GRILE ADMINISTRATIV

1. In dreptul administrativ, se afirma ca actul administrativ:

a) Nu cuprinde o manifestare de vointa expresa in scopul producerii de efecte juridice;
b) Cuprinde o manifestare de vointa expresa in scopul producerii de efecte juridice;
c) Poate fi emis in gluma, cateodata.

2. Actul administrativ reprezinta:

a) O forma de activitate a administratiei publice;
b) O specie a actului juridic civil;
c) Forma juridica principala de activitate a administratiei publice.

3. Actele administrative pot fi emise:

a) Numai de catre autoritatile administratiei publice centrale;
b) Numai de catre Guvern sau Presedinte;
c) In principal, de autoritatile administratiei publice centrale si locale.

4. Oportunitatea reprezinta:
a) Actul administrativ sa fie emis in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei, a
ordonantelor si in baza tuturor organelor administratiei publice care sunt superioare
organului administrative emitent;
b) Capacitatea pe care o are organul emitent al actului administrativ de a alege dintre mai
multe solutii posibile si egale, in aceeasi masura, pe cea care corespunde cel mai bine
ineresului public care trebuie ocrotit;
c) Actul administrativ sa fie emis in forma prevazuta de lege.

5. Actul administrativ reprezinta forma juridica principala de activitate aflata:

a) Sub controlul de legalitate al instantelor de contencios administrativ;
b) Sub controlul instantelor de drept comun;
c) In principiu, sub controlul instantelor de contencios administrativ sau al celor de drept
comun, la alegere.

6. Structura actelor administrative-jurisdictionale este comupsa din:

a) Doua elemente: considerentele si practicaua;
b) Trei elemente: preambul, hotararea si explicatiile;
c) Doua elemente: constatarea si hotararea propriu-zisa.
7. Actul administrativ este emis:
a) In regim de drept comun;
b) In regim de putere publica;
c) In regim mixt.

8. Contractual administrativ este reglementat in:

a) Constitutie;
b) Legea contenciosului administrativ;
c) Codul comercial.

9. Manifestarea de vointa ce fundamenteaza un act administrativ:

a) Este intotdeauna expresa;
b) Poate fi emisa si in gluma;
c) Nu este expresa intotdeauna.

10. Caracterul unilateral al actului administrativ:

a) Nu se regaseste atunci cand actul este emis cu participarea mai multor persoane fizice;
b) Se regaseste intotdeauna;
c) Nu se regaseste atunci cand actul administrativ este emis cu participarea mai multor
autoritati.

11. Organul administrativ-jurisdictional este:

a) Organ administrativ specializat in exclusivitate in solutionarea litigiilor numit si organ de
jurisdictie speciala;
b) Instantele de drept comun;
c) Instantele de contencios administrativ.

12. Legalitatea evoca faptul ca:

a) Actul administrativ corespunde literei legii;
b) Actul administrativ corespunde interesului privat;
c) Actul administrativ corespunde spiritului legii.

13. Oportunitatea reprezinta:

a) Corespondenta intre actul administrativ si interesul beneficiarului;
b) O calitate rara a actului administrativ;
c) Conformitatea actului administrativ in mod prioritar cu spiritul legii.
14. Scopul legii inseamna ca:
a) Actul sa fie emis in conformitate cu interesul public ocrotit de lege;
b) Actul administrativ este intotdeauna conform;
c) Actul administrativ se emite intotdeauna la cererea prealabila.

15. Contractele administrative se caracterizeaza prin:

a) Pozitia de egalitate a partilor, ambele fiind la acelasi nivel ierarhic;
b) Pozitia de inegalitate a partilor, organul administratiei de stat aflandu-se pe o pozitie
supraordonata in raport cu celalalt subiect al raportului juridic;
c) Sunt acte consensuale.

16. Regimul juridic aplicabil contractelor administrative este:

a) Regim juridic comandat de dreptul public;
b) Regim juridic dominat de regimul de drept comercial;
c) Regim juridic dominat de Codul civil.

17. Litigiile cu privire la contractele administrative sunt de competenta:

a) Sectiilor civile;
b) Sectiilor comerciale;
c) Sectiilor de contencios administrativ.

18. Atunci cand actul administrativ este emis la cererea prealabila avem de-a face cu:
a) Doua manifestari de vointa;
b) O singura manifestare de vointa;
c) Nu este vorba de nici o manifestare de vointa.

19. Actele administrative individuale:

a) Contin reglementari care se aplica unui numar nedefinit de persoane;
b) Sunt acte cu titlu gratuit;
c) Cuprind reguli de conduita aplicabile unei persoane determinate sau pentru un grup
determinat de persoane.

20. Actul administrativ normativ:

a) Este emis in comun cu alte acte administrative;
b) Cuprind reglementari de principiu aplicabile la un numar nedeterminat de persoane;
c) Este emis la cererea prealabila.
21. Actul administrativ este forma juridica cea mai importanta:
a) Datorita unor aspect de ordin cantitativ;
b) Datorita platilor sale componente;
c) Datorita unor aspecte de ordin calitativ.

22. Executarea din oficiu a actelor administrative inseamna ca:

a) Este necesara investirea cu titlu executoriu a acestuia pentru a fi pus in executare;
b) Nu mai este necesara emiterea de catre un alt organ a unui act in baza caruia sa se treaca la
executarea silita, fiind el insusi un titlu executoriu;
c) Oficialii care emit acte administrative trebuie sa le emita in exercitiul functiei lor.

23. Actul administrativ jurisdictional este:

a) Actul emis de catre Presedintele Romaniei, in cadrul procedurilor specifice de angajare a
personalului in cadrul administratiei prezidentiale;
b) Act emis de organele administratiei publice centrale, special investite in acest sens;
c) Actul juridic emis de catre o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in
solutionarea unui conflict, dupa o procedura asemanatoare cu procedura juridica si care se
finalizeaza printr-o decizie motivate in fapt si in drept de catre organul emitent.

24. Contractele administrative reprezinta:

a) Acte administrative tipice;
b) Acte administrative asimilate;
c) Operatiuni administrative.

25. Pentru valabilitatea unui act administrativ:

a) Nu este necesar consimtamantul persoanei careia I se adreseaza;
b) Este necesar consimtamantul persoanei careia I se adreseaza;
c) Consimtamantul persoanei careia I se adreseaza se solicita de la caz la caz.

26. Forma concreta de realizare a administratiei publice producatoare de efecte juridice este:
a) Operatiunea administrativa;
b) Actul administrativ;
c) Faptul administrativ.

27. Activitatea de stampilare a unui document reprezinta:

a) Un act administrativ;
b) O operatiune administrativa;
c) Un act juridic civil.
28. Operatiunile administrative se caracterizeaza prin aceea ca:
a) Creeaza prin ele insele drepturi si obligatii;
b) Nu creeaza, prin ele insele, drepturi si obligatii;
c) Au aceeasi valoare cu actul administrativ.

29. Actul administrativ are un caracter:

a) Consensual;
b) Obligatoriu;
c) Obligatoriu si executoriu.

30. Operatiunile anterioare emiterii actului administrativ sunt :

a) Motivarea si redactarea;
b) Avizul si acordul;
c) Publicarea si comunicarea.

31. Operatiunile concomitente emiterii actului administrativ sunt:

a) Cvorum, majoritate, motivare si ordinea de zi;
b) Avizul si acordul, ratificarea;
c) Ratificarea si publicarea, comunicarea.

32. Operartiunile posterioare emiterii actelor administrative sunt:

a) Cvorumul si majoritatea ceruta de lege;
b) Aprobarea, confirmarea, comunicarea sau publicarea, ratificarea;
c) Aprobarea, comunicarea si ratificarea.

33. Care sunt cele trei tipuri de avize din dreptul administrativ:
a) Avizul consultativ, avizul conform si cel facultativ;
b) Avizul facultativ, avizul alternativ si cel conform;
c) Avizul facultativ, avizul consultativ si cel conform.

34. Avizul consultativ este acela care:

a) Trebuie sa fie cerut organului ierarhic superior dar nu este obligatorie sa fie si respectat;
b) Trebuie sa fie cerut organului ierarhic superior si trebuie respectat;
c) Nu trebuie nici cerut organului ierarhic superior si nici respectat.
35. Avizul dreptului administrativ:
a) Reprezinta un consimtamant;
b) Reprezinta o aprobare;
c) Este o simpla parere.

36. Avizul facultativ se caracterizeaza prin aceea ca:

a) Trebuie cerut si este obligatoriu de respectat;
b) Nu trebuie cerut si nu trebuie respectat;
c) Nu trebuie cerut dar trebuie respectat.

37. Acordul in dreptul administrativ:

a) Nu este un consimtamant;
b) Acordul este un consimtamant;
c) Reprezinta o simpla parere.

38. Avizul conform:

a) Reprezinta o specie a avizului consultativ;
b) Este echivalent cu acordul sau aprobarea;
c) Nu produce el insusi efecte juridice.

39. Acordul in dreptul administrativ poate fi :

a) Anterior si posterior;
b) Prealabil, concomitent si posterior;
c) Facultativ si obligatoriu.

40. Avizele, in dreptul administrativ:

a) Nu sunt acte administrative de sine-statatoare;
b) Sunt acte administrative de sine statatoare;
c) Se emit doar in forma orala.

41. Acordul organului ierarhic superior este denumit:

a) Aprobare;
b) Confirmare;
c) Comunicare.
42. Actele administrative normative imbraca:
a) Numai forma orala;
b) Atat forma scrisa, cat si cea orala;
c) Numai forma scrisa.

43. Actele administrative individuale:

a) Sunt numai in forma scrisa;
b) Pot imbraca si forma orala, cu conditia ca legea sa permita aceasta forma;
c) Se regasesc numai in forma orala.

44. Forma scrisa a unui act administrativ reprezinta:

a) O dimensiune a legalitatii;
b) O calitate rara a actului;
c) O cerinta facultativa.

45. In present Constitutia Romaniei face referire expresa la ratificare cu privire la:
a) Dreptul Primului-Ministru de a ratifica decretele Presdintelui;
b) Dreptul secretarului unitatii administrativ teritoriale de a ratifica actele Consiliilor Locale;
c) Dreptul Parlamentului de a ratifica tratate internationale.

46. Pin cvorum se intelege:

a) Votarea actului;
b) Intrunirea valabila a organului colegial;
c) Publicarea actului.

47. Prin majoritate se intelege:

a) Votarea propriu-zisa a actului;
b) Intrunirea valabila a organului colegial;
c) O majorare a numarului participantilor prezenti.

48. Aprobarea inseamna:

a) Organul ierarhic superior aproba propunerile organului inferior;
b) Informare a subiectului de dret interesat;
c) Justificarea emiterii actelor administrative.
49. Problema cvorumului nu se pune in cazul;
a) Organelor unipersonale;
b) Organelor colegiale;
c) Tuturor organelor statului.

50. In intelesul dat de Constitutia Romaniei, ratificarea fata de Parlament se refera la:
a) Ordonantele de Guvern;
b) Legi;
c) Tratatele internationale.

51. Prezumtia de legalitate a unui act administrativ inseamna:

a) Se prezuma ca actul a fost emis cu respectarea tututor conditiilor de fond si de forma
prevazute de lege;
b) Se prezuma ca actul a fost emis cu respectarea tuturor conditiilor de fond prevazute de lege;
c) Se prezuma ca actul a fost emis cu respectarea tuturor conditiilor de forma prevazute de
lege;

52. Prezumtia de autenticitate a unui act administrativ se refera la faptul ca:

a) Actul a fost emis cu respectarea legii;
b) Actul emana in mod real de la cine se spune ca emana;
c) Actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitenta.

53. Prezumtia de veridicitate a unui act administrativ se refera la faptul ca :

a) Actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitenta;
b) Actul emana in mod real de la cine se spune ca emana;
c) Actul poate fi verificat oricand.

54. Forta juridica a unui act administrativ este data de:

a) Locul pe care il ocupa organul care il emite in sistemul organizarii administratiei publice,
precum si de natura organului respectiv;
b) De natura organului respectiv;
c) Numai de locul pe care il ocupa organul care il emite in sistemul organizarii administratiei
publice.

55. Actul administrativ, la fel ca orice act de putere publica:

a) Trebuie investit cu formula executorie;
b) Este prin el insusi un titlu executor;
c) Este un act consensual.
56. Actul administrativ:
a) Se poate trece la executarea silita direct in baza lui;
b) Nu se poate trece la executarea silita direct in baza lui;
c) Trebuie investit cu formula executorie.

57. Prezumtiile care dau forma probanta a actului administrativ sunt:

a) Prezumtia de adevar si de legalitate;
b) Prezumtia de oportunitate si de veridicitate;
c) Prezumtia de legalitate, autenticitate si veridicitate.

58. Cele ce au fost constatate prin actul administrativ scris, emis in limitele competentei organului
respectiv:
a) Nu pot fi inlaturate decat prin inscreiere in fals;
b) Pot fi inlaturate cu usurinta;
c) Se pot inlatura numai prin alt act consecutiv.

59. Actele administrative normative produc efecte juridice, de regula, de la momentul:

a) Comunicarii lor;
b) Publicarii lor;
c) Executarii.

60. Actele administrative cu caracter individual produc efecte juridice in momentul:

a) Comunicarii actului;
b) Executarii lui;
c) Publicarii actului.

61. Pentru organul emitent, actul administrativ, creeaza obligatii din momentul:
a) Executarii lui;
b) La un interval de timp, dupa comunicare;
c) Adoptarii lui.

62. Redactarea unui act administrativ reprezinta:

a) O manifestare unilaterala de vointa in scopul producerii de efecte juridice;
b) O operatiune administrativa;
c) Un fapt juridic civil.
63. Prezumtia de legalitate a unui act administrativ, este asociata cu alte prezumtii:
a) Prezumtia de adevar si prezumtia de oportunitate;
b) Prezumtia de autenticitate si prezumtia de veridicitate;
c) Prezumtia de executare din oficiu si prezumtia de autenticitate.

64. Sanctiunea care loveste un act administrativ in alta limba decat limba romana este de regula:
a) Nulitatea;
b) Caducitatea;
c) Inexistenta.

65. Suspendarea actelor administrative reprezinta:

a) Operatiunea juridica prin care se desfiinteaza acel act;
b) Operatiunea de intrerupere temporara a efectelor actelor administrative;
c) Operatiunea de intrerupere definitive a efectelor actelor administrative.

66. Reprezinta un caz particular al nulitatii unui act administrativ:

a) Suspendarea;
b) Revocarea;
c) Confirmarea.

67. Suspendarea de drept intervine atunci cand actul administrativ este atacat de catre:
a) Autoritatea emitenta;
b) Presedintele Romaniei;
c) Prefect.

68. Revocarea actului administrativ trebuie:

a) Sa fie dispusa printr-un act cu cel putin aceeasi forta juridica cu respectarea procedurii de
emitere si cu admiterea posibilitatii unei actiuni contencioase;
b) Sa fie dispusa prin orice act al organului ierarhic superior, in orice moment.
c) Sa fie dispusa numai prin acte publicate in Monitorul Oficial.

69. Suspendarea executarii actului administrativ poate fi dispusa de instanta de contencios

administrativ la cererea:
a) Persoanei vatamate;
b) Intervenient;
c) Oricare tert.
70. Redactarea unui act administrativ ineamna ca:
a) Organul emitent revoca el insusi actul;
b) Instanta de judecata revoca actul;
c) Instanta de judecata suspenda executarea actului.

71. Constitutia Romaniei prevede un exemplu de suspendare a actelor administrative:

a) Facultativa;
b) De drept;
c) Nu prevede nimic in acest sens.

72. Revocarea actelor administrative reprezinta:

a) O specie a actelor juridice cu titlu gratuit;
b) Incetarea definitiva a efectelor juridice ale actelor administrative;
c) Refuzul consemnarii decretelor Presedintelui.

73. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a) Revocarea unui act administrativ are caracter definitiv;
b) Revocarea unui act administrativ are un caracter provizoriu;
c) Suspendarea unui act administrativ are efect definitiv.

74. Redactarea unui act administrativ este operatiunea realizata de catre:

a) Organul ierarhic superior;
b) Organul emitent insusi;
c) Instanta judecatoreasca.

75. Un act administrativ poate iesi din vigoare ca urmare a:

a) Nepublicarii;
b) Abrogarii;
c) Necomunicarii acestuia.

76. Sunt exceptii de la principiul revocabilitatii actelor administrative si se refera la:

a) Numai actele administrative normative;
b) Numai actele administrative individuale;
c) Ambele categorii de acte administrative.
77. Care tipuri de acte administrative sunt oricand revocabile:
a) Actele administrative individuale;
b) Actele administrative normative;
c) Actele administrative conditie.

78. Caducitatea actelor administrative reprezinta:

a) Suspendarea efectelor actelor administrative;
b) Anularea propriului act administrativ de catre autoritatea emitenta;
c) O modalitate de incetare a efectelor juridice ale unui act administrativ.

79. Efectele revocarii unui act administrativ se produc:

a) Pentru present;
b) Pentru trecut;
c) Atat pentru trecut, cat si pentru viitor.

80. Irevocabilitatea unui act administrativ vizeaza numai actele:

a) Normative;
b) Individuale;
c) Ambele categorii de acte administrative.

81. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) Pe perioada suspendarii, actul administrativ isi produce efectele;
b) Pe perioada suspendarii, actul administrativ nu isi mai poate produce efectele;
c) Pe perioada suspendarii, actul administrativ isi produce efectele retroactiv.

82. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) Ca regula, suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la legalitatea unui act
administrativ;
b) Ca regula, suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la neoportunitatea unui
act administrativ;
c) Ca regula, revocarea intervine numai pentru cauze de nelegalitate a unui act administrativ.

83. Actul de abrogare isi produce efectele:

a) Pentru trecut;
b) Numai pentru viitor;
c) Cateodata pentru viitor, cateodata pentru trecut.
84. Nu pot fi abrogate decat actele administrative:
a) Individuale;
b) Normative;
c) Bilaterale.

85. Inexistenta actului administrativ:

a) Este consacrata constitutional;
b) Nu este consacrata constitutional;
c) Este o specie a suspendarii actelor administrative.

86. Inexistenta actului administrativ intervine in cazul:

a) Nepublicarii actelor administrative;
b) Suspiciuni asupra legalitatii actelor administrative;
c) Necomunicarii actelor administrative.

87. De regula anularea unui act administrativ are efect:

a) Suspensiv;
b) Retroactiv;
c) Compensatoriu.

88. In cazul actelor administrative inexistente:

a) Nu exista prezumtia de legalitate;
b) Opereaza prezumtia de legalitate;
c) Subzista obligatia de respectare a actului.

89. Pentru care tipuri de acte Constitutia prevede sanctionarea inexistentei lor daca nu sunt
publicate in Monitorul Oficial:
a) Decretele Presedintelui;
b) Ordonantele si Hotararile de Guvern;
c) Decretele Presedintelui, Ordonantele si Hotararile de Guvern.

90. Anulabilitatea unui act administrativ intervine pentru:

a) Incalcarea unei conditii de valabilitate de mica importanta;
b) Incalcarea unei conditii de fond;
c) Incalcarea unei conditii de valabilitate de maxima importanta.
91. Nulitatea unui act dministrativ poate fi:
a) Absoluta si relativa;
b) Partial si totata dar si relativa;
c) Numai absoluta sau numai relativa.

92. Anularea unui act administrativ atrage dupa sine:

a) Anularea tuturor actelor a caror legalitate este conditionata de legalitatea actului
administrativ anulat;
b) Nu duce la desfiintarea actului;
c) Confirmarea lui prin publicarea in Monitorul Oficial.

93. Actele administrative inexistente:

a) Pot fi confimate de destinatari;
b) Nu pot fi confirmate;
c) Pot fi confirmate de emitenti.

94. Viciul inexistentei actului administrativ:

a) Il poate constata orice instanta judecatoreasca;
b) Nu poate fi constatat pe cale judecatoreasca;
c) Nu este prevazut in Constitutie.

95. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) Actele civile, de dreptul muncii, de dreptul familiei etc. bazate pe actele administrative
inexistente se desfiinteaza dupa procedura specifica acelor ramuri de drept;
b) Actele civile, de dreptul muncii, de dreptul familiei etc. bazate pe actele administrative
inexistente se desfiinteaza dupa procedura specifica dreptului administrativ;
c) Actele civile, de dreptul muncii, de dreptul familiei etc. bazate pe actele administrative
inexistente sedesfiinteaza dupa procedura mixta de drept administrativ si specifica acelor
ramuri de drept.

96. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) Incalcarea normelor imperative atrage nulitatea abosluta;
b) Incalcarea normelor imperative atrage nulitatea relativa;
c) Incalcarea normelor imperative atrage nulitatea partiala.
97. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a) Incalcarea normelor dispositive determina nulitatea relativa;
b) Incalcarea normelor imperative determina nulitatea relativa;
c) Incalcarea normelor dispositive determina nulitatea absoluta.

98. Anularea unui act administrativ are consacrare constitutionala, fiind prevazuta expres in:
a) Art. 21;
b) Art. 52;
c) Art. 123.

99. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) Organul administrativ poate, ca regula generala, sa-si desfiinteze propriul act numai daca
exista o norma legala expresa care-l imputerniceste in acest sens;
b) Organul administrativ poate, ca regula generala, sa-si desfiinteze propriul act fara existenta
unei norme legale exprese care-l imputerniceste in acest sens;
c) Organul administrativ nu poate, ca regula generala, sa-si desfiinteze proriul act.

100. Anularea actului administrativ se dispune:

a) De catre organul emitent al actului administrativ;
b) De un alt organ dect cel care a emis actul, respective de catre organul ierarhic superior sau
de catre instanta de judecata;
c) Numai de catre instanta de judecata.

101. In categoria normelor dispositive intra acele reguli referitoare la:

a) Competenta autoritatilor;
b) Executarea din oficiu a actelor;
c) Formalitatile procedural neesentiale.

102. Anularea unui act administrativ nu vizeaza si:

a) Legalitatea actului;
b) Neoportunitatea actului;
c) Certitudinea actului.

103. O caracteristica esentiala a actului administrativ nul este aceea ca:

a) El trebuie respectat pana in momentul anularii sale, deoarece prezinta o aparenta de
legalitate;
b) El nu trebuie respectat pana in momentul anularii sale, deoarece nu prezinta o aparenta de
legalitate;
 c) El trebuie respectat oricum.

104. Nulitatile virtuale:

a) Sunt prevazuta expres de lege;
b) Nu sunt prevazute de lege;
c) Sunt neprevazute de lege dar se deduc din norme.

105. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate
este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat;
b) Anularea unui act administrativ nu atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror
legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat;
c) Suspendarea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror
legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.

106. In categoria normelor imperative intra prevederile care se refera la:

a) Elementele esentiale si la conditiile de valabilitate ale actelor administrative, normele
privind competenta si procedura administrativa;
b) Formalitatile procedural neesentiale emiterii actelor administrative;
c) Formalitatile procedural neesentiale punerii in executare a actelor administrative.

107. Punerea in executare a actului administrativ inexistent de catre organele administratiei

publice:
a) Atrage raspunderea administratiei publice respective a functionarilor ei pentru daunele
cauzate;
b) Nu atrage raspunderea administratiei publice, respective a functionarilor ei pentru daunele
cauzate;
c) De la caz la caz, poate atrage raspunderea administratiei publice, respective a functionarilor
ei pentru daune cauzate.

108. In dreptul romanesc, prin termenul de ,,instanta de contencios administrativ,, se

intelege:
a) Curtea Constitutionala;
b) Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) Sectile de contencios administrativ si fiscal de la tribunale, Curtii de Apel si I.C.C.J.
109. Care este temeiul contenciosului administrativ roman:
a) Art. 21 Constitutie;
b) Art. 52 Constitutie;
c) Art. 53 Constitutie.

110. Cine este competenta sa solutioneze un conflict intemeiat in drept pe Legea

contenciosului administrative nr 554/2004:
a) Curtile de Apel- Sectia civila;
b) Instanta de contencios administrative de la Tribunal, Curte de Apel si I.C.C.J;
c) Curtea Militara.

111. Procedura administrativ prealabila se regaseste in dreptul administrativ sub forma:

a) Contestatiei la executare;
b) Recursului paralel;
c) Recursului ierarhic si recursului gratios.

112. Actiunea in contencios administrativ poate fi formulata:

a) Impotriva autoritatii publice emitente si personal impotriva functionarilor autoritatii parate,
vinovat de emiterea unui act nelegal, daca se solicita despagubiri;
b) Numai impotriva organului ierarhic superior celui care a emis actul vatamator;
c) Numai impotriva functionarului vinovat de emiterea actului nelegal, independent de
producerea unei pagube.

113. Cererile privind actele administrative emise de autoritatile publice centrale care au ca
subiect sume de bani reprezentant finantarea nerambursabila din partea U.E., indiferent de
valoare, se solutioneaza:
a) Sectile de contencios administrativ fiscal ale tribunalelor;
b) Sectile de contencios administrativ fiscal ale Curtilor de apel;
c) Sectile de contencios administrativ fiscal ale I.C.C.J.

114. Care este obiectul actiunii in contencios administrativ:

a) Numai actele administrative tipice;
b) Se pot ataca si actele administrative asimilate;
c) Donatiile;
115. Care sunt criteriile dupa care se stabileste competenta materiala a instantelor de
contencios administrativ :
a) Criteriul nivelului la care se afla situate autoritate care a emis actul administrativ;
b) Criteriul valoric, pentru litigiile fiscale;
c) Criteriul nivelului la care se afla situate autoritatea care a emis actul administrative si
criterial valoric, pentru litigiile fiscale.

116. Contenciosul administrativ subiectiv este atunci cand:

a) Reclamantul prin actiunea introdusa, solicita instantei judecatoresti sa solutioneze o
problema referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim public;
b) Reclamantul, prin actiunea introdusa, solicita instantei judecatoresti sa solutioneze o
problema referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim privat;
c) Reclamantul, prin actiunea introdusa, solicita instantei judecatoresti sa solutioneze o
problema referitoare la un drept subiectiv, interes legitim public sau interes legitim
personal.

117. Contenciosul administrativ obiectiv semnifica fapul ca, prin actiunea promovata de catre
reclamant, acesta urmareste sa apere:
a) Un drept obiectiv sau un interes legitim public;
b) Un drept subiectiv sau un interes legitim personal;
c) Un drept subiectiv sau un interes legitim public.

118. Contenciosul administrativ obiectiv urmareste:

a) Apararea ordinii de drept;
b) Legitimarea unei situatii personale;
c) O situatie tranzitorie.

119. Ce inseamna plangerea prealabila in litigiile de contencios administrativ?

a) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se
considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, printr-un act
administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, revocarea, in tot sau
in parte a actului;
b) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se
considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act
administrativ unilateral poate, daca doreste, sa solicite autoritatii publice emitente sau
organului ierarhic superios daca acesta exista, revocarea in tot sau in parte a actului;
c) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se
considera vatamata intr-un drept l sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ
normative, persoana vatamata poate sa solicite numai autoritatii publice emitente,
revocarea, in tot sau in parte a actului.
120. Cine poate fi reclamant intr-un litigiu de contencios administrativ:
a) Organul emitent al actului vatamator;
b) Organul ierarhic superior;
c) Autoritatea emitenta a actului vatamator cand actul a intrat in circuitul civil si nu mai poate
fi revocat.

121. Poate fi reclamant intr-un litigiu de contencios administrativ:

a) Functionarul public vinovat de emiterea unui act nelegal;
b) Persoana vatamata intr-un drept sau libertate a sa;
c) Persoana vatamata intr-un drept sau interes recunoscut de lege.

122. Procurorul este obligat sa participle la dezbateri intr-un litigiu de contencios

administrative:
a) Participarea procurorului nu este obligatorie in litigiile de contencios;
b) Participarea procurorului nu mai este obligatorie in litigiile de contencios administrativ;
c) Numai daca acesta doreste sa participe.

123. Parat in litigiile de contencios administrativ poate fi:

a) Presedintele Romaniei;
b) Numai o autoritate publica;
c) Autoritatea publica sau persoana juridical de drept privat care exercita potrivit legii, unele
prerogative de putere publica.

124. Plangerea prealabila in litigiile de contencios administrativ inseamna:

a) Actiunea in anularea unui act administrative ilegal;
b) Exceptia de neconstitutionalitate a unui act administrativ;
c) Cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau organului ierarhic superior,
reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normative, in sensul revocarii
sau modificarii acestuia.

125. Actele care pot ataca in contencios administrativ pot fi:

a) Atat actele administrative normative cat si actele administrative individuale;
b) Numai actele individuale;
c) Numai actele autoritatilor locale.
126. In ce termen se formuleaza plangerea prealabila in contencios administrativ:
a) In termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ;
b) In termen de 3 luni de la comunicarea actului administrativ;
c) In termen de 1 an de la comunicarea actului administrativ.

127. Plangerea prealabila in contencios administrativ:

a) Este facultativa;
b) Este obligatorie;
c) Ramane la aprecierea persoanei vatamate.

128. Reclamant in litigiile de contencios administrativ poate fi:

a) Persoana vatamata in drepturile sale sau intr-un interes legitim printr-o Hotarare a
Guvernului;
b) Persoana vatamata in drepturile sale sau intr-un interes legitim printr-un ordin al
prefectului;
c) Persoana vatamata in drepturile sale sau intr-un interes legitim prin Ordonante de Guvern
sau prevederi din Ordonante de Guvern declarate neconstitutionale.

129. Ca un act sa poata fi atacat in contencios administrativ trebuie sa :

a) Actul sa vatame in interes particular sau o libertate;
b) Actul sa emane de la o structura administrativa fara personalitate juridica;
c) Actul sa vatame in drept subiectiv sau un interes legitim public sau privat.

130. Instantele competente sa judece in fond, litigiile de contencios administrativ sunt:

a) Sectile de contencios administrativ si fiscal al tribunalelor, pentru litigiile care privesc actele
administrative date de autoritatile publice centrale;
b) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel, pentru litigiile care privesc
actele administrative date de autoritatile publice locale;
c) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel, pentru litigiile care privesc
actele administrative date de autoritatile publice centrale.

131. Instantele competente sa judece in fond, litigiile de contencios administrativ sunt:

a) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care au ca obiect
taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestia, de peste 1.000.000 lei;
b) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigii care privesc taxe si
impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana in 1.000.000 lei;
c) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel, pentru litigiile care au ca
obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la
1.000.000 lei.
132. Instantele competente sa judece in fond, litigiile de contencios administrativ sunt:
a) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care au ca obiect
taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de peste 1.000.000 lei;
b) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel, pentru litigiile care au ca
obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de peste
1.000.000 lei;
c) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru
litigiile care au ca obiect taxe si impozite, constributii, datorii vamale si accesorii ale
acestora, de peste 1.000.000 lei.

133. Ce caracter au procedurile jurisdictionale administrative, conform legii romane:

a) Jurisdictiile administrative sunt obligatorii;
b) Jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite;
c) Jurisdictiile administrative nu exista.

134. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica face parte din categoria:
a) Drepturilor garantii;
b) Drepturilor politice;
c) Drepturilor noi.

135. Au calitatea de parat in procesele de contencios administrativ:

a) Autoritatile publice sau structurile private care exercita potrivit legii, unele prerogative de
putere publica;
b) Numai autoritatile administratiei publice;
c) Guvernul si Presedintele exclusiv.

136. Inainte de inregistrarea cererii de anulare a unui acti administrativ la instanta de

judecata, este obligatorie:
a) Formularea unui memoriu de catre Primul-Ministru in calitate de Sef al executivului;
b) Formularea unei plangeri prealabile catre autoritatea emitenta sau superiorul ierarhic al
acesteia;
c) Incercarea de a solution amiabil diferendul impreuna cu functionarul vinovat.

137. Instantele competente sa judece in recurs, in litigiile de contencios administrativ sunt:

a) Sectile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalelor pentru hotararile
judecatoresti pronuntate in fond de catre judecatorii sectiilor de contencios administrativ;
b) Sectile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de Apel si I.C.C.J;
c) Sectile de contencios administrativ si fiscal din cadrul tribunalelor si al Curtilor de Apel.
138. Acyul de comandament cu caracter militar reprezinta:
a) Un act emis de catre ministrul din cadrul ministerului de specialitate;
b) Un act de natura militara emis de orice angajat din domeniul respective;
c) Un act care emana de la un organ al administratiei publice, organ military si care cuprinde
dispozitii de natura militara si reprezinta ideea de comanda, de ordin, de disciplina militara.

139. Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu
Parlamentul pot fi atacate:
a) La instanta de contencios administrativ, dar numai pentru exces de putere;
b) La instanta de drept comun de orice grad;
c) Nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ.

140. Pe calea contenciosului administrativ se pot obtine:

a) Despagubiri cu caracter moral;
b) Numai despagubiri cu caracter material;
c) Atat despagubiri cu caracter material, cat si despagubiri cu caracter moral.

141. Contenciosul administrativ subiectiv pune in cauza:

a) Interesul public;
b) Interesele individuale;
c) Numai drepturi si obligatii.

142. Hotararea judecatoreasca definitiva privind admiterea actiunii in contenciosul

administrativ trebuie executata:
a) In termenul de 6 luni de la data pronuntarii hotararii judecatoresti;
b) La solicitarea reclamantului, oricand;
c) In termenul de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.

143. Obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei exista pentru urmatoarele hotarari
judecatoresti pronuntate in material contenciosului administrativ:
a) Incheierea de suspendare;
b) Hotararile judecatoresti definitive prin care s-a anulat In tot sau in parte un act administrativ
cu cracter normativ;
c) Hotararile judecatoresti definitive prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ
cu caracter unilateral.
144. Care este masura ce o poate lua instanta de contencios administrative impotriva
conducatorului unitatii parate in cazul in care aceasta nu se conformeaza dispozitiilor instantei
de a trimite relatiile solicitate de aceasta:
a) Suspenda judecarea cauzei pana cand conducatorul unitatii trimite relatiile solicitate;
b) Instanta prin incheiere interlocutory oblige pe conducatorul unitatii parate sa plateasca
statului cu titlu de amenda judiciara, 20% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere nejustificata privind relatiile solicitate;
c) Nu poate lua nicio masura impotriva acestuia.

145. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Hoyatatile judecatoresti definitive prin care s-au anulat acte administrative cu caracter
normative sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor;
b) Hotararile judecatoresti definitive prin care s-au anulat acte administrative cu caracter
individual sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor;
c) Hotararile judecatoresti definitive prin care s-au anulat acte administrative cu caracter
consultative sunt general obligatorii.

146. Care sunt cele doua cnditii cumulative pentru a solicita suspendarea executarii actului
administrativ:
a) Legalitatea si noutatea;
b) Caz bine justificat si oportunitatea;
c) Caz bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

147. Cererea de suspendare a unui act administrativ, in baza art.14 presupune ca:
a) Persoana vatamata sa ceara instantei suspendarea odata cu formularea actiunii in anularea
actului administrativ;
b) Persoana vatamata poate sa ceara instantei de judecata sa dispuna suspendarea executarii
actului administrativ, o data cu depunerea plangerii prealabile la autoritatea publica;
c) Persoana vatamata poate sa ceara instantei dei judecata sa dispuna suspendarea executarii
actului administrativ, prin actiune separata.

148. Suspendarea unui act administrativ intemeiata pe art.15 presupune formularea cererii
de suspendare:
a) O data cu formularea plangerii prealabile;
b) Oricand in cadrul termenului de un an;
c) Dupa introducerea actiunii in justitie.
149. Hotararile judecatoresti definitive, prin care se admin actiunile in contencios
administrativ:
a) Trebuie investite cu formula executorie;
b) Constituie titluri executorii;
c) Nu constituie titluri executorii.

150. Neexecutarea sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive in material

contenciosului administrativ:
a) Constituie abatere disciplinara;
b) Constituie motiv de destituire din functie;
c) Constituie infractiune.

151. Se declara recurs impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ fiscal si

se judeca de:
a) Sectile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel;
b) Sectile de contencios administrativ si fiscal a I.C.C.J;
c) Sectia de proprietate intelectuala de la Curtea de Apel.

152. Se declara recurs impotriva sentintelor pronuntate de sectile de contencios

administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel si se judeca de:
a) Sectia de contencios administrativ si fiscal a I.C.C.J, daca prin lege speciala nu se prevede
altfel;
b) Sectiile unite de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel;
c) Sectia de contencios administrative de la Curtea Militara.

153. Cererile in justitie in litigiile de contencios administrative vor putea fi formulate si

personal impotriva functionarului vinovat:
a) Numai daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudicial cauzat ori pentru intarziere;
b) Numai in cazul in care functionarul a refuzat eliberarea actului;
c) Numai daca obiectul actiunii priveste o libertate legitima de care a fost private persoana
vatamata.

154. Instanta de contencios administrative poate sa admita actiunea si sa:

a) Anuleze actul administrative in tot sau in parte;
b) Sa pronunte ea insasi o hotarare care sa tina loc de act administrativ;
c) Sa reconstituie actul administrativ, in baza procedurii de drept comun.
155. Persoana actionata in justitie ca functionar vinovat:
a) Il poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa
elaboreze ori sa nu elaboreze actul;
b) Nu recunoaste fapta;
c) Nu are voie sa il cheme in garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris
sa elaboreze ori sa nu elaboreze actul.

156. Ordonantele de urgenta ale Guvernului pot fi atacate:

a) La instantele de drept comun;
b) La Curtea Militara sau la Curtea Constitutionala;
c) La instanta de contencios administrative, printr-o actiune insotita de exceptia de
neconstitutionalitate, atunci cand obiectul principal al actiunii este constatarea
neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei de ordonanta.

157. Recursul in contencios administrative se introduce in termen de :

a) 15 zile de la comunicare;
b) 60 de zile de la pronuntare sau comunicare;
c) 6 luni de la pronuntare sau comunicare.

158. Recursul ierarhic se exercita la :

a) Autortatea emitenta a actului administrativ supus recursului;
b) Guvern ca autoritate executiva;
c) Organul ierarhic superios organului administrative care a emis actul ce a produs vatamarea,
daca aceasta exista.

159. Instanta de judecata:

a) Este obligata sa dispuna repararea prejudiciului material sau moral cauzat de actul
administrativ dedus judecatii, in cadrul actiunii principale chiar daca nu se solicita de catre
partea vatamata;
b) Poate dispune, la cerere, repararea prejudiciului cauzat de actul administrativ nelegal;
c) Poate dispune din oficiu repararea prejudiciului, in urma admiterii cererii de anulare a
actului.

160. Caile de atac ce se pot exercita impotriva hotararilor prnuntate in litigiile de contencios
administrativ sunt:
a) Contestatia la executare;
b) Contestatia in anulare;
c) Recursul.
161. Prin sintagma ,, paguba iminenta,, se intelege:
a) Prejudicial material viitor si previzibil;
b) Perturbarea grava, existenta la momentul emiterii actului administrativ, a functionarii
activitatii unei societati comerciale;
c) Prejudicial nascut, cert si actual.

162. Procedura adiminstrativa detaliata de Codul de procedura civila dureaza un numar de :

a) Aproximativ 90 zile;
b) Aproximativ 105 zile;
c) Aproximativ 130 zile.

163. Codul de procedura civila a introdus ca element de noutate in cee ace priveste
procedura de judecata:
a) Procedura administrativa prealabila;
b) Procedura de filtrare a apelurilor;
c) Procedura de filtrare a recursurilor.

164. Cum se numeste completul de recurs din procedura de filtrare a recursurilor:

a) Complet de recurs special;
b) Complet de filtru;
c) Complet de filtru special.

165. Procedura de filtrare a recursurilor se aplica numai recursurilor de competenta:

a) Tribunalelor;
b) Curtilor de apel;
c) Inaintei Curti de Casatie si Justitie.

166. Caracteristica procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate a unui act

administrative este:
a) Competenta de solutionare a exceptiei de nelegalitate apartine oricarei instante de
judecata;
b) Competenta de solutionare a exceptiei de nelegalitate apartine numai competentelor de
penal ale instantelor de judecata;
c) Competenta de solutionare apartine numai instantei de contencios administrativ.
167. Legalitatea unui act administrativ poate fi cercetata in cadrul unui proces intr-un termen
de:
a) Numai dupa o luna de la comunicarea actului;
b) Oricand;
c) Nu se poate cerceta niciodata.

168. Exceptia de nelegalitate a unui act administrative se poate invoca:

a) In fata instantei de contencios administrativ;
b) In fata oricarei instante de judecata;
c) Numai in recurs in anulare.

169. Characteristic exceptiei de nelegalitate a unui act administrative este faptul ca:
a) Actele cu caracter normative nu pot forma obiectul exceptiei de nelegalitate;
b) Actele cu caracter individual nu pot forma obiectul exceptiei de nelegalitate;
c) Cand exceptia de nelegalitate a fost invocate in cauze de contencios administrativ, dosarul
se transmite sectiei penale a instantei de judecata.

170. Tutela administrativa se realizeaza:

a) Numai intre autoritatile publice intre care exista raporturi de subordonare ierarhica;
b) Numai intre autoritati publice intre care nu exista raporturi de subordonare ierarhica;
c) Numai intre Presedintele tarii si Parlament.

171. Instanta de executare in material contenciosului administrative este, potrivit

modificarilor legislative aduse de noul Cod de procedura civila:
a) Judecatoria, ca instanta de drept comun;
b) Instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;
c) Sectia de contencios administrative a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

172. Neexecutarea unei hotarari pronuntate in contenciosul administrativ atrage:

a) Aplicarea unei amenzi de maxim 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi
de intarziere a conducatorului autoritatii careia I se opune hotararea;
b) Aplicarea unei amenzi de maxim 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi
de intarziere conducatorului autoritatii careia I se opune hotararea;
c) Aplicarea unei amenzi de maxim 30% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi
de intarziere conducatorului autoritatii careia I se opune hotararea.
173. In cazul cereri de suspendare a unui act administrative, intemeiate pe art.15 din Legea
contenciosului administrative nr 554/2004, instanta de contencios administrative competenta,
poate dispune suspendarea actului administrativ daca:
a) Pana la solutionarea actiunii principale privind anularea actului administrative atacat;
b) Pana la solutionarea definitive a cererii vizand anularea actului administrativ;
c) Pana la sesizarea instantei competente sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

174. Solutii pe care le poate da instanta de contencios administrativ, la fond, sunt:

a) Obligarea autoritatii publice sa emita un act, un certificate sau orice alt inscris;
b) Pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act administrativ, atunci cand autoritatea
refuza sa se conformeze legii;
c) Anularea in tot sau in parte a actului administrative atacat sau pronuntarea unei hotarari
care sa tina loc de act administrative, atunci cand autoritatea refuza sa se conformeze legii.

175. Dreptul de tutela administrativa apartine:

a) Primarului;
b) Prefectului;
c) Presedintelui Consiliului Judetean.

176. Prefectul are drept tutela administrativa asupra:

a) Actelor emise de catre autoritatile administratiei publice locale;
b) Actelor emise de societatile comerciale;
c) Actele emise de catre Guvern.

177. Agentia Nationala a Functionarilor Publici are dreptul de tutela:

a) Asupra actelor autoritatilor publice centrale si locale;
b) Asupra actelor autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind
functia publica;
c) Asupra actelor societatilor non profit.

178. Dreptul de tutela administrativa apartine:

a) Agentiei Nationale de Integritate;
b) Oficiul National de Spalare a Banilor;
c) Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
179. Caracteristica tutelei administrative este faptul ca:
a) Actul administrative atacat poate fi suspendat;
b) Actul administrative se poate suspenda in anumite conditii;
c) Actul administrative atacat este suspendat de drept.

180. Agentia Nationala a Functionarilor Publici:

a) Poate ataca in contencios administrative acte din domeniul reglementat expres de lege si
anume functia publica si functionarul public;
b) Poate ataca acte din numai din domeniul administratiei publice locale;
c) Poate ataca acte emise de catre Guvern.

181. Tutela administrativa semnifica faptul ca:

a) Titularii dreptului de tutela au posibilitatea de a anula actele pe care le considera ilegale;
b) Actul administrativ atacat nu este suspendat de drept;
c) Titularii dreptului de tutela nu au posibilitatea de a anula actele pe care le considera ilegale.

182. Caracteristica exceptiei de nelegalitate a unui act administrative este aceea ca:
a) De actul administrative care face obiectul exceptiei de nelegalitate, sa depinda solutionarea
litigiului de fond;
b) De actul administrative care face obiectul exceptiei de nelegalitate nu depinde solutionarea
litigiului pe fond;
c) Se poate invoca direct la Curtea Constitutionala.

183. In cee ace priveste parcurgerea procedurii prealabile in litigiile de contencios

administrative:
a) Agentia Nationala a Functionarilor Publici este obligata la parcurgerea plangerii prealabile;
b) Numai prefectul are reglementata expres obligatia solicitarii reanalizarii actului considerat
nelegal de catre autoritatea emitenta;
c) Nicio persoana nu ete obligata la parcurgerea procedurii prealabile, aceasta fiind facultativa.

184. Characteristic controlului de tutela administrativ exercitat de catre Agentia Nationala a

Functionarilor Publici este faptul ca :
a) Agentia Nationala a Functionarilor Publici ataca actele administrative deja adoptate sau
emise de catre autoritati;
b) Acest tip de control se poate referi si la refuzul autoritatilor si institutiilor publice de a aplica
prevederile legale in domeniul functiei publice si al functionarilor publici;
c) Agentia Nationala a Functionarilor Publici ataca numai actele administrative deja adoptate
sau emise de catre autoritati si nu se poate referi la refuzul autoritatilor si institutiilor
publice de a aplica prevederile legale in domeniul functiei publice si al functionarilor public.
185. Daca instanta de judecata in cadrul careia se invoca exceptia de nelegalitate, va constata
ca solutionarea cauzei nu depinde de actul administrativ de autoritate, ce face obiectul exceptiei
invocate:
a) Va continua solutionarea cauzei, fara a tine seama de actul respectiv;
b) Nu va continua solutionarea cauzei;
c) Solicita aviz de al Curtea Constitutionala pentru continuarea procesului.

186. Ce element de noutate, in caz de neexecutare a hotararii judecatoresti in termenul

prevazut in cuprinsul ei, Codul de procedura civila introduce:
a) Posibilitatea ca reclamantul sa aiba dreptul la penalitati;
b) Posibilitatea ca reclamantul sa aiba dreptul la daune morale;
c) Posibilitatea ca reclamantul sa aiba dreptul la dobanda.

187. Autoritatea publica de la care emana actul, are dreptul de a-l ataca in instanta de
contencios administrative, pentru constatarea nulitatii acestuia:
a) Oricand doreste autoritatea publica;
b) Atunci cand nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte
juridice;
c) La solicitarea Ministerului Public.

188. Autoritatea publica emitenta sesizeaza caracterul nelegal al actului astfel:

a) Poate fi sesizata de orice persoana interesata care ii poate cere sa promoveze o actiune in
justitie si sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia sau chiar autoritatea insasi se
autosesiseaza;
b) Numai autoritatea insasi are dreptul sa se autosesiseze;
c) Numai daca este sesizata de orice persoana interesata care ii cere sa promoveze o actiune in
justitie sis a solicite instantei constatarea nulitatii acestuia.

189. Termenul de introducere al actiunii in despagubire este de :

a) 30 de zile de la data la care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
intinderea pagubei;
b) 6 luni de la data la care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasta intinderea
pagubei;
c) Un an de la data la care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea
pagubei.
190. Procedura aprobarii tacite se defineste ca fiind:
a) Procedura prin care autorizatia este considerate acordata daca autoritatea administratiei
publice nu raspunde solicitantului in termenul prevazut de lege pentru emiterea respectivei
autoritati;
b) Procedura prin care autoritatea administratiei publice emite toate actele administrative,
potrivit competentei sale;
c) Procedura administrativa prin care autoritatea administratiei publice valideaza toate
operatiunile administrative.

191. Raspunsul negative al autoritatii administrtiei publice competente, in termenul prevazut

de lege pentru emiterea autorizatiei:
a) Echivaleaza cu aprobarea tacita;
b) Poate echivala cu aprobarea tacita, de la caz la caz;
c) Nu exhivaleaza cu aprobarea tacita.

192. In cazul actiunii si autoritatea administratiei publice nu-si indeplineste obligatia sa

elibereze documentul official prin care se permite solicitantului sa desfasoare o anumita
activitate, in termenul stabilit prin hotararea judecatoreasca, la cererea reclamantului, instanta
poate oblige conducatorul autoritatii administratiei publice, in sarcina careia s-a stabilit
obligatia:
a) La plata unei amenzi judiciare reprezentand 10% din salariul minim net pe economie pentru
fiecare zi de intarziere, precum si la plata unor despagubiri pentru daunele cauzate prin
intarziere;
b) La plata unei amenzi judiciare reprezentand 20% din salariul minim net pe economie pentru
fiecare zi de intarziere, precum si la plata unor despagubiri pentru daunele cauzate prin
intarziere;
c) La plata unei amenzi judiciare reprezentand 25% din salariul minim net pe economie pentru
fiecare zi intarziere, precum si la plata unor despagubiri pentru daunele cauzate prin
intarziere.

193. Instanta competenta sa solutioneze un litigiu avand ca obiect procedura aprobarii tacite
este:
a) Instanta de contencios administrativ;
b) Instanta de drept comun;
c) Parchetul militar.
194. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a) Autorizatia se considera acordata sau, dupa caz, reinnoita daca autoritatea administratiei
publice nu raspunde solicitantului in termenul prevazut de lege pentru miterea sau
reinnoirea respectivei autorizatii;
b) Autorizatia se considera acordata numai daca autoritatea administratiei publice raspunde
solicitantului in termenul prevazut de lege pentru emiterea sau reinnoirea respectivei
autorizatii;
c) Autorizatia se considera acordata sau, dupa caz, reinnoita daca ii raspunde petentului in
singurul termen de 10 zile de la primirea cererii sale.

195. Care este termenul in care autoritatea administratiei publice este obligata sa raspunsa la
cererea de autorizare:
a) In terme de 15 zile de la depunerea acesteia, daca legea nu prevede un termen pentru
solutionarea cererii de autorizare;
b) In terme de 30 zile de la depunerea acesteia, daca legea nu prevede un termen pentru
solutionarea cererii de autorizare;
c) In terme de 45 zile de la depunerea acesteia, daca legea nu prevede un termen pentru
solutionarea cererii de autorizare.

196. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

a) Instanta admite cererea, in cazul in care aceasta constata ca sunt indeplinite conditiile
prevazute de ordonanta de urgenta privind aprobarea tacita si pronunta o hotarare prin
care oblige autoritatea administratiei publice sa elibereze documentul oficial prin care sa
permita solicitantului sa desfasoare o anumita activitate, sa presteze un serviciu sau sa
exercite o anumita profesie;
b) Instanta admite cererea, in cazul in care aceasta constata ca nu sunt indeplinite conditiile
prevazute de ordonanta de urgenta privind aprobarea tacita;
c) Instanta respinge intotdeauna cererea.

197. Participarea procurorului la solutionarea litigiilor in domeniul emiterii autorizatiilor care

intra sub incidenta procedurii aprobarii tacite:
a) Este obligatorie intotdeauna;
b) A fost obligatorie pana la aparitia Legii nr 157/2010;
c) De la caz la caz, procurorul este invitat sa participe.
198. Executarea activitatilor prevazute la art 2 (1) respective sa desfasoare o anumita
activitate, sa presteze un serviciu sau sa exercite o anumita profesie, in afara autorizarii exprese
a autoritatii publice competente constituie:
a) Abatere disciplinara;
b) Contraventiune;
c) Infractiune.

199. Instanta respinge cererea intemeiata pe ordonanta privind aprobarea tacita:

a) In situatia in care se constata existenta vreunui raspuns al organului de stat sau a notificarii
privind neregularitatea documentatiei depuse, purtand data postei de la locul de expediere
al corespondentei sau data la care solicitantul a luat cunostinta de raspuns, anterioare
expirarii termenului legal pentru emiterea autorizatiei;
b) In situatia in care se constata ca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru obtinerea
autorizatiei pe cale administrativa;
c) In situatia in care se opune autoritatea parata.

200. Procedura aprobarii tacite se aplica tuturor autorizatiilor, cu exceptia:

a) Celor emise in domeniul activitatilor liber profesionale;
b) Celor emise in domeniul sigurantei nationale;
c) Celor din domeniul sportului.