Bazele administraţiei publice- Subiecte posibile examen(2023-rezolvate)

1. Explicați evoluția funcțiilor administrației statului.

Odată cu începerea pregătirilor pentru aderarea la UE, Administrația publică din România a
cunoscut o serie de reale transformări, determinate în principal de patru factori: descentralizarea
administrativă și financiară a statului, integrarea României în UE, consolidarea statului bunăstării și, în
sfârșit, privatizarea întreprinderilor publice.

2. Explicați conceptul de administrație funcțională.

Administrația funcțională regrupează organisme descentralizate din punct de vedere funcțional

față de ministere, care au personalitate juridică proprie sau formule intermediare precum organismele
autonome și companiile publice. Aceste formule organizatorice și financiare asigură o mai mare
flexibilitate decât în cazul administrației centrale și evită presiunea juridică excesivă ce se exercită
asupra acesteia din urmă, precum și dificultatea de a realiza o gestiune eficace și eficientă.

3. Explicați conceptul de administrație periferică.

Administrația periferică reprezintă o prelungire teritorială a administrațiilor care au competențe
asupra unei mari părți a teritoriului. În România, administrația periferică se traduce prin existența
instituției prefectului, care potrivit Constituției, este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

4. Explicați conceptul de administrație de susținere.

Administrația de susținere cuprinde:

 Parlamentul și serviciile parlamentare;
 Curtea Constituțională și serviciile aflate la dispoziția sa;
 Avocatul Poporului și serviciile aflate la dispoziția sa;
 Curtea de Conturi;
 Consiliul Economic și Social;
 Consiliul Legislativ;
 Consiliul Superior al Magistraturii.

5. Explicați care sunt ramificațiile administrației statului.

Ramificațiile administrației statului sunt: Administrația teritorială de stat/periferică (care

reprezintă o prelungire teritorială a administrațiilor care au competențe asupra unei mari părți a
teritoriului) și Administrația exterioară (prin care înțelegem totalitatea misiunilor diplomatice,
permanente și speciale, a reprezentanțelor și misiunilor permanente, a delegațiilor, oficiilor consulare,
dar și a altor organisme care acționează în exteriorul țării, așa cum sunt institutele culturale românești
din străinătate).

6. Administraţia exterioară.

Prin administrație exterioară înțelegem totalitatea misiunilor diplomatice, permanente și

speciale, a reprezentanțelor și misiunilor permanente, a delegațiilor, oficiilor consulare, dar și a altor
organisme care acționează în exteriorul țării, așa cum sunt institutele culturale românești din străinătate.

7. Explicați conceptul de autorități administrative autonome.

Autoritățile administrative autonome reprezintă alte organe ale administrației publice centrale
de specialitate și fac parte din administrația centrală de specialitate. Autoritățile administrative
autonome se află în relații de colaborare cu Guvernul.
8. Arătați care sunt caracteristicile autorităților administrative și ale instituțiilor care alcătuiesc aparatul
administrativ.
 a)
Caracteristicile autorităților administrative:
 Sunt, de regulă, alcătuite din persoane numite și, mai rar, alese în funcție;
 Funcționarii acestor autorități sunt subordonați ierarhic, fiind revocabili din funcție;
 Prin activitatea lor, autoritățile administrative asigură punerea în executare și executarea în
mod concret a legilor, procesul activității executive incluzând, astfel, adoptarea și emiterea
de acte cu caracter normativ, emiterea actelor cu caracter individual, executarea și controlul
îndeplinirii lor.

b)
Caracteristicile instituțiilor care alcătuiesc aparatul administrativ:
 Ele au o structură organizată din punct de vedere juridic, dotată cu competențe, mijloace și
personal, însărcinate cu o funcție sau o misiune;
 Ele aparțin sferei publice, care se distinge prin funcțiile sale, misiunile sale și regimul
juridic;
 Atunci când ne referim la instituțiile publice, ne referim atât la instanțele politice, cât și la
cele administrative.

PRESEDINTELE ROMANIEI

9. Rolul şi Atribuţiile Preşedintelui.

a) Rolul Președintelui:
- șeful statului – funcția de reprezentare.
- garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării.
- garant al Constituției – funcția de mediator între puterile statului.

b) Atribuțiile Președintelui:
1) În ceea ce privește Politica Internă:
- Numirea Guvernului (desemnează un candidat pentru funcția de Prim-Ministru și
numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de către Parlament)
- Consultarea Guvernului (poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente
și de importanță deosebită)
- Participarea la ședințele Guvernului (prezidează ședințele Guvernului la care
participă)
- Legiferarea (are obligația de a promulga legile votate de cele două Camere, dar are
și dreptul de a le trimite spre reexaminare Parlamentului)
- Mesaje (adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme
politice)
- Dizolvarea Parlamentului (poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat
votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima
solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului
Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau
de urgență)
- Referendumul (poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu
privire la probleme de interes național)

2) În ceea ce privește Politica Externă:

- Președintele încheie tratate internaționale în numele României.
- La propunerea Guvernului, Președintele acreditează și recheamă reprezentanții
diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului
misiunilor diplomatice
 - Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele
României.

3) În ceea ce privește Siguranța Națională:

- Comandant al Forțelor Armate și Președinte al CSAT.
- Starea de asediu sau de urgență.

4) Alte atribuții:
- Conferă decorații și titluri de onoare.
- Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral.
- Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege.
- Acordă grațierea individuală.

10. Administraţia prezidenţială (rol, personal, structură organizatorică).

Rol: Pentru exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite
prin Constituția României și alte legi.

Personalul este alcătuit din:

1) persoane detașate, la cererea Președintelui României, din ministere și alte autorități

publice;
2) persoane încadrate direct pe posturile sau funcțiile pe care urmează să le
îndeplinească. Personalul poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de către Președintele
României și cu condiția semnării unui angajament de loialitate stabilit prin ROF. Retragerea încrederii
are ca efect revocarea încadrării, precum și încetarea detașării, eliberarea sau destituirea din funcție ori
desfacerea contractului de muncă, după caz.

Structura organizatorică:
1. Departamentul Securității Naționale (+3 subdepartamente )
2. Departamentul Politică Externă.
3. Departamentul Afaceri Europene.
4. Departamentul Legislativ.
5. Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă (+1 subdepartament).
6. Departamentul Politică Internă.
7. Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională.
8. Departamentul Politici Economice și Sociale (+1 subdepartament).
9. Departamentul Cultură, Culte și Centenar.
10. Departamentul Educație și Cercetare.
11. Departamentul Sănătate Publică.
12. Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor Țării.
13. Departamentul Comunicare Publică (+1 subdepartament).
14. Purtătorul de Cuvânt al Președintelui României.
15. Departamentul Protocol.
16. Cabinet Președinte.
17. Cancelaria Ordinelor.
18. Departamentul Managementul Resurselor (+9 subdepartamente).

11. Ce categorii de personal sunt încadrate la Administrația Prezidențială și ce statut au aceștia?

Personalul este alcătuit din:
1) persoane detașate, la cererea Președintelui României, din ministere și alte autorități
publice;
2) persoane încadrate direct pe posturile sau funcțiile pe care urmează să le
îndeplinească. Personalul poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de către Președintele
României și cu condiția semnării unui angajament de loialitate stabilit prin ROF. Retragerea încrederii
 are ca efect revocarea încadrării, precum și încetarea detașării, eliberarea sau destituirea din funcție ori
desfacerea contractului de muncă, după caz.

Funcțiile de conducere specifice sunt:

- Consilier prezidențial cu rang de ministru (conduc departamente). Numirea sau eliberarea din
funcție a consilierilor prezidențiali se face de către Președinte;
- Consilier de stat cu rang de secretar de stat (conduc compartimente).

12. Caracteristicile regimului prezidențial în raport cu cel parlamentar.

 În sistemele Prezidențiale, Președintele își poate asuma în mod mai clar rolul de a iniția politici
publice, întrucât are mandat din partea alegătorilor, în timp ce în regimurile Parlamentare,
Guvernul își câștigă poziția prin membrii partidelor lor aflați în Parlament, și ca urmare trebuie să
acționeze împreună cu aceștia ca o echipă. Spre deosebire de cabinetele din sistemele
parlamentare, cabinetul prezidențial nu este alcătuit din persoane cu o figură politică proeminentă,
ci mai curând persoane nepolitice, de încredere ale președintelui, ca urmare atenția este
concentrată mai mult asupra acestuia din urmă;

 Responsabilitatea pentru succesul unei politici publice este mult mai dificil să fie atribuită cuiva în
cadrul sistemelor prezidențiale, întrucât, de exemplu în SUA, Președintele este cel care inițiază
politicile, dar Congresul este cel care le aprobă;

 În sistemele prezidențiale, politicile comprehensive ce prevăd schimbări radicale sunt mai dificil
de realizat datorită fragmentării puterii;

 Recrutarea membrilor executivului este diferită în cele două sisteme, în sensul că în sistemele
parlamentare, recrutarea se face, în general, din rândul membrilor Parlamentului, în timp ce în
sistemele prezidențiale, recrutarea în rândul Executivului dinafara lumii politice, în general din
rândul profesionaliștilor;

 În sistemul prezidențial, există probleme speciale în ceea ce privește ajustarea și controlul

Executivului, în sensul că dacă în sistemele parlamentare, membrii Executivului trebuie să dea
socoteală în fața Parlamentului cu privire la politica dusă de Guvern, în timp ce, în sistemele
prezidențiale, membrii Executivului operează într-o relativă izolare, neexistând un forum în fața
căruia aceștia să raporteze în mod regulat;

 Aspectele simbolice și politice ale Executivului sunt unificate în sistemul prezidențial, și în cel
Parlamentar sunt divizate între Primul Ministru și Guvern, pe de o parte, care sunt responsabili
pentru leadership-ul politic și administrativ, și câteva alte birouri care sunt responsabile pentru
leadership-ul simbolic al statului (adică reprezentarea statului). În sistemele prezidențiale, toate
aceste funcții sunt unificate în persoana Președintelui.

13. Arătați care sunt caracteristicile regimului semi-prezidențial și cum se reflectă el în Constituția
României.
Regimul semi-prezidențial încearcă să elimine dezavantajele regimului prezidențial, dar și
imperfecțiunile celui parlamentar, imaginând o cale de mijloc, în care Președintele, ales de către întregul
popor, devine arbitru între puterile statului, iar puterea executivă aparține de fapt Guvernului, în fruntea
căruia se află Primul Ministru, acesta fiind responsabil în Parlament.
Constituția României din 1991 consacra un executiv bicefal sau dualist, un partaj al atribuțiilor
executive (și implicit administrative) între cei doi șefi ai executivului: Președintele și Guvernul. În urma
revizuirii Constituției din 2003, prevederea conform căreia președintele este șef al executivului, alături
de Guvern a fost eliminată din textul constituțional.
14. Poate președintele demite pe Primul-Ministru? Justificați.
Președintele nu îl poate demite pe Primul Ministru, acesta fiind învestit împreună cu Guvernul,
de către Parlament, iar retragerea încrederii Guvernului se face doar de către Parlament.

15. Poate președintele lua decizii privitoare la politica economică? Justificați.

În domeniul politicii interne, Președintele nu are atribuții referitoare la politica economică.
Doar Guvernul este cel care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și are rol în funcționarea
echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social.

16. Poate președintele refuza promulgarea unei legi? Justificați.

Președintele poate refuza o singură dată și o poate trimite spre reexaminare Parlamentului, dar
este obligat să o promulge după reprimire. Președintele are la dispoziție 20 de zile pentru promulgarea
legii, iar dacă s-a cerut reexaminarea de către Parlament, termenul de promulgare este de 10 zile.

17. Poate președintele revoca din funcție un ministru? Justificați.

Da, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și
numește, la propunerea Primului Ministru, unul sau mai mulți membri ai Guvernului. Dacă prin
propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, este nevoie de
aprobarea Parlamentului acordată la propunerea Primului Ministru.

18. Poate președintele participa la ședințele guvernului? Justificați în ce condiții.

Da, poate participa din proprie inițiativă în 3 situații (dacă se dezbat probleme de interes
național privind politica externă, apărarea țării sau asigurarea ordinii publice) și la invitația Primului
Ministru. Dacă participă, el prezidează ședințele.

19. Poate institui președintele starea de asediu sau de urgență? Justificați.

Da, Președintele instituie starea de urgență sau de asediu în întreaga țară sau în unele UAT-uri
și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii luate în cel mult 5 zile de la luarea măsurii. Dacă
Parlamentul nu se află în sesiune (se află în vacanță parlamentară: iulie, august, ianuarie), el se
convoacă de drept (fără nicio altă formalitate) în cel mult 48 de ore pentru a aproba respectiva măsură și
parlamentarii continuă să muncească pe toată perioada stării de urgență sau de asediu.

20. Explicați cum ar trebui să desemneze președintele pe candidatul la funcția de Prim-Ministru. Justificați
pe ce criterii.
Președintele României se consultă cu partidul care are majoritatea absolută în Parlament, sau
dacă nu există o asemenea majoritate, se consultă cu partidele reprezentate în Parlament (adică partidele
care au câștigat alegerile parlamentare) și desemnează un candidat pentru funcția de Prim-Ministru.
Președintele numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

21. Când poate să apară situația de dizolvare a parlamentului și cum se desfășoară ea?
După consultarea președinților celor 2 Camere și a liderilor grupurilor parlamentare,
Președintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru
formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin
2 solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, dar nu în
ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, război,
asediu sau urgență.

22. Când este necesar votul de învestitură al Parlamentului?

 Votul de învestitură al Parlamentului este necesar pentru acordarea încrederii Guvernului.
Hotărârea se adoptă prin vot secret, cu bile, cu majoritatea parlamentarilor.

23. În ce constă rolul președintelui în procedura de legiferare?

Se manifestă sub 2 aspecte:
1) obligația de a promulga legile votate de Parlament
2) dreptul de a trimite legile spre reexaminare Parlamentului.

Guvernul
24. Funcţiile şi Atribuţiile Guvernului.
1. Funcțiile Guvernului:
a) Funcția de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a programului
de guvernare;
b) Funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar
în vederea realizării obiectivelor strategice;
c) Funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea proprietății
publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
d) Funcția de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan
intern și extern;
e) Funcția de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, precum și în
domeniile economic și social și al funcționării instituțiilor și organismelor care își desfășoară
activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

2. Atribuțiile Guvernului:
a) Atribuții privind elaborarea proiectelor de legi și supunerea lor spre aprobare Parlamentului;
b) Atribuții privind asigurarea executării legilor și a celorlalte dispoziții normative date în aplicare
acestora (aprobă hotărâri de guvern);
c) Atribuții privind conducerea și controlul activității ministerelor și a celorlalte autorități ale
administrației publice centrale și locale;
d) Atribuții privind realizarea politicii interne;
e) Atribuții privind realizarea politicii externe
f) Alte atribuții:
 Asigură apărarea ordinii de drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum și a
drepturilor și libertăților cetățenilor;
 Aduce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea țării, scop în care
organizează și înzestrează forțele armate;
 Organizează desfășurarea în bune condiții a alegerilor pentru Președinte, Parlament, consilii
locale și județene;
 Asigură administrarea proprietății publice și private a statului;
 Acordă și retrage cetățenia română, aprobă renunțarea la cetățenia română;

25. Funcționarea guvernului (ședințe, acte, relațiile cu alte instituții, răspunderea guvernului).
Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de Primul Ministru, cu excepția cazurilor
când la ședințe participă Președintele României.
Actele Guvernului sunt: Hotărârile și Ordonanțele. Hotărârile se emit pentru organizarea
executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, fiind acte de excepție și
având un caracter temporar. Ordonanțele pot fi simple sau de urgență (cele de urgență intră în vigoare
numai după aprobarea lor de către Parlament). Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri, de
ordonanțe și de lege.
 Relațiile cu celelalte instituții: Guvernul exercită controlul ierarhic asupra ministerelor,
organelor de specialitate din subordinea sa, precum și asupra prefecților. Guvernul are dreptul să
anuleze actele administrative ilegale sau inoportune. Guvernul se află în raporturi de colaborare cu
autoritățile administrative autonome.
Răspunderea Guvernului: Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru
întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic împreună cu ceilalți membri
pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia. Răspunderea penală a membrilor Guvernului este
reglementată printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

26. Structura Aparatului de lucru al Guvernului. (rolul fiecărei componente)

1) Secretariatul General al Guvernului: Are rolul de a asigura derularea operațiunilor tehnice
aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice și tehnice ale
activității Guvernului și a prim-ministrului, reprezentarea Guvernului și a prim-ministrului în fața
instanțelor judecătorești.
2) Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF): Este instituția de contact cu Oficiul European
de Lupta Antifraudă (OLAF) și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce
revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.
3) Corpul de control al prim-ministrului: Controlează activitatea instituțiilor publice subordonate
autorităților administrației publice locale, cu respectarea dispozițiilor legale privind regimul general al
autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.
4) Departamentul pentru Relații Interetnice : Principala atribuție a departamentului este de a pune
în aplicare politica stabilită prin Programul de guvernare în domeniul relațiilor interetnice.
5) Alte departamente: Organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea
prim-ministrului, conduse de secretari de stat sau asimilați ai acestora, a căror înființare și/sau
funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

27. Explicați caracterul funcției de secretar general al guvernului.

Secretarul General al Guvernului are rang de ministru și are calitatea de ordonator principal de
credite pentru întreg aparatul de lucru al guvernului și îndeplinește următoarele funcții:
a) Funcția de autoritate.
b) Funcția de strategie.
c) Funcția de reglementare.
d) Funcția de reprezentare.
e) Funcția de administrare.

28. Explicați dacă guvernul actual este un guvern de tip ierarhic sau colectiv sau tehnocrat. Justificați.
Guvernul actual este un Guvern colectiv, deoarece este format precum un consiliu alcătuit din
personalități politice aproximativ egale în ceea ce privește capacitatea lor de influență politică. În
Guvernul tehnocrat membrii guvernului sunt specialiști în domeniul lor de activitate și nu sunt membri
ai unor formațiuni politice. În Guvernul ierarhic membrii guvernului sunt superiori unul altuia, iar
Guvernele ierarhice sunt centrate în jurul liderului lor.

29. Explicati care este relatia guvernului cu administratia locala si cum se manifesta ea.
Relația guvernului cu administrația locala este una bazata pe principiul descentralizarii și al oferirii
administrației locale unei șanse pentru asistență în politici publice și probleme ale tarii.

30. Explicați natura relațiilor care exista între administrația centrală și cea locală.
Între administrația centrală și cea locală nu este o relație de subordonare.

31. Explicați cum este partajată puterea de decizie în domeniul relațiilor externe între președinte și guvern.
Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de către Guvern și le
supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil.
 La propunerea Guvernului, Președintele acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai
României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice ale
României. Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.

Administrația publică centrală

32. Ministerele (rol, clasificare, organizare, aparatul propriu al ministerelor).

Ministerele au rolul de a realiza politica guvernamentală în domeniile și sectoarele de
activitate ale acestora pe întreg teritoriul țării. Au competență materială-specială și teritorială-națională.
Clasificare:
- Ministere cu activitate economică.
- Ministere cu activitate administrativă și de apărare a ordinii de drept.
- Ministere cu activitate socioculturală și științifică.
Organizarea ministerelor este stabilită prin legi proprii sau prin hotărâri ale Guvernului.
Aparatul: structură organizatorică fără personalitate juridică, care poate curpinde: direcții,
servicii, birouri, personal.

33. Explicați cum este fixat numărul ministerelor și ce probleme politico-administrative pot apărea cu ocazia
restructurărilor ministeriale. Explicați formarea guvernului actual. (Ce partide sunt reprezentate, ce
portofolii dețin)
Numărul ministerelor și atribuțiile fiecărui membru al Guvernului variază frecvent, inclusiv
cu ocazia remanierilor guvernamentale.
Probleme politico-administrative care pot apărea:
- Problemele repartiției posturilor în cadrul Guvernului între diferitele partide aflate la putere.
- Interesele corpurilor de funcționari sau ale sindicatelor angajaților publici.
- Raționalitatea administrativa.
- Proiecția socială a ministerului și capacitatea de mobilizare a clientelei ministeriale.
Guvernul actual este format din partidele PSD,PNL SI UDMR și este condus de Prim-Ministrul Nicolae-Ionel
CIUCĂ.

34. Primul-Ministru, conducerea ministerelor și răspunderea membrilor guvernului.

Primul-Ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia.
Răspunderea Guvernului:
- Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate
- Răspunderea penală a membrilor Guvernului este reglementată printr-o lege privind
responsabilitatea ministerială

35. Secretarul general al ministerului ( natura functiei , atributii)

Natura funcției este de înalt funcționar public. Coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi
activităţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigură legătura operativă dintre ministru şi
conducătorii tuturor compartimentelor din minister şi unităţile subordonate, precum şi legătura cu
celelalte autorităţi şi organe ale administraţiei publice;
b) primeşte şi transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative iniţiate de minister şi
asigură avizarea proiectelor actelor normative primite de la alţi iniţiatori;
c) urmăreşte şi gestionează procedurile de avizare, aprobare şi publicare, după caz, ale actelor normative
aprobate de Guvern, care au fost iniţiate de minister;
d) monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina
ministerului şi dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
e) monitorizează implementarea politicilor de personal şi respectarea principiilor privind managementul
resurselor umane în cadrul instituţiei;
 f) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului ori
încredinţate de ministru.
36. Explicați o diferență și o asemănare care exista între funcția de secretar de stat și funcția de secretar
general al ministerului.
Diferență: Secretarii de stat au funcții de demnitate publică, iar secretarul general ministerului
este înalt funcționar public.
Asemănare: ambele sunt funcții de conducere în cadrul ministerului.
37. Explicați tipurile de personal care există la nivelul unui minister și explicați caracteristicile acestora.
- Personal de conducere – demnitarii: ministrul, secretarii de stat, și subsecretarii de stat
- Personal de conducere de specialitate: înalți funcționari publici
- Personal de execuție administrativ: funcționari publici de execuție (consilieri, experți)
- Personal de deservire: personal contractual (șoferi, electricieni)

38. Exemplificati cu cate un exemplu tipurile de organe aflate in subordinea guvernului sau a
ministerelor.

Exemplu în subordinea Guvernului: Primul-Ministru coordona, prin Cancelaria Primului-Ministru,

Agenția pentru Strategii Guvernamentale.
Exemplu în subordinea ministerelor: MAI coordona instituțiile prefectului.

Administratia publica centrala de specialitate

39. Explicați diferența între administrația de susținere și autoritățile administrative autonome.

Autorităților administrative autonome le este recunoscută independența prin legi organice,
care le definesc și garantează această autonomie.

40. Rolul și atribuțiile organelor constituționale (Avocatul poporului, Curtea de Conturi, Curtea
Constituțională, Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al
Magistraturii).

1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor și libertăților
persoanelor fizice. Adjuncții Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate.
Avocatul Poporului și adjuncții săi nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu
excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Organizarea și funcționarea instituției Avocatul
Poporului se stabilesc prin lege organică.
Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în
drepturile și în libertățile lor, în limitele stabilite de lege. Autoritățile publice sunt obligate să asigure Avocatului
Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor sale.
Avocatul Poporului prezintă celor 2 Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea
acestora. Rapoartele pot conține recomandări privind legislația sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea
drepturilor și libertăților cetățenilor.

2) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de

întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile
rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale
bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.
La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de
gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.
Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe
toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.
Curtea de Conturi de înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3
în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.
Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condițiile
prevăzute de lege.
 3) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Se compune din 9
judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. 3 judecători sunt numiți de
Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Președintele CCR este ales prin vot secret de către
judecătorii ei, pentru o perioadă de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani.
Judecătorii CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și
o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Funcția de judecător al CCR este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu
excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.
Judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata
acestuia.
Atribuțiile CCR:
1) Exercită un control al constituționalității legilor anterior promulgării lor
2) Se pronunță asupra constituționalității inițiativelor de revizuire a Constituției
3) Se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale
4) Se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului
5) Hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața
instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.
6) Soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
7) Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele
alegerilor
8) Constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al
României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului
9) Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României
10) Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă
rezultatele acestuia
11) Verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
12) Hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic

4) Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în

domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.

5) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează

proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența
oficială a legislației României. Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin
lege organică.

6) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Consiliul Superior

al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, pe o perioadă de 6 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a
judecătorilor și a procurorilor; îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul
răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică.
Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta
Curte de Casație și Justiție.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc
apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea
colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.
Președintele României este și președintele CSAT.

Administratia teritoriala de stat- periferica

41. Explicati ce sunt serviciile deconcentrate si regimul lor de organizare si functionare

Serviciile deconcentrate sunt structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate
din unităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea
 unor nevoi de interes public/general în concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor sectoriale ale
Guvernului;
Serviciile publice deconcentrate, potrivit legii, pot îndeplini atribuţii de control, inspecţie şi
monitorizare în domeniul de specializare al ministerului de resort, respectiv al organului de specialitate
al administraţiei publice centrale competent.

42. Rolul şi atribuţiile prefectului.

Rolul prefectului:
- Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local
- Prefectul asigură legătura operativă dintre fiecare ministru și conducătorul serviciului public
deconcentrat din subordinea acestuia

Atribuțiile prefectului:
- asigură aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a celorlalte
acte normative, precum și a ordinii publice
- acționează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programul de guvernare și dispune măsurile necesare
pentru îndeplinirea lor
- acționează pentru asigurarea climatului de pace socială, menținerea unei comunicări permanente dintre
sindicate și patronate
- verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, consiliului local sau ale primarului
- asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate, aducerea la îndeplinire a măsurilor de pregătire pentru
situații de urgență
- dispune, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile care se
impun pentru gestionarea acestora și folosește sumele special prevăzute în bugetul propriu
- utilizează, în calitate de șef al protecției civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza
logistică de intervenție în situații de criză
- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și siguranței
cetățenilor
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană
- dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare europeană
- hotărăște cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate
- asigură folosirea a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și
serviciile publice deconcentrate în UAT-urile în care aceștia au o pondere de peste 20%

43. Explicați care sunt rolurile constituționale al prefectului și măsura în care acestea se reflectă în legislație
și practică.
Rolurile constituționale ale prefectului sunt:
- Reprezentant al Guvernului în teritoriu
- Șef al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale APC de
specialitate, organizate la nivelul UAT-urilor
- Organ de tutelă administrativă, având dreptul de a ataca în fața instanței de contencios
administrativ actele emise de către CL, CJ și primar, considerate ilegale
În practică, rolul prefectului este doar de a conduce serviciile subordonate MAI.

44. Explicati care sunt marjele de manevra ale prefectului in raport cu administratia locala si natura
relatiilor care exista intre prefect si administratia locala

Marjele de manevră sunt:

- Verifică legalitatea actelor autorităților administrației publice locale
 - Poate solicita convocarea unei ședințe extraordinare, în cazul înlăturării calamităților, catastrofelor,
incendiilor, etc.
- Între prefect și administratia locala nu există raporturi de subordonare.

45. Instituţia prefectului.

Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi,
se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului.
Structura organizatorică și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului.
Personalul din cadrul instituției prefectului este format din: funcționari publici, funcționari publici
cu statut special și personal contractual. (numiți/eliberați prin ordin al prefectului)
Atribuțiile structurilor de specialitate ale instituției prefectului:
1. cu privire la aplicarea și respectarea Constituției, a legilor și a celorlalte acte normative
2. cu privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației
publice locale și contenciosul administrativ
3. cu privire la realizarea politicilor naționale, a celor de integrare europeană și a planului de măsuri pentru
integrare europeană și intensificare a relațiilor externe
4. cu privire la buna organizare și desfășurare a activității pentru situații de urgență, precum și la pregătirea și
ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar
5. cu privire la activitatea de eliberare și de evidență a pașapoartelor simple
6. cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor și al
plăcuțelor cu numere de înmatriculare

46. Relaţiile prefectului cu ministerele

Ministerele și celelalte organe ale APC pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise de
prefect, dacă le consideră nelegale.
Ministerele și celelalte organe ale APC comunică de îndată prefecților actele cu caracter normativ
emise, iar aceștia au obligația de a le transmite serviciilor publice deconcentrate

47. Relatiile prefectului cu serviciile deconcentrate

A. Ministerele de resort, respectiv organele de specialitate ale administraţiei publice centrale
competente stabilesc organigrama, numărul de posturi şi funcţiile de conducere ale serviciilor publice
deconcentrate aflate în subordinea lor.
B. Ministerele de resort, respectiv celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale pot
emite ordine şi instrucţiuni, obligatorii pentru serviciile publice deconcentrate aflate în subordinea lor.
C. Prefectul conduce şi coordonează activitatea serviciilor publice deconcentrate de la nivelul judeţului
pentru asigurarea implementării măsurilor din programul de guvernare şi în situaţii care implică
intervenţia urgentă a organelor statale în teritoriu. În îndeplinirea acestui rol, prefectul exercită
atribuţiile prevăzute la art. 254 din prezentul Cod, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege.
48. Regimul actelor prefectului.
Prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual. Ordinele prefectului sunt contrasemnate
de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare. Ordinele cu caracter normativ se publică,
potrivit legii. Ele se comunică MAI, iar MAI poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect,
dacă le consideră nelegale sau netemeinice.
Ordinul prefectului devine executoriu:
- în cazul dispozițiilor normative, numai după ce a fost adus la cunoștință publică
- în cazul dispozițiilor cu caracter individual, de la data comunicării persoanei interesate

Ordinele emise de către prefect, în calitate de președinte al CJ pentru situații de urgență, produc efecte
juridice de la data aducerii lor la cunoștința publică și sunt executorii.

Administratia publica locala

Principiile de functionare ale APL
49. Explicați organizarea administrativ-teritoriala a României
România are 41 de județe + Municipiul București, peste 3000 de comune rurale și peste 300 de
orașe și municipii. Municipiul București are statut bivalent: de municipalitate și de județ.
România are 2 nivele de Guverne subnaționale, respectiv autoritățile locale și autoritățile
județene, care în principiu nu au o legătură ierarhică între ele.
România are 8 regiuni de dezvoltare, care nu sunt UAT-uri, ci au doar rol statistic.

50. Definirea, caracterizarea şi fundamentul autonomiei locale.

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților APL de a
soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile
publice.

51. Ce fel de competență au ministerele, dar consiliile locale? (Justificați)

Competența ministerelor:
- Teritorială-națională (își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul țării)
- Materială-specială (îndeplinesc, fiecare în sectorul său de activitate, un serviciu din administrația
publică)
Competența consiliilor locale:
- Materială-generală
- Teritorială-locală

52. Arătați de ce este importantă clasificarea competențelor administrației locale.

Pentru a se stabili gradul de autonomie al colectivităților locale, respectiv gradul de descentralizare.

53. Arătați care sunt prevederile legale care garantează autonomia colectivităților locale.
- Autoritățile APC nu pot stabili sau impune niciun fel de responsabilități autorităților APL în procesul de
descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice fără asigurarea mijloacelor
financiare corespunzătoare pentru asigurarea respectivelor responsabilități;
- Autoritățile APC vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale
autorităților APL, în toate problemele care le privesc în mod direct;
- În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele, municipiile și județele au dreptul la resurse
financiare proprii, pe care autoritățile APL le stabilesc, le administrează și le utilizează pentru
îndeplinirea competențelor și atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii;
- Resursele financiare de care dispun autoritățile APL trebuie să fie corelate cu competențele și cu
atribuțiile prevăzute de lege.

54. Explicați dacă autoritățile locale pot lua decizii în oricare problemă ce ține de interesul colectivităților
locale. Justificați
Nu, pentru că autoritățile APL exercită în condițiile legii competențe exclusive, competențe
partajate și competențe delegate. Astfel, acestea au dreptul ca în limitele legii să aibă inițiative în toate
domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres, în competența altor autorități publice.

55. Explicați natura relațiilor care exista între administrația locala și cea de la nivel județean
Între cele 2 nu există raporturi de subordonare, ci raporturi de colaborare, cooperare și
întrajutorare reciprocă.

56. Explicați care este fundamentul economic al autonomiei colectivităților locale și în ce constă principiul
subsidiarității.
 Principiul subsidiarității constă în exercitarea competențelor de către autoritatea
Administratiei Publice Locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care
dispune de capacitate administrativă necesară.

57. Explicați conținutul drepturilor de asociere și cooperare ale colectivităților locale.

În concepția Legii nr.215/2001, acestea sunt drepturi ale autorităților APL, și presupun:
- Dreptul UAT ca, în limitele competențelor autorităților lor executive și deliberative, să coopereze și să
se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate
juridică, de drept privat și de utilitate publică;
- Dreptul UAT de a încheia între ele acorduri și de a participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la
inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate
de consiliile locale ori județene, în condițiile legii;
- Dreptul UAT limitrofe zonelor de frontieră de a încheia între ele înțelegeri de cooperare transfrontalieră
cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii;
- Dreptul UAT ca, în limitele competențelor autorităților lor executive și deliberative, să coopereze și să
se asocieze și cu UAT-uri din străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale sau
consiliilor județene, după caz;
- Dreptul UAT de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii, cu scopul de a asigura
protecția și promovarea intereselor lor comune ale UAT-urilor;
- Dreptul consiliilor locale și consiliilor județene de a hotărî asupra participării cu capital sau bunuri, în
numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la înființarea, funcționarea și
dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau
județean, în condițiile legii.

58. Explicați conţinutul principiului legalităţii.

Principiul legalității presupune că toate subiectele de drept (persoane fizice, juridice,
autorități ale APL) trebuie să se supună legalității și să se conformeze acesteia.

59. Precizați care sunt condițiile de eligibilitate a autorităţilor APL.

Condițiile de eligibilitate sunt:
- Calitatea de alegător: cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care
împlinesc această vârstă în ziua alegerilor
- Dreptul de a fi ales : cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă
nu le este interzisă asocierea în partidele politice
- Domiciliul în țară: pe teritoriul UAT-ului pentru care candidează

60. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

Organizarea referendumului local se poate face:
 Din inițiativa autorităților administrației publice locale.
Problemele de interes deosebit din UAT-uri și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor pot fi supuse aprobării locuitorilor, prin referendum local.
Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente sau doar în
unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate
comunele și orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale
comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare, numai
după consultarea prealabilă a cetățenilor din UAT-urile respective, prin referendum. În acest caz,
organizarea referendumului este obligatorie.
Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, la
propunerea primarului sau a președintelui CJ. Cetățenii sunt chemați să voteze DA sau NU asupra
problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul
UAT-urilor respective.
 Din inițiativa cetățenilor.
Cetățenii pot cere organizarea unui referendum în vederea dizolvării consiliului local sau a
demiterii primarului.
 - Referendumul în vederea dizolvării consiliului local se organizează ca urmare a cererii
adresate în acest sens prefectului, de către cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de
vot, înscriși pe listele electorale ale UAT-ului. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se
suportă din bugetul local. Referendumul este organizat de către o comisie numită prin ordin al
prefectului.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu
din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte
de termen, dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al
voturilor exprimate. Validarea rezultatului referendumului se realizează de către instanța
judecătorească din raza UAT-ului.
- Referendumul în vederea demiterii primarului trebuie să fie solicitat în scris, de cel puțin
25% dintre locuitorii cu drept de vot, în fiecare dintre localitățile componente ale comunei,
orașului sau municipiului. Activitatea primarului încetează dacă s-au pronunțat în sens
favorabil cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
- Referendumul în vederea dizolvării consiliului județean se organizează ca urmare a cererii
adresate în acest sens prefectului, de cel puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de vot,
înscriși pe listele electorale ale UAT-ului. Cheltuielile se suportă din bugetul județean.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu
din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte
de termen, dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al
voturilor exprimate.

61. Explicarea noţiunilor de descentralizare şi deconcentrare a serviciilor publice.

Descentralizarea semnifică situația în care conducerea serviciului public este numită de către
autoritatea deliberativă a administrației locale. Singurele servicii publice descentralizate sunt acelea
organizate în comune, orașe sau județe de către autoritățile administrației publice locale.
Deconcentrarea presupune numirea conducerii serviciului public printr-un ordin al ministrului.
Serviciile publice ale ministerelor organizate în teritoriu sunt servicii deconcentrate.

62. Ce fel de organizație se naște prin asocierea a două sau mai multe UAT-uri ? Poate să perceapă
impozite? (Justificați)
În vederea exercitării competențelor în condiții de eficiență, UAT-urile se pot organiza în
asociații de dezvoltare intercomunitară, finanțate anual din bugetul de stat, prin bugetul MAI.

63. Regimul actelor consiliului local (tipuri de acte, cvorumul necesar, elaborarea lor, execuţie).
Consiliul local adoptă hotărâri.
Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri:
a) Hotărârile privind bugetul local.
b) Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii.
c) Hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale.
d) Hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră.
e) Hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului
f) Hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române
sau străine.
Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a 2/3 din numărul total al consilierilor locali
în funcție.

64. Precizați cui îi aparține dreptul de inițiativă la nivel local.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de
cetățeni. (hotărârea trebuie să fie inițiată de unul sau mai mulți cetățeni cu drept de vot și să fie susținut
prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a UAT-ului respectiv)

65. Funcţionarea Consiliului Local (sesiuni, convocarea ședințelor, aprobarea ordinii de zi, cvorumul ,
dezbaterile).
 Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică,
în caz de război sau catastrofă.
Sesiunile. Consiliul local se întrunește în:
- ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului
- ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor
consiliului
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului UAT-ului, cu cel
puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare. În
caz de forță majoră și de maximă urgență, convocarea consiliului local se poate face de îndată.
Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei sau
orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de
peste 25% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă
a cetățenilor aparținând minorității respective.
Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbătute
decât dacă sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate
al primarului, precum și de raportul comisiei de specialitate a consiliului.
Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente și numai cu votul
majorității consilierilor locali prezenți. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi se face
numai cu acordul inițiatorului sau dacă acesta nu are raportul compartimentului de specialitate al
primarului.
Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în
funcție. Prezența consilierilor la ședință este obligatorie.
Ședințele consiliului local sunt publice.
Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii
aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 1/5 din numărul total, la ședințele de consiliu
se poate folosi și limba maternă, iar traducerea va fi asigurată de către primar. Documentele
ședințelor de consiliu de întocmesc în limba română.
Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare
consilier, se consemnează într-un proces-verbal semnat de consilierul care conduce ședințele de
consiliu și de secretarul UAT-ului.

66. Constituirea, organizarea internă (conducere și organe de lucru) .

Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități administrative autonome și rezolvă
treburile publice în comune și orașe. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin
ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului.
Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfășurării
alegerilor. Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local, ajutat de
cei mai tineri 2 consilieri locali.
Consiliul local este condus de un președinte și are un număr de comisii, care sunt organele sale
de lucru. Comisiile consiliului local sunt: comisii de specialitate, comisii speciale de analiză și
verificare și comisii mixte.

67. Atribuţiile Consiliului Local (menționați minim trei din fiecare categorie).
Atribuțiile Consiliului Local:
a) Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului,
instituțiilor și serviciilor publice de interes local și societăților comerciale și regiilor
autonome de interes local:
- Aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local
- Aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și ștatul de funcții
ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local,
precum și reorganizarea și ștatul de funcții ale regiilor autonome de interes local
- Exercită, în numele UAT-ului, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor
deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii

b) Atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau

municipiului:
- Aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a UAT-ului
 - Aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a
rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar
- Stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii

c) Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau

municipiului:
- Hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei,
orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii
- Avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism
ale localităților (PUG și PUZ)
- Atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes
public local

d) Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate de către cetățeni:

- Asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes local
- Hotărăște acordarea unor sporuri și altor facilități, potrivit legii, personalului sanitar și didactic.
- Sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase.

e) Atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan extern și intern:

- Hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine,
în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes
public local
- Hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu UAT-uri din alte
țări
- Hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte UAT-uri din țară sau din
străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților APL, în
vederea promovării unor interese comune

68. Care sunt cazurile de dizolvare a consiliului local?

Cazurile de dizolvare a consiliului local sunt:
1) Dizolvarea de drept a consiliului local:
a) În cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutive
b) În cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare consecutive
c) În situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate
completa prin supleanți
Instanța de contencios administrativ se pronunță asupra dizolvării consiliului local, iar
hotărârea acesteia este definitivă și se comunică prefectului.

2) Dizolvarea prin referendum local:

Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel
puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot. Cheltuielile pentru organizarea referendumului
se suportă din bugetul local.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul
total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au
pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absența acestuia, secretarul UAT-
ului va rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului.

69. Primarul şi viceprimarul. (rol și atribuții)

Rolurile primarului:
- Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor
Constituției
- Asigură punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă
sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale
 celorlalți conducători ai autorităților APC, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului
județean, în condițiile legii
- Conduce serviciile publice locale
- Reprezintă UAT-ul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române
ori străine, precum și în justiție

Atribuțiile primarului:
a) Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului:
 Funcția de ofițer de stare civilă
 Funcția de autoritate tutelară
 Asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil
 Atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a
recensământului.

b) Atribuții referitoare la relația cu consiliul local:

 Prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea
economică, socială și de mediu a UAT-ului
 Prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări.
 Elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a
UAT-ului și le supune aprobării consiliului local

c) Atribuții referitoare la bugetul local:

 Exercită funcția de ordonator principal de credite
 Întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și
le supune spre aprobare consiliului local
 Inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și
emiterea de titluri de valoare în numele UAT-ului
 Verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a
contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a
sediului secundar

d) Atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor:

 Coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin
intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare
de servicii publice și de utilitate publică de interes local
 Ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență.
 Ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din
domeniile prevăzute
 Ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și
controlului efectuării serviciilor publice de interes local, precum și a bunurilor din
patrimoniul public și privat al UAT-ului
 Numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea
raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii,
pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru
conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local
 Asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării
consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora
 Emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte
normative
 Asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile
angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției
mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor

Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate

delega atribuțiile sale.

70. Explicați de ce primarul poate solicita sprijinul prefectului și a serviciilor deconcentrate în ceea ce
privește exercitarea funcțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă .
 Pentru că în exercitarea acestor atribuții, primarul acționează și ca reprezentant al statului în
comuna sau orașul în care a fost ales, calitate care îi permite să solicite acest sprijin dacă sarcinile ce îi
revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

71. Arătați care sunt atribuțiile primarului care i-au fost delegate de către stat.
În calitate de reprezentant al statului, primarul îndeplinește următoarele atribuții:
 Funcția de ofițer de stare civilă.
 Funcția de autoritate tutelară.
 Asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil.
 Atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a
recensământului.

72. Explicați ce se întâmpla dacă primarul este arestat preventiv.

În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia,
atribuțiile ce îi sunt conferite vor fi exercitate de drept de viceprimar.

73. Explicați care sunt actele primarului și cum are loc încetarea și suspendarea mandatului acestuia.
Primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii
numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate,
după caz. Dispozițiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului județului, în cel mult 5 zile
lucrătoare de la semnarea lor.

I. Mandatul primarului încetează de drept, în următoarele situații:

a) Dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave,
certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe
parcursul unui an calendaristic
b) Dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile
consecutive.
II. Mandatul primarului încetează înainte de termen ca urmare a rezultatului unui
referendum local. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca
urmare a cererii adresate în acest sens prefectului, de cel puțin 25% dintre locuitorii comunei
sau orașului cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile
componente ale comunei, orașului sau municipiului.
III. Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la
despăgubiri.

74. Institutiile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului.

Consiliile locale pot înființa și organiza instituții și servicii publice de interes local în principalele
domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale. Numirea și eliberarea din funcție a
personalului din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora.
Funcționarii din cadrul acestor instituții se bucură de stabilitate în funcție.
Primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al
primarului este structurat pe compartimente funcționale, care sunt încadrate cu funcționari publici și
personal contractual.
Primarul, viceprimarul, secretarul UAT-ului și aparatul de specialitate al primarului constituie o
structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului,
care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele
curente ale colectivităților locale.

75. Explicați care este limba care se folosește în relațiile dintre administrația publica locala și cetățeni
Limba folosită este limba română, dar în comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei
minorități naționale au o pondere de peste 25% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la
cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
În UAT-urile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de 20%,
hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând
minorității respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba maternă.
 76. Explicați ce tipuri de servicii sunt serviciile comunitare de utilități publice ( deconcentrate sau
descentralizate). Justificați.
Sunt servicii publice descentralizate, pentru că autoritățile APL stabilesc organizarea,
funcționarea, controlul și desființarea lor.
Descentralizarea presupune situația în care conducerea serviciului public este aleasă sau numită
de către autoritatea deliberativă a administrației locale, iar deconcentrarea presupune numirea
conducerii serviciului public printr-un ordin al ministrului.

77. Explicați ce tip de serviciu este Administrația Finanțelor publice sector 6 (decentralizat sau
deconcentrat).
Este un serviciu public deconcentrat pentru că este un serviciu public administrativ al
Ministerului Finanțelor, împuternicit să realizeze atribuțiile și competențele ce îi revin ministerului.

78. Dați un exemplu de serviciu deconcentrat și unul descentralizat (justificați alegerea).

Serviciu deconcentrat: Direcțiile de sănătate publică județene și a Municipiului București, care
sunt servicii deconcentrate ale Ministerului Sănătății, întrucât conducerea lor este numită prin ordin al
ministrului, își au sediul în UAT-uri și realizează la acest nivel competențele și atribuțiile ce îi revin
ministerului de resort.
Serviciu descentralizat: RATB/STB este serviciu public descentralizat, pentru că se înființează
și se organizează de către Consiliul General al Municipiului București.

79. Dați două exemple de servicii descentralizate aflate în subordinea unui consiliu local sau județean.
Pentru CJ Vâlcea: direcția generală de evidență a persoanelor Vâlcea și direcția generală de
asistență socială și protecția copilului Vâlcea.

80. Explicați care este rolul constituțional al președintelui consiliului județean. Justificați importanța
acestuia.
Președintele CJ reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice
și juridice române și străine, precum și în justiție. Președintele CJ asigură respectarea prevederilor
Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor CJ, precum și a altor acte normative.

81. Diferente dintre functia de prefect si cea de presedinte a Consiliului judetean. Justificati cine gestioneaza
cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui judet: prefectul sau presedintele consiliului judetean

Prefectul se ocupa de ordinea locala, in schimb ce Presedintele CJ pune in aplicare legile, decretele
Presedintelui Romaniei, hotararilor si ordonantelor si reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati
publice si raspunde in fata alegatorilor de buna functionare a administratiei publice judetene. La nivelul
de gestiune a celei mai mari parti a resurselor financiare ale judetului este presedintele CJ.

Secretarul si administratorul public

82. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale (numirea, incompatibilități, atribuții).
Fiecare UAT și subdiviziune administrativ-teritorială are un secretar salarizat din bugetul local.
Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a
municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcție.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și
regimul disciplinar ale secretarului UAT se fac în conformitate cu prevederile legislației privind
funcția publică și funcționarii publici.
Incompatibilități:
- Secretarul UAT nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.
- Secretarul UAT nu poate fi soț, soție sau rudă de gradul 1 cu primarul sau cu viceprimarul, respective
președintele sau vicepreședintele CJ, sub sancțiunea eliberării din funcție.
Atribuțiile secretarului:
a) Avizează pentru legalitate, dispozițiile primarului și ale președintelui CJ, hotărârile CL, respectiv ale CJ
b) Participă la ședințele CL, respectiv ale CJ
 c) Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre CL și primar, respectiv CJ și
președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect (ține legătura dintre instituții)
d) Organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor CL și a dispozițiilor primarului, respectiv a
hotărârilor CJ și a dispozițiilor președintelui CJ
e) Asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a
actelor, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea
52/2003 privind transparența decizională
f) Asigură procedurile de convocare a CL, respectiv a CJ, și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică
ordinea de zi, întocmește procesul-verbal al ședințelor CL, respectiv ale CJ, și redactează hotărârile CL,
respectiv ale CJ
g) Pregătește lucrările supuse dezbaterii CL, respectiv a CJ, și comisiilor de specialitate ale acestuia
h) Alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de CL, de primar, de CJ sau de președintele CJ, după
caz

83.Rolul secretarului UAT în raport cu consiliul local.

a) Avizează pentru legalitate hotărârile CL
b) Participă la ședințele CL
c) Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre CL și primar, precum și între
aceștia și prefect (ține legătura dintre instituții)
d) Organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor CL .
e) Asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a
actelor, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea
52/2003 privind transparența decizională
f) Asigură procedurile de convocare a CL și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi,
întocmește procesul-verbal al ședințelor CL și redactează hotărârile CL
g) Pregătește lucrările supuse dezbaterii CL, și comisiilor de specialitate ale acestuia
h) Alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de CL

84. Administratorul public (rol și atribuții).

La nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, primarul, respectiv președintele CJ
poate propune CL, respectiv CJ înființarea funcției de administrator public. Numirea și eliberarea din
funcție a administratorului public se face de către primar, respectiv de către președintele CJ. Numirea
în funcție se face pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management încheiat în acest
sens cu primarul, respectiv cu președintele CJ, atribuții de coordonare a aparatului de specialitate sau a
serviciilor publice de interes local, respectiv județean.
Primarul, respectiv președintele CJ poate delega către administratorul public, în condițiile legii,
calitatea de ordonator principal de credite.

85.Explicati daca secretarul unitatii administrativ-teritoriale poate refuza semnarea unei hotarari si pe ce
motiv. Justificati
Da, poate refuza semnarea pentru că secretarul UAT avizează pentru legalitate dispozițiile primarului și
ale președintelui CJ, hotărârile CL, respectiv ale CJ.

86. Arătați care este diferența și asemănarea dintre funcțiile de administrator public și cea de secretar al
comunei sau orașului.
- Asemănări: Ambele sunt funcții publice și ambii sunt numiți pe bază de concurs.
- Deosebiri: Numirea și eliberarea din funcție a Administratorului Public se face de către primar sau de
către președintele CJ, iar numirea în funcție a secretarului UAT se face de către Prefect.

87. Dați exemple de competențe care ar putea fi delegate administratorului public.

Calitatea de ordonator principal de credite.

88. Care este rolul secretarul unitatii administrativ-teritoriale in ceea ce priveste actele consiliului local
Secretarul unitatii administrativ-teritoriale are relaţii de colaborare cu Primarul şi Viceprimarul şi de
coordonare cu acele compartimente care, prin prezentul regulament, se află în subordonarea sa directă.
De asemenea, prin lege, secretarul comunei are atribuţii în ceea ce priveşte funcţionarea Consiliului
local