut un folos patrimonial în cuantum de 35.000 lei pentru F.G. ruda sa de gradul I. În această situație există:
a) un conflict de interes, întrucât s-a obținut un folos patrimonial pentru F.G.;
b) un conflict de interese, întrucât s-a obținut un interes nepatrimonial pentru primărie; c) o stare de incompatibilitate între primar și F.G. 6. Dacă doamna P.H., funcționar public de conducere din județul Y a fost timp de 3 ani din cei 4 ani de mandat și administrator al S.C. FFF S.R.L., A.N.I. în cazul acesteia, a putut constata: a) existența unui conflict de interese; b) existența unei stări de incompatibilitate; c) A.N.I. nu a putut constata niciuna dintre situațiile de mai sus întrucât starea în sine a durat doar 3 ani, nu pe tot parcursul mandatului alesului local. 7. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată: a) nu se află în situație de incompatibilitate funcșionarul public care este desemnat printr-un act administartiv , emis în condițiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activitățile desfășurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condițiile rezultate din actele normativ în vigoare; b) nu se află în situație de incompatibilitate funcționarul public care, fiind suspendat din funcție, lucrează în cadrul cabinetului unui demnitar; c) consilierii prezidențiali nu au obligația de a completa anual declarația de avere și de interese. 8. Sancțiunile administrativ-disciplinare specifice funcționarilor publici se aplică: a) de către comisia de disciplină constituită la nivelul autorității publice în cauză; b) de către șeful deparatmentului în care activează funcționarul public, la sesizarea conducătorului autorității și în urma propunerii comisie de disciplină; c) numai cu avizul consultativ al Agenției Naționale a Funcționarior publici; d) de către persoana care are competența de numire în funcție a funcționarului public, la propunerea comisiei de disciplină. 9. Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea alicată se poate adresa: a) instanței de drept comun; b) instanței de contencios administartiv; c) judecătoriei. 10. Garantarea dreptului la apărare a funcționarului public în procedura disciplinară presupune: a) recunoașterea dreptului funcționarului public de a fi audiat, a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de un apărător sau reprezentant; b) recunoașterea dreptului funcționarului public de a se prezenta în fața judecătorului de contencios administartiv, de a prezenta probe, de a fi reprezentat de un membru de sindicat; c) se asigură posibilitatea persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară; d) se asigură posibilitatea funcționarului de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu infracțiunea de care acesta este acuzat și care a fost pusă în discuția comisiei de disciplină. II. Speță În urma cercetărilor efectuate, comisia de disciplină din cadrul Ministerului X constată că funcționarul public A.B. se face vinovat de comiterea unor abateri disciplinare, constând în neglijența repetată în efectuarea lucrărilor și absențe nemotivate de la serviciu. În aceste condiții, comisia propune ministrului aplicarea sancțiunii retrogradării într-o funcție inferioară pe o prioadă de 1 an de zile. Ministrul emite un ordin prin care dispune sancționarea lui A.B. cu diminuarea drepturilor salarialecu 10% pe o perioadă de 3 luni de zile, cu motivarea că sancțiunea propusă de comisie este mult prea dură, comparativ cu gravitatea abaterilor comise și cu inexistența unor consecințe negative în activitatea departamentului din care făcea parte funcționarul public. Este legal ordinul ministrului? Motivați.