Școala Națională de Studii Poltice și Administrative

Facultatea de Administrație Publică

TESTE GRILĂ PENTRU

PREGĂTIREA
EXAMENULUI DE LICENȚĂ LA
SPECIALIZAREA
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
- 2023 -
Tema 1. Puterea executivă în statul de drept
1.1. Principii, competențe, autorităţi
1.2. Interferența puterilor în statul de drept
1.3. Statutul funcționarilor publici

1. Interferenţa între puterile statului se bazează pe:

a) principiul separaţiei şi echilibrului puterilor
b) principiul suveranităţii poporului
c) principiul unicităţii puterilor
2. Delegarea legislativă constă în:
a) transferarea competenţei legislative de la Parlament la Preşedinte, în anumite condiţii
prevăzute de lege
b) sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea unor proiectede
legi
c) transferarea competenţei legislative de la Parlament la Guvern, în anumite condiţii,
prevăzute de lege
3. Priveşte raporturile dintre Parlament şi Guvern, adoptarea sau respingerea sa semnificând
retragerea sau menţinerea încrederii acordate Guvernului:
a) moţiunea simplă
b) moţiunea de cenzură
c) ordonanţa de urgenţă
4. Potrivit acestui principiu, administraţia are obligaţia de a îmbunătăţi continuu prestarea
serviciului public:
a) principiul eficacităţii
b) principiul continuităţii
c) principiul adaptabilităţii
5. Este acel tip de competenţă care desemnează sfera şi natura atribuţiilor unui organ al
administraţiei publice:
a) competenţa materială
b) competenţa teritorială
c) competenţa personală
6. ______ sunt independente faţă de guvern, nefiind faţă de acesta în raporturi de subordonare,
de autoritate sau de coordonare.
a) autoritatile administratiei publice locale
b) autorităţile tehnice ale administraţiei publice
c) autorităţile administrative autonome
7. Funcţia executivă a statului poate fi dusă la îndeplinire şi de alţi angajaţi sau funcţionari cu
statut particular între care regăsim şi:
a) înaltul funcționar public
b) funcționarul public de conducere
c) executorul judecătoresc
8. Funcționarii publici de ______ sunt cei care organizează, coordonează, îndrumă și controlează
activitățile care implică exercitarea prerogativelor de putere publică sub autoritatea unui
funcționar ierarhic sau a unui demnitar.
a) funcționarul de execuție
b) funcționarul de conducere
c) înaltul funcționar public
9. Este înalt funcţionar public:
a) Ministrul
b) Primarul
c) Inspectorul guvernamental
Tema 2. Actele juridice – formă de manifestare a autorităților publice
2.1. Actul normativ
2.2. Actul administrativ
2.3. Contractul administrativ – act de gestiune a domeniului public

1. Legile organice sunt considerate prelungiri ale dispoziţiilor constituţionale şi se adoptă cu:
a) votul majorităţii membrilor fiecărei Camere
b) votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră
c) votul a 3/4 din numărul membrilor fiecărei Camere
2. Pot fi iniţiate de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din
numărul deputaţilor sau al senatorilor şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
a) legile ordinare
b) legile organice
c) legile constituţionale
3. Alegeţi enunţul corect:
a) potrivit Constituţiei României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului,
deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de
vot
b) potrivit Constituţiei României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului,
deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de
vot
c) potrivit Constituţiei României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului,
deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de
vot
4. Autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul, în absenţa căruia nu poate emite actul
administrativ, dar nu este obligată să urmeze avizul acordat, putând să adopte altă soluţie
decât cea conţinută în aviz, dacă acesta este un:
a) aviz conform
b) aviz consultativ
c) aviz facultativ
5. Sunt considerate acele acte emise de organele de jurisdicţie ce funcţionează în cadrul
organelor administraţiei publice competente să soluţioneze anumite conflicte juridice.
a) acte administrative jurisdicţionale
b) acte administrative
c) acte judecătoreşti
6. Revocarea actului administrativ reprezintă:
a) operaţiunea juridică prin care încetează, temporar, efectele juridice ale actelor
administrative
b) operaţiunea juridică prin care autoritatea administrativă, emitentă a actului, îşi retrage
propriul act
c) situaţia de încetare definitivă a efectelor actului administrativ prin emiterea/adoptarea
unui nou act administrativ
7. Cel mai des utilizat contract pentru exploatarea serviciilor publice din România, în special a
celor locale este:
a) contractul de locație de gestiune
b) contract de concesiune
c) contract de arendă
8. Obiectul contractului administrativ îl constituie:
a) prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrări publice
b) punerea în valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrări publice
c) prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrări publice, punerea în valoare a
unui bun public sau o achiziţie publică
9. Acţiunea împotriva procedurii de încheiere a unui contract administrativ, de regulă, se
îndreaptă la:
a) instanţa de contencios administrativ
b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c) instanţa de drept comun.

Tema 3. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prin mecanisme

non-jurisdicționale
3.1. Cetățenia
3.2. Răspunderea administrativă
3.3. Controlul non-jurisdicţional al activităţii administraţiei publice

1. Reprezintă unul dintre principiile cetăţeniei române:

a) separaţia şi echilibrul puterilor în stat
b) dobândeşte automat cetăţenia română indiferent de locul naşterii sale, copilul ai cărui
părinţi sau numai unul dintre ei, este cetăţean român
c) căsătoria poate produce efecte juridice asupra cetăţeniei soţilor
2. Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cetăţeanului străin sau persoanei fără cetăţenie
dacă îndeplineşte mai multe condiţii. Una dintre aceste condiţii este:
a) a împlinit vârsta de 21 ani
b) s-a născut şi domiciliază, la data cererii pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut
pe acest teritoriu, domiciliază, în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel
puţin 1 an
c) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate
pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român
3. Cetăţenia română se dobândeşte prin:
a) exclusiv, prin naştere
b) naştere, adopţie şi căsătorie
c) naştere, adopţie şi acordare la cerere
4. Răspunderea administrativ-contravenţională va fi atrasă de săvârşirea unei:
a) infracţiuni
b) abateri disciplinare mai grave
c) fapte calificate de lege drept contravenţie
5. Sancţiunile care pot fi aplicate în cazul abaterilor administrativ disciplinare îmbracă mai
multe modalităţi, cum ar fi:
a) amenda
b) avertismentul
c) dizolvarea unui organ numit
6. Răspunderea administrativă este:
a) identică cu responsabilitatea
b) o formă de asigurare a ordinii de drept
c) un mod de intimidare a funcţionarilor publici.
7. Autorităţile administraţiei publice controlează actele administrative:
a) numai sub aspectul legalităţii lor
b) numai sub aspectul oportunităţii lor
c) atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii
8. Recursul graţios este:
a) declanşat din oficiu
b) declanşat printr-o reclamaţie/petiţie
c) declanşat de procurorul general al României
9. Controlul extern exercitat de autorităţi administrative sau structuri specializate din afara
autorităţii administrative poate îmbrăca următoarele forme:
a) control ierarhic şi de specialitate
b) controlul intern şi bugetar
c) controlul managerial intern
Tema 4. Mecanisme și procese specifice managementului public
4.1. Procesele de management: definiție, caracteristici, faze
4.2. Funcțiile procesului de management (previziune, organizare, antrenare-declanşare a
acţiunii, coordonare şi control-reglare): definire și caracteristici
4.3. Procesul decizional. Decizia în sectorul public (Mediul de luare a deciziei, Mecanismele de
luare a deciziei, Tipologia deciziilor, Abordări ale deciziei publice)

1. Procesul de management reprezintă:

a) Ansamblul șefilor, proceselor, acţiunilor prin care se determină obiectivele
organizaţiei, resursele şi procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanţii proceselor de muncă
b) Ansamblul fazelor, proceselor, acţiunilor prin care se determină obiectivele
organizaţiei, resursele şi procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanţii proceselor de muncă
c) Ansamblul fazelor, problemelor, acţiunilor prin care se determină obiectivele
organizaţiei, resursele şi procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanţii proceselor de muncă
2. Fazele procesului de management sunt:
a) Faza previzională, faza de operaționalizare și faza finală
b) Faza de început, faza de mijloc și faza finală
c) Faza de executare, faza de operaționalizare și faza de integrare
3. Fazele procesului de management sunt caracterizate prin următoarele corelaţii:
a) Faza previzională şi managementul de tip previzional; faza de operaţionalizare şi
managementul de tip strategic şi faza finală şi managementul de tip operaţional
b) Faza previzională şi managementul de tip previzional; faza de operaţionalizare şi
managementul de tip operativ şi faza finală şi managementul de tip post-operativ
c) Faza previzională şi managementul strategic; faza de operaţionalizare şi
managementul de tip tactic şi faza finală şi managementul de tip post-operativ
4. Prognoza furnizează factorilor de decizie:
a) Soluții cu caracter strategic, a căror aplicare este imperativă
b) Soluţii cu caracter strategic, reprezentând căi posibile de urmat fără a avea un caracter
imperativ
c) Soluții cu caracter general, care au rol pur informativ
5. Funcţia de organizare se defineşte prin:
a) Corelarea, sincronizarea în timp şi spaţiu a diverselor activităţi desfăşurate de
personalul în subordine
b) Procesul de capacitare prin motivare, de către conducători a colaboratorilor săi, de a
participa la realizarea obiectivelor previzionate
c) Totalitatea acţiunilor întreprinse în vederea realizării misiunii organizaţiei, a
obiectivelor generale şi specifice acesteia prin utilizarea cu maximă de eficienţă a
mijloacelor şi resurselor organizaţiei
6. Fazele controlului din cadrul funcţiei de control-reglare sunt:
a) Măsurarea realizărilor, compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite,
determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate, efectuarea corecţiilor
b) Măsurarea realizărilor, determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate,
efectuarea corecţiilor
c) Măsurarea realizărilor, compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite,
determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate
7. După criteriul certitudinea realizării obiectivelor, decizia se clasifică în:
a) Decizii sigure, decizii de risc, decizii unice
b) Decizii certe, decizii de risc, decizii incerte
c) Decizii clare, decizii de risc, decizii incerte
8. Care sunt cele două modele ale mecanismelor de luare a deciziei întâlnite în practică:
1. Modelul ”analogic” și Modelul ”inteligență-modelare-alegere”
2. Modelul piramidal tradițional și Modelul ”analogic”
3. Modelul celor trei niveluri și Modelul ”inteligență-modelare-alegere”
9. Ce abordare a deciziei publice permite managerilor să ia decizii raţionale în maniera cea mai
eficientă, economică şi efectivă:
a) Abordarea juridică
b) Abordarea managerială
c) Abordarea politică

Tema 5. Administrarea creanțelor fiscale, impozitare şi bugete publice

5.1. Administrarea creanțelor fiscale
5.2. Impozitele și principiile impunerii
5.3. Bugete publice – principii, elaborare și execuție

1. Stabilirea obiectului impozitului are ca scop:

A. constatarea materiei impozabile
B. stabilirea contribuabilului
C. evaluarea materiei impozabile
a) A, B
b) A, C
c) B, C
2. Lichidarea impozitului reprezintă:
a) determinarea dimensiunii materiei impozabile
b) încasarea impozitelor de către organele specializate ale statului
c) calculul sumei datorate de către fiecare contribuabil
3. Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execuției bugetare:
a) în care ordonatorul de credite verifică existența dreptului creditorului, determină sau
verifică realitatea și cuantumul obligației de plată și verifică condițiile de exigibilitate
ale obligației de plată pe baza documentelor justificative
b) prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani rezultată în
urma îndeplinirii condițiilor stipulate într-un angajament legal în limita creditelor de
angajament aprobate
c) prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului
financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor
4. Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și
cheltuielile:
a) primăriilor
b) prefecturilor
c) unităților administrativ-teritoriale
5. Care dintre următoarele trăsături caracterizează regula de neafectare a veniturilor bugetare?
A. ansamblul resurselor este afectat pentru acoperirea ansamblului cheltuielilor
B. depersonalizarea veniturilor bugetare
C. repartizarea veniturilor financiare pe destinațiile cheltuielilor nu implică
egalitatea dintre un anumit venit și o anume cheltuială
D. un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anume cheltuieli
a) A, C
b) B
c) B, C, D
6. Ca fază a execuției bugetare, angajarea constă în:
a) asumarea, de către instituția publică, a obligației de a plăti o sumă de bani
b) emiterea unui ordin de plată
c) stabilirea sumei datorate beneficiarului
 7. Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrativ fiscale pot fi
atacate la:
a) Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
b) judecătorie
c) instanţa de contencios administrativ
8. Plătitor al obligaţiei fiscale poate fi:
a) numai persoana care, în numele debitorului, are obligaţia de a plăti sau de a reţine
sume datorate de acesta bugetului consolidat
b) numai debitorul
c) debitorul sau persoana care, în numele debitorului, are obligaţia de a reţine şi de a
plăti sume datorate de acesta bugetului public
9. Cheltuielile efectuate cu executarea silită fiscală sunt în sarcina şi trebuie suportate de:
a) creditorul fiscal
b) debitorul fiscal
c) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – A.N.A.F.

Tema 6. Managementul serviciilor și achizițiilor publice

6.1. Gestiunea directă a serviciilor publice
6.2. Gestiunea delegată a serviciilor publice
6.3. Externalizarea serviciilor publice prin proceduri de achiziții publice

1. Elementele specifice unui serviciu public, în teoria clasică, sunt:

a) elementul organic, elementul material și elementul juridic
b) elementul tehnic, elementul material și legislația
c) elementul organic și elementul juridic
2. Principiile clasice ale serviciului public, sistematizate în teoria lui L. Rolland, sunt:
a) descentralizarea, deconcentrarea și subsidiaritatea serviciilor publice
b) egalitatea de tratament a utilizatorilor, continuitatea serviciului, mutabilitatea sau
adaptabilitatea serviciului public
c) eficiența, eficacitatea și economicitatea serviciilor publice
3. O autoritatea publică poate alege să gestioneze ea însăşi un serviciu public, utilizând propriul
personal şi propriile bunuri. Este vorba de ceea ce numim:
a) gestiune directă
b) gestiune delegată
c) gestiune semidirectă
4. În sistemul francez, noţiunea de serviciu public se conturează pe baza unei decizii a
Tribunalului de conflicte din 1873 intitulată:
a) Decizia Blanco
b) Decizia Guichard
c) Decizia Henriette
5. Înfiinţarea serviciilor publice se poate realiza prin acte de autoritate ale:
a) Guvernului
b) unui ministru
c) primarului
6. Potrivit legislației actuale, autoritatea public tutelară a întreprinderii publice, în consultare cu
orice acţionari reprezentând, individual sau împreună, 5% din capitalul social al întreprinderii
publice, stabileşte performanţele aşteptate de la organele de administrare şi conducere ale
întreprinderii publice prin:
a) scrisoarea de garanție
b) scrisoarea de așteptări
c) documetul de politică public
7. Documentația de atribuire este formată din:
a) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați, caietul de sarcini, proiectul de
contract și formulare/modele de documente;
b) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați, caietul de sarcini, proiectul de
contract;
 c) caietul de sarcini, proiectul de contract și formulare/modele de documente;
8. Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, obligativitatea de a preveni, identifica și remedia
situațiile de conflict de interese, revine:
a) autorității contractante;
b) furnizorului de servicii de achiziții;
c) operatorului economic.
9. Etapa de organizare a procedurii de atribuire a contractului începe prin:
a) transmiterea documentației de atribuire în SEAP;
b) identificarea necesităților și elaborarea referatelor de necesitate;
c) aprobarea de către conducătorul autorității contractante a documentațiai de atribuire.

Tema 7. Controlul jurisdicțional al administrației publice

7.1. Părțile participanete în procesul de contencios administrativ și obiectul acțiunilor în contencios
administrativ
7.2. Procedura în fața instanțelor de contencios administrativ
7.3. Executarea hotararilor judecatoresti in contenciosul administrativ

1. În baza dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiţie, următoarele
categorii de acte:
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern şi Preşedintele României
b) actele de comandament cu caracter militar
c) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control parlamentar
2. AgențiaNatională a FuncționarilorPublici, poateatacaîncontenciosadministrativ:
a) orice act administrativ considerat nelegal al administrației publice locale
b) actele autorităților centrale și locale prin care se încalcă legislația funcției publice
c) numai actele autorităților locale privind legislația funcției publice
3. Calitatea de reclamant în litigiile de contencios administrativ o poate avea:
a) numai o persoană fizică
b) numai o persoanăjuridică
c) atât o persoanăfizică, câtşi o persoană juridică
4. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios administrativ:
a) poate să anuleze actul administrativ
b) poate să suspende actul administrativ
c) poate proceda la repararea daunelor
5. Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile administrației publice
locale şi judeţene, se soluţionează de către:
a) tribunalele administrativ-fiscale
b) judecătorii
c) Curţi de Apel
6. Constatarea nelegalităţii actelor administrative normative sau individuale supuse judecăţii
echivalează cu:
a) anularea lor
b) inexistenţa lor
c) suspendarea lor
7. Instanţa de executare a unei hotărâri pronunțată în contenciosul administrativ este:
a) instanţa care a soluționat fondul litigiului
b) instanţa de recurs
c) Înalta Curte de Casație și Justiție
8. În cazul inexisteței unui termen în cadrul unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă
împotriva unei autorități publice, executarea hotărârii se va face de bună voie într-un termen
de:
a) 15 zile
b) 30 zile
c) 20 zile
 9. Conducătorul autorităţii publice se poate îndrepta împotriva celor vinovaţi de neexecutarea
hotărârii, potrivit dreptului comun, prin:
a) acțiune în anulare
b) acțiune în executare
c) acțiune în regres

Tema 8. Procesul politicilor publice

8.1. Aranjamente structurale asociate politicilor publice;
8.2. Implementarea politicilor publice;
8.3. Evaluarea politicilor publice.

1. Procesul de măsurare și comparare continuă a procesului politicii publice cu procesele

politicilor similare din diferite state ale Europei sau din lume poartă denumirea de:
a) Îmbunătățire continuă
b) Evaluare ex-ante
c) Benchmarking
2. Rezultatele benchmarking-ului sunt limitate de o serie de factori, printre care:
a) Dificultatea identificării unui sistem ale cărui variabile relevante să fie similare
b) Imposibilitatea identificării unor practici performante
c) Diferențele lingvistice
3. Printre modalitățile formalizate de colectare a informațiilor utilizate în evaluare se numără:
a) Statisticile pe produs, previziunile, analiza politică
b) Analizele de piață, prognozele, anchetele tehnologice
c) Interviurile, statisticile pe produs, anchetele publice
4. Structura de rețea a fost promovată și la nivelul sistemelor de guvernare ca oportunitate de
implicare a ………………….., dar și a altor entități participante la procesul de elaborare a
politicilor publice:
a) Vocii grupurilor de interese
b) Vocii colectivității
c) Vocii guvernamentale
5. Transformarea ierarhiei tradiționale într-o structură de rețea conduce la:
a) Hiperbirocrație
b) Crearea unor locuri comune de formulare a problemelor și căutare a soluțiilor în
cadrul cărora pot fi exprimate o varietate de idei
c) Anarhie
6. Din perspectiva sistemelor de guvernare structurate în rețea, formularea și implementarea
politicilor sunt conceptualizate ca procese:
a) Interactive
b) Închise
c) Independente
7. O evoluție remarcabilă din perspectiva dezvoltării proceselor politicilor publice la care
participă o au organizațiile care au:
a) cultură adaptivă
b) cultură bazată pe niveluri ierarhice
c) cultură arhaică
8. În dezvoltarea procesului politicilor publice pot apărea următoarele bariere:
a) Cognitivă, de resurse, comportamentală și culturală
b) Financiară, rațională și comportamentală
c) Culturală, instituțională și rațională
9. Pe măsură ce birocrația își extinde dimensiunea și complexitatea, construcția unei organizații
care învăță devine:
a) Posibilă
b) Puțin posibilă
c) Imposibilă
Tema 9. Obligaţiile profesionale ale funcţionarilor publici în raport cu beneficiarii serviciilor
publice
9.1. Obligațiile funcționarilor publici prevăzute în statutul funcționarilor publici
9.2. Obligația funcționarilor publici stabilite prin codul de conduită
9.3. Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea funcțiilor și demnităților
publice.

1. Conform Statutului funcționarilor publici, la numirea într-o funcție publică, precum și la

încetarea raportului de serviciu, funcționarii publici sunt obligați să:
a) prezinte conducatorului autorității sau instituției publice declarația de avere
b) înceteze orice activitate politică desfășurată anterior numirii în funcția publică
c) să renunțe la calitatea de membrii în cadrul partidelor politice
2. În exercitarea funcției publice:
a) funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine propunerile și inițiativele
motivate ale personalului din subordine
b) funcționarii publici de conducere au obligația de a justifica cheltuielile realizate de
personalul din subordine în desfășurarea activității
c) funcționarii publici de conducere trebuie să vegheze la evitarea incompatibilităților pentru
funcționarii publici din subordine
3. În desfășurarea activității stabilite prin fișa postului:
a) funcționarii publici au obligația de a rezolva lucrarile repartizate, in termenele stabilite de
catre superiorii ierarhici conform indicațiilor primite
b) funcționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii
ierarhici, lucrările repartizate
c) funcționarii publici au obligația de a rezolva cu prioritate lucrările repartizate privind
persoanele defavorizate
4. Obiectivele codului de conduită ale funcționarilor publici sunt:
a) stabilește drepturile și obligațiile funcționarilor publici în exercitarea funcției publice
b) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici
c) stabilește regimul incompatibilităților și conflictelor de interese în exercitarea funcției
publice
5. În activitatea și manifestările publice funcționarii publici:
a) au libertatea de exprimare profesională neîngrădită manifestată conform propriei
conștiințe
b) respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducătorul autorității
publice
c) să nu exprime opinii personale în cadrul dezbaterilor publice
6. În procesul de luare a deciziilor funcționarii publici
a) să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial
b) să respecte indicațiile funcționarilor publici de conducere în baza principiului organizării
ierarhice a administrației publice
c) să aprecieze aspectele de oportunitate conform propriilor convingeri și opinii de politică
publică
7. Conflictul de interese reprezintă
a) situația în care persoana ce exercită o demnitate publica sau o funcție publică are un
interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu
obiectivitate a atributiilor care ii revin
b) situația în care un funcționar public își exercită atribuțiile de serviciu pentru favorizarea
unor persoane în scopul obținerii de foloase materiale
c) interdicția de a cumula o funcție publică cu o funcție privată sau o altă funcție în cadrul
unei autorități publice
8. Funcționarul public este în conflict de înterese dacă se află în una dintre următoarele situații
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la
persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial
b) participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici cu
care are relații cu caracter patrimonial
 c) are o activitate de conducere în cadrul unui partid politic care îi afectează independența în
exercitarea funcției publice
9. Răspunderea legală directă pentru conflict de interese poate fi:
a) administrativ-disciplinară sau penală
b) administrativ-patrimonială și disciplinară
c) administrativ-contravențională și penală

VARIANTE CORECTE:

Tema 1: 1a, 2c, 3b, 4c, 5a, 6c, 7c, 8b, 9c.
Tema 2: 1a, 2c, 3c, 4b, 5a, 6b, 7b, 8c, 9a.
Tema 3: 1b, 2c, 3c, 4c, 5a, 6b, 7c, 8b, 9a.
Tema 4. 1b, 2a, 3b, 4b, 5c, 6a, 7b, 8a, 9b.
Tema 5: 1b, 2c, 3a, 4c, 5b, 6a, 7c, 8c, 9b.
Tema 6: 1a, 2b, 3a, 4a, 5a, 6b, 7a, 8a, 9a.
Tema 7: 1b, 2b, 3c, 4a, 5a, 6a, 7a, 8b, 9c.
Tema 8. 1c, 2a, 3b, 4b, 5b, 6a, 7a, 8a, 9c.
Tema 9: 1a, 2a, 3b, 4b, 5b, 6a, 7a, 8a, 9a.