Drept administrativ 2 2016

MULTIPLE CHOICE

1. Constituie o forma concreta a activitatii executiv-administrative:

a. operatiunile administrative, care sunt acele activitati administrative realizate de

catre personalul organelor administratiei publice si care produc prin ele insele
efecte juridice;

b. operatiunile materiale, care sunt activitati materiale care nu au caracterul unor acte
juridice

c. actele administrative, care reprezinta o manifestare unilaterala de vointa juridica a

unei autoritati administrative, pe baza si in executarea legii, prin care se formeaza
o situatie juridica noua sau se refuza o pretentie juridica referitoare la un drept
recunoscut de lege

ANS: C

2.
Actul administrativ:
a. este​ suma operatiunilor administrative si a operatiunilor materiale realizate in
cadrul activitatii executiv administrative

b. este​ un act juridic care produce efecte juridice prin el insusi, facând sa ia nastere,
sa se modifice sau sa se stinga drepturi si obligatii

c. este​ decizia organului/functionarului competent, luata potrivit Codului bunei

administratii

ANS: B

3. ​Actul administrativ nu:

a. este supus regimului de drept administrativ

b. este emis in cadrul unui raport de drept administrativ;

c. este o operatiune administrativa sau o operatiune mateiala

ANS: C
4. Actul administrativ nu:

a. este necesara interventia instantelor judecatoresti pentru punerea lui in

executare, precum in cazul actelor juridice civile, comerciale etc
b. este executoriu din oficiu

c. se bucura de o puternica de prezumtia de legalitate, autenticitate si

veridicitate

ANS: A

5. Actele administrative cu caracter normativ:

a. nu contin reglementari cu caracter general, impersonal si obligatoriu

b. nu produc efecte fata de o persoana anume/identificabila

c. duc efecte ​erga omnes.​

ANS: B

6. Actele administrative cu caracter individual:

a. produc efecte fata de o persoana anume sau fata de persoane identificabile

b. produc efecte fata de orice persoana care se va afla intr-o situatie similara

c. produc efecte in orice situatie individualizata in aceleasi conditii

ANS: A

7. Actul administrativ jurisdictional

a. este actul juridic emis de orice autoritate administrativa in solutionarea unui

conflict juridic
b. este decizia emisa de Consiliul National al Audiovizualului pentru sanctionarea
unui operator mass-media

c. este actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii

jurisdictionale in solutionarea unui conflict juridic privind un act
administrativ
 ANS: C

8. Regimul juridic al actelor administrative

a. il reprezinta ansamblul regulilor de fond si de forma care determina

adoptarea, existenta si incetarea actelor administrative
b. este determinat de interesul general pentru satisfacerea caruia sunt
adoptate sau emise, dupa caz;

c. consta in forma si procedura de adoptare a actelor administrative

ANS: A

9.
Nu constituie o conditie de validitate a actului administrativ:

a. adoptarea actulului administrativ de organul/autoritatea competent/competenta

b. adoptarea actulului administrativ fiscal in forma electronica;

c. adoptarea actulului administrativ in forma si cu procedura prevazute de lege

ANS: B

10. Competenta nu reprezinta

a. ansamblul atributiilor publice conferite autoritatilor de lege, pentru a actiona pe

baza si in executarea legii, efectuând acte administrative, operatii administrative
si/sau simple operatii materiale

b. conditia esentiala de legalitate a actelor administrative

c. facultatea autoritatilor de a intra sau nu in raporturi juridice

ANS: C

11. F​orma actelor administrative reprezinta

 a. modalitatea in care se exprima/se materializeaza vointa juridica a organului
emitent
b. totalitatea procedurilor de adoptare/emitere a actelor administrative

c. regulile generale de emitere/adoptare a actelor administrative

ANS: A

12. Avizul reprezinta

a. punctul de vedere pe care Consiliul Legislativ il comunica in privinta actelor

adoptate de Guvernul Romaniei
b. opinia de specialitate pe care organul emitent o cere, in faza prealabila
adoptarii/emiterii actului administrativ
c. pozitia Curtii Constitutionale a ROmaniei fata de Ordonantele de urgenta
adoptate Guvernul Romaniei

ANS: B

13. Contrasemnarea actului administrativ

a. ​reprezinta semnatura organului care se opune/este contra adoptarii/emiterii actului

pe care il considera nelegal;

b. reprezinta semnatura organului care se opune/este contra adoptarii/emiterii actului

pe care il considera inoportun

c. reprezinta semnatura organului competent depusa pe actul administrativ, dupa

semnatura organului emitent, ca dovada de asumare a executarii ori de confirmare
a legalitatii actului

ANS: C

14. ​Intrarea in vigoare a actului administrativ coincide cu:

a. data cand acesta este apt sa produca efecte juridice si poate fi pus in
executare
b. data cand actul a fost comunicat persoanei vizate
 c. data cand actul a fost semnat si contrasemnat de persoanele competente

ANS: A

15. Revocarea actului administrativ consta in

a. operatiunea juridica prin care organul emitent sau cel ierarhic superior
procedeaza la retragerea unui act administrativ pentru considerente de
nelegalitate sau inoportunitate
b. operatiunea juridica prin care organul emitent sau cel ierarhic superior
procedeaza la retragerea unui act administrativ, inainte de intrarea acestuia
in vigoare, pentru considerente de nelegalitate sau inoportunitate
c. operatiunea juridica prin care instanta de judecata procedeaza la retragerea
unui act administrativ pentru considerente de nelegalitate, inainte de intrarea
acestuia in vigoare

ANS: B

16. ​Contractele administrative sunt?

a. actele juridice incheiate de organele administratiei publice cu cei administrati

b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice

c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice

ANS: A

17. Potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, obiectul

contractelor administrative consta in

a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes

public, prestarea serviciilor publice

b. numai executarea lucrarilor de interes public

c. numai prestarea serviciilor publice

ANS: A
18. Contractele administrative:

a. sunt contracte cu titlu gratuit

b. sunt contracte nenumite

c. sunt contracte cu executare succesiva in timp

ANS: C

19. Contractele administrative?

a. sunt contracte unilaterale

b. sunt contracte solemne

c. contracte cu titlu gratuit

ANS: B

20. Clauzele contractelor administrative

a. nu sunt stabilite prin lege

b. nu sunt negociabile

c. sunt negociabile.

ANS: B

21. C​aracterul sinalagmatic al contractelor administrative se explica

a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea

contractului

b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului

c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au

obligatii in executarea contractului

ANS: C
22. C​ontractele administrative:

a. au caracter oneros

b. au caracter gratuit

c. nu au un anumit caracter juridic

ANS: A

23. C​ontractele administrative

a. sunt contracte nenumite

b. sunt contracte numite

c. sunt contracte de drept comun, ca si contractele civile

ANS: B

24. Domeniul public este alc​ă​tuit si din

a. bunurile prevăzute în anexa la Legea administratiei publice locale

b. bunurile prevăzute în anexa la Legea nr.213/1998

c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public si sunt dobândite de stat sau de unitătile administrativ-teritoriale
prin uzucapiune

ANS: B

25. Ca institu​t​ie juridic​ă​, în raport cu proprietatea public​ă ​sau în func​t​ie de

sfera sa, domeniul public

a. este o institutie publică a administratiei ministeriale

b. se suprapune cu notiunea de proprietate publică

c. poate cuprinde atât bunuri mobile cât si bunuri imobile

ANS: C
26. Bunurile care apar​t​in domeniului public

a. sunt inalienabile, imprescriptibile, dar sesizabile

b. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv

c. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publică în cazul în care sunt

dobândite de către un tert prin uzucapiune, în conditiile legii

ANS: B

27. Proprietatea public​ă ​se dobânde​s​te​:

a. numai pe căi juridice specifice dreptului comun

b. numai pe căi juridice specifice dreptului public

c. atât pe căi specifice dreptului comun cât si pe căi specifice dreptului public

ANS: C

28. Dreptul de proprietate public​ă ​se dobandeste​:

a. prin achizitie publica, in conditiile legii

b. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul român, prin Ministerul
Finantelor Publice

c. în orice mod prevăzut de Legea privind organizarea Guvernului

ANS: A

29. Dreptul de proprietate public​ă ​se dobandeste​:

a. în orice mod prevăzut de Legea privind administratia publica locala

b. prin transferul unui bun, din domeniul privat in domeniul public, in conditiile legii

c. prin conventie cu titlu oneros

ANS: B

30. Serviciul public reprezint​ă​, potrivit opiniilor exprimate în literatura de

 specialitate​:

a. chintesenta administratiei publice

b. esenta vietii sociale

c. fundamentul dreptului privat

ANS: A

31. Serviciul public reprezint​ă​, potrivit opiniilor exprimate în literatura de

specialitate​:

a. chintensenta principiului securitătii sociale

b. fundamentul dreptului public modern

c. activitatea prestată, în serviciul comunităti,i de către agentii economici private

ANS: B

32. Serviciile publice au ap​ă​rut ca urmare a​:

a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunităti

b. constatării necesitătii de multiplicare a formelor de interventie a statului în

activitatea agentilor economici

c. aparitiei si diversificarii nevoilor sociale ale comunitătii, a căror satisfacere face

necesară interventia statului

ANS: C

33. Sarcinile de presta​t​ie ale administra​t​iei publice se clasific​ă ​în​:

a. sarcini de interes particular

b. sarcini de interes local

c. sarcini de importantă redusă, a căror satisfacere nu necesita interventia statului

ANS: B
34. Activitatea de reprezentare diplomatic​ă ​a Statului Român

a. este un serviciu public

b. este de interes particular;

c. este o sarcină de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice

ANS: A

35. Sunt sarcini de presta​t​ie de interes local ce revin administra​t​iei publice:

a. serviciul de pază si protectie

b. serviciile de asistentă socială

c. serviciile de reeducare si reinsertie

ANS: B

36. Sunt sarcini de presta​t​ie de interes local ce revin administra​t​iei publice:

a. reprezentarea international

b. alimentarea cu energie eoliană

c. canalizarea.

ANS: C

37. Activit​ăt​ile juridice ​s​i materiale ale administra​t​iei publice se împart în:

a. activităti cu caracter de recomandare

b. activităti cu caracter comercial

c. activităti executive cu caracter de dispozitie

ANS: C

38. Activit​ăt​ile juridice ​s​i materiale ale administra​t​iei publice se împart în:

a. activităti executive cu caracter de prestatie

 b. activităti cu caracter commercial

c. activităti cu caracter de recomandare

ANS: A

39. Prin serviciu public se în​t​elege:

a. activitate cu caracter de recomandare;

b. restructurarea economico-administrativă

c. organizatia de stat sau a colectivitătii locale, înfiintată de autoritătile

competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor
societătii, în regim de drept administrativ sau civil, în procesul de executare a
legii.

ANS: C

40. Este un serviciu public:

a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale

b. activitatea de legiferare realizată de Parlament

c. serviciul de asistentă si insotire montana

ANS: B

41. Potrivit Constitu​t​iei, sunt principii de baz​ă ​ale administra​t​iei publice:

a. principiul independentei serviciilor publice

b. principiul eficientei si eficacitătii în administrarea finantelor publice locale

c. principiul deconcentrării serviciilor publice

ANS: C

42. Este serviciu public:

a. serviciul public de reprezentare în justitie

 b. serviciul public de solutionare de către instantele judecătoresti a litigiilor de
drept public si de drept privat

c. serviciul public de reconstituire

ANS: B

43. Pentru a ne afla în prezen​t​a unui serviciu public este necesara:

a. existenta unei solicitări exprese adresate statului;

b. înfiintarea serviciului să se facă prin ordin al ministrului;

c. ca activitatea serviciului să se desfăsoare în realizarea autoritătii de stat.

ANS: C

44. Pentru a ne afla în prezen​t​a unor servicii publice sunt necesare cel pu​t​in urm​ă​toarele
condi​t​ii:

a. existenta unei legi care să reglementeze înfiintarea serviciului

b. adoptarea sau emiterea de către autoritatea competentă a actului de înfiintare

a serviciului public

c. activitatea serviciului să se desfăsoare printr-un operator economic regional

ANS: B

45. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:

a. numai din regulile instituite prin actul de înfiintare, organizare si functionare a

serviciului

b. din totalitatea normelor de drept aplicabile înfiintării, organizării si prestării

serviciului public;

c. numai din norme de drept public

ANS: B

46. Regimul juridic de drept public, aplicabil serviciilor publice:

 a. este format din norme de drept privat aplicabile

b. este reprezentat de normele de drept public aplicabile;

c. constă intr-un regim mixt, de drept public si de drept privat

ANS: B

47. S​erviciul public:

a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publică

b. se diferentiază de serviciul de utilitate publică

c. este o specie a serviciului de utilitate publică

ANS: B

48. Serviciul public se diferen​t​iaz​ă ​de serviciul de utilitate public​ă ​prin una
din urm​ă​toarele caracteristici care îi sunt specifice:

a. este realizat de o structură organizatorică de drept privat, cum este cazul

societătilor comerciale care asigură serviciul public de salubrizare

b. nu este supus tutelei administrative

c. este supus reglementărilor si controlului statului, cu privire la formarea si

utilizarea resurselor financiare

ANS: C

49. În raport de forma de organizare, serviciile publice se împart în:

a. organe ale administratiei publice, institutii publice, regii autonome, societăti

si companii nationale de interes public

b. organe ale administratiei publice si societăti comerciale

c. institutii publice si operatori economici

ANS: A
50. Sub aspectul înfiin​tă​rii ​s​i finan​tă​rii, serviciile publice care func​t​ioneaz​ă
sub form​ă ​de organe ale administra​t​iei publice:

a. pot fi înfiintate prin hotărâre a consiliului de stat;

b. se infiinteaza si se organizeaza prin actul emis de autoritatea competenta

c. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele
percepute pentru serviciile prestate

ANS: B

51. Sub aspectul înfiin​tă​rii, serviciile publice care func​t​ioneaz​ă ​sub form​ă ​de
organe ale administra​t​iei publice:

a. pot fi înfiintate de Consiliul de stat;

b. pot fi înfiintate prin Decret-lege;

c. pot fi înfiintate prin ordin al ministrului, in cazul organelor de specialitate din

subordinea ministerelor

ANS: C

52. Sub aspectul activit​ăt​ii desf​ăs​urate, a sumelor percepute pentru

activitatea desf​ăs​urat​ă s​i al periodicit​ăt​ii ​s​i ritmicit​ăt​ii activit​ăt​ii, serviciile publice care
func​t​ioneaz​ă ​sub form​ă ​de organe ale administra​t​iei publice:

a. îsi desfăsoară activitatea numai în mod gratuit si din oficiu

b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate

c. îsi desfăsoară activitatea în mod continuu si ritmic, după programe aduse la

cunostinta publicului

ANS: C

53. Sunt principii de organizare ​s​i func​t​ionare a serviciilor publice

a. principiul independentei

b. principiul proportionalitătii
 c. principiul continuitătii serviciului public

ANS: C

54. Sunt principii de organizare ​s​i func​t​ionare a serviciilor publice

a. principiul inamovibilitătii

b. principiul independentei serviciului public

c. principiul eficientei si eficacitătii

ANS: C

55. Infiintarea si organizarea serviciilor publice sunt subordonate:

a. principiului adaptabilitatii

b. pricipiului promptitudinii

c. principiului coerentei si consecventei

ANS: A

56. Infiintarea si organizarea serviciilor publice sunt subordonate:

a. principiului primul venit primul servit

b. principiului egalitatii in fata serviciului public
c. principiului discriminarii pozitive

ANS: B

57. Potrivit Legii nr.51/2006, sunt servicii publice

a. serviciul de alimentare cu energie eoliana

b. serviciul de transport în regim de taxi

c. serviciul de administrare a domeniului privat al unitătilor administrativteritoriale

ANS: C
58. Potrivit Legii nr.51/2006, sunt servicii publice:

a. producerea energiei eoliene în sistem centralizat

b. productia, transportul, distributia si furnizarea energiei termice în sistem

centralizat

c. reducerea zgomotului

ANS: B

59. Sunt servicii publice:

a. serviciile comunitare de utilizări publice

b. canalizarea si epurarea apelor riverine

c. productia, transportul, distributia si furnizarea energiei termice în sistem

centralizat

ANS: C

60. Sunt servicii publice​:

a. salubrizarea incintelor

b. administrarea domeniului public si privat al unitătilor administrativ-teritoriale

c. transportul local în regim de taxi

ANS: B

61. Potrivit Legii nr.334/2002, sunt servicii publice:

a. serviciul public de lectură

b. serviciul public de eliberare a biletelor de tratament medical

c. serviciul public de înmatriculare a bicicletelor

ANS: A

62. Potrivit Legii nr.230/2006, sunt servicii publice:

 a. serviciul public de iluminat casnic

b. serviciul de iluminat public

c. serviciul public de iluminat industrial

ANS: B

63. Potrivit Legii nr.92/2007, sunt servicii publice:

a. transportul de aprovizionare a super si hipermarchet-urilor;

b. transportul cu ambarcatiunile de agreement

c. serviciile de transport public local.

ANS: C

64. Dupa natura organului de control, nu reprezinta o forma de control a activitatii

executive administrative:

a. controlul exercitat de Parlament prin anchete efectuate de comisiile de specialitate,

interpelari, intrebari, etc.;

b. controlul exercitat de DNA asupra activitatii ministrilor

c. controlul exercitat de organe din cadrul sistemului administratiei publice

ANS: B

65. Controlul jurisdictional nu poate fi exercitat

a. din interiorul sistemului administratiei publice

b. prin intermediul instantelor judecatoresti

c. de comisiile de ancheta din cadrul celor doua camere ale Parlamentului.

ANS: C

66. Este o forma de control administrativ intern

 a. recursul gratios

b. recursul ierarhic

c. controlul exercitat de Garda Financiara

ANS: A

67. Nu constituie o forma de control extern

a. controlul ierarhic

b. controlul exercitat la plangerea prealabila a persoanei vatamate;

c. controlul exercitat de Garda de Mediu

ANS: B

68. Nu constituie control de tutela administrativa:

a. controlul exercitat Agentia Nationala a Functionarilor Publici in ceea ce priveste

actele administrative referitoare la functia publica si la functionarii publici

b. controlul exercitat de Institutia Prefectului asupra legalitatii actelor administrative

ale autoritatilor administratiei publice locale

c. controlul exercitat de autoritatea tutelara asupra actelor administrative privind

starea civila a persoanelor

ANS: C

69. Nu reprezinta o forma indirecta de control, din partea Parlamentului:

a. controlul exercitat de Curtea Constitutionala privind neconstitutionalitatea

ordonantelor si a ordonantelor de urgenta adoptate de Guvernul Romaniei

b. controlul exercitat de Avocatul Poporului privind raporturile dintre autoritatile

publice si cetateni, respectarea drepturilor si libertatilor acestora

c. controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, de

administrare si de utilizare a resurselor financiare ale statului si unitatilor
administrative teritoriale
 ANS: A

70. Actul administrativ:

a. este forma juridică principală de activitate a administratiei publice;

b. reprezintă o manifestare de vointă expresă, bilaterală si supusă unui regim de

putere publică

c. nu produce efecte juridice, adică nu dă nastere, modifică sau stinge raporturi

juridice de drept administrativ

ANS: A

71. Sunt caracteristici ale actului administrativ:

a. actul administrativ este, în principiu, irevocabil

b. actul administrativ este adoptat/emis de către o autoritate publică în vederea

organizării executării legii si executării în concret a acesteia

c. pentru punerea in executare, actul administrativ trebuie învestit cu formulă

executorie

ANS: B

72. Principiul legalit​ăt​ii actului administrativ presupune:

a. ca actul administrativ să respecte conditiile de oportunitate existente în

momentul emiterii/adoptării acestuia;

b. ca actul administrativ să fie emis/adoptat în limitele competentei legale a autoritătii

publice ierarhic superioare;

c. conditia ca actul administrativ sa corespunda Constitutiei si legii în baza si în

executarea căreia a fost emis

ANS: C

73. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdic​t​ionale sunt:

a. principiul contradictorialitătii si principiul asigurării dreptului la apărare;

b. principiul subordonării activitătii administrativ-jurisdictionale celei judiciare

 c. principiul disponibilitătii

ANS: A

74. Reclamantul va introduce ac​t​iunea în contencios administrativ la:

a. instanta de la sediul autoritătii publice pârâte;

b. la alegere, între instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul

autoritătii publice parate

c. in principal la instanta de la sediul autoritătii publice pârâte si, in secundar, la

domiciliul/sediul reclamantului

ANS: B

75. Sistemul dualist de jurisdic​t​ie în materia contenciosului administrativ este

reglementat în:

a. Franta, Belgia, Italia, Germania

b. România si Spania

c. Finlanda si Anglia

ANS: A

76. Temeiul constitu​t​ional al contenciosului administrativ consta din:

a. principiile generale ale Constitutiei Romaniei, republicata

b. Prevederile generale ale Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrative, cu

modificarile si completarile ulterioare

c. Prevederile art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei, republicata

ANS: C

77. Notiunea de c​ontencios administrativ se refer​ă ​la:

a. totalitatea litigiilor dintre autoritătile publice si particulari, solutionate de

instante judecătoresti specializate
 b. activitatea de control exercitata asupra autoritătilor executive

c. procedura plangerii prealabile, solutionata pe calea recursului gratios de autoritatea

emitenta a actului administrativ pretins vatamator

ANS: A

78. Ministerul Public nu sesizeaza instanta de contencios administrativ:

a. când apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un

interes legitim public

b. cu acordul persoanelor vatamate, in urma exercitarii atributiilor legale, atunci cand

apreciaza ca prin emiterea, cu exces de putere, a unor acte administrative
individuale au fost incalcate drepturi, libertati sau interese legitime ale persoanelor

c. atunci cand, in urma exercitarii atributiilor legale, apreciaza ca prin emiterea, cu

exces de putere, a unor acte administrative individuale au fost incalcate drepturi,
libertati sau interese legitime ale persoanelor

ANS: C

79. Potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, in
cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici:

a. nu este obligatorie plangerea prealabila

b. este obligatorie plangerea prealabila

c. nu este obligatorie plangerea prealabila la organul ierarhic superior celui emitent al

actului atacat

ANS: A

80. Pot fi persoane v​ă​t​ă​mate, în sensul legii contenciosului administrativ ​s​i:

a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridică, titular al unor drepturi si

interese publice

b. organismele sociale care invocă o vătămare, printr-un act administrativ, a unui

interes legitim public;

c. un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi si

 interese legitime publice

ANS: B

81. No​t​iunea de „autoritate public​ă​”, reprezint​ă ​potrivit dispozi​t​iilor Legii

contenciosului administrativ:

a. orice organ de stat sau al unitătilor administrative- teritoriale care actionează, în

regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public general

b. orice formatiune politică, in masura in care este reprezentată în Parlamentul

României si are grup parlamentar propriu

c. orice persoana fizica, daca a obtinut statut de utilitate publică sau prestează un
serviciu de interes public

ANS: A

82. Potrivit dispozitiilor Legii contenciosului administrativ nu sunt asimilate unei autoritati
publice:

a. persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate
publica;

b. persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, nu sunt autorizate sa presteze
un serviciu public

c. persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, sunt autorizate sa presteze un
serviciu public, in regim de putere publica

ANS: B

83. Forma scris​ă ​a actului administrativ este necesar​ă ​pentru

a. publicarea în Monitorul Oficial al României

b. executarea si respectarea întocmai de către cei cărora li se adresează

c. posibilitatea revocării de către organul emitent sau cel ierarhic superior

ANS: B
84. Controlul de tutela administrativ​ă ​se exercit​ă ​prin

a. Prefect;

b. Guvern

c. Agentia Natională de Administrare Fiscală

ANS: A

85. Prefectul poate ataca în contencios administrativ:

a. actele administrative emise de autoritatile administrative

b. actele administrative emise de autoritătile publice locale, pe care le consideră

nelegale

c. actele administrative emise de autoritătile publice centrale

ANS: B

86. Agen​t​ia Na​t​ional​ă ​a Func​t​ionarilor Publici poate ataca în contencios

administrativ:

a. actele administrative ale autoritătilor administratiei publice centrale;

b. actele administrative ale autoritătilor publice centrale si locale prin care se încalcă
legislatia privind functia publică si functionarii publici

c. actele autoritătilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere
drepturilor salariale ale salariatilor

ANS: B

87. Condi​t​iile, de admisibilitate a cererii privind excep​t​ia de nelegalitate a unui act

administrative, sunt, potrivit art. 4 din Legea contenciosului administrativ

a. obiectul exceptiei de nelegalitate să vizeze un act administrativ unilateral

b. să nu existe pe rolul instantelor judecătoresti un alt proces în legătură cu acelasi

act administrativ

c. solutionarea litigiului pe fond să nu depindă de actul administrativ a cărui

nelegalitate se invocă
 ANS: A

88. Caracteristicile procedurii de solu​t​ionare a excep​t​iei de nelegalitate sunt:

a. competenta de solutionare nu apartine instantei învestită cu judecarea fondului

litigiului

b. instanta competenta se va pronunta asupra exceptiei de nelegalitate, fie printr-o

incheiere interlocuitorie, fie prin hotararea pe care o va pronunta in cauza

c. in situatia in care instanta s-a pronuntat asupra exceptiei de nelegalitate printr-o

incheiere interlocuitorie, aceasta va putea fi atacata cu recurs in mod separat

ANS: B

89. Nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ:

a. actele administrative emise de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie

b. ordinul emis de prefect pentru numire în functii publice

c. actele de comandament cu caracter militar

ANS: C

90. Sunt exceptate de la controlul judec​ă​toresc al instan​t​ei de contencios:

a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale

b. actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea cărora se prevede, prin

lege organică, o altă procedură judiciară

c. actele administrative emise, cu exces de putere, in aplicarea stării de asediu

ANS: B

91. Jurisdic​t​iile administrative speciale au urm​ă​toarele caracteristici:

a. sunt obligatorii

b. sunt guvernate de principiul celeritătii

 c. facultative.

ANS: C

92. Situa​t​iile care pot genera conflictele solu​t​ionate pe calea contenciosului

administrativ sunt urm​ă​toarele:

a. emiterea unui act administrativ considerat vătămător

b. refuzul nejustificat al unei autorităti publice de a aviza proiectul unei hotărâri

de guvern

c. încheierea unui contract între o autoritate publică si un membru al Guvernului

ANS: A

93. Plângerea prealabil​ă ​poate fi formulat​ă​, potrivit art.7 din Legea

contenciosului administrativ, de:

a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ
unilateral

b. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictională

prevăzută prin lege specială

c. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ cu caracter

normativ adresat altui subiect de drept

ANS: A

94. Plângerea prealabil​ă ​are caracter:

a. facultativ;

b. obligatoriu

c. de sesizare a instantei de contencios administrative

ANS: B

95. Termenul de formulare a plângerii prealabile este, potrivit dispozi​t​iilor

Legii contenciosului administrativ:
 a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individual;

b. oricând pentru actul administrativ unilateral

c. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual

ANS: C

96. În cazul contractelor administrative, plângerea prealabil​ă ​semnific​ă​:

a. încetarea efectelor contractului;

b. încercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă

referitoare la litigiile comerciale

c. desfiintarea de drept a contractului administrativ

ANS: B

97. Termenul de 6 luni pentru formularea plângerii prealabile în cazul

contractelor administrative începe s​ă ​curg​ă​:

a. de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;

b. de la data încetării obligatiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de

executarea lui

c. de la data producerii efectelor juridice ale contractului

ANS: A

98. Termenul de 6 luni pentru formularea plângerii prealabile în cazul

contractelor administrative începe s​ă ​curg​ă​:

a. de la data modificarii contractului in cazul litigiilor legate de executarea lui;

b. de la data incalcarii obligatiilor contractuale, in cazul litigiilor legate de executarea

contractului

c. de la data expirarii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui

 ANS: B

99. Natura juridic​ă ​a termenului de 6 luni, prev​ă​zut la art.7 alin.(7) din Legea
contenciosului administrative, este:

a. de decădere

b. de prescriptie

c. de recomandare

ANS: B

100. Sunt conditii de fond pentru exercitarea ac​t​iunii în contencios administrativ:

a. actul atacat să fie un act administrativ normativ, în formă tipică sau asimilată;

b. actul atacat să emane de la un organism social care apără valori de interes public;

c. actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim

ANS: C

101. Sunt condi​t​ii procedurale ale exercit​ă​rii ac​t​iunii în contencios administrativ:

a. îndeplinirea procedurii plangerii prealabile, prin formularea recursului gratios

si/sau a recursului ierarhic

b. primirea unui aviz favorabil din parte autoritatii ierarhic superioare celei care a
emis/adoptat actul administrative pretins vatamator

c. persoana vătămată să se adreseze într-un termen rezonabil instantei de

contencios administrative

ANS: A

102. Este nul procesul verbal de contraventie:

a. care nu a fost semnat de contravenient

b. care nu contine descrierea faptei si data comiterii acesteia

c. care nu contine numele si prenumele unui martor asistent

 ANS: B

103. Martorul asistent nu confirma:

a. refuzul contravenientului de a semna procesul verbal de contraventie;

b. ca procesul verbal a fost incheiat in lipsa contravenientului

c. savarsirea contraventiei de catre contravenient

ANS: C

104. Procesul verbal de contraventie este:

a. un act administrativ unilateral

b. un act administrativ jurisdictional pentruca agentul constatator realizeaza si o

activitate specifica unei jurisdictii, constand in individualizarea sanctiunii pe care o
aplica

c. un act administrativ bilateral, fiind semnat, de regula, atat de agentul constator, cat
si de contravenient

ANS: A

105. Calea de atac impotriva procesului verbal de contraventie este:

a. recursul gratios la organul din care face parte agentul constatator

b. plangerea depusa la instanta competenta

c. plangerea depusa la seful ierarhic superior al agentului constatator.

ANS: B

106. Plangerea impotriva procesului verbal de contraventie se:

a. formuleaza si se depune la posta, cu confirmare de primire;

b. formuleaza si se depune la judecatoria in a carei raza de activitate a fost constatata

contraventia

c. formuleaza si se depune in 15 zile de la inmanarea sau comunicarea procesului

verbal de contraventie.
 ANS: C

107. Executarea procesului verbal de contraventie:

a. se suspenda de drept, la depunerea plangerii formulate impotriva procesului verbal

de contraventie

b. se suspenda numai in masura in care acest lucru a fost cerut prin plangerea
formulata impotriva procesului verbal de contraventie

c. nu se suspenda, procesul verbal de contraventie avand caracter executoriu din

oficiu, ca orice alt act administrativ, care se bucura de prezumtia de legalitate,
veridicitate si autentiitate

ANS: A

108. Hotararea de solutionare a plangerii​ ​formulate impotriva procesului verbal de

contraventie:

a. cu apel sau recurs

b. numai cu apel

c. este definitva, fara cale de atac

ANS: B

109. Comunicarea procesului verbal de contraventie:

a. se face de catre agentul constatator, in situatia cand contravenientul este de fata la

incheierea acestuia

b. se face in termen de 30 de zile, de catre agentul constatator, in situatia cand

contravenientul este de fata la incheierea acestuia, dar refuza sa semneze;

c. se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la
aplicarea acesteia

ANS: C

110. Plangerea impotriva procesului verbal de contraventie se:

 a. depune la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia;

b. depune la judecatoria in acarei circumscriptie a fost constatata contraventia

c. depune, insotita de copia procesului verbal, la organul din care face parte agentul
constatator, care este apoi trimisa la judecatoria in a carei circumscriptie a fost
savarsita contraventia.

ANS: A

111. Nu constituie contraventie:

a. fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, in toate domeniile de

activitate

b. fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin hotarare a guvernului, in

toate domeniile de activitate

c. fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin hotarare a Consiliului

General al Municipiului Bucuresti, in toate domeniile de activitate

ANS: C

112. Sunt condi​t​ii de exercitare a ac​t​iunii în contencios administrativ:

a. introducerea actiunii într-un termen de 30 de zile de la comunicarea răspunsului

la plângerea prealabilă sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea;

b. actul administrativ atacat să nu fie din cele exceptate de la controlul instantei de

contencios administrativ

c. actiunea să aibă ca obiect anularea unui act administrativ individual

ANS: B

113. Persoana v​ă​t​ă​mat​ă ​poate solicita instan​t​ei de contencios administrativ:

a. anularea în tot sau în parte a actului administrativ

b. revocarea actului administrativ

c. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vătămător

 ANS: A

114. Persoana v​ă​t​ă​mat​ă ​poate solicita instan​t​ei de contencios administrativ ​s​i:

a. declararea ca neconstitutională a unei ordonante de guvern

b. reparatii pentru daune morale

c. obligarea autoritătii pârâte la retragerea actului administrativ vătămător

ANS: B

115. Instan​t​a de contencios administrativ poate pronun​t​a urm​ă​toarele solu​t​ii:

a. să răspundă reclamantului în sensul rezolvării favorabile a cererii

b. să acorde daune materiale si/sau morale în cazul anulării actului administrativ

c. să oblige emitentul actului sa respecte legea în executarea căreia a fost emis actul

ANS: B

116. Litigiile privind contractele administrative, pe care instan​t​a de contencios administrativ

le poate solu​t​iona sunt:

a. exclusiv cele legate de încheierea si executarea contractelor administrative

b. cele privind durata executării contractului administrativ

c. cele legate de faza premergătoare încheierii contractului, precum si orice litigii

legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea si încetarea contractului

ANS: C

117. Principiul dup​ă ​care se solu​t​ioneaz​ă ​litigiile având ca obiect contractul

administrativ este:

a. principiul securitătii raporturilor juridice

b. subordonarea principiului libertătii contractuale fată de principiul prioritătii

interesului public;
 c. principiul libertătii contractuale

ANS: B

118. Condi​t​iile de exercitare a ac​t​iunii în contencios administrativ, de c​ă​tre

persoana v​ă​t​ă​mat​ă ​prin ordonan​t​e sau dispozi​t​ii din ordonan​t​e, sunt:

a. invocarea pe cale principală a exceptiei de neconstitutionalitate

b. introducerea unei actiuni principale, însotită de exceptia de

neconstitutionalitate a ordonantei sau a unor dispozitii din ordonanta;

c. obiectul principal al actiunii să fie constatarea neconstitutionalitătii ordonantei

sau a dispozitiei din ordonantă

ANS: B

119. Persoana v​ă​t​ă​mat​ă ​prin ordonan​t​e sau dispozi​t​ii din ordonan​t​e poate
solicita instan​t​ei de contencios administrativ ​s​i:

a. anularea actelor administrative emise în baza ordonantei;

b. pronuntarea unei hotărâri judecătoresti care să înlocuiască ordonanta declarată

neconstitutională

c. anularea ordonantei si tragerea la raspunedre a organului emitent al actului

ANS: A

120. Competen​t​a material​ă ​de solu​t​ionare în fond a litigiilor privind actele

administrative emise sau încheiate de autorit​ăt​ile publice locale revine:

a. tribunalelor administrativ-fiscale

b. sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, pentru litigiile

privind taxe si impozite si accesorii în valoare este de peste 1.000.000 lei

c. instantei judecătoresti care exercită un control de plină jurisdictie

ANS: B

121. Sec​t​iile de contencios administrativ ​s​i fiscal ale Cur​t​ilor de apel au

 competen​t​a s​ă ​judece:

a. în primă instantă, litigiile privind actele administrative emise de autorităti ale

administratiei publice

b. ca instantă de recurs, recursurile declarate împotriva sentintelor pronuntate de

judecatorii si tribunale

c. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii

ale acestora în valoare mai mare de 1.000.000 lei.

ANS: C

122. Litigiile de contencios administrativ se solu​t​ioneaz​ă​:

a. în sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);

b. în sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs);

c. în primă si ultimă instantă, în cazul sectiilor de contencios administrativ si fiscal

ale Curtilor de apel

ANS: B

123. Competen​t​a teritorial​ă ​în materia contenciosului administrativ​ă ​este:

a. exclusivă;

b. alternativă;

c. obligatorie.

ANS: B

124. Prin plângerea prealabil​ă​, persoana v​ă​t​ă​mat​ă ​poate solicita:

a. anularea in tot sau in parte a actului administrativ;

b. emiterea unui alt act administrative, in locul actului administrative atacat;

c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual, in sensul

revocarii sau modificarii acestuia
 ANS: C

125. Natura juridic​ă ​a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prev​ă​zute de art. 11

alin.(1) ​s​i (2) din Legea contenciosului administrativ este:

a. termenul de 6 luni este de decădere, iar cel de 1 an este termen de prescriptie

b. ambele termene sunt de recomandare

c. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de decădere

ANS: C

126. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prev​ă​zut la art.11

alin.(1) din Legea contenciosului administrativ

a. actiunile care au ca obiect acte administrative cu caracter normativ

b. actiunile introduse împotriva actelor administrativ-jurisdictionale

c. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia

Natională a Functionarilor Publici

ANS: A

127. La primirea ac​t​iunii, instan​t​a de contencios administrativ este obligat​ă​:

a. să ceară autoritătii al cărei act este atacat să-i comunice de urgentă acel act, chiar
daca reclamantul a depus o copie a acestuia

b. să dispună citarea părtilor;

c. să amendeze conducătorul autoritătii publice dacă autoritatea nu trimite, în

termenul stabilit, lucrările solicitate de instanta

ANS: B

128. Suspendarea execut​ă​rii actului administrativ în temeiul art. 14 din Legea

contenciosului administrativ se poate dispune:

a. când se face dovada sesizării instantei judecătoresti cu actiune în anularea

actului administrativ

b. când sunt întrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si

 necesitatea prevenirii unei pagube iminente

c. la solicitarea Ministerului Public sau daca reprezentantul autoritatii emitente a

actului este de accord cu suspendareaexecutarii acestuia

ANS: B

129. Suspendarea de drept a execut​ă​rii actului administrativ intervine

a. când se emite un nou act administrativ în conformitate cu dispozitiile legale

b. când s-a admis de instanta de fond actiunea în anularea actului administrativ

c. când actul emis a fost atacat de către Prefect sau Agentia Natională a
Functionarilor Publici

ANS: C

130. Solutionand actiunea, instanta de contencios administrativ poate:

a. să anuleze în tot sau în parte actul administrativ individual sau normativ;

b. să oblige autoritatea publică să îsi revoce actul administrativ vătămător

c. să amendeze persoana fizică sau juridical reclamanta pentru exercitarea eronata a

actiunii

ANS: A

131. În cazul litigiilor având ca obiect contracte administrative, instan​t​a poate:

a. obliga autoritatea publică să desfiinteze contractual

b. suplini consimtământul uneia dintre părti când interesul public o cere

c. sa stabileasca un termen de încetare a contractului

ANS: B

132. Condi​t​iile exercitarii ac​t​iunii in desp​ă​gubire, pe cale separata​, ​sunt:

a. actiunea să fie introdusă în termen de 1 an de la data cand persoana vătămată

 a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei

b. instanta de fond, care a solutionat favorabil actiunea principala, să fi omis să se

pronunte cu privire la cererea accesorie privind despăgubirile

c. când cererea de acordare a despăgubirilor a fost respinsă, in parte, ca neîntemeiată

de către instanta învestită cu solutionarea actiunii în anularea actului administrativ

ANS: A

133. Instan​t​a de contencios administrativ învestit​ă ​cu judecarea unui recurs

declarat împotriva unei hot​ă​râri pronun​t​ate în prim​ă ​instan​tă​, poate adopta una
dintre urm​ă​toarele solu​t​ii:

a. să respingă recursul ca inadmisibil

b. să admita recursul, sa caseze hotărârea atacata si sa rejudece litigiul in fond

c. să trimită cauza spre solutionare la autoritatea publică emitentă a actului

administrativ atacat

ANS: C

134. Instan​t​a de recurs va pronun​t​a o solu​t​ie de casare cu trimitere spre

rejudecare în urm​ă​toarele situa​t​ii:

a. când hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul cauzei

b. când prima instantă a solutionat, în mod nelegal, fondul cauzei;

c. întotdeauna când va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate

ANS: A

135. Constituie motiv special de revizuire a solu​t​iilor pronun​t​ate de instan​t​ele de contencios

administrativ:

a. judecarea pricinii în lipsa unei părti care nu a fost legal citată

b. a fost încălcat principiul prioritătii dreptului comunitar, reglementat la art.148

alin.(2), coroborat cu art. 20 alin.(2) din Constitutia României;

c. când solutionarea cauzei depinde de un înscris nou

 ANS: B

136. Obliga​t​ia public​ă​rii în Monitorul Oficial exist​ă ​pentru urm​ă​toarele hot​ă​râri

judec​ă​tore​s​ti pronun​t​ate în materia contenciosului administrativ:

a. hotărârile prin care se anulează un act administrativ unilateral

b. hotărârile de lămurire a dispozitivului unei sentinte judecătoresti

c. hotărârile judecătoresti irevocabile prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act
administrativ cu caracter normativ

ANS: C

137. Hot​ă​rârea judec​ă​toreasc​ă ​irevocabil​ă ​privind anularea, modificarea sau inlocuirea unui
act administrativ trebuie executat​ă​:

a. de indata si intocmai

b. în termenul de 6 luni prevăzut la art.11 din Legea contenciosului administrativ

c. în temenul fixat de instanta sau in cel mult 30 de zile de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii

ANS: C

138. Neexecutarea hot​ă​rârii judec​ă​tore​s​ti irevocabile de c​ă​tre autoritatea

public​ă ​poate atrage:

a. Sanctionarea, conducătorului autoritătii publice sau a persoanei obligate, cu

amendă;

b. obligarea autoritătii publice la plata dobânzii de referintă B.N.R;

c. răspunderea contraventională a celui obligat prin hotărâre judecătorească

ANS: A

139. Semnifica​t​ia no​t​iunii de „exces de putere” este potrivit Legii

contenciosului administrativ:
 a. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice, cu nerespectarea
termenelor prevazute de lege

b. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice cu încălcarea

drepturilor si libertătilor cetătenilor;

c. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice, cu încălcarea

ordinelor emise de organul ierarhic superior

ANS: B

140. Institu​t​ia Cur​t​ii Federale Administrative, ca instan​tă ​de jurisdic​t​ie

administrativ​ă​, exist​ă ​în:

a. Franta;

b. Germania;

c. Italia.

ANS: B

141. Sistemul de jurisdic​t​ie administrativ​ă ​având cele mai multe similitudini

cu cel din România este:

a. cel al Spaniei

b. cel al Frantei

c. cel al Italiei

ANS: A

142. Prima reglementare proprie de organizare ​s​i func​t​ionare a contenciosului

administrativ român s-a realizat în perioada:

a. 1866-1905, după adoptarea primei Constitutii

b. după adoptarea Constitutiei din anul 1923

c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

 ANS: B

143. Consiliul de Stat, care a func​t​ionat în perioada 1864-1866 dup​ă ​Unirea

Principatelor, avea atribu​t​ii:

a. judecătoresti;

b. de solutionare a litigiilor dintre administratia publică si particulari cu privire la

acte administrative

c. de organ cu puteri executive

ANS: B

144. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau

exceptate de la controlul judec​ă​toresc:

a. actele de guvernământ

b. ordinele si instructiunile ministrilor

c. actele primului-ministru

ANS: A

145. În cazul în care autoritatea emitent​ă ​a actului constat​ă ​c​ă ​acesta este
nelegal are urm​ă​toarele posibilit​ăt​i:

a. să solicite organului ierarhic superior revocarea actului

b. să revoce el însusi actul administrativ, daca acesta a intrat în circuitul civil

c. să solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului act, dacă

acesta a produs efecte juridice

ANS: C

146. Pot avea calitate procesual​ă ​pasiv​ă ​în litigiile de contencios administrativ:

a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la

un drept subiectiv sau la un interes legitim

b. o persoană tertă fată de actul administrativ individual, când autoritatea publică

 emitentă, solicită anularea propriului act

c. doar persoanele cărora li se adresează, în mod direct, actul administrativ

considerat vătămător

ANS: A

147. Criteriile de stabilire a competen​t​ei materiale a instan​t​ei de contencios

administrativ sunt:

a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat;

b. criteriul valoric în cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si

impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora;

c. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ

ANS: B

148. Efectele excep​t​iei de nelegalitate sunt:

a. instanta va putea dispune atât anularea actului, cât si să constate nelegalitatea

lui;

b. hotărârea judecătorească prin care a fost solutionată exceptia de nelegalitate

produce efecte „erga omnes”;

c. solutia pronuntată asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar între

părtile litigiului

ANS: C

149. Principiile recomandate de Comitetul Mini​s​trilor guvernelor statelor

membre ale Consiliului Europei în ceea ce prive​s​te garan​t​ia împotriva eventualelor
efecte d​ă​un​ă​toare ale execut​ă​rii actului administrativ sunt:

a. posibilitatea acordată reclamantului de a solicita autoritătii jurisdictionale,

înainte ca aceasta să se pronunte, de a cere măsuri de protectie provizorie
împotriva actului administrativ;

b. măsurile de protectie provizorie pot consta în retragerea actului administrativ

c. procedura urmată în fata autoritătii jurisdictionale să fie parcursă într-un termen

 rezonabil

ANS: A

150. Efectele excep​t​iei de nelegalitate sunt:

a. instanta va putea dispune atât anularea actului, cât si să constate nelegalitatea

lui

b. hotărârea judecătorească prin care a fost solutionată exceptia de nelegalitate

produce efecte „erga omnes”;

c. solutia pronuntată asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar între

părtile litigiului

ANS: C

151. Refuzul nejustificat de a solu​t​iona o cerere reprezint​ă​:

a. exprimarea explicită, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea

b. refuzul exprimat verbal de un functionar în privinta rezolvării unei cereri

c. refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii

ANS: A

152. Plângerea prealabil​ă ​poate fi formulat​ă​, potrivit art.7 din Legea

contenciosului administrativ, de:

a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ
unilateral

b. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictională

prevăzută prin lege specială

c. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ adresat

altui subiect de drept.

ANS: A

153. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a

 cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de
despagubire curge:

a. de la data emiterii actului administrative

b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei

c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a

devenit irevocabila

ANS: B

154. Instan​t​a de executare a unei hot​ă​râri de contencios administrativ este:

a. instanta care a pronuntat hotararea de fond

b. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei

c. instanta a cărei hotărâre este irevocabilă

ANS: A

155. Un decret preziden​t​ial prin care se declar​ă ​stare de asediu:

a. poate fi atacat la instanta de contencios administrative

b. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrative

c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere

ANS: C

156. În urma deliber​ă​rii, instan​t​a poate da urm​ă​toarele solu​t​ii:

a. să anuleze, în tot sau în parte, actul administrative

b. să pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ

c. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat.

ANS: A

157. Excep​t​ia de nelegalitate poate fi ridicat​ă​:

 a. numai la instanta de fond

b. numai la instanta de recurs;

c. atât în primă instantă cât si în faza căilor de atac

ANS: C

158. Prin sintagma „pagub​ă ​iminent​ă​” se în​t​elege, potrivit art. 2 alin. (1) lit.n)
din Legea contenciosului administrativ

a. prejudiciul material viitor si previzibil

b. perturbarea gravă, existentă la momentul emiterii actului administrativ, a

functionării unei autorităti publice

c. prejudiciul născut, cert si actual

ANS: A

159. Institu​t​ia contenciosului administrativ reprezint​ă ​unul din domeniile pe

care legiuitorul le-a rezervat:

a. reglementării legii ordinare

b. reglementării prin hotărâri ale guvernului

c. reglementării legii organice

ANS: C

160. Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii nr.554/2004 urm​ă​toarele contracte
încheiate de autorit​ăt​ile publice

a. contractele de vânzare cumpărare

b. contractele de achizitii publice

c. contractele de locatiune

ANS: B
161. Termenul de sesizare a instan​t​ei în cazul actiunilor care au ca obiect
contracte administrative curge:

a. de la data încheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii

b. de la data încheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui

c. de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor

ANS: A

162. Introducerea recursului:

a. suspendă executarea hotararii recurate;

b. suspendă executarea actului administrativ

c. suspenda executarea hotararii recurate, numai daca acest lucru a fost solicitat prin
cererea de recurs

ANS: A

163. Recursul în contencios administrativ se introduce în termen de:

a. 15 zile de la comunicarea hotararii

b. 30 de zile de la pronuntarea sau comunicarea hotararii

c. 10 zile de la pronuntarea sau comunicarea hotararii

ANS: A

164. Recursul ierarhic se exercit​ă ​la:

a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului;

b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vătămarea;

c. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vătămarea sau la
organul de control administrativ de specialitate din domeniul respectiv, la alegere.

ANS: B
165. Instan​t​a de executare în materia contenciosului administrativ este:

a. judecătoria, ca instantă de drept comun;

b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;

c. sectia de contencios administrativ a tribunalului

ANS: B

166. Împotriva unui act administrativ cu caracter individual poate introduce ac​t​iune:

a. numai persoana căreia i se adresează actul administrativ

b. si o altă persoană, dacă prin emiterea actului administrativ i se vatamă un drept

subiectiv sau un interes legitim

c. Avocatul Poporului, din oficiu

ANS: B

167. Executarea hot​ă​rârii la care se refera art.22 din Legea contenciosului

administrativ, se face în termenul​;

a. prevăzut de lege;

b. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun;

c. în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, dacă nu se prevede

alt termen

ANS: B

168. Prin actiune, pot fi atacate in contencios administrativ:

a. numai actele administrative cu caracter normativ

b. numai actele administrative cu caracter individual;

c. atat actele administrative cu caracter normativ, cat si actele administrative cu

caracter individual

ANS: C
169. Plangerea prealabila are urm​ă​toarele caracteristici:

a. ca regula generala, are un caracter obligatoriu

b. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios

administrativ

c. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios

administrativ

ANS: A

170. Avocatul Poporului va introduce actiune in contencios administrativ dac​ă​:

a. nelegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile

legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie

b. în orice situatie in care constata ca este necesar

c. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim al unei persoane.

ANS: A

171. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare

a instantei incepe sa curga de la data:

a. depunerii cererii

b. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii;

c. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand

ANS: B

172. Potrivit art.9 din Legea nr.554/2004, ordonantele guvernului pot fi atacate:

a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de

neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea
neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta

b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ

c. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

 ANS: A

173. Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate:

a. in termenul de de 6 luni prevazut de lege

b. oricand;

c. in termenul de un an prevazut de lege.

ANS: B

174. Sectiile de contencios administrativ ale Curtilor de apel judeca, in fond:

a. litigii ce au ca obiect acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii,

datorii vamale mai mari de 1.000.000 lei;

b. litigii ce au ca obiect acte administrative emise de autoritatile publice locale;

c. litigii ce au ca obiect acte administrative/ordine emise de prefect

ANS: A

175. Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa:

a. obligatoriu la instanta de la sediul autoritatii parate

b. obligatoriu la domiciliul reclamantului

c. la instanta de la sediul autoritatii parate sau la cea de la domiciliul reclamantului

ANS: C

176. Regula care trebuie respectat​ă​, potrivit Legii contenciosului

administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :

a. primeaza principiul libertatii contractuale

b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii

interesului public

c. primeaza principiul prioritatii interesului general

 ANS: B

177. In cazul actiunii in contencios administrativ al carei obiect il constituie un contract

administrativ, instanta nu poate dispune:

a. anularea contractului administrativ in tot sau in parte;

b. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept commercial;

c. va putea suplini consimtamantul uneia dintre parti

ANS: B

178. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de

contencios administrativ atrage:

a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

b. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

c. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare saptamana de intarziere conducatorului autoritatii

ANS: A

179. Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare cu caracter normativ a
Consiliului local se va publica:

a. la cererea instantei, în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a

b. la cererea instantei, in Monitorul oficial al judetului

c. în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, din oficiu

ANS: B

180. Exceptia de nelegalitate se poate invoca:

a. numai de reclamant;
 b. de oricare dintre parti

c. numai de instanta, din oficiu

ANS: B

181. Exceptia de nelegalitate se poate invoca:

a. în fata oricarei instante

b. numai in fata instantei de drept comun

c. numai in caile extraordinare de atac

ANS: A

182. Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca

a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativ;

b. numai nelegalitatea unui act administrativ individual

c. nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual.

ANS: B

183. Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ:

a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac

b. se poate folosi numai contestatia in anulare

c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului

ANS: A

184. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ:

a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale

persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale
ale autoritatilor publice emise cu exces de putere
 b. la cererea partii interesate

c. cand partea vatamata este un minor

ANS: A

185. P​otrivit art. 2 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ, prin „persoana
v​ă​t​ă​mat​ă​” se în​t​elege:

a. orice persoană fizică sau juridică, titulară a unui drept ori a unui interes legitim

b. persoană, vătămată de o persoană juridică de drept privat

c. ca, vătămarea dreptului sau a interesului legitim să fie produsă printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unui cereri

ANS: C

186. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul

administrativ sau, dupa caz, se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere, are
urm​ă​toarele posibilit​ăt​i:

a. îl poate chema in garantie pe functionarul ierarhic superior de la care a primit

ordinul

b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat

c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere.

ANS: A

187. Taxa de timbru cerut​ă ​pentru cererile formulate in baza Legii

contenciosului administrative este:

a. cea prevazută de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu

modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani

b. nu se plateste taxa de timbru

c. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de

obiectul cererii
 ANS: A

188. Contenciosul obiectiv se refera la:

a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a

suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective

c. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului

administrativ

ANS: A

189. Contenciosul subiectiv se refera la:

a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si

intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul;

c. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a

dispune anularea sau modificarea actului administrativ

ANS: B

190. Contenciosul administrativ de anulare:

a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze

conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui

sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este
reclamantul;

c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte

anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal

ANS: C

191. In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima

 data printr-o lege din 1790:

a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei

publice, avand in frunte Consiliul de Stat;

b. instantelor de drept comun

c. Curtilor Administrative de Apel

ANS: A

192. Prin organisme sociale interesate se intelege

a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ;

b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care

au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau,
dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative

c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiect de activitate buna functionare a

serviciilor publice administrative

ANS: B

193. Notiunea de plangere prealabila desemneaza:

a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ

b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de
despagubiri

c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic
superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual
sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia.

ANS: C

194. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala

a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat:

a. este suspendat ​ope legis

b. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instantei;

 c. este suspendat doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea
nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare

ANS: A

195. Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile

acestora cu Parlamentul pot fi atacate:

a. la instanta de contencios administrativ, dar numai pentru exces de putere

b. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ

c. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate

ANS: B

196. Jurisdictiile administrative speciale sunt :

a. obligatorii;

b. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de OUG nr.80/2013

c. sunt facultative si gratuite

ANS: C

197. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este​:

a. un termen de decadere

b. un termen de recomandare

c. un termen de prescriptie

ANS: C

198. Persoanele fizice pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes
legitim public în urm​ă​toarele modalit​ăt​i:

a. pe calea actiunii principale

b. pe cale de exceptie
 c. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public
decurge din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat

ANS: C

199. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes
legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita​:

a. daune cominatorii

b. daune interese

c. reparatii pentru daune morale

ANS: C

200. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii

ordonantei sau a unei dispozitii din ordonanta, instanta de contencios administrativ
procedează astfel:

a. se pronuntă pe fondul cauzei in camera de consiliu

b. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtii

Constitutionale

c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor

ANS: C

201. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se

poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:

a. numai pana la primul termen de judecata;

b. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale;

c. pana la terminarea dezbaterilor

ANS: B

202. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi

neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se
 considera a fi nelegale pot fi atacate​:

a. în termen de 6 luni de la luarea la cunostinta

b. oricând;

c. în termenul general de prescriptie de 3 ani

ANS: B

203. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a

cere si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:

a. de la data emiterii actului administrativ

b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;

c. de la data cand hotararea de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila

ANS: B

204. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrative fiscale,

litigiile de contencios administrativ se solutioneaza de c​ă​tre

a. instantele de drept comun

b. sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor

c. Curtile de apel.

ANS: B

205. Din punct de vedere ale competen​t​ei materiale a organului administra​t​iei publice care le
adopt​ă ​sau emite, actele administrative sunt:

a. acte administrative care produc efecte pe întreg teritoriul tării, precum hotărârile
adoptate de Guvern

b. acte administrative cu caracter general

c. acte administrative de specialitate, care vizează unul sau mai multe domenii de
activitate
 ANS: B

206. Actul administrativ jurisdic​t​ional reprezint​ă​:

a. actul administrativ emis de către o autoritate administrativă cu atributii

jurisdictionale

b. actul administrativ emis după o procedură bazată pe respectarea dreptului la

apărare si pe contradictorialitate

c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativă învestită, prin

lege organică, cu atributii de jurisdictie administrativă specială

ANS: C

207. Actul administrativ cu caracter individual va intra în vigoare​:

a. la data înmânării sau comunicării actului către persoana vizată

b. la o dată prevăzută în act, anterioară datei la care a fost comunicat sau înmânat

c. în termen de 30 de zile de la data adoptării sau emiterii actului

ANS: A

208. Un act administrativ poate fi revocat de c​ă​tre:

a. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data
când a constatat nelegalitatea actului

b. organul emitent, până în momentul când actul nu a produs efecte juridice, intrând
în circuitul civil

c. în termen de 6 luni de la data intrării actului în vigoare.

ANS: B

209. Controlul ierarhic este exercitat de c​ă​tre organe supraordonate autorit​ăt​ii controlate ​s​i
poate avea un caracter​:

a. general, cuprinzând toate aspectele activitătii autoritătii controlate

b. personal, vizând persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal

 c. specializat, fiind exercitat de organe speciale.

ANS: A

210. Controlul exercitat prin jurisdic​t​iile administrative este o form​ă ​de control care vizeaz​ă
legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:

a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi

b. autoritătile învestite cu atributii de jurisdictie administrativă specială aflate în

cadrul sistemului administratiei publice

c. instantele jurisdictionale din sistemul autoritătii judecătoresti

ANS: B

211. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaz​ă​:

a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui României,

Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ

b. activitatea deputatilor, senatorilor, judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si

Justitie si ai Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vătămat drepturile si
interesele cetătenilor

c. activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a

institutiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si
libertătilor cetătenilor

ANS: C

212. Sunt caracteristici generale ale controlului judec​ă​toresc:

a. controlul judecătoresc se exercită asupra tuturor autoritătilor administrative, în

ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise

b. controlul judecătoresc vizează legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si

eficacitatea actelor administrative

c. controlul judecătoresc este exercitat din oficiu de către instantele de contencios

administrativ

ANS: A
213. Contenciosul obiectiv este:

a. contenciosul în cadrul căruia judecătorul învestit trebuie să fie obiectiv si impartial

b. contenciosul în cadrul căruia judecătorul este competent să cerceteze exclusiv

conformitatea actului administrativ cu legea, fără a cerceta vătămarea unor drepturi
si interese legitime ale persoanei care reclama nelegalitatea actului

c. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii,

în baza unei sesizări a unei persoane fizice care reclama nelegalitatea actului
administrativ vatamator

ANS: B

214. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ în

cadrul c​ă​ruia:

a. judecătorul învestit este competent să se pronunte asupra existentei si întinderii

pagubelor, indiferent dacă acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului
administrative atacat

b. judecătorul învestit este competent să pronunte anularea sau modificarea actului

administrativ constatat nelegal, fără a cerceta existenta sau întinderea pagubei

c. judecătorul învestit este competent să se pronunte asupra existentei si întinderii

pagubelor, numai dacă acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe
care îl anulează sau îl modifică

ANS: B

215. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptat​ă​:

a. după adoptarea Constitutiei din 1866

b. după intrarea în vigoare a Constitutiei din 1923;

c. înainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991

ANS: B

216. În Fran​t​a, în momentul de fa​tă​, contenciosul administrativ este realizat

prin intermediul:
 a. organelor administratiei publice

b. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare;

c. instantelor de contencios administrativ, care au în frunte Curtea Administrativă

Supremă a Frantei

ANS: B

217. În sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios sunt în competen​t​a

a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale

administratiei publice

b. Curtilor administrative

c. instantelor de drept comun

ANS: C

218. Sistemul contenciosului administrativ în România, care func​t​ioneaz​ă ​în baza Legii
nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunz​ă​tor existent în:

a. Uniunea Europeană;

b. Franta;

c. Spania.

ANS: C

219. Potrivit sistemului actual, în România func​t​ioneaz​ă ​ca instan​t​e specializate de

contencios administrativ:

a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Înaltei Curti de Casatie

si Justitie

b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel

c. tribunalele administrative

ANS: B
220. Se poate adresa instan​t​ei de contencios administrativ ​s​i:

a. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim, prin prevederi

neconstitutionale ale unor legi

b. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau
prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale

c. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim printr-un act

administrativ revocat de autoritatea competentă sau abrogate.

ANS: B

221. Sunt subiecte de sesizare a instan​t​ei de contencios administrativ, în

cadrul litigiului de contencios administrativ:

a. Avocatul Poporului, când apreciază că poate interveni în favoarea persoanei

vătămate

b. Prefectul care, în urma controlului de autoritate tutelară, poate ataca în fata

instantei actele nelegale ale autoritătilor administratiei publice locale

c. Agentia Natională a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale

autoritătilor administratiei publice centrale si locale prin care se încalcă legislatia
privind functia publică si functionarii publici

ANS: C

222. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi​:

a. contractele administrative încheiate între particulari

b. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de

contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare

c. ordonantele si ordonantele de urgentă adoptate de Guvern potrivit art.115 din

Constitutie, republicată.

ANS: B

223. Sunt condi​t​ii de form​ă s​i procedurale ale exercit​ă​rii ac​t​iunii de contencios:

a. conditia ca subiectele de sesizare să îndeplinească procedura prealabilă a

 recursului gratios;

b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ să se facă în termen

de 6 luni de la data primirii solutiei la plângerea prealabilă

c. conditia ca persoana vătămată să se adreseze cu actiune presedintelui instantei

de contencios administrativ

ANS: B

224. Sunt competente s​ă ​judece în fond în materia contenciosului administrativ:

a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care

privesc actele administrative date de autoritătile publice centrale

b. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care

privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de
până la 1.000.000 lei

c. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile

care au ca obiect acte administrative privin despagubiri de peste1.000.000 lei

ANS: B

225. Reclamantul se poate adresa cu ac​t​iune ​s​i va sesiza:

a. instanta de la sediul autoritătii publice

b. instanta de la domiciliul său

c. oricare dintre cele două instante, la alegere

ANS: C

226. Suspendarea execut​ă​rii actului administrativ nu intervine de drept, când

actul administrativ este atacat de:

a. Agentia Nationala a Functionarilor Publici;

b. Avocatul Poporului

c. Prefect.
 ANS: B

227. Când temeiul cererii de suspendare îl formeaz​ă ​prevederile art.14 din Legea
nr.554/2004, instan​t​a va putea dispune suspendarea actului administrativ pân​ă ​la​:

a. solutionarea recursului gratios

b. până la sesizarea instantei de contencios administrativ

c. până la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului

administrativ

ANS: C

228. Când temeiul cererii de suspendare îl formeaz​ă ​prevederile art.15 din Legea
nr.554/2004, instan​t​a poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pân​ă ​la​:

a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat;

b. până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cererii vizând anularea actului

administrativ

c. până la sesizarea instantei de recurs

ANS: B

229. Contraventia reprezinta:

a. o specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal

b. o fapta ilicita de natura civila

c. o forma a ilicitului administrativ

ANS: C

230. Executarea sanctiunilor contraventionale se poate face:

a. exclusiv prin executare silita;

b. exclusiv în mod voluntar de catre contravenient

c. atât în mod voluntar cât si prin executare silita,atunci cand contravenientul refuza
 executarea

ANS: C

231. In cazul savarsirii unei contraventii, confiscarea bunurilor se poate face:

a. de agentul constatator sau de organul competent sa aplice sanctiunea

b. intotdeauna de către agentul constatator

c. de organul desemnat

ANS: A

232. Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune:

a. principala;

b. complementara;

c. accesorie.

ANS: B

233. Contraventiile pot fi reglementate prin:

a. hotarare a consiliului local si dispozitie a primarului

b. hotarare a consiliului judetean si ordin al prefectului

c. ordonanta a Guvernului si hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti

ANS: C

234. Pericolul social al contraventiei:

a. este inferior celui al infractiunilor

b. este identic cu cel al infractiunilor

c. nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

 ANS: A

235. Nu pot fi reglementate contraventii prin:

a. dispozitii ale Primarului

b. hotărari ale Guvernului

c. hotărari ale consiliului judetean

ANS: A

236. Raspunderea in dreptul administrativ intervine

a. in absenta comiterii unei fapte ilicite

b. in prezenta ilicitului administrativ

c. ca urmare a comiterii unor infractiuni.

ANS: B

237. Masurile de constrangere administrativa:

a. au întotdeauna un caracter sanctionator

b. nu au niciodata caracter sanctionator

c. pot avea caracter sanctionator

ANS: C

238. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici:

a. este o raspundere subiectiva

b. este o raspundere obiectiva

c. intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie

ANS: A
239. Procesul verbal contraventional

a. nu poate fi contestat

b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la instanta in raza careia de activitate a

fost savarsita contraventia

c. poate fi contestat prin plangere inregistrata la instanta in raza careia de activitate a

fost constatata contraventia

ANS: B

240. Potrivit Codului penal de la 1865, infratiunile se clasificau in:

a. crime si delicte

b. contraventii si delicte

c. crime, delicte si contraventii

ANS: C

241. Raspunderea contraventionala este:

a. o forma a raspunderii penale

b. o forma a raspunderii administrative

c. o forma autonoma a raspunderii juridice

ANS: B

242. Contraventia poate fi savarsita:

a. exclusiv printr-o actiune

b. printr-o actiune si inactiune

c. printr-o actiune sau inactiune

ANS: C
243. Contraventia poate fi savarsita

a. cu intentie sau din culpa

b. din culpa si cu vinovatie

c. exclusiv din culpa

ANS: A

244. Poate fi subiect al raspunderii contraventionale:

a. exclusiv persoana fizica

b. minorul între 14 si 18 ani

c. persoana juridica

ANS: B

245. Nu costituie o cauza de inlaturare a raspunderii contraventionale:

a. starea de necesitate

b. cazul fortuit

c. infirmitatea grava a contravenientului

ANS: C

246. Nu constituie sanctiuni contraventionale principale:

a. avertismentul, amenda, inchisoarea contraventională

b. avertismentul;

c. prestarea unei activitati in folosul comunitatii

ANS: A