Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
2020
CUPRINS
Cuvânt înainte
Răspunsuri
2
Cuvânt înainte
Autorii
3
PARTEA I
DREPT ADMINISTRATIV
4
1. Actul administrativ reprezintă:
a) o formă de activitate a administraţiei publice;
b) forma juridică principală de activitate a administraţiei publice;
c) o specie a actului juridic penal;
d) o simplă operaţiune administrativă.
11. În prezent Constituţia României face referire expresă la ratificare cu privire la:
a) dreptul Primului-Ministru de a ratifica decretele Preşedintelui;
b) dreptul secretarului unităţii administrativ teritoriale de a ratifica actele Consiliilor
Locale;
c) dreptul primarului de a ratifica actele Consiliilor Locale,
d) dreptul Parlamentului de a ratifica tratate internaţionale.
6
b) încetarea definitivă a efectelor juridice ale actelor administrative;
c) refuzul contrasemnării decretelor preşedintelui;
d) încetarea provizorie a efectelor juridice ale actelor administrative.
17. Suspendarea de drept a unui act administrativ intervine atunci când actul administrativ
este atacat în instanță de către:
a) Primar;
b) autoritatea emitentă;
c) Preşedintele ţării;
d) Prefect.
19. Pentru care tipuri de acte administrative Constituţia prevede sancţiunea inexistenţei lor
dacă nu sunt publicate în Monitorul Oficial:
a) decretele Preşedintelui ţării și Hotărârile consiliului local;
b) decretele Preşedintelui ţării, Ordonanţele şi Hotărârile de Guvern;
c) mesajelor Preşedintelui ţării;
d) Ordonanţele şi Hotărârile de Guvern.
27. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică este reglementat în Constituție în:
a) art. 21;
b) art. 52;
c) art. 24;
d) art. 53.
8
c) un mecanism economic de asociere a 2 parteneri, în vederea realizării, prin
proiectul de parteneriat public-privat, a unui serviciu public;
d) lucrări publice de interes judeţean iniţiate de către Consiliile judeţene.
34. Cele două părți în litigiile de contencios administrativ, la judecata în recurs, se numesc:
a) reclamant și pârât;
b) reclamant și intimat;
c) recurent și intimat;
d) recurent și pârât.
9
37. Anularea unui act administrativ atrage după sine:
a) anularea tuturor actelor a căror legalitate este condiţionată de legalitatea actului
administrativ anulat;
b) nu duce la desfiinţarea actului administrativ;
c) confirmarea lui prin publicare în Monitorul Oficial;
d) validarea tuturor actelor a căror legalitate este condiţionată de legalitatea actului
administrativ anulat.
43. Răspunderea administrativă este acea formă a răspunderii juridice care intervine:
a) ca urmare a încălcării legislaţiei penale;
b) ca urmare a nerespectării legislaţiei privind ordinea şi liniştea publică;
c) ca urmare a nerespectării normelor de drept administrativ;
d) ca urmare a nerespectării normelor de drept constituţional.
10
44. Constituie sancţiune disciplinară aplicată funcţionarului public:
a) obligarea la tratament medical;
b) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare pe o perioadă de la 1 la
3 ani;
c) interzicerea părăsirii localităţii;
d) degradarea militară.
46. Statul se poate îndrepta cu o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului
care a săvârşit eroarea judiciară:
a) din neglijarea atribuţiilor de serviciu;
b) cu depăşirea sarcinilor de serviciu;
c) nu se poate îndrepta cu o acţiune în regres împotriva judecătorului sau
procurorului care a săvârşit eroarea judiciară în nicio situaţie;
d) cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
49. Răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare
este angajată:
a) indiferent de natura procesului;
b) numai în procese penale;
c) numai în litigii administrative;
d) numai în procese civile.
12
d) sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica numai
persoanelor fizice.
58. Pentru contravenienţii care au între 14 şi 18 ani limitele amenzii sunt reduse:
a) la un sfert;
b) la jumătate;
c) la două treimi;
d) la o şesime.
13
63. Criteriile după care se stabileşte competenţa materială a instanţelor de contencios
administrativ, potrivit prevederilor legii contenciosului administrativ nr.554/2004 sunt:
a) criteriul nivelului la care se află situată autoritatea care a emis actul administrativ;
b) niciun criteriu, fiind suficient ca obiectul actului să fie un act administrativ;
c) criteriul valoric, pentru litigiile fiscale;
d) criteriul nivelului la care se află situată autoritatea care a emis actul administrativ
şi criteriul valoric, pentru litigiile fiscale.
14
68. Obligaţia publicării în Monitorul Oficial al României există pentru următoarele hotărâri
judecătoreşti pronunţate în materia contenciosului administrativ:
a) încheierea de suspendare a unui act administrativ;
b) hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în
parte un act administrativ cu caracter unilateral;
c) hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în
parte un act administrativ cu caracter normativ;
d) hotărârea de expedient pronunțată de instanța de contencios administrativ.
69. Cele două condiţii cumulative pentru a solicita suspendarea executării actului
administrativ, potrivit prevederilor legii contenciosului administrativ nr.554/2004, sunt:
a) caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente;
b) legalitatea şi noutatea;
c) caz bine justificat şi oportunitatea;
d) oportunitatea și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
71. Cererile în justiţie vor putea fi formulate şi personal împotriva funcţionarului public
vinovat, în următoarea situație:
a) numai dacă se solicită eliberarea unei autorizații de construire;
b) numai dacă obiectul acţiunii priveşte o libertate legitimă de care a fost privată
persoana vătămată;
c) numai în cazul în care funcţionarul a refuzat eliberarea actului;
d) numai dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru
întârziere.
72. Prin sintagma „paguba iminentă” se înţelege, potrivit legii contenciosului administrativ
nr.554/2004:
a) prejudiciul produs unor entități non profit;
b) prejudiciul material viitor şi previzibil;
c) perturbarea gravă, existenţa la momentul emiterii actului administrativ, a
funcţionării activităţii unei societăţi comerciale;
d) prejudiciul născut, cert şi actual.
15
74. Persoana acţionată în justiţie ca funcţionar vinovat:
a) îl poate chema în garanţie pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris
să elaboreze ori să nu elaboreze actul;
b) îl poate chema în garanţie pe colegul de birou;
c) nu recunoaşte fapta;
d) nu are voie să îl cheme în garanţie pe superiorul său ierarhic, de la care a primit
ordin scris să elaboreze ori să nu elaboreze actul.
79. Autoritatea publică de la care emană actul, are dreptul de a-l ataca în instanţa de
contencios administrativ, pentru constatarea nulităţii acestuia:
a) oricând doreşte autoritatea publică;
b) atunci când actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a
produs efecte juridice;
c) la solicitarea Ministerului Public;
d) în termen de maxim 6 luni de la emiterea acestuia.
16
c.) 30 zile de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască
întinderea pagubei;
d.) 3 luni de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască
întinderea pagubei.
17
86. Ce caracter au procedurile jurisdicţionale administrative, conform Constituției române
în vigoare:
a) jurisdicţiile administrative sunt facultative şi gratuite;
b) jurisdicţiile administrative sunt obligatorii și au rolul de a media conflictele din
societate;
c) jurisdicţiile administrative sunt obligatorii;
d) jurisdicţiile administrative nu există.
89. Actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu
Parlamentul pot fi atacate:
a) numai la Curtea de Conturi;
b) la instanţa de contencios administrativ, dar numai pentru exces de putere;
c) la instanţa de drept comun de orice grad;
d) nu pot fi atacate la o instanţă de contencios administrativ.
18
93. Una din caracteristicile dreptului de proprietate publică este aceea că:
a) este prescriptibil după 5 ani;
b) poate fi dobândit numai prin testament;
c) este imprescriptibil;
d) este cu titlu gratuit întotdeauna.
95. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică sunt, potrivit legii:
a) prescriptibil, sesizabil, inalienabil;
b) inalienabil, imprescriptibil, sesizabil;
c) insesizabil, imprescriptibil, inalienabil;
d) prescriptibil, sensibil și inalienabil.
97. Ordonaţi următoarele categorii de acte normative după criteriul forţei lor juridice şi
alegeţi varianta corectă:
a) Ordinele prefectului, Hotărârile de Guvern, Ordonanța de Guvern, Legea organică;
b) Hotărârile de Guvern, Ordonanţele de Guvern, Constituţia, ordinele prefecţilor;
c) Constituţia, legile organice, legile ordinare, Ordonanţele de Guvern, Hotărârile de
Guvern, ordinele prefectului;
d) Hotărârile de Guvern Ordonanţele de Guvern, Constituţia, legea organică, ordinele
prefecţilor.
98. Regimul juridic aplicabil administraţiei publice este, potrivit legii în vigoare:
a) regimul în care parțile pot negocia;
b) regimul în care predomină interesul privat;
c) regimul mixt;
d) regimul de putere publică.
99. Potrivit Constituției României revizuite, între prefecţi, pe de-o parte, Consiliile locale şi
primari, precum şi Consiliile Judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte:
a) sunt relații de prietenie și colaborare politică;
b) nu există raporturi de subordonare;
c) există raporturi de subordonare;
d) există raporturi de participare.
19
100. Caracteristica raportului de drept administrativ este aceea că:
a) ambele subiecte sunt întotdeauna, autorităţi ale administraţiei publice;
b) ambele subiecte sunt întotdeauna, persoane juridice de drept public;
c) ambele subiecte sunt întotdeauna, persoane juridice de drept privat;
d) unul dintre subiecte este întotdeauna un purtător al autorităţii publice.
101. Conform Consituţiei revizuite, durata mandatului Preşedintelui României este de:
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
d) 6 ani.
104. Potrivit prevederilor legale în vigoare, Preşedintele României numeşte 3 judecători ai:
a) Tribunalului București;
b) Curţii de Conturi;
c) Curţii Constituţionale;
d) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
107. Potrivit prevederilor legale în vigoare, graţierea individuală este o atribuţie exclusivă a:
a) Avocatului Poporului;
b) Preşedintelui României;
c) Procurorului General al României;
d) Primului-Ministru.
108. Potrivit Constituției, actele cu caracter juridic ale Preşedintelui României sunt:
a) rezoluțiile;
20
b) mesajele;
c) ordonanţele preşedinţiale;
d) decretele.
109. Potrivit Constituției, în cazul în care este judecat penal Preşedintele României,
competenţa aparţine:
a) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) Parlamentului;
c) Avocatului Poporului;
d) Curţii Constituţionale.
110. Potrivit Constituției, pentru suspendarea din funcție a Preşedintelui României este
necesar avizul consultativ al:
a) Avocatului Poporului;
b) Curţii de Conturi;
c) Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie;
d) Curţii Constituţionale.
112. Potrivit Constituției, avizul Curţii Constituţionale de suspendare a Președintelui țării are
caracter:
a) facultativ;
b) consultativ;
c) orientativ;
d) de oportunitate.
113. Propunerea de punere sub acuzare a Preşedintelui României poate fi iniţiată de:
a) cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor;
b) cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor şi senatorilor;
c) majoritatea deputaților și senatorilor;
d) cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
21
c) revocarea;
d) inexistenţa.
119. Procedura de tragere la răspundere pentru fapte grave prin care Preşedintele României
încalcă prevederile Constituţiei:
a) se declanşează de cel puţin 1/3 din numărul deputaţilor şi senatorilor;
b) se declanșează de 1/4 din numărul deputaţilor şi senatorilor;
c) se declanşează de cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi
senatorilor;
d) se declanşează de cel puţin 2/3 din numărul deputaţilor şi senatorilor.
22
123. Structura Guvernului, potrivit Constituţiei României este:
a) Prim-Ministru, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică;
b) Prim-Ministru, miniştrii, miniştrii delegaţi şi alţi membri stabiliţi prin lege
organică;
c) Prim- Ministru, miniştrii şi miniştri delegaţi;
d) Președintele României, Prim- Ministru și miniştrii.
125. Potrivit Constituţiei României, adoptarea moţiunii de cenzură poate avea ca urmare:
a) retragerea încrederii primului ministru de către Parlament;
b) retragerea încrederii Guvernului în exerciţiu de către Președintele țării;
c) înlăturarea unor miniştri din Guvernul în exerciţiu;
d) retragerea încrederii Guvernului în exerciţiu de către Parlament.
128. Candidatul pentru funcţia de Prim-Ministru poate cere votul de încredere Parlamentului
în termen de:
a) în 10 zile de la desemnare;
b) în 20 zile de la desemnare;
c) în 30 zile de la desemnare;
d) în 45 zile de la desemnare.
23
131. Actele Guvernului României se numesc:
a) Decrete;
b) Ordine și Hotărâri de Guvern;
c) Ordonanțe de Guvern și Hotărâri de Guvern;
d) Ordonanțe Președințiale și Hotărâri de Guvern.
138. Potrivit Constituţiei României republicată, Guvernul răspunde politic numai în faţa:
a) Preşedintelui;
b) Curţii Constituţionale;
c) Avocatului Poporului;
d) Parlamentului.
24
139. Moţiunea de cenzură este iniţiată de către:
a) ½ din numărul total al deputaţilor şi senatorilor;
b) ¹/³din numărul total al deputatilor şi senatorilor;
c) ¼ din numărul total al deputaţilor şi senatorilor;
d) ¾ din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
142. Dezbaterea moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere ale
Parlamentului are loc:
a) după 2 zile de la data la care a fost prezentată;
b) după 3 zile de la data la care a fost prezentată;
c) după10 zile de la data la care a fost prezentată;
d) după15 zile de la data la care a fost prezentată.
144. Care sunt principiile specifice administraţiei publice locale, potrivit Constituției:
a) principiul legalității;
b) descentralizării, deconcentrării şi autonomiei locale;
c) numai principiile autonomiei locale şi consultării cetăţenilor în probleme locale de
interes deosebit;
d) principiul legitimităţii populare şi consultării cetăţenilor.
25
b) dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a
soluţiona şi de a gestiona, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe care le
reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii;
c) transferul de competenţă de la nivel central la nivel local;
d) dependenţa organelor administraţiei ministeriale de organele administraţiei statale
centrale.
149. Potrivit Constituţiei României, autoritățile administrației publice prin care se realizează
autonomia locală în comune și orașe sunt:
a) ministerele;
b) prefecții;
c) consiliile locale alese și primarii aleși;
d) consiliile județene și regiile autonome.
26
153. Actele Consiliului Județean se numesc:
a) ordine;
b) instrucțiuni;
c) hotărâri;
d) decrete.
160. Poate fi aleasă consilier persoana fizică care a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv
vârsta de:
a) 18 ani;
b) 20 ani;
c) 23 ani;
d) 30 ani.
27
161. Sunt autorități deliberative la nivel local:
a) Primăriile;
b) Prefecții;
c) Consiliile locale;
d) Administrațiile financiare.
167. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor ce îi revin potrivit legii, prefectul este
ajutat de:
a) un secretar;
b) un subprefect;
c) un viceprimar;
d) un consilier.
28
169. Prefectul şi subprefectul au statutul de:
a) înalţi funcţionari publici;
b) funcționari publici;
c) secretari de stat;
d) miniștri.
171. Persoanele cărora legea le conferă competența de a constata săvârșirea unei fapte
calificate drept “contravenție” se numesc:
a) agenți constatatori;
b) arbitri;
c) avocați;
d) martori.
174. Funcţiile publice se clasifică după perioada care a trecut între momentul absolvirii
formei de învăţământ şi cea lucrată efectiv în:
a) funcţionarii publici debutanţi, funcţionari publici definitivi;
b) funcţii publice din clasa I;
c) funcţii publice specifice;
d) funcţii publice teritoriale.
29
175. Actul administrativ de numire în funcția publică:
a) are formă scrisă;
b) nu este obligatorie forma scrisă;
c) este un act cu titlu gratuit;
d) este un act consensual.
30
c) acte administrative;
d) acte penale.
186. În cazul funcţionarului public, dintre cele trei tipuri de sancţiuni de mai jos, sancţiunea
cea mai uşoară este:
a) diminuarea drepturilor salariale cu 10 % pe o perioadă de 6 luni;
b) amenda;
c) suspendarea dreptului la avansare;
d) mustrare scrisă.
187. Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
b) are vârsta de minimum 20 ani împliniţi;
c) are vârsta de minimum 21 ani împliniţi;
d) are vârsta de minimum 23 ani împliniţi.
31
c) concediul de odihnă;
d) concediul medical.
189. Cea mai gravă sancţiune disciplinară prevăzută în legislație pentru funcționarii publici
este:
a) mustrarea;
b) mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice;
c) destituire din funcţia publică;
d) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni.
32
196. Aprobarea sau respingerea ordonanţei Guvernului se face:
a) printr-un decret;
b) de Președintele României;
c) printr-o lege;
d) printr-o moțiune simplă.
199. Autoritatea care validează rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României
este:
a) Avocatul Poporului;
b) Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) Curtea Constituţională;
d) Curtea de Apel.
33
PARTEA a II-a
MANAGEMENT PUBLIC
34
1. Orice funcţionar public:
a) are un statut public;
b) poate deţine funcţii în orice instituţii cu caracter lucrativ;
c) poate deţine simultan şi o demnitate publică;
d) nu are dreptul la grevă.
6. Serviciul public:
a) poate fi oferit de către sectorul public sau privat;
b) odată înfiinţat, nu mai are nici o legătură cu instituţia publică respectivă;
c) nu implică şi existenţa unui cadru legislativ;
d) are drept scop oferirea unor bunuri pentru satisfacerea intereselor individuale.
8. Instituţia publică:
a) gestionează toate trebuinţele publice în interesul său;
b) dispune de autonomie decizională în executarea funcţiei sale principale;
c) acţionează doar la nivel local;
d) funcţionează numai la nivel central.
35
9. Responsabilitatea politică a performanţelor guvernamentale o au:
a) instituţiile publice locale;
b) toate instituţiile publice;
c) instituţiile ce acţionează la nivel central;
d) nici o instituţie publică.
19. Care dintre următoarele afirmaţii nu constituie obiective ale managementului resurselor
umane ale instituţiei publice:
a) atingerea scopurilor ei
b) sporirea nivelului satisfacţiei funcţionarilor publici
c) menţinerea eticii profesionale
d) asigurarea cu resursele materiale necesare desfăşurării normale a activităţii.
37
25. Managementul public:
a) este un domeniu distinct al ştiinţei managementului;
b) este dependent de managementul sectorului privat;
c) nu este supus transferului de concepte, metode şi instrumente din managementul
sectorului privat;
d) nu se identifică cu managementul instituţional şi administrativ.
27. Care din afirmaţii cu privire la resursele umane ale instituţiei publice sunt false:
a) constituie cea mai importantă resursă
b) nu sunt marcate de factorul timp
c) au rol determinant în înfăptuirea misiunii ei
d) sunt elementul coordonator al acesteia.
31. Care din afirmaţiile referitoare la semnificaţia Noului Management Public (NMP) sunt
false:
a) NMP a devenit instrument fundamental al organizării guvernării;
b) NMP vizează înlocuirea modelului birocratic cu un nou model;
c) NMP solicită orientarea spre economie şi concurenţă a activităţilor desfăşurate de
administraţia publică, a serviciilor publice;
d) NMP impune schimbări doar în plan strategic, nu şi legislativ, organizatoric şi
cultural.
38
32. Structura organizatorică a instituţiei publice:
a) include şi alte elemente decât cele din cadrul firmei;
b) are prevăzută numai posturi de muncă ocupate de către funcţionarii publici;
c) se reflectă numai în documentele de formalizare specifice, cum ar fi regulamentul
de organizare şi funcţionare;
d) se caracterizează prin existenţa funcţiei publice.
35. Care din afirmaţii nu exprimă particularităţi ale funcţiei de previziune în instituţiile
publice:
a) obiectivele instituţiilor publice trebuie făcute public, pentru ca cetăţenii să le
cunoască;
b) prognozele se utilizează pe scară largă;
c) se utilizează doar genuri de programe: de coordonare operativă şi de măsuri;
d) previziunea financiară la nivelul instituţiei publice are un rol deosebit.
39
39. Instituţiile publice îşi desfăşoară activitatea:
a) doar în domeniul social;
b) în toate domeniile, mai puţin cel economic;
c) cu prioritate, în sfera politică;
d) în domeniul cultural-sportiv, al sănătăţii publice, al protecţiei sociale, al ordinii
publice.
40
c) se utilizează numai la nivel local;
d) se preiau şi se aplică şi în organizaţiile economice.
50. Care din afirmaţii nu reprezintă coordonate majore ale Noului Management Public?
a) introducerea indicatorilor de performanţă pentru evaluarea eficienţei economice şi
sociale;
b) orientarea instituţiilor publice către piaţă;
c) reducerea gradului de autonomie şi flexibilitate managerială;
d) remodelarea stilurilor de management.
56. Pentru desfăşurarea eficientă a activităţii oricărei instituţii publice este necesar:
a) controlul direct al Parlamentului;
b) existenţa unui patrimoniu propriu;
c) să dispună doar de responsabilitate economică;
d) să fie ordonator de credite.
59. Fundamentarea deciziilor în instituţia publică nu este privită de specialişti din perspectivă:
a) legală;
b) politică;
c) managerială;
d) instituţională.
62. Persoanele care au devenit funcţionari publici sunt numiţi în funcţie de către:
a) conducătorul autorităţii respective;
b) preşedintele ţării în exclusivitate;
c) primul ministru întodeauna;
d) preşedintele comisiei de concurs.
42
63. Ce categorie de autoritate exercită Guvernul României?
a) legislative;
b) executive;
c) judecătorească;
d) de specialitate.
66. Concursul pentru intrarea în corpul funcţionarilor publici este organizat de:
a) Ministerul Administraţiei Publice;
b) instituţia publică interesată;
c) Guvernul;
d) ministerul de resort.
43
71. Alegeti variant corectă:
a) instituţia publică locală posedă doar competenţe obligatorii;
b) Banca Naţională acţionează în sfera executivă;
c) Guvernul actionează în sfera legislative;
d) toate instituţiile publice sunt finanţate integral numai din bugetul de stat.
44
79. Alegeţi afirmaţiile corecte:
a) sunt sinonime noţiunile de management public, managementul instituţiilor publice şi
managementul instituţional şi administrativ ;
b) nu există similitudini între conducerea sectorului public şi conducerea sectorului
privat ;
c) nu este necesar un transfer de concepte, principii, metode şi tehnici din sectorul privat
în cel public ;
d) managementul public nu este un domeniu distinct al managementului.
82. Care dintre următoarele principii nu este specific managementului public din
administraţie:
a) principiul conducerii unitare ;
b) principiul autonomiei locale ;
c) principiul eligibilităţii autorităţilor locale ;
d) principiul consultării cetăţenilor.
45
86. Obligaţia de a îndeplini în condiţii optime serviciile ce-i revin în virtutea autorităţii, unui
funcţionar public defineşte:
a) autoritatea ;
b) responsabilitatea ;
c) delegarea ;
d) răspunderea.
87. Ansamblul activităţilor prin care personalul instituţiei publice este determinat să participe
la identificarea şi satisfacerea interesului public, exprimă conţinutul funcţiei de:
a) previziune ;
b) evaluare şi control ;
c) organizare.
d) Antrenare.
89. Care din afirmaţii nu exprimă o cerinţă a unui control eficient într-o instituţie publică:
a) să fie operativ ;
b) să nu aibă caracter de sancţiune ;
c) să fie orientat exclusiv către satisfacerea interesului general ;
d) să aibă finalitate.
46
c) de regulă, legea nu lasă libertatea de a hotărî modul de aplicare a ei;
d) se bazează pe raţionalitatea totală.
95. Nu sunt metode de executare a obiectivelor stabilite într-o instituţie publică, următoarele:
a) metoda constrângerii ;
b) metoda simulării ;
c) metoda cointeresării ;
d) metoda convingerii.
96. Şedinţa:
a) este o metodă de cercetare ;
b) este o metodă de executare ;
c) se utilizează cu respectarea unor reguli;
d) nu se poate combina cu alte metode.
47
101. Care dintre variante este incorectă ?
a) procesele şi relaţiile de management în instituţia publică prezintă elemente
specifice;
b) prognozele se utilizează pe scară redusă în instituţiile publice;
c) instituţiile publice fac publice obiectivele ce şi le propun;
d) planificarea se utilizează doar la nivel local nu şi central.
48
109. Funcţia publică:
a) este finanţată numai de la bugetul de stat;
b) nu există obligatoriu înainte de numirea pe post a funcţionarului public;
c) trebuie să aibă caracter obligatoriu;
d) se creează pentru a da satisfacţie directă unor interese individuale.
49
117. Care dintre afirmaţii este corectă ?
a) sistemul de management al instituţiei publice nu are aceleaşi componente ca şi în
cadrul firmei;
b) consiliul legislativ este organul care publică colecţiile legislative;
c) deciziile administrative au caracter exclusiv economic;
d) în instituţia publică se pot aplica toate metodele şi tehnicile de conducere utilizate
de o firmă.
118. Şedinţa:
a) se poate combina cu alte metode;
b) este un instrument de cercetare;
c) este o metodă de executare;
d) nu presupune respectarea unor reguli.
51
PARTEA a III-a
FINANŢE PUBLICE
52
1. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos este falsă:
a) participarea statului la finanţarea formării brute de capital reprezintă un avans din
Produsul Intern Brut;
b) plăţile efectuate de către instituţiile publice sub forma cheltuielilor curente
reprezintă un consum definitiv de produs intern brut;
c) cheltuielile publice consolidate se stabilesc prin adiţionarea la suma tuturor
cheltuielilor realizate de administraţia publică centrală a transferurilor între
componentele sistemului de bugete;
d) cheltuielile publice au o sferă de cuprindere mai mică decât cheltuielile publice
bugetare.
53
d) sub aspect economic sunt reprezentate prin burse, pensii sau alte categorii de
indemnizaţii şi subvenţii.
8. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos nu reprezintă caracteristici ale categoriei
„cheltuieli definitive”:
a) sunt cuprinse ca posturi distincte în bugetele publice;
b) se finalizează ca plăţi la scadenţe certe;
c) cuprind atât cheltuieli curente cât şi cheltuieli de capital;
d) sunt evidenţiate doar în conturile speciale de trezorerie.
54
c) impozitele şi taxele locale plus cheltuieli defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat;
d) impozitele şi taxele locale plus cote defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat.
16. Precizați care dintre elementele de mai jos nu reprezintă ajutor financiar direct acordat
de către stat:
a) împrumuturile cu dobândă subvenţionată;
b) plata contribuţiei pentru asigurări sociale;
c) subvenţiile;
d) avansurile nerambursabile.
17. Precizați care dintre elementele financiare de mai jos nu reprezintă surse de finanţare a
cheltuielilor pentru învăţământul superior de stat:
a) fondurile societăţilor comerciale;
b) bugetul local;
c) bugetul asigurărilor sociale;
d) sumele provenind de la persoanele juridice.
22. Precizați care dintre activitățile de mai jos nu reprezintă un principiu de echitate fiscală:
a) impunerea nediferenţiată a averii şi a veniturilor;
b) generalizarea impunerii;
c) stabilirea minimului neimpozabil;
d) scutirea de la plata impozitelor a persoanelor cu venituri mici.
55
23. Răspunderea pentru execuția prevederilor legii bugetului revine:
a) Curţii de Conturi a României;
b) Guvernului Romaniei;
c) Ministerului Finanţelor Publice;
d) Băncii Naţionale a României;
26. Precizati care dintre documentele enumerate mai jos nu reprezintă titlu de creanţă
fiscală:
a) statele de salarii;
b) procesele verbale de impunere;
c) declaraţiile vamale;
d) declaraţiile de impunere a impozitului pe venit.
27. Precizați care dintre elementele financiare de mai jos sunt impozite personale:
a) impozitul pe capitalul bănesc individual;
b) impozitul pe avere;
c) impozitul pe clădiri;
d) impozitul pe cheltuieli.
28. Precizați care dintre elementele financiare de mai jos sunt impozite pe circulaţia averii:
a) impozitul pe activul net;
b) impozitele pe succesiuni;
c) taxa pe valoarea adăugată;
d) impozitul pe creşterea averii imobiliare.
29. După modul de percepere, taxele vamale se clasifică în:
a) taxe autonome, taxe convenţionale;
b) taxe de import, de export și de tranzit;
c) taxe cu caracter fiscal sau protecţionist;
d) taxe ad valorem, taxe specifice și taxe mixte
56
31. Impozitul pe profit nu se aplică:
a) asupra profitului impozabil obţinut, din orice sursă, de către persoanele juridice
românești atât în România, cât şi în străinătate;
b) asupra profitului impozabil atribuibil persoanelor juridice străine care desfăşoară,
prin intermediul unui sediu permanent, activitati economice în Romania;
c) asupra profitului impozabil realizat de către persoanele juridice străine, din/sau în
legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea
titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;
d) asupra veniturilor Trezoreriei statului.
33. Precizați care dintre elementele de mai jos constituie baza de calcul pentru stabilirea
cotelor TVA:
a) preţul de vânzare al mărfurilor;
b) perioada de impunere;
c) profitul brut al firmei;
d) costul producţiei.
35. Precizați care dintre elementele de mai jos nu constituie o componentă a sistemului
financiar public:
a) fondurile speciale extrabugetare;
b) bugetul asigurărilor sociale;
c) bugetul de stat şi bugetele locale;
d) creditul bancar.
57
b) subscrierile la împrumuturile de stat;
c) ajutoarele sociale;
d) depunerile la băncile cu capital de stat.
41. Precizați care metodă, dintre cele enumerate mai jos, are ca efect creșterea veniturilor
din impozite
a) creşterea numărului persoanelor plătitoare de cote diminuate şi micşorarea cotelor
de impunere;
b) extinderea bazei de impunere;
c) diminuarea cotelor de impunere şi a bazei de impunere;
d) diminuarea numărului instituțiilor publice.
42. Precizați care dintre elementele enumerate mai jos se referă la sursa impozitului:
a) persoana fizică şi juridică desemnată să-l plătească;
b) materia supusă impunerii;
c) destinatarul impozitului;
d) din ce anume se plăteşte impozitul.
58
46. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
a) nivelul optim al fiscalităţii este cel care nu afectează creşterea produsului intern
brut şi puterea de cumpărare a populaţiei;
b) echitatea fiscală cere ca impunerea să fie generală;
c) randamentul fiscal este ridicat dacă cheltuielile legate de aşezarea impozitului sunt
scăzute;
d) impozitele indirecte se calculează prin cote progresive în tranşe.
59
53. Precizați care dintre elementele de mai jos nu reprezintă o caracteristică a impozitelor
indirecte:
a) cotele acestora nu sunt diferenţiate în funcţie de venitul, averea sau situaţia
personală a celor care cumpără;
b) afectează în cea mai mare măsură pe cei cu venituri mari care cumpără mai mult;
c) ponderea acestora în venituri este cu atât mai mare cu cât veniturile realizate sunt
mai mici;
d) au un caracter regresiv.
54. Precizați care dintre variantele de mai jos constituie definiţia valorii reale a unui efect
public:
a) valoarea la care a fost emis efectul public;
b) suma înscrisă pe efectul public;
c) suma care poate fi obţinută prin rescontarea efectului public la o bancă
comercială;
d) suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă sau răscumpărarea la un moment
dat de către stat a efectului public.
55. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos referitoare la taxele de consumaţie nu este
reală:
a) sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al mărfurilor;
b) îmbracă forma taxelor de consumaţie pe produs şi a taxelor generale pe vânzări;
c) sunt taxe generale pe vânzări care se percep numai asupra bunurilor de consum;
d) sunt accize care se percep asupra unor produse cu cerere inelastică la preţ pentru a
avea un randament fiscal ridicat.
60
60. Conform principiului destinaţiei, la aplicarea TVA, se impozitează:
a) întreaga valoare adăugată atât în ţară, cât şi în afară, pentru toate bunurile destinate
consumului ţării respective;
b) valoarea adăugată mai puţin exporturile, care sunt scutite de plată;
c) exporturile, dar nu şi importurile;
d) doar valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată.
62. Precizați care dintre tipurile de clasificare a cheltuielilor publice, de mai jos, este
corectă:
a) economică, funcţională, financiară;
b) economică, funcţională, administrativă;
c) administrativă, funcţională, financiară;
d) funcţională, financiară, demografică.
65. Precizați care dintre următoarele taxe sunt componente ale impozitelor indirecte:
a) taxele de notariat şi amenzile;
b) taxele consulare şi de utilizare a bunurilor publice;
c) taxele vamale şi taxele directe;
d) de notariat, consulare şi vamale.
66. Taxele nu pot fi încasate:
a) în numerar;
b) prin aplicarea de timbre fiscale;
c) în sume fixe;
d) în procente trimestriale diferenţiate.
67. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos este cea corectă:
a) cheltuielile bugetare sunt credite care reprezintă limite minime;
b) la aprobarea bugetului, golurile temporare de casă se acoperă prin emisiune
monetară;
c) TVA, accizele şi taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt venituri ale
administraţiei centrale de stat;
61
d) bonurile de tezaur reprezintă titluri de credit prin care se pot finanța investiţii pe
termen lung.
68. Ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor bugetare este mai redusă decât cea a
veniturilor nefiscale deoarece:
a) sunt venituri extraordinare;
b) modul lor de așezare și percepere este inechitabil;
c) ponderea sectorului public este mai redusă;
d) cotele de impunere sunt mai reduse decât în cazul impozitelor directe.
71. Precizați care dintre enunțurile de mai jos nu reprezintă un principiu bugetar:
a) anualitatea;
b) universalitatea;
c) unitatea;
d) echitatea fiscală.
74. Precizați care dintre următoarele operațiuni se derulează pe parcursul unui exerciţiu
bugetar:
a) la început funcţionează doar bugetul anului expirat, urmând ca după încheierea
perioadei de 3-6 luni să intre în funcţiune bugetul anului în curs;
b) doar bugetul anului în curs;
62
c) încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare se înscriu în contul de
încheiere al execuţiei bugetului anului în care au fost prevăzute şi autorizate;
d) încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare se reflectă în contul de
încheiere al execuţiei bugetului anului în care au fost realizate.
77. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este cel real:
a) în sistemul unui exerciţiu bugetar, la sfârşitul anului calendaristic, bugetul se
închide automat;
b) potrivit principiului specializării bugetare cheltuielile şi veniturile sunt grupate în
baza clasificaţiei bugetare;
c) golurile temporare de casă apărute pe parcursul execuţiei bugetare se pot acoperi
pe seama bonurilor de tezaur cu scadenţă la 2 ani;
d) abaterile de la principiile unităţii bugetare şi cel al neafectării veniturilor nu sunt
acceptate în sistemele de gestiune bugetară.
81. Precizați care dintre enunțurile de mai jos reprezintă un principiu de politică financiară a
impunerii:
a) randamentul fiscal ridicat;
63
b) stabilirea minimului impozabil;
c) generalitatea impunerii;
d) realizarea impulsionării unor ramuri economice.
83. Precizați care dintre elementele de mai jos nu reprezintă un principiu al impunerii:
a) comoditatea perceperii impozitelor;
b) randamentul impozitelor;
c) justeţea impunerii;
d) nedirecţionarea resurselor bugetare
85. Precizați care dintre instrumentele financiare de mai jos reprezintă un impozit real:
a) impozitul pe venit;
b) impozitul pe avere;
c) impozitul funciar;
d) impozitul pe hârtiile de valoare.
86. Precizați care dintre variantele de mai jos nu reprezintă subiecte ale impozitului pe
venit:
a) persoanele fizice;
b) persoanele juridice (societăţi de capital);
c) băncile;
d) bunurile economice.
64
b) activul mobil;
c) circulaţia averii;
d) succesiunea.
93. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos nu reprezintă caracteristici ale impozitelor
directe:
a) caracterul nominativ;
b) regresivitatea;
c) plata obligatorie și la termene precise;
d) existența în economie sub forma impozitelor personale şi reale.
65
b) creşterea produsului intern brut nu este afectată;
c) creşterea bazei de impunere şi a cotelor procentuale este optima;
d) mărimea impozitelor se apropie de 80%.
98. Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, contribuția la asigurări sociale reprezintă:
a) un venit adiţional;
b) un venit fiscal;
c) un venit nefiscal;
d) o subvenţie primită de la unităţile cotizante.
99. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este cel real:
a) principiul unităţii bugetare se referă la faptul că toate veniturile şi cheltuielile
statului trebuie cuprinse într-un singur buget;
b) cheltuielile pentru protecţia socială şi cele pentru securitatea socială desemnează
aceeași categorie de cheltuieli;
c) principiul neafectării veniturilor bugetare se referă la faptul că un venit odată
încasat se administrează pe ordonatori de credite;
d) bugetul de stat se elaborează ca proiect doar de către puterea legislativă.
66
c) perceperea impozitului;
d) determinarea plătitorului.
104. Precizați care dintre elementele de mai jos nu reprezintă venituri nefiscale:
a) vărsămintele instituţiilor publice;
b) vărsămintele din profitul net al regiilor autonome;
c) veniturile din concesiuni;
d) contribuţiile salariaţilor din societățile comerciale private la asigurările sociale de
sănătate.
108. Trezoreria Statului nu efectuează operaţii de încasări şi plăţi care se referă la:
a) datoria publică internă şi plata serviciului datoriei publice interne;
b) veniturile şi cheltuielile sectorului privat;
c) veniturile şi cheltuielile bugetului statului, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetelor locale;
d) datoria publică externă şi plata serviciului datoriei publice externe
110. După eşalonul la care se constituie, fondurile resurselor financiare se împart în:
a) fonduri de consum, rezervă şi asigurare;
b) fonduri la nivel central, mediu, şi microeconomic;
c) fonduri aflate în proprietate publică sau privată;
d) prelevări cu titlu definitiv, rambursabil sau nerambursabil.
67
111. După destinaţie, fondurile publice se clasifică în:
a) fonduri de înlocuire şi dezvoltare, consum, rezervă şi asigurare;
b) fonduri rambursabile şi ireversibile;
c) fonduri de consum şi de dezvoltare;
d) fonduri cu titlu temporar şi definitiv.
114. Precizați care dintre enunțurile de mai jos reprezintă cheltuieli destinate formării brute a
capitalului:
a) subvenţiile de exploatare;
b) transferurile curente;
c) investiţiile brute;
d) subvenţiile costurilor de producţie.
115. Precizați care dintre instrumentele financiare menţionate mai jos reprezintă principiul
dreptului la pensie:
a) impozabilitatea;
b) prescriptibilitatea;
c) imprescriptibilitatea;
d) accesibilitatea.
118. Precizați care dintre elementele fiscale de mai jos reprezintă ajutoare financiare directe
care se acordă agenţilor economici interni:
a) subvenţii fiscale;
b) subvenţii de exploatare;
c) subvenții sociale;
68
d) subvenții de import.
124. Sumele rezultate din împrumuturile de stat externe nu pot fi utilizate pentru:
a) acoperirea deficitului bugetar;
b) în scopuri productive;
c) plata de dobânzi la împrumuturile vechi;
d) echilibrarea Trezoreriei Statului.
69
127. Datoria publică externă nu cuprinde:
a) împrumuturi primite de la guvernele altor state;
b) titlurile de stat eliberate în diferite valute;
c) împrumuturi sindicalizate;
d) creditele bancare ale populaţiei.
129. Valoarea în vamă, ca bază de calcul a taxelor vamale se determină având în vedere
următoarele elemente:
a) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR, determinat şi declarat de importator sau prin reprezentanţii
autorizaţi ai acestuia;
b) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR, la care se adaugă accizele aferente produsului respectiv,
determinate şi declarate de importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia;
c) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR;
d) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR, la care se adaugă cheltuielile de încărcare, descărcare,
manipulare, costul asigurării şi orice alte cheltuieli pe parcurs extern.
130. Precizați care dintre enunțurile de mai jos, referitoare la impozitele indirecte, este
adevărat:
a) au caracter echitabil pentru toţi consumatorii fiind nediscriminatorii;
b) au caracter regresiv;
c) se stabilesc în cote progresive asupra preţului de vânzare al mărfurilor;
d) prezintă inelasticitate a încasărilor faţă de conjunctura economică.
131. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este cel adevărat:
a) impozitele indirecte reprezintă cea mai veche formă de impunere;
b) impozitele indirecte au un caracter echitabil deoarece prevăd un minim
neimpozabil;
c) impozitele indirecte manifestă sensibilitate faţă de conjunctura economică;
d) taxele vamale reprezintă cel mai important impozit indirect.
133. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este cel adevărat:
a) cheltuielile curente reprezintă un avans de produs intern brut;
b) cheltuielile publice se efectuează de către instituţiile publice fie din bugetul
public, fie din bugetele proprii, în funcţie de veniturile obţinute de către acestea;
70
c) cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la
bugetul de stat;
d) cheltuielile definitive sunt evidenţiate în conturile speciale ale Trezoreriei.
138. Principiile care stau la baza exercitării funcţiilor Trezoreriei Statului sunt:
a) centralizarea şi gestiunea fondurilor publice şi private;
b) descentralizarea şi gestionarea fondurilor publice şi private;
c) centralizarea şi descentralizarea fondurilor publice;
d) asigurarea resurselor financiare în vederea funcţionării economiei naţionale şi
centralizarea fondurilor publice.
71
b) obligativitatea anuală şi pe mai mulţi ani a încasărilor şi cheltuielilor bugetare de a
fi trecute în conturi speciale de trezorerie;
c) asigurarea realizării cheltuielilor bugetare în caz de goluri temporare de casă prin
împrumuturi pe termen lung;
d) asigurarea prin „conturi speciale” a posibilităţii efectuării cheltuielilor publice cu
caracter provizoriu şi/sau multianual.
141. Precizați care dintre enunţurile privind Trezoreria Statului este cel real:
a) gestionarea în spaţiu a fondurilor se referă la asigurarea resurselor financiare pe
termen scurt în caz de goluri temporare de casă;
b) gestionarea în timp se realizează prin compensaţii între casieriile din teritoriu şi
cea centrală;
c) gestionarea în spaţiu a fondurilor presupune ţinerea unei contabilităţi a mişcării
fondurilor publice între diferitele casierii din teritoriu;
d) încasările şi plăţile cu caracter provizoriu se contabilizează în cadrul veniturilor şi
cheltuielilor publice, conform principiilor de funcționare.
145. Precizați care dintre enunturile de mai jos, referitoare la împrumuturile contractate de
administraţia publică locală este fals:
a) reprezintă obligaţii ale Guvernului;
b) pot fi contractate fără garanţia statului;
72
c) plata serviciului aferent acestor împrumuturi se face numai din veniturile locale
destinate acestui scop;
d) fac parte din datoria publică a ţării.
73
152. Accizele sunt instrumente financiare care:
a) se instituie asupra unor produse de regulă cu cerere inelastică;
b) se percep numai asupra bunurilor importate;
c) reprezintă o taxă specială de consumaţie;
d) se calculează doar ad-valorem.
74
160. Sursa principală a contribuţiilor la fondurile publice o reprezintă:
a) produsul intern brut;
b) transferurile din străinătate;
c) împrumuturile interne şi cele externe;
d) subvenţiile.
167. Precizați care dintre enunțurile de mai jos nu reprezintă caracteristici ale impozitelor
personale:
a) prezenţa sub forma impozitelor pe venit;
b) existenţa sub forma impozitului pe avere;
c) regresivitatea ridicată;
d) diferenţierea sarcinii fiscale în funcţie de mărimea venitului sau averii.
75
168. Impozitele indirecte se caracterizează prin:
a) cheltuielile ridicate de aşezare;
b) cheltuielile ridicate de percepere;
c) randament fiscal ridicat;
d) caracterul operaţional pe o perioada lungă de timp.
170. Precizați care dintre elementele de mai jos reprezintă sursa de constituire a fondurilor de
protecţie şi asistenţă socială: !!!! SURSA
a) impozitele pe salariu;
b) contribuţiile la constituirea fondului de şomaj;
c) salariile individuale nete;
d) pensiile pentru invalizi, orfani, văduve de război.
76
d) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se
asigura utilizarea corectă a fondurilor publice.
77
d) Ministerului Finanţelor Publice.
78
185. În totalul cheltuielilor bugetare nu sunt incluse cheltuielile:
a) administraţiei publice centrale;
b) colectivităţilor locale;
c) acoperite din bugetele asigurărilor sociale de stat;
d) efectuate din bugetul Trezoreriei Statului.
187. Precizați care dintre categoriile de mai jos formează cheltuielile reale:
a) plata anuităţilor;
b) cheltuielile care reprezintă un consum temporar de produs intern brut;
c) cheltuielile pentru construirea de şcoli;
d) cheltuielile care produc valoare adăugată şi reprezintă o avansare de produs intern
brut.
188. Asietă fiscală este instrumentul financiar definit ca fiind:
a) materia supusă impunerii;
b) distincţia între destinatarul impozitului şi subiectul impozitului;
c) modul de aşezare a impozitului;
d) unitatea de impunere.
191. Precizați care dintre operațiunile de mai jos nu reprezintă obligaţie fiscală a
contribuabilului:
a) declararea bunurilor şi a veniturilor impozabile sau, după caz, impozitele, taxele,
contribuţiile şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;
b) raportarea către ANAF a volumului încasărilor din impozite şi taxe;
c) calcularea şi înregistrarea în evidenţele contabile şi fiscale a impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;
d) plata, la termenele legale, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului general consolidat;
79
192. Impozitele indirecte sunt instrumente financiare care:
a) reprezintă venituri din capitalul utilizat;
b) sunt considerate ca putând să aibă un caracter benevol;
c) reprezintă venituri nefiscale;
d) sunt sursă de finanţare pentru ajutoarele de şomaj.
193. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este cel real:
a) impozitele indirecte afectează în general persoanele cu venituri ridicate pentru că
acestea au o cerere elastică la preţ;
b) impozitele asupra consumului nu ţin cont de principiul echităţii fiscale;
c) impozitele indirecte au un caracter progresiv;
d) impozitele indirecte sunt suportate de comercianţi sau industriaşi.
194. După criteriile care stau la baza așezării, impozitele directe sunt grupate în:
a) impozite reale și impozite personale;
b) impozite permanente și impozite incidentale;
c) impozite pe venit și impozite pe avere;
d) impozite nedirecte și impozite indirecte.
195. Veniturile fiscale, spre deosebire de cele nefiscale, au o pondere mai redusă în veniturile
bugetare deoarece:
a) sunt venituri extraordinare;
b) modul de așezare si percepere al acestora este inechitabil;
c) ponderea sectorului public este mai redusă;
d) cotele de impunere sunt mai reduse decât în cazul impozitelor directe.
80
199. Prin domiciliu fiscal al persoanei fizice se înțelege:
a) adresa unde contribuabilii îşi au domiciliul sau adresa unde locuiesc efectiv, în
cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;
b) sediul social sau locul unde contribuabilii exercită gestiunea administrativă şi
conducerea efectivă a afacerilor;
c) sediul activităţii sau locul unde contribuabilii desfăşoară efectiv activitatea
principală;
d) locul în care se află majoritatea activelor pe care contribuabilii le deţin.
200. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos reprezintă responsabilităţi ale ordonatorilor
de credite bugetare:
a) ordonatorii de credite bugetare au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele
bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate;
b) ordonatorii de credite bugetare efectuează plata creanţelor bugetare;
c) ordonatorii de credite bugetare efectuează controlul bugetar ulterior;
d) ordonatorii de credite bugetare răspund de elaborarea strategiei fiscal-bugetare la
nivel naţional.
202. Precizați care dintre activitățile de mai jos reprezintă o funcţie a Trezoreriei Statului:
a) efectuarea auditului operațiunilor comerciale;
b) efectuarea operațiunilor de casă pentru sectorul privat;
c) acordarea de subvenţii investitorilor din sectorul privat;
d) efectuarea controlului financiar ulterior al plății de impozite și taxe.
204. Precizați care dintre enunţurile de mai jos referitoare la impozite indirecte este cel real:
a) au o sensibilitate ridicată faţă de conjunctura economică;
b) devin operaţionale foarte greu deoarece perioada de timp de la luarea deciziei de
instituire a impozitului prin act normativ şi punerea sa în practică, este foarte
lungă;
c) implică cheltuieli ridicate de administrare a aparatului fiscal;
d) sunt echitabile fiscal şi economic statul obţinând resurse financiare mai mari de la
persoanele cu venituri mai mari.
205. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos, privind taxele de consumație, este cea reală:
a) se includ în preţul de vânzare al bunurilor şi serviciilor;
b) au un randament fiscal scăzut;
c) sunt diferenţiate în funcţie de averea consumatorului;
81
d) au un caracter progresiv.
82
211. Patrimoniul public aparţine:
a) unităţilor administrativ-teritoriale, bunurile de uz sau interes public din această
categorie neputând face obiectul actelor de vânzare-cumpărare, donaţii sau alte
forme de schimbare a proprietăţii, putând fi totuşi concesionate sau închiriate
temporar;
b) statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, bunurile de uz sau interes public
din această categorie neputând face obiectul actelor de vânzare-cumpărare, donaţii
sau alte forme de schimbare a proprietăţii, putând fi totuşi concesionate sau
închiriate temporar;
c) statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, bunurile de uz sau interes public
din această categorie putând face obiectul actelor de vânzare-cumpărare, donaţii
sau alte forme de schimbare a proprietăţii, putând fi totuşi concesionate sau
închiriate temporar;
d) statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, bunurile de uz sau interes public
din această categorie neputând face obiectul actelor de vânzare-cumpărare,
schimbării proprietăţii, concesionate sau închiriate temporar.
83
c) veniturile administraţiei centrale,cele ale administraţiei locale si ale instituţiilor
publice şi activităţilor autofinanţate, veniturile bugetului asigurărilor sociale de
stat şi ale fondului pentru plata ajutorului de şomaj precum şi veniturile celorlalte
bugete componente ale bugetului public;
d) veniturile administraţiei centrale,cele ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi
ale fondului pentru plata ajutorului de şomaj precum şi veniturile celorlalte bugete
componente ale bugetului public.
84
b) au caracter orientativ şi urmăresc reflectarea necesităţilor şi posibilităţilor
economiei;
c) cuprind resursele financiare estimate a se realiza într-o perioadă de referinţă;
d) asigură echilibrul financiar în cursul anului bugetar.
222. La nivel naţional, sistemul bugetar al veniturilor şi cheltuielilor, este format din:
a) veniturile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor
între diferitele bugete, evidenţiază dimensiunile efortului financiar public pe anul
în curs, respectiv starea de echilibru sau de dezechilibru (deficit), nile efortului
financiar public pe anul în curs, respectiv starea de echilibru sau de dezechilibru
(deficit);
b) veniturile și/sau cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea
transferurilor între diferitele bugete, componente ale bugetului public, evidenţiază
dimensiunile efortului financiar public pe anul în curs, respectiv starea de
echilibru sau de dezechilibru (deficit), după caz;
c) veniturile bugetare totale respectiv care, prin eliminarea transferurilor între
diferitele bugete, componente ale bugetului public, evidenţiază dimensiunile
efortului financiar public pe anul în curs, respectiv starea de echilibru sau de
dezechilibru (deficit), după caz;
d) veniturile bugetare totale respectiv, cheltuielile bugetare totale care, după
consolidare, prin eliminarea transferurilor între diferitele bugete, componente ale
bugetului public, evidenţiază dimensiunile efortului financiar public pe anul în
curs, respectiv starea de echilibru sau de dezechilibru (deficit), după caz.
223. Taxele de consumaţie fac parte din categoria impozitelor indirecte care se includ în:
a) prețul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în exteriorul ţării asupra
cărora se percepe impozitul;
b) prețul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării asupra cărora
se percepe impozitul;
c) prețul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate atât în exteriorul cât şi în
interiorul ţării asupra cărora se percepe impozitul;
d) prețul de producție al mărfurilor fabricate în interiorul ţării asupra cărora nu se
percepe impozitul.
224. Patrimoniul reprezintă:
a) totalitatea valorilor economice pe care le gestionează o instituţie publică, precum
şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care aceasta şi le asumă în legătură cu
bunurile pe care le posedă;
b) totalitatea bunurilor, a valorilor economice pe care le gestionează o instituţie
publică, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care aceasta şi le asumă
în legătură cu bunurile pe care le posedă;
85
c) totalitatea bunurilor, a valorilor economice pe care le gestionează o instituţie
publică, precum şi unele drepturi şi obligaţii pe care aceasta şi le asumă în legătură
cu bunurile pe care le posedă;
d) totalitatea bunurilor, a serviciilor economice pe care le gestionează o instituţie
publică, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care aceasta şi le asumă
în legătură cu bunurile pe care le posedă.
86
b) randamentul rămâne constant în prima parte a ciclului financiar;
c) randamentul variază de-a lungul ciclului bugetar;
d) randamentul rămâne constant în ultima parte a ciclului economic.
230. Taxele de consumaţie fac parte din categoria impozitelor indirecte care se includ în:
a) prețul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în exteriorul ţării asupra cărora
se percepe impozitul;
b) prețul de producție al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării asupra
cărora se percepe impozitul;
c) prețul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate atât în exteriorul cât și în
interiorul ţării asupra cărora se percepe impozitul;
d) prețul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării asupra cărora
se percepe impozitul.
87
b) cele care au în vederea îndeplinirea funcţiilor şi a sarcinilor acestuia;
c) cele care vizează reglementările activității desfăşurate de către agenţii economici;
d) cele de dezvoltare economică a ţării.
235. Sub aspect juridic bugetul public reprezintă un document prin care sunt:
a) prevăzute prin lege, toate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului;
b) prevăzute şi, ulterior, aprobate prin lege,toate veniturile şi cheltuielile anuale ale
statului;
c) aprobate prin hotărâre a Guvernului ,toate veniturile şi cheltuielile anuale ale
statului;
d) prevăzute şi, ulterior, efectuate atât veniturile cât și cheltuielile anuale ale tuturor
instituțiilor publice ale statului.
88
c) limite maxime care nu pot fi depăşite, modificarea acestora putând fi efectuată
numai în condiţiile legii;
d) limite minime care pot fi depăşite, modificarea acestora putând fi efectuată numai
în condiţiile legii.
243. Fluctuaţiile pe termen scurt ale activităţii economice pot avea următoarele consecințe:
a) agravarea sau diminuarea atât a nivelului deficitului bugetar, cât şi pe cel al
îndatorării publice a statului;
b) diminuarea atât a nivelului deficitului bugetar, cât şi al îndatorării publice a
statului;
c) creșterea nivelului deficitului bugetar şi al îndatorării publice a statului;
d) agravarea sau scăderea nivelul deficitului bugetar.
244. Structurarea cheltuielilor publice se realizează prin mai multe tipuri de clasificări, şi
anume:
a) clasificare administrativă, economică, fiscală, monetară;
b) clasificare administrativă, financiară, funcţională, departamentală;
c) clasificare administrativă, economică, financiară și funcţională;
d) clasificare administrativă, economică, bugetară.
89
245. Așezarea impozitelor reprezintă o formă de prelevare:
a) unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice în vederea acoperirii
cheltuielilor publice;
b) la dispozitia statului, a unei părţi din averea persoanelor fizice şi juridice, în
vederea acoperirii cheltuielilor publice;
c) unei părţi din veniturile persoanelor juridice la dispoziţia statului în vederea
acoperirii cheltuielilor publice;
d) la dispoziţia statului, a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice şi
juridice, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
90
249. Rambursarea ratelor și a dobânzilor la împrumuturile externe contractate de către stat
pot determina:
a) dezechilibre ale balanţelor de plăţi externe, dacă împrumuturile sunt utilizate în
scopuri reproductive;
b) dezechilibre ale balanţelor de plăţi externe, dacă împrumuturile sunt utilizate
pentru finanţarea unor investiţii care nu produc mărfuri destinate exportului;
c) dezechilibre ale balanţelor de plăţi interne, dacă împrumuturile sunt utilizate
pentru finanţarea unor investiţii care nu produc servicii destinate importului;
d) dezechilibre ale balanţelor de plăţi externe, dacă împrumuturile sunt utilizate în
scopuri reproductive sau pentru finanţarea unor investiţii care nu produc mărfuri
sau servicii destinate exportului
91
PARTEA a IV-a
92
1. Cea mai importantă activitate specifică MRU este:
a) disponibilizarea;
b) planificarea resurselor financiare;
c) consilierea tuturor problemelor ridicate de salariaţi;
d) pregătirea şi dezvoltarea personalului.
93
8. O modalitate de realizare a performanţei pe postul de muncă este:
a) asumarea unui număr mai mare de responsabilităţi;
b) creşterea mai rapidă a salariului în raport cu productivitatea;
c) sporirea factorilor motivaţionali;
d) sporirea controalelor şi intensificarea verificărilor.
16. Teoria aşteptării (teoria lui Lowler) are la bază legătura dintre eforturi şi:
a) performanţă;
94
b) structură;
c) organizare;
d) productivitate.
95
d) un instructaj de protecţie a muncii.
96
b) evitarea riscurilor;
c) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
d) combaterea riscurilor la sursă.
97
c) şcoala şi familia;
d) managerul organizaţiei şi părinţii.
40. Selecţia profesională este o activitate de alegere a celor mai buni specialişti în funcţie
de:
a) cerinţele unei anumite profesiuni;
b) vechimea lor în acelaşi loc de muncă;
c) aspiraţiile personale;
d) interesele individuale.
41. Prin intermediul selecţiei filtraj se reţin dintr-un număr oarecare de candidaţi doar cei
care:
a) au vârsta corespunzătoare;
b) au vechimea necesară;
c) au trecut probele stabilite anticipat;
d) doresc să promoveze pe un post superior.
98
c) când învăţarea este strict legată de cerinţele postului;
d) în afara activităţii manageriale curente.
48. Modelul tradiţional de trening are ca primă etapă:
a) acţiuni inovatoare din partea managerilor;
b) însuşirea de către salariaţi a noilor cunoştinţe şi metode de muncă;
c) eficientizarea activităţii de utilizare a resurselor financiare la nivelul organizaţiei;
d) îmbunătăţirea activităţii la nivel de secţii şi ateliere auxiliare.
99
55. Rotaţia personalului se calculează ca raport procentual între:
a) numărul de salariaţi care au plecat din organizaţie în perioada respectivă şi
numărul mediu de salariaţi ai perioadei;
b) numărul de salariaţi care au plecat din organizaţie şi numărul celor recrutaţi într-o
perioadă de timp dată;
c) numărul de salariaţi disponibilizaţi şi numărul celor selectaţi;
d) numărul de cadre de conducere şi numărul personalului de execuţie
100
Va 1 Va 0
d) Eri = −
W0 W1
68. Coeficientul costurilor angajării unui nou salariat se calculează ca raport între costurile
integrării şi:
a) costurile salariale;
b) costurile formării profesionale;
c) costurile recrutării, selecţiei şi încadrării;
d) costurile productivităţii ulterioare.
101
d) selecţiei şi acomodării.
73. Potrivit teoriei lui Kolb, stilul de învăţare caracteristic inginerilor este:
a) divergent;
b) convergent;
c) asimilator;
d) imitator.
74. Postulatul „Marele om a fost ca şi tine un om mic… dar a învăţat să distingă unde şi
care erau punctele slabe ale gândirii şi acţiunilor sale” explică metoda de formare:
a) prin stimularea creativităţii;
b) activă;
c) pasivă;
d) prin sistemul outdoor.
75. Folosirea analogiilor lui Gordon pentru a produce starea creativă aparţine metodei
creative tip:
a) brainstorming;
b) Delphi,
c) sinetică;
d) analgezică.
102
d) unitar sau disociat.
103
86. Proiectarea postului are două dimensiuni:
a) dimensiunea externă şi cea internă;
b) dimensiunea formală şi cea informală;
c) dimensiunea tradiţională şi cea comportamentală;
d) dimensiunea inginerească şi cea tehnocrată.
104
94. Indicele productivităţii (Iw) faţă de indicele salariului mediu (Ism) se află în următoarea
relaţie.
a) Iw < Ism;
b) Iw > Ism;
c) Iw = Ism;
d) nu este nici o relaţie între cei doi indici.
105
102. Teoria lui Schein nu vizează:
a) competenţa tehnică / funcţională;
b) competenţa managerială;
c) siguranţa;
d) dependenţa funcţională.
107. Motivarea:
a) poate fi materială şi morală;
b) îşi pierde din importanţă prin observarea comportamentelor salariaţilor;
c) nu se face în scopul identificării gradului de îndeplinire a sarcinilor de către
angajaţi;
d) neglijează obiectivele organizaţionale, psihologice şi procedurale.
106
110. Procesul de pregătire profesională nu include:
a) practica în producţie;
b) educaţia profesională;
c) formarea profesională propriu-zisă;
d) ocuparea postului de muncă dorit de către individ.
107
b) obiectivele urmărite de concurenţi;
c) nivelul ierarhic;
d) autoritatea acordată sau limitele de competenţă.
108
d) sarcina postului.
109
135. Salariaţii cu vechime au faţă de schimbare în general o poziţie:
a) rigidă;
b) deschisă;
c) defensivă;
d) umilă.
110
143. Orientarea profesională nu vizează pe cei:
a) inapţi de muncă;
b) şomerii;
c) deja angajaţi;
d) care doresc să avanseze.
146. Dacă stagiul de pregătire profesională nu depăşeşte 2 ore zilnic, salariatul va primi:
a) jumătate din salariul cuvenit;
b) un sfert din salariu;
c) salariul întreg;
d) un spor la salariu.
111
RĂSPUNSURI
RĂSPUNSURI PARTEA I
113
RĂSPUNSURI PARTEA A II-A
114
RĂSPUNSURI PARTEA A III-A
Nr. grilă Răspuns Nr. Grilă Răspuns Nr. grilă Răspuns
1 d 46 d 91 c
2 a 47 b 92 b
3 b 48 a 93 b
4 a 49 a 94 a
5 b 50 a 95 a
6 c 51 b 96 b
7 a 52 a 97 a
8 d 53 b 98 b
9 a 54 c 99 a
10 b 55 c 100 d
11 b 56 a 101 b
12 d 57 a 102 b
13 c 58 a 103 c
14 b 59 a 104 d
15 d 60 a 105 b
16 b 61 a 106 a
17 c 62 b 107 a
18 b 63 d 108 c
19 b 64 c 109 b
20 a 65 d 110 b
21 c 66 d 111 a
22 a 67 c 112 d
23 b 68 c 113 c
24 a 69 c 114 c
25 a 70 d 115 c
26 a 71 d 116 a
27 b 72 b 117 b
28 b 73 a 118 b
29 d 74 c 119 b
30 a 75 d 120 d
31 d 76 a 121 a
32 a 77 b 122 a
33 a 78 b 123 a
34 a 79 b 124 d
35 d 80 d 125 c
36 d 81 a 126 d
37 b 82 c 127 d
38 a 83 d 128 d
39 b 84 d 129 d
40 a 85 c 130 b
41 b 86 d 131 c
42 d 87 a 132 a
43 b 88 d 133 b
44 a 89 b 134 b
45 d 90 d 135 b
136 c 181 c 226 a
115
Nr. grilă Răspuns Nr. Grilă Răspuns Nr. grilă Răspuns
137 b 182 c 227 b
138 d 183 a 228 a
139 a 184 b 229 a
140 d 185 d 230 d
141 c 186 b 231 d
142 c 187 a 232 a
143 c 188 c 233 b
144 a 189 a 234 a
145 a 190 a 235 b
146 a 191 b 236 a
147 d 192 b 237 b
148 c 193 a 238 b
149 b 194 c 239 c
150 b 195 c 240 d
151 a 196 c 241 a
152 c 197 c 242 d
153 a 198 a 243 a
154 b 100 a 244 c
155 a 200 a 245 d
156 d 201 a 246 c
157 a 202 a 247 c
158 c 203 b 248 c
159 b 204 a 249 d
160 a 205 a 250 b
161 d 206 a
162 b 207 c
163 b 208 b
164 d 209 c
165 a 210 c
166 a 211 b
167 c 212 c
168 c 213 a
169 c 214 b
170 b 215 c
171 a 216 a
172 c 217 c
173 a 218 d
174 c 219 d
175 d 220 a
176 a 221 d
177 c 222 d
178 a 223 b
179 a 224 b
180 a 225 c
116
RĂSPUNSURI PARTEA A IV-A
118