1.

Administra�a publică se caracterizeaza prin aceea ca:

a. se iden�fică cu administra�a de stat;

b. include si ac�vitatea administra�ei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor ins�tu�i
publice;

c. este strâns legată de puterea execu�vă si se confundă cu aceasta.

ANS: B

2. Sunt principii ale administra�ei publice:

a. principiul legalită�i contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;

b. principiul ierarhiei autorită�lor si actelor administra�v-fiscale;

c. principiul transparentei decizionale.

ANS: C

3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite între:

a. organele administra�ei publice centrale si organele administra�ei publice locale;

b. Guvern si ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare;

c. Guvern si autorită� ale administra�ei publice locale, în cadrul unor raporturi de tutelă administra�vă.

ANS: B

4. Nu sunt principii ale administra�ei publice:

a. principiul discon�nuită�i;

b. principiul opera�vită�i;

c. principiul oportunită�i.
ANS: A

5. Rela�a dintre mediul poli�c si sistemul administra�ei publice se caracterizează prin următoarele:

a. între sistemul administra�ei publice si par�dele poli�ce nu există rela�i speciale;

b. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur par�d poli�c, sistemul
administra�ei publice este subordonat structural si func�onal par�dului poli�c respec�v;

c. în statele democra�ce, bazate pe regimuri poli�ce cu mai multe par�de, mediul poli�c are rela�i
directe cu sistemul administra�ei publice.

ANS: B

6. Rela�a dintre mediul poli�c si sistemul administra�ei publice se caracterizează prin următoarele:

a. func�ile de demnitate publică din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate
din unită�le administra�v-teritoriale sunt ocupate de oameni poli�ci sau de persoane agreate de
par�dul aflat la guvernare;

b. oamenii poli�ci sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul
administra�ei le ia pentru restructurarea puterii execu�ve, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau
de ordonante;

c. sistemul administra�ei publice nu are competenta si capacitatea de a intra în rela�i cu grupurile de

presiune, ca elemente ale sistemului poli�c, cum sunt grupările sociale sindicale, patronale, confesionale
sau ale minorită�lor na�onale.

ANS: A

7. Rela�a dintre s�inta administra�ei si s�inta dreptului administra�v se caracterizează prin următoarele
aspecte:

a. dreptul administra�v nu are un obiect de cercetare dis�nct fată de s�inta administra�ei;

b. s�inta administra�ei se preocupă la modul general si de dreptul aplicabil administra�ei publice,
folosind rezultatele ob�nute de s�intele juridice;

c. între dreptul administra�v si s�inta administra�ei există o rela�e similară celei existente între dreptul
public si dreptul privat, între administra�a publică si administra�a privată.

ANS: B

8. Principiul fundamental al administra�ei publice este:

a. principiul legalită�i;

b. principiul organizării ierarhice;

c. principiul realizării programului de Guvernare.

ANS: A

9. Sunt izvoare directe ale dreptului administra�v:

a. Hotararile Guvernului;

b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unită�le administra�v-teritoriale;

c. doctrina si jurisprudenta.

ANS: A

10. Sunt izvoare ale dreptului administra�v:

a. hotărârile, deciziile si dispozi�ile adoptate si, respec�v, emise de către autorită�le administra�ei
publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedin�i consiliilor judetene, primarii;

b. Cons�tu�ile Romaniei

c. contractele administra�ve.
ANS: A

11. Raporturile de drept administra�v au in con�nutul lor:

a. acele rela�i sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administra�v, care se formează în
legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii si se stabilesc numai în ac�vitatea
organelor administra�ei publice;

b. acele rela�i sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administra�v, care se formează în
legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii;

c. acele rela�i sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, în general, si a dreptului administra�v,
în special, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii.

ANS: B

12. Raporturile de drept administra�v se stabilesc in urmatoarele domenii de ac�vitate:

a. numai în ac�vitatea organelor administra�ei publice;

b. în ac�vitatea organelor administra�ei publice si în domeniul de ac�vitate al altor autorită� publice,

cum sunt organele puterii legisla�ve, organele autorită�i judecătores� ori în domeniul de ac�vitate al
unor ins�tu�i publice sau de interes public;

c. numai în domeniul de ac�vitate al ins�tu�i publice sau de interes public.

ANS: B

13. Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administra�v este:

a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică;

b. categoria raporturilor juridice de par�cipare si colaborare a organelor administra�ei publice;

c. categoria raporturilor juridice de subordonare a par�cularilor fată de organele administra�ei publice.

ANS: C

14. Performantele organelor administra�ei publice sunt în directă legătură cu:

a. calitatea oamenilor care formează personalul acestora;

b. competenta si atribu�ile specifice care le sunt conferite de lege si de actul norma�v subsecvent de
organizare si func�onare;

c. capitalul social ini�al, cons�tuit din resursele materiale si financiare puse la dispozi�e de către stat.

ANS: A

15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administra�ei publice pot proveni si din:

a. din re�nerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscările dispuse în cadrul
ac�vită�i lor specifice;

b. de la bugetul de stat, în completarea fondurilor, cons�tuite din taxe si impozite, des�nate func�onării
ins�tu�ei publice în raport cu domeniul specific de ac�vitate;

c. din fondurile cu caracter nerambusabil.

ANS: A

16. Competenta organelor administra�ei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa
ac�oneze:

a. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a ac�ona în regim de autoritate suprema in acel
domeniu de ac�vitate

b. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a ac�ona în regim de drept administra�v, pe baza si în
executarea legii;

c. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a ac�ona în regim de drept public, raportat exclusiv la
necesitatea sa�sfacerii depline a interesului public general.
ANS: B

17. Competenta organelor administra�ei publice este un ansamblu de atribu�i publice:

a. ansamblul atribu�ilor publice conferite acestora de lege pentru a ac�ona pe baza si în executarea legii,
efectuând acte administra�ve, opera�i administra�ve si/sau simple opera�i materiale;

b. ansamblul atribu�ilor publice conferite acestora de lege pentru a ac�ona pe baza si în executarea legii,
efectuând opera�i administra�ve cu caracter norma�v sau individual, constând în acte administra�ve
si/sau simple opera�i materiale;

c. ansamblul atribu�ilor publice si private conferite acestora de lege pentru a ac�ona pe baza si în
executarea legii.

ANS: A

18. Atribu�a publică este definită ca fiind:

a. opera�unea administra�vă prin a cărei îndeplinire se realizează competenta organului administra�ei

publice;

b. înves�rea legală cu anumite preroga�ve;

c. dreptul de a lua o anumită decizie si obliga�a de a face acest lucru.

ANS: B

19. Capacitatea de drept administra�v reprezintă:

a. ap�tudinea organelor administra�ei publice de a ac�ona pe baza si în executarea legii;

b. competenta de a face acte administra�ve;

c. dreptul pe care îl au organele administra�ei publice de a par�cipa la raporturile de drept administra�v.

ANS: C
20. Sunt elemente cons�tu�ve ale personalită�i juridice a organelor administra�ei publice:

a. existenta unui colec�v cu o organizare de sine stătătoare, ceea ce înseamnă o structură internă,
organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care să-i permită să par�cipe la
raporturile juridice ;

b. un patrimoniu propriu, constând în capitalul social ini�al, deosebit de cel al altor persoane juridice,
precum si de cel al persoanelor ce formează colec�vul a cărui expresie este persoana juridică;

c. un anumit scop, în acord cu interesele generale ale par�dului de guvernământ, în raport cu care se
defineste capacitatea sa juridică.

ANS: A

21. În cazul organelor administra�ei publice, lipsa calita�i de subiect de drept civil are drept consecinta:

a. lipsa calită�i de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacită�i juridice atât în dreptul
cons�tu�onal cât si în dreptul administra�v;

b. lipsa calită�i de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacită�i juridice în dreptul
administra�v, dar nu si în dreptul cons�tu�onal;

c. lipsa calită�i de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacită� juridice în dreptul
cons�tu�onal sau în dreptul administra�v.

ANS: C

22. Organele administra�ei de stat se înfiintează prin urmatoarele acte administra�ve:

a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;

b. actul de dispozi�e al organului competent al puterii sau administra�ei;

c. actul de dispozi�e al puterii din care face parte, respec�v legisla�vă, execu�vă sau judecătorească.

ANS: B
23. Este element component obligatoriu al organelor administra�ei publice:

a. capacitatea juridică de drept civil;

b. personalitatea juridică;

c. competenta.

ANS: C

24. Prin structură teritorială a sistemului administra�ei publice se întelege:

a. clasificarea organelor administra�ei publice în func�e de unitatea administra�v-teritorială în raza

căreia îsi au sediul;

b. temeiul de drept al împăr�rii organelor administra�ei publice în organe centrale,

c. organizarea sistemului administra�ei publice în raport cu teritoriul statului si al unită�lor administra�v-

teritoriale.

ANS: C

25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administra�ei publice:

a. criteriul teritorial;

b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;

c. criteriul func�onal.

ANS: A

26. Potrivit criteriului teritorial, organele administra�ei publice se împart în:

a. Parlament, Guvern, ministere, ins�tu�i publice si servicii publice;

b. organe centrale si organe locale;

c. Parlament, Guvern, ministere si autorită� ale administra�e publice.

ANS: B

27. Atribu�ile generale ale Presedintelui României privesc:

a. legiferarea împreuna cu Parlamentul Romaniei;

b. domeniul poli�cii externe;

c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

ANS: B

28. Atribu�ile Presedintelui României ca sef al Execu�vului privesc:

a. desemnarea candida�lor pentru func�ile de ministru;

b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.

ANS: C

29. Pot fi atacate în contencios administra�v decretele emise de Presedintele României care privesc:

a. desemnarea candidatului pentru func�a de prim-ministru;

b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului în caz de remaniere;

c. aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al stării de urgentă, în cazul în care au fost
emise cu exces de putere.
ANS: C

30. Limita maximă a mandatului Guvernului este dată de:

a. durata mandatului Parlamentului;

b. adoptarea unei mo�uni simple;

c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputa�lor si Senat.

ANS: A

31. Guvernul îsi exercită mandatul până la data:

a. validării mandatelor deputa�lor si senatorilor de fiecare cameră în parte, moment în care se consideră
că Parlamentul poate func�ona din punct de vedere cons�tu�onal si regulamentar;

b. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputa�lor si Senat;

c. desemnarii candidatului la func�a de prim-ministru.

ANS: A

32. Guvernul este alcătuit din urmatorii demnitari:

a. primul-ministru, ministri si al� membri stabili� prin lege organică

b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si al� membri stabili� prin lege organică;

c. primul-ministru si ministri.

ANS: A

33. Func�a de membru al Guvernului este incompa�bilă cu:

a. exercitarea func�ei de deputat sau senator;

b. exercitarea unei func�i de reprezentare profesională salarizată în cadrul organiza�ilor cu scop
comercial;

c. exercitarea unei func�i publice în serviciul unei organiza�i străine prevăzute în acordurile si conven�ile
la care România este parte.

ANS: B

34. Mandatul de membru al Guvernului nu încetează in una dintre urmatorele situa�i:

a. în urma demisiei;

b. în urma pierderii drepturilor electorale;

c. în urma unei mo�uni simple care a vizat ac�vitatea acestuia.

ANS: C

35. Actele Guvernului se adoptă as�el:

a. prin consensul membrilor prezen� ai Guvernului;

b. cu majoritate calificată, în cazul par�cipării la sedintă a Presedintelui României;

c. cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului, în cazul actelor care privesc ordinea publică si
siguranta na�onală.

ANS: A

36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:

a. majoritatea calificată a membrilor;

b. majoritatea membrilor;

c. to� membrii Guvernului.

ANS: B

37. Proiectele de hotărâri si de ordonante supuse adoptării Guvernului pot fi ini�ate de:

a. ministere;

b. prefecturi;

c. consiliile judetene si consiliile locale, în nume propriu.

ANS: A

38. Autorită�le administra�ve autonome se pot înfiinta prin unul din urmatoarele acte norma�ve:

a. prin hotărâre a Guvernului;

b. prin hotărâre a consiliului local sau judetean în raport cu interesul public, local sau judetean;

c. prin lege organică.

ANS: C

39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, ins�tu�ile autonome ale administra�ei publice
centrale îsi desfăsoară ac�vitatea:

a. în coordonarea Guvernului;

b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament;

c. în afara oricarui control cons�tu�onal.

ANS: B
40. Actele administra�ve adoptate sau emise de ins�tu�ile administra�ve autonome au urmatoarele
caracteris�ci:

a. sunt sustrase controlului Guvernului;

b. pot fi sustrase oricărei forme de control;

c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară ins�tu�ei administra�ve autonome emitente.

ANS: A

41. Au statutul de autorită� administra�ve autonome:

a. Avocatul Poporului;

b. Curtea Cons�tu�onală;

c. Consiliul Na�onal pentru Solu�onarea Contesta�ilor in Materia Achizi�ilor Publice.

ANS: A

42. Ins�tu�a prefectului reprezinta:

a. un organ al administra�ei publice locale;

b. un organ unipersonal al administra�ei ministeriale, având competentă teritorială limitată la unitatea

administra�v-teritorială în care îsi desfăsoară ac�vitatea;

c. o ins�tu�e administra�vă autonomă, având competentă teritorială limitată la unitatea administra�v-

teritorială în care îsi desfăsoară ac�vitatea.

ANS: B

43. Prefectul este numit si revocat de:

a. de Guvern;

b. la propunerea primului-ministru;
c. cu consultarea par�delor poli�ce, care formează coali�a de guvernare.

ANS: A

44. Ins�tu�a prefectului îsi desfăsoară ac�vitatea potrivit urmatoarelor principii:

a. potrivit principiului subordonării ierarhice fată de Guvern si Ministerul Administra�ei si Internelor;

b. potrivit principiului autonomiei locale, în raport cu autorită�le administra�ei publice locale;

c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalita�i actelor emise de autorita�le administra�ei publice
locale.

ANS: A

45. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de func�onari publici:

a. înal�lor func�onari publici;

b. persoanelor care ocupă func�i de demnitate publică;

c. personalului autorită�lor administra�ei publice locale.

ANS: A

46. Intre altele, sunt atribu�i ale prefectului si urmatoarele:

a. verificarea legalită�i actelor administra�ve de ges�une si a celorlalte acte adoptate sau emise de
autorită�le administra�ei publice locale si judetene;

b. stabilirea, cu avizul autorită�lor administra�ei publice locale si judetene, a priorită�lor de dezvoltare

teritorială;

c. exercitare controlului de tutelă administra�vă.

ANS: C

47. In exercitarea atribu�ilor legale ce îi revin, prefectul emite:

a. decizii;

b. instruc�uni;

c. ordine.

ANS: C

48. Intre altele, sunt principii ale administra�ei publice locale si urmatoarele:

a. principiul descentralizării serviciilor publice;

b. principiul deconcentrării serviciilor publice de interes local;

c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate.

ANS: A

49. Consiliile locale si judetene sunt acele autorita�:

a. autorită� reprezenta�ve ale administra�ei publice locale;

b. autorită� deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si delibera�v;

c. autorită� cu competentă specială în limitele unită�i administra�v-teritoriale.

ANS: A

50. Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteris�ci si sunt:

a. autorită� administra�ve autonome;

b. autorită� între care se stabilesc si raporturi de subordonare;

c. autorită� între care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare.

ANS: A

51. Consiliul judetean este o autoritate:

a. autoritate a administra�ei publice care asigură conducerea ac�vită�i consiliilor locale comunale si
orăsenes�, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean;

b. autoritate a administra�ei publice cu competentă generală în limitele unită�i administra�v-teritoriale;

c. autoritate deconcentrată a administra�ei publice locale.

ANS: B

52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg as�el:

a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;

b. pe baza scru�nului uninominal;

c. potrivit principiului reprezentării propor�onale.

ANS: C

53. Mandatul de consilier în consiliul local sau judetean poate înceta înainte de termen in una din
urmatoarele situa�i:

a. prin revocare;

b. prin pierderea drepturilor electorale;

c. pentru lipsă nemo�vată la mai mult de 5 sedinte ordinare consecu�ve ale consiliului..
ANS: B

54. Consiliul local îsi desfăsoară ac�vitatea în cadrul unor sedinte:

a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;

b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localita�i respec�ve;

c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel pu�n jumătate din numărul consilierilor.

ANS: A

55. Sedintele consiliului local se desfasoara as�el:

a. sunt legal cons�tuite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor în func�e, prezenta
acestora la sedintă fiind obligatorie;

b. sunt publice;

c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.

ANS: B

56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotărârile consiliului local se adopta as�el:

a. se adoptă cu votul majorită�i membrilor consiliului;

b. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adoptă cu votul majorită�i consilierilor în func�e;

c. trebuie să fie semnate de presedintele de sedintă si contrasemnate pentru legalitate de primarul

localită�i.

ANS: B

57. Consiliul local poate fi dizolvat în una din urmatoarele situa�i:

a. 3 hotărâri, adoptate într-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate în mod irevocabil de instanta de
contencios administra�v;

b. nu se întruneste �mp de 3 luni în cursul unui an;

c. nu a adoptat nici o hotărâre în 3 sedinte ordinare consecu�ve.

ANS: C

58. Intre altele, sunt atribu�i ale consiliului judetean si urmatoarele:

a. stabilirea, cu avizul autorită�lor administra�ei publice locale comunale si orăsenes�, a proiectele de

dezvoltare urbanis�că generală a unită�lor administra�v-teritoriale componente;

b. adoptarea de hotărâri privind avizarea înfiintării de societă�le comerciale în raza teritorială a unită�i
administra�v-teritoriale;

c. adoptarea de hotărâri privind priva�zarea societă� comerciale pe care le-a înfiintat si la care exercită
toate drepturile aferente ac�unilor de�nute.

ANS: A

59. Consiliul judetean îsi desfăsoară ac�vitatea in una dintre urmatoarele forme:

a. în sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui;

b. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea secretarului general al judetului;

c. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat
de presedinte prin dispozi�e, atunci când acesta se află în imposibilitate temporară de a-si îndeplini
atribu�ile.

ANS: C

60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolvă de drept în una dintre următoarele situa�i:

a. nu se întruneste �mp de 3 luni consecu�ve;

b. nu a adoptat, în 2 sedinte ordinare, nici o hotărâre;

c. numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin suplean�.

ANS: C

61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompa�bilă cu una dintre următoarele func�i:

a. func�a de consilier local;

b. func�a de cadru didac�c;

c. orice func�e în cadrul unei asocia�i neguvernamentale.

ANS: A

62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compa�bilă cu una dintre următoarele func�i:

a. func�a de reprezentant al unită�i administra�v-teritoriale în adunările generale ale societă�lor

comerciale de interes local;

b. func�a de membru al adunării generale a ac�onarilor sau asocia�lor la o societate comercială;

c. func�a de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societă� comerciale de interes na�onal.

ANS: B

63. Mandatul primarului nu încetează înainte de termen in una dintre situa�ile urmatoare:

a. în situa�a în care îsi schimbă domiciliul într-o altă unitate administra�v-teritorială, dar în acelasi judet;

b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop, la cererea a cel pu�n 25%
dintre locuitorii cu drept de vot din localitate;

c. în situa�a în care este revocat din func�e de ministrul administra�ei si internelor.

ANS: C

64. Intre altele, sunt atribu�i ale primarului si urmatoarele:

a. aprobarea bugetului local si contul de încheiere a exerci�ului bugetar;

b. exercitarea func�ei de ordonator secundar de credite, pe baza si în executarea bugetului aprobat de

consiliul judetean;

c. luarea de măsuri pentru prevenirea si ges�onarea situa�ilor de urgentă.

ANS: C

65. În exercitarea atribu�ilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte
administra�ve:

a. dispozi�i cu caracter norma�v sau individual;

b. ordine si instruc�uni;

c. decizii.

ANS: A

66. Actele emise de primar se contrasemnează de către:

a. presedintele de sedintă al consiliului local;

b. secretarul comunei sau orasului;

c. secretarul consiliului local.

ANS: B
67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit în func�e prin unul din urmatoarele acte
administra�ve:

a. dispozi�e a primarului;

b. hotărâre a consiliului local;

c. ordin al prefectului.

ANS: C

68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atribu�i :

a. avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local;

b. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărârilor consiliului local;

c. contrasemnarea hotărârilor consiliului local pe care le consideră legale.

ANS: C

69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atribu�i principale si pe
urmatoarele:

a. legalizarea semnăturii primarului de pe hotărârile consiliului local;

b. avizarea dispozi�ilor primarului pentru legalitate;

c. pregă�rea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului judetean.

ANS: B

70. Primăria nu este:

a. o structură func�onală cu ac�vitate permanentă, formată din primar, viceprimar, respec�v

viceprimari, secretarul localită�i si aparatul propriu de specialitate al consiliului local;

b. o structură func�onală, fără personalitate juridică si fără competentă proprie;

c. o structură func�onală care emite si adoptă acte juridice administra�ve, si nu doar opera�uni
administra�ve si acte materiale.

ANS: C

71. Sunt trăsături caracteris�ce ale func�ei publice, intre altele, si următoarele:

a. este o situa�e juridică reglementată legal, în sensul că drepturile si obliga�ile care formează con�nutul
acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire în func�e emise de către organele
administra�ei publice;

b. reprezintă un ansamblu complex de drepturi si obliga�i conferite �tularului ei, care capătă un adevărat
statut propriu si par�cipă la realizarea competentei întregului sistem al administra�ei publice;

c. are caracter con�nuu în sensul că existenta drepturilor si obliga�ilor care formează con�nutul său
durează atâta �mp cât durează competenta organului administra�ei publice pe care func�onarul public o
realizează, fără intermitente.

ANS: C

72. Func�a publică se caracterizează si prin următoarele trăsături:

a. apar�ne numai func�onarului public, înves�t cu realizarea competentei ce revine organului

administra�ei publice din care face parte;

b. exercitarea drepturilor si îndeplinirea obliga�ilor care formează con�nutul său reprezintă o facultate la
aprecierea �tularului func�ei;

c. drepturile si obliga�ile care formează con�nutul func�ei publice nu sunt exercitate în regim de putere
publică.

ANS: A

73. Sunt principii ale exercitării func�ei publice, intre altele, si urmatoarele:
a. principiul transparentei, potrivit căruia exercitarea func�ei publice implică furnizarea către structurile
de informare a opiniei publice a tuturor informa�ilor legate de exercitarea func�ei;

b. principiul eficientei si eficacită�i, potrivit căruia func�a publică trebuie exercitată cu respectarea
limitelor bugetului alocat organului respec�v si, totodată, cu urmărirea celui mai bun rezultat social
pentru cetătean si/sau colec�vitate;

c. principiul impar�alită�i, în sensul că func�a publică va trebui să fie exercitată fată de subiec�i tuturor
raporturile juridice de drept administra�v ce intră sub incidenta reglementării aplicabile.

ANS: B

74. În raport cu nivelul studiilor necesare ocupării lor, func�ile publice se împart în trei clase:

a. clasa I, care cuprinde func�ile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată,
absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă;

b. clasa a II-a, care cuprinde func�ile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu
diplomă de licentă;

c. clasa a III-a, care cuprinde func�ile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii, absolvite cu
diplomă.

ANS: A

75. Func�ile publice de execu�e sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale:

a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;

b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;

c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.

ANS: A

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul func�onarilor publici se aplică urmatoarelor categorii
de func�onari publici:
a. func�onarilor publici din administra�a publică;

b. func�onarilor publici din cabinetul demnitarului;

c. cadrelor didac�ce.

ANS: A

77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul func�onarilor publici se aplică urmatoarelor categorii
de func�onari publici:

a. func�onarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;

b. func�onarilor publici din autoritatea vamală;

c. func�onarilor publici din poli�e.

ANS: A

78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii func�onarii care îsi desfăsoară ac�vitatea în cadrul
următoarelor structuri:

a. aparatul de lucru al Guvernului;

b. structurile de specialitate ale Parlamentului României;

c. structurile de specialitate ale Consiliului Legisla�v.

ANS: A

79. Categoria înal�lor func�onari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre
următoarele func�i:

a. consilier de stat;

b. secretar de stat;

c. secretar al judetului si, respec�v, al municipiului Bucures�.

ANS: B

80. Categoria func�onarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele
func�i publice:

a. secretar general al ministerului;

b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucures�, al orasului si al comunei;

c. sef de serviciu si sef de birou.

ANS: C

81. Sunt condi�i cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei func�i publice, intre altele:

a. să aibă vârsta de minim 21 de ani împlini�;

b. să aibă exclusiv cetătenia română;

c. să cunoască limba română, scris si vorbit.

ANS: C

82. Calitatea de func�onar public este compa�bilă cu una din urmatoarele calita�:

a. calitate de membru al unui grup de interes economic;

b. calitatea de reprezentant al ins�tu�ei publice în cadrul unor organisme sau organe colec�ve de
conducere cons�tuite în temeiul actelor norma�ve în vigoare;

c. calitatea de mandatar al unei persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în legătură cu func�a
publică pe care o exercită.

ANS: B
83. Func�onarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situa�i:

a. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să par�cipe la luarea deciziilor cu privire la persoane
fizice si juridice cu care are rela�i cu caracter nepatrimonial;

b. par�cipă în cadrul aceleiasi comisii, cons�tuite conform legii, cu func�onari publici care au calitatea de
sot sau rudă de gradul IV;

c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care
trebuie să le ia în exercitarea func�ei publice.

ANS: C

84. Organizarea si dezvoltarea carierei în func�a publică se realizeaza si pe baza unuia din principiile
urmatoare:

a. principiul concurentei loiale;

b. principiul egalită�i de sanse;

c. principiul mo�vării deciziilor luate.

ANS: B

85. Sunt drepturi ale func�onarilor publice prevăzute de lege, intre altele, si urmatoarele:

a. dreptul la opinie, în virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii de apartenentă
sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de
orice altă asemenea natură, cu excep�a celor de natură poli�că;

b. dreptul func�onarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea
si func�onarea ins�tu�ei publice din care face parte si a cărei competentă o realizează;

c. dreptul la grevă.

ANS: C
86. Sunt, potrivit legii, intre altele, îndatoriri ale func�onarilor publici:

a. obliga�a de a se ab�ne de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori
pres�giului Corpului func�onarilor publici;

b. obliga�a de a se ab�ne de la exprimarea sau manifestarea publică sau par�culară a convingerilor si

preferintelor poli�ce;

c. obliga�a de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru
al�i, în legătură cu exercitarea atribu�ilor de serviciu.

ANS: A

87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele opera�uni:

a. detasare, care reprezintă măsura unilaterală dispusă de conducere pe �mp nelimitat prin care
func�onarul public subordonat are obliga�a de a îndeplini func�a publică în interesul unei alte autorită�
sau ins�tu�i publice, unde urmează să func�oneze, de regulă într-o altă localitate;

b. delegare, care reprezintă măsura permanentă dispusă de conducerea autorită�i sau ins�tu�ei publice
si prin care func�onarul subordonat are posibilitatea de a îndepliniri ac�vită� în interesul, dar în afara
organului din care face parte;

c. prin schimbarea defini�vă sau temporară a unora dintre atribu�ile ce revin func�onarului public.

ANS: C

88. Din punct de vedere al interesului, delegarea func�onarului public se realizează:

a. în interesul autorită�i sau ins�tu�ei publice care deleagă si al func�onarului public delegat;

b. în interesul autorită�i sau ins�tu�ei publice care deleagă;

c. în interesul func�onarului public delegat.

ANS: B
89. Detasarea func�onarului public se dispune:

a. în interesul autorită�i sau ins�tu�ei publice care dispune detasarea;

b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni;

c. pentru o perioadă de 12 luni.

ANS: B

90. Transferul func�onarului public se poate face:

a. în interesul serviciului, în mod unilateral de către autoritatea sau ins�tu�a publică din care face parte
func�onarul si numai în interesul autorită�i sau ins�tu�ei publice la care se face transferul;

b. în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorită�i sau ins�tu�ei publice de la care
se transferă func�onarul public;

c. în interesul serviciului, numai cu acordul scris al func�onarului public.

ANS: C

91. Suspendarea raportului de serviciu al func�onarului public are loc în una din următoarele situa�i:

a. când func�onarul public a fost transferat în interesul serviciului;

b. desfăsoară ac�vitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în condi�ile legii;

c. este dispărut.

ANS: B

92. Raportul de serviciu al func�onarului public încetează de drept in una din urmatoarele situa�i:

a. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătores� de declarare a mor�i func�onarului public;

b. ca urmare a constatării nulită�i absolute a actului administra�v de numire în func�a de demnitate
publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească defini�vă;

c. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter permanent, func�a publică.

ANS: A

93. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din func�a publică, pentru mo�ve
neimputabile func�onarului public, în unul din următoarele cazuri:

a. starea sănătă�i fizice sau/si psihice a func�onarului public, constatată prin decizie a organelor
competente de exper�ză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atribu�ile
corespunzătoare func�ei publice de�nute;

b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare în func�a publică ocupată de către func�onarul public a
unui func�onar public eliberat sau des�tuit nelegal ori pentru mo�ve neîntemeiate, de la data rămânerii
defini�ve a hotărârii judecătores� de reintegrare;

c. pentru incompetentă profesională în cazul ob�nerii califica�vului "sa�sfăcător" la evaluarea

performantelor profesionale individuale pe o perioadă de 2 ani consecu�vi.

ANS: A

94. Raportul de serviciu va înceta prin des�tuirea func�onarului public în următoarele cazuri:

a. starea sănătă�i fizice sau/si psihice a func�onarului public, constatată prin decizie a organelor
competente de exper�ză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atribu�ile
corespunzătoare func�ei publice de�nute;

b. ca sanc�une disciplinară, aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri disciplinare;

c. dacă s-a ivit un mo�v legal de incompa�bilitate, iar func�onarul public nu ac�onează pentru încetarea
acestuia într-un termen de 5 zile calendaris�ce de la data intervenirii cazului de incompa�bilitate.

ANS: B
95. Nu cons�tuie abateri disciplinare săvârsite de func�onarii publici:

a. întârzierea sistema�că în efectuarea lucrărilor;

b. stabilirea de către func�onarii publici de execu�e de rela�i directe cu peten�i în vederea solu�onării
cererilor acestora;

c. neglijenta în rezolvarea lucrării.

ANS: C

96. Răspunderea disciplinară a func�onarilor publici este guvernată de următoarele principii de drept:

a. principiul propor�onalită�i abaterii disciplinare si urmărilor acesteia;

b. principiul unicită�i răspunderii disciplinare;

c. principiul celerită�i si opera�vită�i tragerii la răspundere penala.

ANS: B

97. Din punct de vedere al statutului, Agen�a Na�onală a Func�onarilor Publici este:

a. o autoritate administra�vă autonomă care asigură managementul func�ei publice si al func�onarilor

publici;

b. un organ de specialitate al administra�ei ministeriale, fără personalitate juridică, aflat în subordinea

Ministerului Muncii, Solidarită�i Sociale si Familiei;

c. un organ de specialitate al administra�ei publice centrale care asigură managementul func�ei publice
si al func�onarilor publici.

ANS: C

98. Sunt izvoare ale dreptului administra�v:

a. hotărârile de Guvern, legile organice, hotărârile prefectului;

b. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instruc�unile ministrilor;

c. tratatele interna�onale, legile cons�tu�onale, dispozi�ile consiliilor.

ANS: B

99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si ins�tu�i:

a. organe de specialitate ale administra�ei publice;

b. administra�a ministerială deconcentrată în teritoriu;

c. ins�tu�i administra�ve autonome.

ANS: B

100. Centralizarea administra�ei publice presupune:

a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tării într-o administra�e ierarhizată, unificată;

b. autorită�le locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea obliga�ilor
asumate la nivel central;

c. ansamblul deciziilor administra�ve revine organelor centrale ale administra�ei de stat.

ANS: C

101. Presedintele României, conform prevederilor cons�tu�onale, are urmatoarele roluri:

a. este sef al puterii execu�ve, alături de Guvern;

b. are rolul de mediator între Statul si Uniunea Europeana;

c. are rolul de garant al revizuirii Cons�tu�ei.

ANS: A

102. Caracteris�c decretelor emise de Presedintelui României, este faptul ca:

a. sunt acte juridice cu caracter general;

b. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin ac�une la instanta de contencios administra�v;

c. sunt inexistente fără publicarea în Monitorul Oficial al României.

ANS: C

103. Mandatul Guvernului poate înceta prin:

a. demisia a jumatate plus unu din membrii sai;

b. nedepunerea jurământului în fata Camerei Deputa�lor si a Senatului, în sedintă reunită, a noului

Guvern;

c. mo�une de cenzură adoptată de Parlament, în sedintă comună a Camerei Deputa�lor si Senatului.

ANS: B

104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza as�el:

a. se pot organiza ca autorită� centrale autonome pe domenii diverse de ac�vitate;

b. pot avea servicii descentralizate în orice municipiu resedintă de judet de pe teritoriul României;

c. pot avea în subordine servicii publice deconcentrate.

ANS: C

105. Revocarea membrilor Guvernului apare în situa�a:

a. demiterii;
b. remanierii guvernamentale;

c. pierderii drepturilor electorale.

ANS: B

106. Indica� care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor scrise
ale dreptului administra�v:

a. legile

b. cutuma

c. Cons�tu�a

ANS: B

107. Dreptul administra�v are strânse legături cu următoarele ramuri de drept:

a. dreptul cons�tu�onal;

b. dreptul familiei;

c. dreptul privat interna�onal.

ANS: A

108. Prin deconcentrare administra�vă se întelege:

a. autonomie locală;

b. transferul unor atribu�i care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce func�onează în
teritoriu;

c. existenta unor agen� administra�vi fără competentă proprie de decizie.

ANS: B

109. Prefectul conduce una din următoarele unită� administra�v - teritoriale:

a. orasul;

b. judetul;

c. municipiul.

ANS: B

110. Prin statutul său, prefectul se găseste într-o situa�e de:

a. cooperare cu Guvernul;

b. colaborare cu Guvernul;

c. subordonare ierarhică în raport cu Guvernul.

ANS: C

111. În calitatea sa de supraveghetor al respectării legii de către autorită�le locale, prefectul poate ataca
în fata instantei de contencios administra�v:

a. hotărârile consiliilor locale;

b. dispozi�ile primarilor;

c. actele administra�ve nelegale ale autorită�lor administra�ei publice locale.

ANS: C

112. În exercitarea atribu�ilor sale Prefectul emite:

a. ordine;

b. ordine si dispozi�i;

c. dispozi�i si alte acte juridice.

ANS: A

113. Consiliile locale sunt:

a. autorită� ale administra�ei publice locale;

b. organe ale administra�ei de stat;

c. autorită� execu�ve ale administra�ei publice locale.

ANS: A

114. În exercitarea atribu�ilor ce-i revin, Consiliul local adoptă:

a. ordine;

b. dispozi�i;

c. hotărâri.

ANS: C

115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept când:

a. nu se întâlneste �mp de două luni consecu�v;

b. nu a adoptat în două sedinte ordinare consecu�ve nicio hotărâre;

c. numărul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin suplean�.

ANS: A

116. Consiliul judetean este dizolvat de drept daca:

a. nu se întruneste �mp de 2 luni consecu�v;

b. nu a adoptat între sedintele ordinare consecu�ve nici o hotărâre;

c. numărul consilierilor a scăzut sub 2/3 si nu se poate completa prin suplean�.

ANS: A

117. Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de:

a. este ales de consiliul judetean;

b. este numit de prefect;

c. este ales de către locuitorii cu drept de vot ai judetului.

ANS: A

118. Calitatea de primar este compa�bilă cu una dintre urmatoarele func�i:

a. func�i didac�ce;

b. orice func�e de conducere din cadrul societă�lor comerciale la care statul sau o unitate administra�v
– teritorială este ac�onar majoritar ori în cadrul societă�lor na�onale, companiilor na�onale sau regiilor
autonome;

c. orice alte ac�vită� sau func�i publice.

ANS: A

119. În exercitarea atribu�ilor sale primarul emite:

a. dispozi�i;

b. dispozi�i si aprobari;

c. ordine.

ANS: A

120. Mandatul primarului încetează de drept in una dintre urmatoarele situa�i:

a. demisie;

b. la cererea a 1/3 din consilierii locali;

c. schimbarea domiciliului într-o altă unitate teritorial – administra�vă.

ANS: C

121. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează la cererea:

a. prefectului;

b. consilierilor locali;

c. a 25% din locuitorii cu drept de vot.

ANS: C

122. Mandatul primarului este suspendat de drept în una din următoarele situa�i:

a. pierderea drepturilor electorale;

b. ivirea unor situa�i de incompa�bilitate;

c. arestarea preven�vă.
ANS: C

123. Viceprimarul este ales de către:

a. locuitorii cu drept de vot ai localită�i;

b. consilierii locali;

c. consilierii judeteni, la propunerea primarului.

ANS: B

124. Primarul îndeplineste, intre altele, si următoarele atribu�i:

a. ordonator principal de credite;

b. ofiter de stare civilă si încheie contul exerci�ului bugetar;

c. aprobă proiectul bugetului local.

ANS: A

125. Schimbarea din func�e a viceprimarului se poate face de:

a. prefect;

b. Ministerul Administra�ei si Internelor;

c. Consiliul local.

ANS: C

126. Guvernul nu răspunde poli�c în una din urmatoarele situa�i:

a. in fata Presedintelui României;

b. in cazul unei mo�uni de cenzura care a fost adoptata;

c. în fata Parlamentului României.

ANS: A

127. Func�a de membru al Guvernului nu încetează:

a. în urma demisiei;

b. in urma pierderii drepturilor electorale;

c. la cererea primului ministru.

ANS: C

128. În exercitarea atribu�ilor sale ministrul emite :

a. instruc�uni;

b. ordine si licente;

c. hotărâri.

ANS: A

129. Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este:

a. membru al Guvernului;

b. reprezentant al par�dului de guvernământ;

c. înalt func�onar public.

ANS: C
130. Candidatul pentru func�a de prim - ministru este desemnat de către:

a. par�dul sau forma�unea poli�că ce a câs�gat alegerile;

b. Presedintele României;

c. Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei.

ANS: B

131. Func�a de membru al Guvernului este compa�bilă cu una din urmatoarele func�i:

a. exercitarea altei func�i publice de autoritate;

b. exercitarea func�ei de deputat sau senator;

c. exercitarea unei func�i de reprezentare profesională salarizate în cadrul organiza�ilor cu scop

comercial.

ANS: B

132. Presedintele României îsi exercită mandatul până la:

a. data alegerilor preziden�ale;

b. data depunerii jurământului de către presedintele nou ales;

c. data validării rezultatului alegerilor preziden�ale.

ANS: B

133. Presedintele României are rolul:

a. de a reprezenta statul român;

b. de a veghea la respectarea si revizuirea Cons�tu�ei si la buna func�onare a autorită�i publice;

c. de a conduce administra�a publică centrală de specialitate.

ANS: A

134. Presedintele României depune jurământul în fata:

a. Cur�i Cons�tu�onale

b. Consiliului Legisla�v

c. Camerei Deputa�lor si Senatului în sedintă comună.

ANS: C

135. Sedintele Guvernului la care par�cipă Presedintele României sunt prezidate de:

a. Primul – ministru;

b. Presedintele României;

c. de cei doi împreună.

ANS: B

136. Prefectul este numit de:

a. Consiliul judetean;

b. Ministerul Internelor si Reformei Administra�ve;

c. Guvern.

ANS: C

137. Sunt atribu�i ale consiliului judetean:

a. cele privind administrarea patrimoniului judetului;

b. stabileste si aprobă impozitele si taxele pentru bugetul de stat;

c. atribu�i privind ges�onarea serviciilor publice locale.

ANS: A

138. Intre altele, sunt atribu�i ale secretarului unită�i administra�v-teritoriale si urmatoarele:

a. asigură ges�onarea procedurilor administra�ve privind rela�a dintre consiliul local si primar, respec�v
consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si între aces�a si prefect;

b. urmăreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea

măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

c. prezintă consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a
atribu�ilor sale si a hotărârilor consiliului judetean.

ANS: A

139. Promovarea proiectelor de hotărâri propuse de cetăteni, consiliilor locale si judetene poate fi
ini�ată de:

a. un cetătean, dacă acesta este sus�nut prin semnături de cel pu�n 10% din poula�a cu drept de vot;

b. de mai mul� cetăteni cu drept de vot;

c. unul sau de mai mul� cetăteni cu drept de vot, dacă acesta este sus�nut prin semnături de cel pu�n
5% din popula�a cu drept de vot a unită�i administra�v-teritoriale respec�ve.

ANS: C

140. Cand poate avea loc eliberarea din func�e a vicepresedintelui Consiliului judetean:

a. în primele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean;

b. în ul�mele 3 luni ale mandatului Consiliului judetean;

c. mai pu�n în ul�mele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean.

ANS: C

141. Sunt atribu�i ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucures�:

a. asigură, potrivit competentelor lor, condi�ile necesare bunei func�onări a ins�tu�ilor si serviciilor
publice de educa�e, sănătate, cultură, �neret si sport, apărarea ordinii publice, de interes local;
urmăresc si controlează ac�vitatea acestora;

b. aleg, din rândul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar;

c. aprobă, la propunerea prefectului, în condi�ile legii, organigrama, statul de func�i, numărul de

personal si regulamentul de organizare si func�onare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor
publice de interes local.

ANS: A

142. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a :

a. exercitării atribu�ilor ce îi revin, potrivit legii;

b. exercitării atribu�ilor ca reprezentant al statului;

c. nesoco�rii de către acesta a intereselor generale ale colec�vită�i locale.

ANS: C

143. Primarul nu îsi desfăsoară ac�vitatea ca reprezentant al statului în unitatea administra�v-teritorială

unde a fost ales, în exercitarea atribu�ilor de :

a. autoritate tutelară si de ofiter de stare civilă;

b. luarea măsurilor de protec�e civilă;

c. conduce serviciile publice locale.

ANS: C

144. Hotărârile consiliului local se semnează de:

a. de presedintele de sedintă si de secretarul localită�i;

b. de presedintele consiliului local si se contrasemnează de secretarul localită�i;

c. de presedintele de sedintă.

ANS: C

145. Preciza� cui revine atribu�a de a desemna candidatul pentru func�a de prim-ministru:

a. Presedintelui României;

b. Guvernului;

c. Parlamentului tării.

ANS: A

146. Preciza� în ce categorie intră atribu�a de a numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de
către Parlament:

a. în cazuri excep�onale;

b. în domeniul poli�cii externe;

c. în raporturile cu Guvernul.

ANS: C
147. În calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele României poate declara mobilizarea
par�ală sau totală, cu aprobarea prealabilă sau, în cazuri excep�onale, ulterioară:

a. a Guvernului;

b. a Parlamentului;

c. a Cur�i Cons�tu�onale.

ANS: B

148. Decretele emise de către Presedintele României, care sunt acte administra�ve, sunt supuse
controlului :

a. instantelor de drept comun;

b. jurisdic�ilor administra�ve speciale;

c. instantelor de contencios administra�v.

ANS: C

149. În judetul în care este numit, prefectul :

a. este reprezentant al Guvernului;

b. este reprezentant al primului ministru al Guvernului României;

c. este reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administra�ve.

ANS: A

150. Potrivit dispozi�ilor cons�tu�onale, atribu�ile prefectului se stabilesc:

a. prin hotărâre a Guvernului;

b. prin lege organică;

c. prin lege.

ANS: B

151. Între prefec�, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedin�i
acestora, pe de altă parte :

a. există raporturi de supraordonare si, respec�v, subordonare;

b. există raporturi de coordonare si colaborare;

c. există raporturi de tutelă administra�vă.

ANS: C

152. Prefectul, care are calitatea de înalt func�onar public, este numit de către Guvern :

a. la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administra�ve;

b. la propunerea primului ministru al Guvernului României;

c. la propunerea Agen�ei Na�onale a Func�onarilor Publici.

ANS: A

153. În exercitarea atribu�ilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:

a. aceste acte administra�ve se numesc hotărâri;

b. aceste acte administra�ve se numesc ordine;

c. aceste acte administra�ve se numesc decizii.

ANS: B

154. Actele emise de către prefect, care vatămă drepturile sau interesele legi�me ale persoanelor, pot fi
atacate :

a. la primul ministru al Guvernului României;

b. în fata instantelor de contencios administra�v;

c. în fata instantelor de drept comun.

ANS: B

155. În cadrul Prefecturii se organizează si func�onează Cancelaria Prefectului care:

a. este coordonată de către un director;

b. este coordonată în mod direct de către prefect;

c. este coordonată de către secretarul judetului.

ANS: A