SEMINAR 7

CAZUL PRACTIC – SUBIECTE REZOLVATE ŞI SUBIECTE PROPUSE

A. Teste grilă

Subiect: AlegeŃi varianta corectă dintre afirmaŃiile următoare:

Raportul juridic reprezintă:
a) o regulă prin care se disciplinează conduita umană;
b) o relaŃie socială reglementată de o normă de drept, relaŃie intervenită între participanŃi
care, ca efect al acestei legături, devin titulari de drepturi şi de obligaŃii a căror exercitare
şi, respectiv, executare, sunt asigurate, la nevoie, prin forŃa de constrângere a statului;
c) o regulă de conduită generală, impersonală şi obligatorie care exprimă voinŃa electoratului
înfăŃişat de organul legislativ, regulă al cărei scop este de a asigura ordinea socială şi care
poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, la nevoie, prin constrângere.

SoluŃie: b

SUBIECTE PROPUSE

a. AlegeŃi varianta/variantele corectă/e dintre afirmaŃiile următoare:

1. Dreptul administrativ este:

a) o ramură a dreptului public;
b) o ştiinŃă socială nejuridică;
c) o ştiinŃă juridică.

2. Dreptul administrativ reglementează:

a) relaŃiile sociale care se formează în legătură cu crearea condiŃiilor materiale pentru
aplicarea legii în întreprinderile particulare;
b) relaŃiile sociale care se formează în legătură cu crearea condiŃiilor materiale pentru ca
legislaŃia să fie cunoscută, respectată şi aplicată în sectorul public;
c) relaŃiile sociale care se formează în legătură cu activitatea de creare a condiŃiilor materiale
pentru ca legislaŃia să fie cunoscută, respectată şi aplicată de orice persoană, cu activitatea de
aplicare nemijlocită a legii şi cu activitatea de asigurare a aplicării legii, la nevoie, prin
constrângere statală.

3. Pentru respectarea normelor de drept de către orice persoană, dreptul administrativ impune
agenŃilor administraŃiei publice să utilizeze de regulă:
a) metoda convingerii;
b) metoda acordului de voinŃă exprimat de subiectele care intră în relaŃie;
c) metoda constrângerii.

4. Raporturile de drept administrativ sunt:

a) acele raporturi juridice care apar prin intervenŃia normei juridice asupra raporturilor sociale
care constituie, în principal, obiectul activităŃii administraŃiei publice, cu excepŃia raporturilor
sociale care se nasc în procesul realizării activităŃii financiare (care formează categoria
raporturilor de drept financiar);
b) relaŃii sociale care se creează în cadrul oricărei activităŃi care serveşte unei finalităŃi, care se
subordonează cuiva;
c) relaŃiile sociale care se formează, în principal, în legătură cu organizarea şi exercitarea
competenŃei entităŃilor din administraŃia publică, relaŃii supuse reglementării prin norme de
drept administrativ.

5. Raportul de drept administrativ se creează între:

a) oricare două persoane fizice;
b) oricare două persoane juridice;
c) o persoană fizică şi o persoană juridică de drept public;
d) o persoană fizică şi/sau o persoană juridică, pe de o parte, şi o entitate din administraŃia
publică, pe de altă parte.

6.ParticipanŃii la un raport de drept administrativ pot fi:

a) două persoane juridice de drept privat;
b) două autorităŃi din administraŃia publică;
c) o entitate din administraŃia publică şi o persoană fizică;
d) o entitate din administraŃia publică şi un organism neguvernamental;
e) o entitate din administraŃia publică şi un agent economic (societate comercială) sau
instituŃie social-culturală;
f) o entitate din administraŃia publică şi o altă entitate publică (cu anumite observaŃii pentru
Parlament).

7. Obiectul raportului de drept administrativ îl formează:

a) acŃiunea sau inacŃiunea părŃilor în exercitarea puterii executive;
b) acŃiunea părŃilor pentru desfăşurarea unor activităŃi de interes privat;
c) acŃiunea sau inacŃiunea unor persoane juridice din domeniul serviciilor publice
administrative;
d) acŃiunea sau inacŃiunea persoanelor juridice din domeniul serviciilor publice;
e) acŃiunea sau inacŃiunea persoanelor juridice de drept public în legătură cu aplicarea legilor.

8. ConŃinutul raportului de drept administrativ se caracterizează prin aceea că:

a) participanŃii la raport se află pe o poziŃie de egalitate juridică;
b) exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaŃiilor corelative ale subiectelor constituie
obligaŃii legale, nu depind de voinŃa subiectivă a părŃilor;
c) entităŃile din administraŃia publică participă la raportul de drept administrativ în funcŃie de
propria lor voinŃă.

9. Normele juridice de drept administrativ se aplică:

a) numai în interiorul administraŃiei publice (considerată în accepŃiunea structurală);
b) în interiorul administraŃiei publice şi relaŃiilor care se creează între oamenii care alcătuiesc
personalul acesteia şi persoane din afara administraŃiei publice;
c) de asemenea, anumitor relaŃii sociale care se stabilesc în procesul de realizare a serviciului
public legislativ şi a serviciului public judiciar;
d) unor organizaŃii nestatale, atunci când subiectele de drept realizează o activitate de
organizare a executării şi de executare a legii, exercitând o competenŃă în regim juridic
administrativ.

10. Din categoria normelor juridice de drept administrativ fac parte:

a) numai norme care reglementează organizarea şi funcŃionarea entităŃilor din administraŃia
publică;
b) norme care reglementează relaŃiile ce se stabilesc între entităŃi din administraŃia publică şi
persoane fizice sau organisme neguvernamentale;
c) norme privind organizarea şi funcŃionarea persoanelor juridice de drept privat care
desfăşoară activităŃi de interes public.

11. Pentru respectarea normelor de drept de către orice persoană, dreptul administrativ
impune agenŃilor administraŃiei publice să utilizeze de regulă:
a) metoda convingerii;
b) metoda acordului de voinŃă exprimat de subiectele care intră în relaŃie;
c) metoda constrângerii.

12. NoŃiunea de autoritate administrativă:

a) este inclusă în noŃiunea de administraŃie publică;
b) este inclusă în noŃiunea de administraŃie publică numai parŃial, existând
o parte a sa care depăşeşte domeniul administraŃiei publice, extinzându-se la domeniul
legislativ, la domeniul judiciar şi chiar la unele organizaŃii nestatale care organizează
executarea legii şi o execută;
c) include noŃiunea de administraŃie publică;
d) este determinată de cea de competenŃă;
e) exprimă ideea de drept de comandă şi de control în legătură cu activitatea de transpunere în
practică a legilor;
f) poate fi întâlnită în sistemul instituŃional al României şi sub formă de autoritate
administrativă autonomă.

13. NoŃiunea de administraŃie publică este sinonimă cu:

a) noŃiunea de putere executivă;
b) noŃiunea de executiv;
c) noŃiunea de administraŃie de stat centrală şi locală.

14. În conŃinutul administraŃiei publice ca activitate intră:

a) numai activităŃi executive cu caracter de dispoziŃie;
b) unele activităŃi executive cu caracter de prestaŃie;
c) activităŃi executive cu caracter de dispoziŃie şi activităŃi executive cu caracter de prestaŃie.

15. Prin activităŃile executive cu caracter de dispoziŃie din cadrul administraŃiei publice:
a) se elaborează numai acte juridice numite dispoziŃii;
b) se organizează executarea legii stabilindu-se conduita pe care trebuie să o adopte
persoanele fizice şi juridice, fiindu-le permis sau interzicându-li-se un anumit comportament,
prin acte administrative cu caracter normativ;
c) se realizează prestaŃii de interes general, pe baza şi în executarea legii, din oficiu sau la
cererea cetăŃenilor.

16. Din categoria activităŃilor executive cu caracter de dispoziŃie, referitoare la procesul

decizional din cadrul administraŃiei publice, fac parte:
a) numai activităŃi deliberative;
b) activităŃile deliberative şi activităŃile de executare directă prin acte juridice şi operaŃiuni
materiale;
c) activităŃi de documentare, consultative, deliberative şi activităŃi de executare directă a legii
prin acte juridice şi operaŃiuni materiale.

17. ActivităŃile executive cu caracter de prestaŃie din cadrul administraŃiei publice se

realizează:
a) prin toate tipurile de acte juridice şi operaŃiuni materiale;
b) numai prin acte administrative şi prin operaŃiuni materiale;
c) numai prin operaŃiuni materiale.

18. Autonomia locală este:

a) principiu fundamental în organizarea şi funcŃionarea administraŃiei publice locale consacrat
prin prevederile art. 120 din ConstituŃia României şi prin prevederile art. 5 din Codul
administrativ;
b) dreptul şi capacitatea efectivă a organelor administraŃiei publice locale de a hotărâ în orice
problemă de interes pentru colectivitate fără consultarea administraŃiei publice centrale;
c) dreptul şi capacitatea efectivă a autorităŃilor administraŃiei publice locale de a soluŃiona şi
de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităŃilor locale la nivelul cărora sunt alese,
treburile publice, în condiŃiile legii.

19. Autonomia locală este:

a) totală;
b) numai administrativă şi financiară;
c) exercitată de autorităŃile administrative pe baza competenŃei lor prin atribuŃiile concrete
stabilite prin voinŃa membrilor colectivităŃii locale;
d) exercitată pe baza şi în limitele prevederilor legale.

20. În Codul administrativ "colectivitate locală" este expresia prin care se face referire la
totalitatea:
a) persoanelor fizice cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială;
b) persoanelor rezidente în unitatea administrativ-teritorială;
c) persoanelor cu domiciliul respectiv sediul în unitatea administrativ-teritorială.

21. Autonomia locală, ca drept legal, se exercită de către:

a) consilii locale;
b) primari;
c) viceprimari;
d) consilii judeŃene;
e) preşedinŃii şi vicepreşedinŃii consiliilor judeŃene

b. Care dintre enunŃurile de mai jos sunt adevărate?

1. FuncŃionar public este orice persoană fizică:

a) învestită într-o funcŃie publică de către electorat, prin vot direct, secret, egal şi liber
exprimat;
b) numită într-o funcŃie publică, în condiŃiile legii;
c) angajată într-un serviciu public;
d) angajată într-o instituŃie publică.

2. Totalitatea funcŃionarilor publici din cadrul autorităŃilor administrative autonome şi din

cadrul autorităŃilor şi instituŃiilor publice din administraŃia publică centrală şi locală
constituie:
a) sindicatul naŃional al funcŃionarilor publici;
b) AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici;
c) corpul funcŃionarilor publici;
d) un grup de presiune.

3. FuncŃia publică reprezintă:

a) un ansamblu de atribuŃii şi responsabilităŃi stabilite în temeiul legii în scopul realizării
prerogativelor de putere publică de către administraŃia publică centrală, locală şi de către
autorităŃile administrative autonome;
b) o instituŃie juridică de drept public;
c) o instituŃie juridică specifică dreptului constituŃional.

4. Tipurile de funcŃii publice sunt stabilite:

a) numai de către Guvern prin hotărâre;
b) numai de către legislativ prin Legea privind Statutul funcŃionarilor publici;
c) numai prin hotărâri ale autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale;
d) de către legislativ - prin Codul administrativ - şi prin excepŃie, de către autorităŃile şi
instituŃiile publice, cu avizul AgenŃiei NaŃionale a FuncŃionarilor Publici.

5. AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici este:

a) autoritate publică autonomă;
b) organ de specialitate al administraŃiei publice centrale cu personalitate juridică;
c) denumirea sindicatului funcŃionarilor publici;
d) organ de specialitate al administraŃiei publice centrale fără personalitate juridică.

6. Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza:

a) hotărârii comisiei de concurs;
b) actului administrativ de numire;
c) contractului individual de muncă încheiat conform Codului muncii.

7. Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează:

a) pe perioadă determinată;
b) numai pe perioadă nedeterminată;
c) de regulă pe perioadă nedeterminată.

8. Statutul funcŃionarilor publici este aplicabil:

a) tuturor funcŃionarilor publici din România;
b) funcŃionarilor publici din România, cu excepŃia celor a căror activitate este reglementată
prin statute speciale;
c) tuturor angajaŃilor din sectorul public.

9. Pot beneficia de statutele speciale funcŃionarii care îşi desfăşoară activitatea în:
a) aparatul propriu de specialitate al consiliilor locale şi judeŃene;
b) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
c) structurile de specialitate ale AdministraŃiei PrezidenŃiale;
d) serviciile diplomatice şi consulare.

10. Prin statutele speciale se reglementează:

a) funcŃiile publice;
b) drepturile şi îndatoririle funcŃionarilor publici;
c) funcŃiile publice specifice, drepturi, îndatoriri şi incompatibilităŃi specifice, altele decât cele
prevăzute de Codul adminuistrativ.

11. Codul administrativ:

a) clasifică funcŃiile publice în generale şi specifice;
b) clasifică funcŃiile publice pe două clase în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării
funcŃiei publice;
c) clasifică, după nivelul atribuŃiilor titularului funcŃiei publice, funcŃiile publice în funcŃii
corespunzătoare categoriei înalŃilor funcŃionari publici, funcŃii corespunzătoare funcŃionarilor
publici de conducere şi funcŃii corespunzătoare funcŃionarilor publici de execuŃie.
d) funcŃii publice de stat, funcŃii publice teritoriale şi funcŃii publice locale.

12. AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici este condusă de:

a) un organ colegial;
b) un preşedinte având rang de subsecretar de stat;
c) un preşedinte, având rang de secretar de stat.

13. Preşedintele AgenŃiei NaŃionale a FuncŃionarilor Publici în exercitarea atribuŃiilor sale

emite:
a) decizii;
b) hotărâri;
c) dispoziŃii cu caracter normativ sau individual;
d) ordine cu caracter normativ şi individual.

14. ExistenŃa unui dosar profesional al funcŃionarilor publici:

a) nu este reglementată;
b) este reglementată exclusiv prin Codul administrativ;
c) este reglementată expres prin H.G. nr. 432/2004.

15. Dosarul profesional al funcŃionarului public trebuie să cuprindă:

a) actele administrative şi documentele care evidenŃiază cariera funcŃionarului public de la
naşterea raportului de serviciu până la încetare;
b) documente referitoare la activităŃile sau la opiniile politice, sindicale şi religioase;
c) numai date cu caracter profesional;
d) date cu caracter profesional, care se referă la experienŃa în muncă, pregătirea profesională,
situaŃia disciplinară, activitatea profesională desfăşurată în cadrul instituŃiei şi în afara
acesteia;
e) date cu caracter personal privind: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, codul numeric
personal, adresa de domiciliu şi de reşedinŃă, numere de telefon, situaŃia serviciului militar.

16. Calitatea de funcŃionar public este compatibilă cu:

a) calitatea de cadru didactic;
b) funcŃiile în regii autonome, societăŃi comerciale, sau în alte unităŃi cu scop lucrativ;
c) activităŃile cu scop lucrativ desfăşurate la societăŃile cu capital privat şi care au legătură cu
atribuŃiile care îi revin funcŃionarului ca urmare a învestirii în funcŃie;
d) calitatea de mandatar desemnat pentru a efectua acte în legătură cu funcŃia publică.

17. FuncŃionarul public:

a) nu are acces la dosarul său profesional;
b) poate solicita copii de pe actele din dosarul său profesional, fiind obligatorie eliberarea
acestora;
c) păstrează în biroul său dosarul profesional, având obligaŃia de a-l prezenta
compartimentului "Resurse umane" ori de câte ori îi este cerut;
d) în caz de încetare a raportului de serviciu, la plecare primeşte o copie a dosarului personal,
originalul rămânând la fostul angajator.

18. FuncŃionarul public:

a) în exercitarea atribuŃiilor din cadrul funcŃiei pe care este învestit nu se bucură de garantarea
dreptului la opinie;
b) are garantat dreptul la opinie numai prin prevederile ConstituŃiei, ca orice cetăŃean român;
c) are garantat dreptul la opinie prin lege specială, în conformitate cu prevederile
constituŃionale;
d) beneficiază de dreptul de a face grevă ;
e) nu are dreptul să facă parte din partide politice.

19. FuncŃionarilor publici:

a) le este interzisă asocierea sindicală şi nu au dreptul de a face grevă, datorită caracterului
continuu pe care trebuie să îl aibă exercitarea atribuŃiilor din cadrul oricărei funcŃii publice;
b) le este garantat dreptul de asociere sindicală cu excepŃia înalŃilor funcŃionari publici,
funcŃionarilor publici de conducere şi funcŃionarilor publici cărora prin legi speciale le este
interzis acest drept;
c) le este permis să înfiinŃeze organizaŃii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat
în cadrul acestora, cu menŃiunea că înalŃii funcŃionari publici şi funcŃionarii publici de
conducere care sunt aleşi în organele de conducere ale organizaŃiilor sindicale au obligaŃia să
opteze pentru una din funcŃii;
d) le este permisă asocierea sindicală, fără excepŃie şi fără restricŃii.

20. FuncŃionarul public beneficiează:

a) numai de drepturi de personal;
b) numai de drepturi de funcŃiune;
c) oricare ar fi funcŃia publică pe care este învestit, de aceleaşi drepturi şi obligaŃii;
d) de drepturi de personal şi de drepturi de funcŃiune corespunzătoare funcŃiei pe care este
învestit.

21. În exercitarea atribuŃiilor care intră în componenŃa funcŃiei publice pe care este învestit,
funcŃionarul public:
a) beneficiază de protecŃia legii, instituŃia publică în care el îşi desfăşoară activitatea fiind
obligată să îi asigure protecŃie împotriva ameninŃărilor, violenŃelor, faptelor de ultraj cărora i-
ar putea cădea victimă în exercitarea funcŃiei sau în legătură cu aceasta;
b) este obligat să poarte uniformă, dacă legea impune acest lucru, uniformă pe care o primeşte
contra cost;
c) are dreptul să fie despăgubit de instituŃia publică dacă a suferit, din culpa acesteia, un
prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuŃiilor de serviciu;
d) trebuie să aibă asigurate condiŃii normale de muncă şi igienă, astfel încât să îi fie ocrotite
sănătatea şi integritatea fizică.

22. În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi

îngrijirea copiilor, raportul de serviciu al funcŃionarului public nu poate înceta şi nu poate fi
modificat decât:
a) din iniŃiativa conducătorului instituŃiei publice unde este creat raportul de serviciu;
b) prin înŃelegerea între părŃi, ca urmare a iniŃiativei conducătorului instituŃiei publice unde îşi
desfăşoară activitatea funcŃionarul;
c) din iniŃiativa funcŃionarului public în cauză.

23. Calitatea de funcŃionar public este incompatibilă cu:

a) calitatea de cadru didactic;
b) cu orice altă funcŃie publică, cu excepŃia calităŃii de cadru didactic;
c) cu orice funcŃie în regiile autonome, societăŃile comerciale sau în orice alte unităŃi cu scop
lucrativ.

24. FuncŃionarii publici:

a) nu pot fi demnitari;
b) cu excepŃia funcŃionarilor publici civili din ministerele privind apărarea naŃională, ordinea
publică şi siguranŃa naŃională, pot fi aleşi sau numiŃi pentru exercitarea atribuŃiilor ce compun
o demnitate publică, pe durata exercitării (cu excepŃia celei de consilier local sau de consilier
judeŃean, dacă funcŃionarul public nu face parte din aparatul propriu al consiliului local,
judeŃean ori din aparatul de specialitate al prefectului judeŃului respectiv) funcŃionarii publici
respectivi fiind suspendaŃi din funcŃia pe care o deŃin;
c) intră în corpul funcŃionarilor publici doar pe bază de recomandare de la ultimul loc de
muncă şi de acte de studii;
d) intră în corpul funcŃionarilor publici numai prin concurs organizat de instituŃia publică
interesată;
e) la intrarea în corpul funcŃionarilor publici, fără excepŃie, trebuie să fie învestiŃi pe o funcŃie
publică de debutant.

25. Conform prevederilor constituŃionale şi a celor din Codul administrativ, Guvernul

României:
a) are statutul de instituŃie publică a cărei legitimitate izvorăşte din modul de învestire;
b) are statutul de autoritate publică a cărei legitimitate izvorăşte din modul de învestire;
c) are statutul de instituŃie publică parte a executivului bicefal;
d) are statutul de autoritate publică parte a executivului bicefal.

26. Conform prevederilor Codul administrativ, Guvernul are rol:

a) de mediere, de reglementare, de reprezentare, de strategie;
b) de strategie, de legiferare, de administrare a proprietăŃii statului;
c) de strategie, de reglementare, de reprezentare, de administrare a proprietăŃii statului şi de
autoritate de stat.

27. Din modul de definire a Guvernului în articolul 1 din Legea nr. 90/2001 rezultă că
Guvernul are:
a) triplu rol, constând în aceea că asigură realizarea politicii interne şi externe a Ńării, exercită
conducerea generală a administraŃiei publice şi asigură funcŃionarea echilibrată şi dezvoltarea
sistemului naŃional economic şi social, precum şi racordarea acestuia la sistemul economic
mondial în condiŃiile promovării intereselor naŃionale;
b) rol politic al cărui conŃinut constă în faptul că asigură realizarea politicii interne şi externe a
Ńării şi asigură funcŃionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naŃional economic şi social,
precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiŃiile promovării
intereselor naŃionale şi rol administrativ al cărui conŃinut constă în faptul că exercită
conducerea generală a administraŃiei publice;
c) rol administrativ al cărui conŃinut constă în faptul că asigură realizarea politicii interne şi
externe a Ńării şi asigură funcŃionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naŃional economic
şi social, precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiŃiile promovării
intereselor naŃionale şi rol politic al cărui conŃinut constă în faptul că exercită conducerea
generală a administraŃiei publice.

28. În conformitate cu normele constituŃionale Guvernul este învestit :

a) prin numire făcută de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat
Guvernului de către Parlament;
b) prin hotărâre a Parlamentului României în care se consemnează rezultatul votului cu privire
la Programul de guvernare propus ;
c) prin vot direct, egal, secret şi liber exprimat.

29. CondiŃiile care trebuie îndeplinite de o persoană pentru a putea deveni membru al
Guvernului sunt:
a) să aibă cetăŃenia română şi domiciliul în Ńară, să aibă dreptul de a exercita drepturile
electorale şi să nu se găsească într-un caz de incompatibilitate;
b) să aibă numai cetăŃenia română, domiciliul în România, să nu fi suferit condamnări penale
şi să nu se afle într-un caz de incompatibilitate prevăzut de lege;
c) să aibă cetăŃenia română, domiciliul în Ńară, să se bucure de exerciŃiul drepturilor electorale,
să nu fi suferit condamnări penale, cu excepŃia situaŃiei când a intervenit reabilitarea.

30. În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2019 revocarea din funcŃia de membru al
Guvernului se face în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanŃă a postului:
a) prin hotărâre de Guvern, la propunerea prim-ministrului;
b) prin decret al Preşedintelui României, din iniŃiativa acestuia;
c) prin decret al Preşedintelui României, la propunerea prim-ministrului.

31. O.U.G. nr. 57/2019 prevede că şedinŃele Guvernului se convoacă şi sunt conduse:
a) prin rotaŃie de către un membru al Guvernului;
b) de cel mai vârstnic membru al Guvernului;
c) de prim-ministru.

32. Guvernul se întruneşte în şedinŃă:

a) lunar;
b) săptămânal;
c) săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

33. Guvernul răspunde:

a) penal şi politic;
b) numai politic;
c) penal, civil, contravenŃional şi politic.

34. Răspunderea politică a guvernului constă în:

a) asumarea consecinŃelor care decurg din aplicarea programului de guvernare;
b) obligaŃia prim-ministrului de a propune Preşedintelui României înlocuirea acelor membri ai
Guvernului care nu corespund funcŃiei pe care au fost învestiŃi;
c) demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de către Parlament, prin adoptarea
unei moŃiuni de cenzură, în condiŃiile prevederilor art. 113 şi 114 din ConstituŃia republicată.
35. Membrii Guvernului răspund penal:
a) de la întocmirea listei viitorului Guvern şi până la depunerea jurământului de către
membrii următorului Guvern;
b) pentru faptele săvârşite în exerciŃiul funcŃiei lor;
c) de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcŃiei conform prevederilor
constituŃionale.

36. Secretariatul General al Guvernului este:

a) instituŃie publică cu personalitate juridică în subordinea directă a prim-ministrului;
b) structură fără personalitate juridică aflată în subordinea directă a prim-ministrului;
c) autoritate publică a administraŃiei publice centrale.

37. Departamentul este:

a) o structură organizatorică fără personalitate juridică şi fără unităŃi în subordine, aflată în
subordinea prim-ministrului;
b) o structură organizatorică cu personalitate juridică dar fără unităŃi în subordine, aflată în
subordinea prim-ministrului;
c) o structură organizatorică fără personalitate juridică şi fără unităŃi în subordine, aflată în
subordinea ministrului de resort.

38. Pentru a fi posibilă funcŃionarea Consiliului Suprem de Apărare a łării este necesar să fie
prezenŃi:
a) cel puŃin 50% plus unu dintre membrii săi;
b) cel puŃin două treimi din numărul membrilor săi;
c) majoritatea membrilor săi.

39. Preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a łării este :

a) Preşedintele României;
b) prim-ministru;
c) ministrul apărării naŃionale.

40. Ministerele sunt:

a) organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale, cu personalitate juridică;
b) organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale care realizează politica
guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora, fără personalitate juridică;
c) conduse de miniştri.

41. Ocuparea funcŃiilor publice vacante se poate face:

a) concurs, modificarea raporturilor de serviciu, redistribuire într-o funcție publică vacantă,
alte modalități prevăzute expres de Codul administrativ;
b) prin promovare, transfer, redistribuire şi recrutare şi alte modalităŃii prevăzute expres de
lege;
c) numai prin concurs.

42. Jurământul de credinŃă pentru funcŃionarul public este:

a) opŃional, refuzul depunerii acestuia neproducând nici un efect;
b) condiŃie de legitimitate, nedepunerea jurământului având drept consecinŃă revocarea actului
de numire în funcŃie;
c) obligatoriu, trebuind a fi depus în faŃa conducătorului instituŃiei publice în termen de trei de
zile de la emiterea actului de numire în funcŃia publică definitivă.
43. Promovarea în grad profesional:
a) reprezintă un drept al funcŃionarului public;
b) este modalitatea de dezvoltare a carierei funcŃionarului prin ocuparea unei funcŃii publice
superioare vacante;
c) este modalitatea de dezvoltare a carierei funcŃionarului prin ocuparea unei funcții publice
de execuție de grad profesional imediat superior celui deținut, unei funcții publice de execuție
dintr-o clasă corespunzătoare studiilor absolvite, unei funcții publice din categoria înalților
funcționari publici vacante, ori a unei funcții publice de conducere vacante;
d) se face numai prin concurs;
e) se face prin concurs sau examen.

44. Evaluarea performanŃelor profesionale individuale ale funcŃionarilor publici:

a) este o procedură care are ca scop avansarea în gradele de salarizare, retrogradarea în
gradele de salarizare, promovarea într-o funcŃie publică, eliberarea din funcŃia publică ori
stabilirea cerinŃelor de formare profesională a fiecărui funcŃionar public;
b) reprezintă aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor
publici, prin compararea gradului și a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale și a
criteriilor de performanță stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv de către funcționarul
public;
c) concretizată în calificativele obŃinute de funcŃionari se are în vedere la promovarea într-o
funcție publică superioară, acordarea de prime, în condițiile legii, diminuarea drepturilor
salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanțelor profesionale
individuale, pentru funcționarii publici care au obținut calificativul "satisfăcător", eliberarea
din funcția publică.

45. FuncŃionarii publici răspund de îndeplinirea atribuŃiilor care le revin din funcŃia publică pe
care o deŃin sau prin delegare, conform Codului administrativ, răspunderea îmbrăcând
formele:
a) răspundere administrativă, civilă, penală;
b) răspundere politică, contravenŃională, răspundere disciplinară, răspundere civilă,
răspundere penală ;
c) răspundere contravenŃională răspundere disciplinară, răspundere civilă, răspundere penală.

46. Cazierul administrativ este:

a) un document eliberat de inspectoratele judeŃene de poliŃie, cuprinzând sancŃiunile
contravenŃionale aplicate unei persoane fizice;
b) un document eliberat de AdministraŃia financiară, în care sunt evidenŃiate sancŃiunile
aplicate pentru întârzieri în îndeplinirea îndatoririlor legale referitoare la plata impozitelor şi
taxelor;
c) un act care cuprinde sancŃiunile disciplinare aplicate funcŃionarului public şi care n-au fost
radiate în condiŃiile legii;
d) eliberat de AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici;
e) eliberat de instituŃia angajatoare;
f) eliberat la cererea funcŃionarului public interesat, la solicitarea conducătorului instituŃiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea funcŃionarul, la solicitarea preşedintelui comisiei de
disciplină şi a altor persoane prevăzute de lege.

47. SancŃiunile contravenŃionale sunt clasificate în:

a) sancŃiuni principale şi sancŃiuni secundare;
b) sancŃiuni principale, sancŃiuni secundare şi sancŃiuni complementare;
c) sancŃiuni principale şi sancŃiuni complementare.

48. Următoarele sancŃiuni contravenŃionale sunt principale:

a) avertismentul şi amenda contravenŃională;
b) prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii;
c) închisoarea contravenŃională;
d) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaŃiei de exercitare a
unei activităŃi şi blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităŃii agentului economic;
f) retragerea licenŃei sau a avizului pentru anumite operaŃiuni ori pentru activităŃi de comerŃ
exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinŃarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniŃială.

49. Amenda contravenŃională are caracter:

a) disciplinar;
b) administrativ;
c) civil;
d) penal.

50. Caracterul contravenŃional al faptei este înlăturat în cazul:

a) legitimei apărări;
b) invocării necunoaşterii legii datorită noutăŃii actului normativ;
c) stării de necesitate;
d) constrângerii fizice sau morale;
e) cazului fortuit;
f) iresponsabilităŃii şi beŃiei involuntare complete;
f) erorii de fapt;
g) infirmităŃii, dacă are legătură cu fapta săvârşită.

51. Pentru una şi aceeaşi contravenŃie:

a) se poate aplica numai o sancŃiune contravenŃională principală şi o sancŃiune
complementară;
b) se pot aplica numai sancŃiuni principale ori numai sancŃiuni complementare;
c) se poate aplica numai o sancŃiune contravenŃională principală şi una sau mai multe
sancŃiuni complementare.

52. Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenŃii sancŃiunea se aplică:
a) pentru toate faptele în bloc;
b) pentru fiecare contravenŃie;
c) pentru fapta care a prezentat cel mai mare pericol social.

53. Dacă la săvârşirea unei contravenŃii au participat mai multe persoane, sancŃiunea se va
aplica astfel:
a) tuturor persoanelor în bloc, distribuindu-li-se cote egale din sancŃiune;
b) tuturor persoanelor în bloc, distribuindu-li-se cote proporŃionale cu contribuŃia la săvârşirea
faptei;
c) fiecăreia separat.

54. Minorul care nu a împlinit 14 ani:

a) nu răspunde contravenŃional;
b) răspunde contravenŃional, dar minimul şi maximul amenzii stabilite în actul normativ
pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate;
c) nu poate fi sancŃionat cu prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii.

55. Cauzele care înlătură caracterul contravenŃional al faptei se constată:

a) de către agentul constatator;
b) de conducătorul organului din care face parte agentul constatator, la sesizarea
contravenientului;
c) numai de instanŃa de judecată.

56. Emiterea unui act normativ prin care o faptă nu mai este considerată contravenŃie are
următoarele consecinŃe:
a) fapta nu se mai sancŃionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a
noului act normativ;
b) fapta va fi sancŃionată, conform principiului neretroactivităŃii legii.

57. Emiterea unui act normativ prin care se modifică sancŃiunile contravenŃionale produce, în
legătură cu contravenŃiile săvârşite anterior, următorul efect:
a) nu va influenŃa sancŃiunea aplicată deoarece actul respectiv produce efecte numai pentru
viitor;
b) dacă sancŃiunea prevăzută în noul act normativ este mai gravă, contravenŃia va fi
sancŃionată c) conform dispoziŃiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia, iar
dacă sancŃiunea este mai uşoară se va aplica cel nou.

58. Aplicarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale se prescrie în:

a) termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei;
b) termen de 6 luni de la data constatării faptei;
c) termen de 3 ani, termen general de prescripŃie;
d) termen de 6 luni de la data constatării faptei numai în cazul infracŃiunilor continue;
e) orice termen de prescripŃie stabilit prin lege specială.

59. Executarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale se prescrie:

a) dacă procesul-verbal de constatare a contravenŃiei nu a fost comunicat contravenientului în
termen de o lună de la data aplicării sancŃiunii;
b) în termen de 2 ani de la data aplicării.

60. AgenŃi constatatori în cazul săvârşirii unor contravenŃii pot fi:

a) numai ofiŃerii şi subofiŃerii din cadrul Ministerului AdministraŃiei şi Internelor, special
abilitaŃi;
b) primarii;
c) ofiŃeri şi subofiŃeri din cadrul Ministerului AdministraŃiei şi Internelor, special abilitaŃi;
d) persoane împuternicite de miniştri, de prefecŃi, de primari, de preşedinŃi ai consiliilor
judeŃene, de conducători ai autorităŃilor administraŃiei publice centrale (alŃii decât miniştri), de
primarul general al Municipiului Bucureşti, de alte persoane prevăzute în legi speciale.

61. Procesul-verbal de constatare este nul dacă:

a) au existat obiecŃiuni ale făptuitorului şi agentul constatator nu le-a consemnat la rubrica
"Alte menŃiuni";
b) lipsesc numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele
contravenientului sau denumirea şi sediul persoanei juridice contraveniente, fapta, data
comiterii ei, semnătura agentului constatator;
c) lipseşte semnătura persoanei sancŃionate contravenŃional.

62. Semnătura agentului care a constatat săvârşirea unei contravenŃii şi semnătura

contravenientului trebuie să fie prezente în procesul-verbal de constatare:
a) numai la sfârşitul acestuia;
b) pe fiecare pagină;
c) numai dacă este prezent şi contravenientul, în caz contrar fiind suficientă semnătura unui
martor, precizându-se datele acestuia din actul de identitate şi cu precizarea că martor nu
poate fi un alt agent constatator.

63. Prefectura este:

a) instituŃie publică având personalitate juridică;
b) organ de specialitate al administraŃiei publice centrale constituit în fiecare judeŃ;
c) autoritate administrativă autonomă;
d) denumirea sediului instituŃiei prefectului.

64. Oficiile prefecturale se organizează:

a) prin ordin al prefectului;
b) prin hotărâre a Guvernului României;
c) prin ordin al ministrului administraŃiei şi internelor;
d) cu avizul conform al Ministerului AdministraŃiei şi Internelor;
e) numai în judeŃele cu suprafaŃă întinsă, cu localităŃi numeroase sau care sunt amplasate la
distanŃe mari faŃă de reşedinŃa judeŃului sau în aglomerări urbane;
f) în zonele economice defavorizate;
g) în orice judeŃ.

65. Prefectul conduce:

a) serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraŃiei
publice centrale din unităŃile administrativ-teritoriale;
b) serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraŃiei
publice centrale din unităŃile administrativ-teritoriale.
c) serviciile publice înfiinŃate de autorităŃile administraŃiei publice locale şi judeŃene.

66. Capacitatea juridică de drept public a instituŃiei prefectului se exercită:

a) de către prefect sau subprefect, în temeiul legii;
b) de către prefect şi orice persoană desemnată de acesta;
c) în exclusivitate de către prefect.

67. Autonomia locală este exercitată de către:

a) consilii locale, primării şi consilii judeŃene;
b) consilii locale, primari şi consilii judeŃene;
c) consilii locale şi consilii judeŃene.

68. CompetenŃele şi atribuŃiile autorităŃilor din cadrul instituŃiilor care formează administraŃia
publică se stabilesc:
a) prin hotărâre a fiecărei autorităŃi, adoptată în prima şedinŃă;
b) prin ordin al ministrului administraŃiei şi internelor;
c) prin hotărâre a guvernului;
d) numai prin lege.

69. NoŃiunea de ales local se referă la:

a) consilieri locali, consilieri judeŃeni şi primari;
b) primar şi preşedintele consiliului judeŃean;
c) conducătorii serviciilor publice deconcentrate.

70. ŞedinŃele consiliului local sunt:

a) şedinŃe ordinare săptămânale;
b) şedinŃe ordinare lunare;
c) şedinŃe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la cererea primarului sau a cel puŃin o
treime din numărul membrilor consiliului.

71. Lucrările şedinŃelor consiliului local sunt:

a) secrete;
b) publice;
c) publice, cu excepŃia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să
se desfăşoare cu uşile închise.

72. În exercitarea atribuŃiilor care îi revin consiliul local adoptă:

a) hotărâri;
b) decizii;
c) regulamente;
d) instrucŃiuni;
e) ordine;
f) dispoziŃii.

73. Raportul de activitate al consilierului local se prezintă:

a) lunar;
b) semestrial;
c) anual;
d) la predarea mandatului.

74. Dizolvarea de drept a consiliului local intervine:

a) dacă a adoptat într-un interval de cel mult 6 luni, cel puŃin trei hotărâri care au fost anulate
de instanŃa de contencios administrativ prin hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;
b) în cazul în care nu s-a întrunit timp de 4 luni consecutive;
c) dacă nu a fost adoptată în 3 şedinŃe ordinare consecutive nici o hotărâre;
d) dacă nu a fost adoptată nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe
durata a patru luni calendaristice consecutive;
e) în situaŃia în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate
completa prin supleanŃi.

75. Mandatul de consilier se suspendă de drept:

a) în cazul în care acesta a fost arestat preventive sau se află în arest la domiciliu;
b) în cazul demisiei;
c) în cazul apariŃiei unui caz de incompatibilitate;
d) în cazul absenŃei nemotivate de la trei şedinŃe ordinare consecutive ale consiliului local;
e) în cazul în care a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau
de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinătate.

76. În exercitarea atribuŃiilor sale, primarul emite:

a) dispoziŃii cu caracter normativ sau individual;
b) decizii cu caracter normativ sau individual;
c) ordine;
d) hotărâri cu caracter normativ sau individual.

77. Primăria este:

a) persoană juridică de drept public;
b) nereglementată constituŃional;
c) o structură funcŃională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile
consiliului local şi dispoziŃiile primarului;
d) reglementată numai prin art. 5 din Codul administrativ.

78. În exercitarea atribuŃiilor care îi revin, consiliul judeŃean adoptă:

a) hotărâri, adoptate cu votul majorităŃii celor prezenŃi, dacă prin lege sau prin regulamentul
de organizare şi funcŃionare a consiliului nu se cere altă majoritate;
b) decizii, adoptate cu votul a două treimi din numărul consilierilor prezenŃi;
c) dispoziŃii, adoptate cu votul a jumătate plus unu dintre consilierii prezenŃi.

79. Consiliul Suprem de Apărare a łării este:

a) autoritate administrativă autonomă;
b) organ de specialitate constituit în subordinea Ministerului Apărării NaŃionale;
c) organism consultativ constituit pe lângă Parlament;
d) organ colegial având rol de consiliere a Preşedintelui României în probleme militare.

80. Actele emise de Consiliul Suprem de Apărare a łării în exercitarea atribuŃiilor sale sunt:
a) decizii;
b) hotărâri;
c) dispoziŃii.

81. Preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a łării este :

a) Preşedintele României;
b) primul-ministru;
c) ministrul apărării naŃionale.

82. Pentru a fi posibilă funcŃionarea Consiliului Suprem de Apărare a łării este necesar să fie
prezenŃi:
a) cel puŃin 50% plus unu dintre membrii săi;
b) cel puŃin două treimi din numărul membrilor săi;
c) majoritatea membrilor săi.