Bazele administraţiei publice - Subiecte posibile

Introducere
1. Explicați evoluția funcțiilor administrației statului.
Odată cu începerea pregătirilor pentru aderarea la UE, Administrația publică din
România a cunoscut o serie de reale transformări, determinate în principal de patru
factori: descentralizarea administrativă și financiară a statului, integrarea României în
UE, consolidarea statului bunăstării și, în sfârșit, privatizarea întreprinderilor publice.

2. Explicați conceptul de administrație funcțională.

Administrația funcțională regrupează organisme descentralizate din punct de vedere
funcțional față de ministere, care au personalitate juridică proprie sau formule intermediare
precum organismele autonome și companiile publice. Aceste formule organizatorice și financiare
asigură o mai mare flexibilitate decât în cazul administrației centrale și evită presiunea juridică
excesivă ce se exercită asupra acesteia din urmă, precum și dificultatea de a realiza o gestiune
eficace și eficientă.

3. Explicați conceptul de administrație periferică.

Administrația periferică reprezintă o prelungire teritorială a administrațiilor care au
competențe asupra unei mari părți a teritoriului. În România, administrația periferică se traduce
prin existența instituției prefectului, care potrivit Constituției, este reprezentantul Guvernului în
teritoriu.

4. Explicați conceptul de administrație de susținere.

Administrația de susținere cuprinde:
 Parlamentul și serviciile parlamentare;
 Curtea Constituțională și serviciile aflate la dispoziția sa;
 Avocatul Poporului și serviciile aflate la dispoziția sa;
 Curtea de Conturi;
 Consiliul Economic și Social;
 Consiliul Legislativ;
 Consiliul Superior al Magistraturii.

5. Explicați care sunt ramificațiile administrației statului.

Ramificațiile administrației statului sunt: Administrația teritorială de stat/periferică (care
reprezintă o prelungire teritorială a administrațiilor care au competențe asupra unei mari părți a
teritoriului) și Administrația exterioară (prin care înțelegem totalitatea misiunilor diplomatice,
permanente și speciale, a reprezentanțelor și misiunilor permanente, a delegațiilor, oficiilor
consulare, dar și a altor organisme care acționează în exteriorul țării, așa cum sunt institutele
culturale românești din străinătate).

6. Administraţia exterioară.
Prin administrație exterioară înțelegem totalitatea misiunilor diplomatice, permanente și
speciale, a reprezentanțelor și misiunilor permanente, a delegațiilor, oficiilor consulare, dar și a
 altor organisme care acționează în exteriorul țării, așa cum sunt institutele culturale românești
din străinătate.

7. Explicați conceptul de autorități administrative autonome.

Autoritățile administrative autonome reprezintă alte organe ale administrației
publice centrale de specialitate și fac parte din administrația centrală de specialitate.
Autoritățile administrative autonome se află în relații de colaborare cu Guvernul.

8. Arătați care sunt caracteristicile autorităților administrative și ale instituțiilor care

alcătuiesc aparatul administrativ.
a) Caracteristicile autorităților administrative:
 Sunt, de regulă, alcătuite din persoane numite și, mai rar, alese în funcție;
 Funcționarii acestor autorități sunt subordonați ierarhic, fiind revocabili din funcție;
 Prin activitatea lor, autoritățile administrative asigură punerea în executare și
executarea în mod concret a legilor, procesul activității executive incluzând, astfel,
adoptarea și emiterea de acte cu caracter normativ, emiterea actelor cu caracter
individual, executarea și controlul îndeplinirii lor.

b) Caracteristicile instituțiilor care alcătuiesc aparatul administrativ:

 Ele au o structură organizată din punct de vedere juridic, dotată cu competențe,
mijloace și personal, însărcinate cu o funcție sau o misiune;
 Ele aparțin sferei publice, care se distinge prin funcțiile sale, misiunile sale și regimul
juridic;
 Atunci când ne referim la instituțiile publice, ne referim atât la instanțele politice, cât
și la cele administrative.
Președintele
9. Rolul şi Atribuţiile Preşedintelui.
a) Rolul Președintelui:
- șeful statului – funcția de reprezentare
- garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării
- garant al Constituției – funcția de mediator între puterile statului

b) Atribuțiile Președintelui:
1) În ceea ce privește Politica Internă:
- Numirea Guvernului (desemnează un candidat pentru funcția de Prim-Ministru
și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de către Parlament)
- Consultarea Guvernului (poate consulta Guvernul cu privire la probleme
urgente și de importanță deosebită)
- Participarea la ședințele Guvernului (prezidează ședințele Guvernului la care
participă)
- Legiferarea (are obligația de a promulga legile votate de cele două Camere, dar
are și dreptul de a le trimite spre reexaminare Parlamentului)
- Mesaje (adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme
politice)
- Dizolvarea Parlamentului (poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a
acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile
de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de
învestitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, dar nu în ultimele 6
luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare,
de război, de asediu sau de urgență)
- Referendumul (poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu
privire la probleme de interes național)

2) În ceea ce privește Politica Externă:

- Președintele încheie tratate internaționale în numele României
- La propunerea Guvernului, Președintele acreditează și recheamă reprezentanții
diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice
- Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele
României

3) În ceea ce privește Siguranța Națională:

- Comandant al Forțelor Armate și Președinte al CSAT
- Starea de asediu sau de urgență
 4) Alte atribuții:
- Conferă decorații și titluri de onoare
- Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral
- Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege
- Acordă grațierea individuală

10. Administraţia prezidenţială (rol, personal, structură organizatorică).

Rol: Pentru exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt
stabilite prin Constituția României și alte legi.

Personalul este alcătuit din:

1) persoane detașate, la cererea Președintelui României, din ministere și alte autorități
publice;
2) persoane încadrate direct pe posturile sau funcțiile pe care urmează să le
îndeplinească. Personalul poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de către
Președintele României și cu condiția semnării unui angajament de loialitate stabilit prin ROF.
Retragerea încrederii are ca efect revocarea încadrării, precum și încetarea detașării, eliberarea
sau destituirea din funcție ori desfacerea contractului de muncă, după caz.

Structura organizatorică:
1. Departamentul Securității Naționale (+3 subdepartamente )
2. Departamentul Politică Externă
3. Departamentul Afaceri Europene
4. Departamentul Legislativ
5. Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă (+1 subdepartament)
6. Departamentul Politică Internă
7. Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională
8. Departamentul Politici Economice și Sociale (+1 subdepartament)
9. Departamentul Cultură, Culte și Centenar
10. Departamentul Educație și Cercetare
11. Departamentul Sănătate Publică
12. Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor Țării
13. Departamentul Comunicare Publică (+1 subdepartament)
14. Purtătorul de Cuvânt al Președintelui României
15. Departamentul Protocol
16. Cabinet Președinte
17. Cancelaria Ordinelor
18. Departamentul Managementul Resurselor (+9 subdepartamente)

11. Ce categorii de personal sunt încadrate la Administrația Prezidențială și ce statut au

aceștia?
Personalul este alcătuit din:
1) persoane detașate, la cererea Președintelui României, din ministere și alte autorități
publice;
2) persoane încadrate direct pe posturile sau funcțiile pe care urmează să le
îndeplinească. Personalul poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de către
 Președintele României și cu condiția semnării unui angajament de loialitate stabilit prin ROF.
Retragerea încrederii are ca efect revocarea încadrării, precum și încetarea detașării, eliberarea
sau destituirea din funcție ori desfacerea contractului de muncă, după caz.

Funcțiile de conducere specifice sunt:

- Consilier prezidențial cu rang de ministru (conduc departamente). Numirea sau eliberarea
din funcție a consilierilor prezidențiali se face de către Președinte;
- Consilier de stat cu rang de secretar de stat (conduc compartimente).

12. Caracteristicile regimului prezidențial în raport cu cel parlamentar.

 În sistemele Prezidențiale, Președintele își poate asuma în mod mai clar rolul de a iniția
politici publice, întrucât are mandat din partea alegătorilor, în timp ce în regimurile
Parlamentare, Guvernul își câștigă poziția prin membrii partidelor lor aflați în Parlament, și
ca urmare trebuie să acționeze împreună cu aceștia ca o echipă. Spre deosebire de
cabinetele din sistemele parlamentare, cabinetul prezidențial nu este alcătuit din persoane
cu o figură politică proeminentă, ci mai curând persoane nepolitice, de încredere ale
președintelui, ca urmare atenția este concentrată mai mult asupra acestuia din urmă;

 Responsabilitatea pentru succesul unei politici publice este mult mai dificil să fie atribuită
cuiva în cadrul sistemelor prezidențiale, întrucât, de exemplu în SUA, Președintele este cel
care inițiază politicile, dar Congresul este cel care le aprobă;

 În sistemele prezidențiale, politicile comprehensive ce prevăd schimbări radicale sunt mai

dificil de realizat datorită fragmentării puterii;

 Recrutarea membrilor executivului este diferită în cele două sisteme, în sensul că în

sistemele parlamentare, recrutarea se face, în general, din rândul membrilor Parlamentului,
în timp ce în sistemele prezidențiale, recrutarea în rândul Executivului dinafara lumii
politice, în general din rândul profesionaliștilor;

 În sistemul prezidențial, există probleme speciale în ceea ce privește ajustarea și controlul

Executivului, în sensul că dacă în sistemele parlamentare, membrii Executivului trebuie să
dea socoteală în fața Parlamentului cu privire la politica dusă de Guvern, în timp ce, în
sistemele prezidențiale, membrii Executivului operează într-o relativă izolare, neexistând un
forum în fața căruia aceștia să raporteze în mod regulat;

 Aspectele simbolice și politice ale Executivului sunt unificate în sistemul prezidențial, și în cel
Parlamentar sunt divizate între Primul Ministru și Guvern, pe de o parte, care sunt
responsabili pentru leadership-ul politic și administrativ, și câteva alte birouri care sunt
responsabile pentru leadership-ul simbolic al statului (adică reprezentarea statului). În
sistemele prezidențiale, toate aceste funcții sunt unificate în persoana Președintelui.
13. Arătați care sunt caracteristicile regimului semi-prezidențial și cum se reflectă el în
Constituția României.
Regimul semi-prezidențial încearcă să elimine dezavantajele regimului prezidențial, dar și
imperfecțiunile celui parlamentar, imaginând o cale de mijloc, în care Președintele, ales de către
întregul popor, devine arbitru între puterile statului, iar puterea executivă aparține de fapt
Guvernului, în fruntea căruia se află Primul Ministru, acesta fiind responsabil în Parlament.
Constituția României din 1991 consacra un executiv bicefal sau dualist, un partaj al
atribuțiilor executive (și implicit administrative) între cei doi șefi ai executivului: Președintele și
Guvernul. În urma revizuirii Constituției din 2003, prevederea conform căreia președintele este
șef al executivului, alături de Guvern a fost eliminată din textul constituțional.

14. Poate președintele demite pe Primul-Ministru? Justificați.

Președintele nu îl poate demite pe Primul Ministru, acesta fiind învestit împreună cu
Guvernul, de către Parlament, iar retragerea încrederii Guvernului se face doar de către
Parlament.

15. Poate președintele lua decizii privitoare la politica economică? Justificați.

În domeniul politicii interne, Președintele nu are atribuții referitoare la politica
economică. Doar Guvernul este cel care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și are
rol în funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social.

16. Poate președintele refuza promulgarea unei legi? Justificați.

Președintele poate refuza o singură dată și o poate trimite spre reexaminare
Parlamentului, dar este obligat să o promulge după reprimire. Președintele are la dispoziție 20 de
zile pentru promulgarea legii, iar dacă s-a cerut reexaminarea de către Parlament, termenul de
promulgare este de 10 zile.

17. Poate președintele revoca din funcție un ministru? Justificați.

Da, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și
numește, la propunerea Primului Ministru, unul sau mai mulți membri ai Guvernului. Dacă prin
propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, este nevoie
de aprobarea Parlamentului acordată la propunerea Primului Ministru.

18. Poate președintele participa la ședințele guvernului? Justificați în ce condiții.

Da, poate participa din proprie inițiativă în 3 situații (dacă se dezbat probleme de interes
național privind politica externă, apărarea țării sau asigurarea ordinii publice) și la invitația
Primului Ministru. Dacă participă, el prezidează ședințele.

19. Poate institui președintele starea de asediu sau de urgență? Justificați.

Da, Președintele instituie starea de urgență sau de asediu în întreaga țară sau în unele
UAT-uri și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii luate în cel mult 5 zile de la luarea măsurii.
Dacă Parlamentul nu se află în sesiune (se află în vacanță parlamentară: iulie, august, ianuarie), el
se convoacă de drept (fără nicio altă formalitate) în cel mult 48 de ore pentru a aproba
 respectiva măsură și parlamentarii continuă să muncească pe toată perioada stării de urgență
sau de asediu.

20. Explicați cum ar trebui să desemneze președintele pe candidatul la funcția de Prim-

Ministru. Justificați pe ce criterii.
Președintele României se consultă cu partidul care are majoritatea absolută în
Parlament, sau dacă nu există o asemenea majoritate, se consultă cu partidele reprezentate în
Parlament (adică partidele care au câștigat alegerile parlamentare) și desemnează un candidat
pentru funcția de Prim-Ministru. Președintele numește Guvernul pe baza votului de încredere
acordat de Parlament.

21. Când poate să apară situația de dizolvare a parlamentului și cum se desfășoară ea?
După consultarea președinților celor 2 Camere și a liderilor grupurilor parlamentare,
Președintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere
pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după
respingerea a cel puțin 2 solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat
o singură dată, dar nu în ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui României și nici în timpul
stării de mobilizare, război, asediu sau urgență.

22. Când este necesar votul de învestitură al Parlamentului?

Votul de învestitură al Parlamentului este necesar pentru acordarea încrederii
Guvernului. Hotărârea se adoptă prin vot secret, cu bile, cu majoritatea parlamentarilor.

23. În ce constă rolul președintelui în procedura de legiferare?

Se manifestă sub 2 aspecte:
1) obligația de a promulga legile votate de Parlament
2) dreptul de a trimite legile spre reexaminare Parlamentului.
Guvernul
24. Funcţiile şi Atribuţiile Guvernului.
1. Funcțiile Guvernului:
a) Funcția de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a
programului de guvernare;
b) Funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional
necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;
c) Funcția de administrare a proprietății statului , prin care se asigură administrarea
proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul
este responsabil;
d) Funcția de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe
plan intern și extern;
e) Funcția de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și
respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale,
precum și în domeniile economic și social și al funcționării instituțiilor și organismelor care
își desfășoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

2. Atribuțiile Guvernului:
a) Atribuții privind elaborarea proiectelor de legi și supunerea lor spre aprobare
Parlamentului;
b) Atribuții privind asigurarea executării legilor și a celorlalte dispoziții normative date în
aplicare acestora (aprobă hotărâri de guvern);
c) Atribuții privind conducerea și controlul activității ministerelor și a celorlalte autorități ale
administrației publice centrale și locale;
d) Atribuții privind realizarea politicii interne;
e) Atribuții privind realizarea politicii externe
f) Alte atribuții:
 Asigură apărarea ordinii de drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum și
a drepturilor și libertăților cetățenilor;
 Aduce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea țării, scop în care
organizează și înzestrează forțele armate;
 Organizează desfășurarea în bune condiții a alegerilor pentru Președinte, Parlament,
consilii locale și județene;
 Asigură administrarea proprietății publice și private a statului;
 Acordă și retrage cetățenia română, aprobă renunțarea la cetățenia română;

25. Funcționarea guvernului (ședințe, acte, relațiile cu alte instituții, răspunderea guvernului).
Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de Primul Ministru, cu excepția
cazurilor când la ședințe participă Președintele României.
 Actele Guvernului sunt: Hotărârile și Ordonanțele. Hotărârile se emit pentru organizarea
executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, fiind acte de
excepție și având un caracter temporar. Ordonanțele pot fi simple sau de urgență (cele de
urgență intră în vigoare numai după aprobarea lor de către Parlament). Membrii Guvernului pot
propune proiecte de hotărâri, de ordonanțe și de lege.
Relațiile cu celelalte instituții: Guvernul exercită controlul ierarhic asupra ministerelor,
organelor de specialitate din subordinea sa, precum și asupra prefecților. Guvernul are dreptul să
anuleze actele administrative ilegale sau inoportune. Guvernul se află în raporturi de colaborare
cu autoritățile administrative autonome.
Răspunderea Guvernului: Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru
întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic împreună cu ceilalți
membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia. Răspunderea penală a membrilor
Guvernului este reglementată printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

26. Structura Aparatului de lucru al Guvernului. (rolul fiecărei componente)

1) Secretariatul General al Guvernului : Are rolul de a asigura derularea operațiunilor
tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice,
economice și tehnice ale activității Guvernului și a prim-ministrului, reprezentarea Guvernului și
a prim-ministrului în fața instanțelor judecătorești.
2) Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) : Este instituția de contact cu Oficiul
European de Lupta Antifraudă (OLAF) și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea
obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.
3) Corpul de control al prim-ministrului: Controlează activitatea instituțiilor publice
subordonate autorităților administrației publice locale, cu respectarea dispozițiilor legale privind
regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților
administrației publice locale.
4) Departamentul pentru Relații Interetnice : Principala atribuție a departamentului este de
a pune în aplicare politica stabilită prin Programul de guvernare în domeniul relațiilor interetnice.
5) Alte departamente: Organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în
subordinea prim-ministrului, conduse de secretari de stat sau asimilați ai acestora, a căror
înființare și/sau funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

27. Explicați caracterul funcției de secretar general al guvernului.

Secretarul General al Guvernului are rang de ministru și are calitatea de ordonator
principal de credite pentru întreg aparatul de lucru al guvernului și îndeplinește următoarele
funcții:
a) Funcția de autoritate
b) Funcția de strategie
c) Funcția de reglementare
d) Funcția de reprezentare
e) Funcția de administrare
28. Explicați dacă guvernul actual este un guvern de tip ierarhic sau colectiv sau tehnocrat.
Justificați.
Guvernul actual este un Guvern colectiv, deoarece este format precum un consiliu
alcătuit din personalități politice aproximativ egale în ceea ce privește capacitatea lor de
influență politică. În Guvernul tehnocrat membrii guvernului sunt specialiști în domeniul lor de
activitate și nu sunt membri ai unor formațiuni politice. În Guvernul ierarhic membrii guvernului
sunt superiori unul altuia, iar Guvernele ierarhice sunt centrate în jurul liderului lor.

29. Explicați cum se exercită conducerea guvernului asupra administrației locale.

Guvernul este autoritatea publică a puterii executive care funcționează în baza votului de
încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și
exercită conducerea generală a administrației publice.

30. Explicați natura relațiilor care exista între administrația centrală și cea locală.
Între administrația centrală și cea locală nu este o relație de subordonare.

31. Explicați cum este partajată puterea de decizie în domeniul relațiilor externe între
președinte și guvern.
Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de către
Guvern și le supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil.
La propunerea Guvernului, Președintele acreditează și recheamă reprezentanții
diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice ale României. Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă
Președintele României.
Administrația publică centrală
32. Ministerele (rol, clasificare, organizare, aparatul propriu al ministerelor).
Ministerele au rolul de a realiza politica guvernamentală în domeniile și sectoarele de
activitate ale acestora pe întreg teritoriul țării. Au competență materială-specială și teritorială-
națională.
Clasificare:
- Ministere cu activitate economică
- Ministere cu activitate administrativă și de apărare a ordinii de drept
- Ministere cu activitate socioculturală și științifică
Organizarea ministerelor este stabilită prin legi proprii sau prin hotărâri ale Guvernului.

33. Explicați cum este fixat numărul ministerelor și ce probleme politico-administrative pot
apărea cu ocazia restructurărilor ministeriale. Explicați formarea guvernului actual. (Ce
partide sunt reprezentate, ce portofolii dețin)
Numărul ministerelor și atribuțiile fiecărui membru al Guvernului variază
frecvent, inclusiv cu ocazia remanierilor guvernamentale.
Probleme politico-administrative care pot apărea:
- Problemele repartiției posturilor în cadrul Guvernului între diferitele partide aflate la
putere
- Interesele corpurilor de funcționari sau ale sindicatelor angajaților publici
- Raționalitatea administrativă
- Proiecția socială a ministerului și capacitatea de mobilizare a clientelei ministeriale
Guvernul actual este format din partidele PSD și ALDE și este condus de Prim-
Ministrul Viorica Dăncilă.

34. Personalul ministerelor.

Personalul ministerelor este alcătuit din:
- Personal de conducere – demnitarii
- Personal de conducere de specialitate
- Personal de execuție administrativ
- Personal de deservire

35. Primul-Ministru, conducerea ministerelor și răspunderea membrilor guvernului.

Primul-Ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor
acestuia.
Răspunderea Guvernului:
- Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate
- Răspunderea penală a membrilor Guvernului este reglementată printr-o lege privind
responsabilitatea ministerială
36. Secretarul general al ministerului (natura funcției, atribuții).
Secretarul general al ministerului face parte din categoria înalților funcționari
publici.
Atribuții ale secretarului general:
a) Coordonează buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter funcțional
și asigură legătura operativă dintre ministru și conducătorii tuturor compartimentelor
din minister și unitățile subordonate
b) Colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al
Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum și cu secretarii
județelor și cu directorii generali de prefectură
c) Primește și transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative inițiate de
minister și asigură avizarea actelor normative primite de la alți inițiatori
d) Transmite Secretariatului General al Guvernului proiecte de acte normative inițiate de
minister
e) Urmărește și asigură finalizarea actelor normative aprobate de Guvern
f) Monitorizează și controlează elaborarea raportărilor periodice
g) Coordonează întregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a politicilor de
personal și principiile directoare pentru managementul de personal

37. Explicați o diferență și o asemănare care exista între funcția de secretar de stat și funcția
de secretar general al ministerului.
Diferență: Secretarii de stat au funcții de demnitate publică, iar secretarul general
ministerului este înalt funcționar public.
Asemănare: ambele sunt funcții de conducere în cadrul ministerului

38. Explicați tipurile de personal care există la nivelul unui minister și explicați
caracteristicile acestora.
- Personal de conducere – demnitarii: ministrul, secretarii de stat, și subsecretarii de
stat
- Personal de conducere de specialitate: înalți funcționari publici
- Personal de execuție administrativ: funcționari publici de execuție (consilieri,
experți)
- Personal de deservire: personal contractual (șoferi, electricieni)
Alte organe ale APC de specialitate
39. Celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate (descrierea fiecărei
categorii, exemplificare).
Guvernul și ministerele pot înființa organe de specialitate în subordinea lor, cu
avizul CCR. Aceste organe ale APC de specialitate poartă diferite denumiri: agenții,
instituții, comisii, oficii, secretariate, birouri, departamente, comitete, administrații
sau autorități. Conducătorii acestor organe sunt secretari de stat și au diferite titulaturi:
președinți, directori generali, șefi de oficiu.
APC de specialitate se realizează nu numai de către ministere și alte organe de
specialitate din subordinea Guvernului și a ministerelor, ci și de către autorități
administrative autonome. Acestea se află în raporturi juridice cu puterea legislativă
(Parlamentul) și cu cea executivă (Guvernul). Conducătorii acestora se numesc președinți.

40. Exemplificați cu câte un exemplu tipurile de organe aflate în subordinea guvernului sau a
ministerelor. (2003-2005)
Exemplu în subordinea Guvernului: Primul-Ministru coordona, prin Cancelaria
Primului-Ministru, Agenția pentru Strategii Guvernamentale.
Exemplu în subordinea ministerelor: MAI coordona instituțiile prefectului.
Administrația de susținere
41. Explicați diferența între administrația de susținere și autoritățile administrative autonome.
Autorităților administrative autonome le este recunoscută independența prin
legi organice, care le definesc și garantează această economie.

42. Rolul și atribuțiile organelor constituționale (Avocatul poporului, Curtea de Conturi,

Curtea Constituțională, Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ, Consiliul
Superior al Magistraturii).

1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor și

libertăților persoanelor fizice. Adjuncții Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate.
Avocatul Poporului și adjuncții săi nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată,
cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Organizarea și funcționarea instituției Avocatul
Poporului se stabilesc prin lege organică.
Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în
drepturile și în libertățile lor, în limitele stabilite de lege. Autoritățile publice sunt obligate să asigure
Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor sale.
Avocatul Poporului prezintă celor 2 Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la
cererea acestora. Rapoartele pot conține recomandări privind legislația sau măsuri de altă natură,
pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.

2) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de

întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile
rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune
ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.
La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de
gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.
Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate
fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și
inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru
judecători.
Curtea de Conturi de înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament,
din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.
Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condițiile
prevăzute de lege.

3) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Se compune din 9

judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. 3 judecători sunt
numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Președintele CCR este ales prin
vot secret de către judecătorii ei, pentru o perioadă de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din judecătorii
ei, din 3 în 3 ani.
Judecătorii CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență
profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Funcția de judecător al CCR este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată,
cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.
Judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata
acestuia.
Atribuțiile CCR:
1) Exercită un control al constituționalității legilor anterior promulgării lor
2) Se pronunță asupra constituționalității inițiativelor de revizuire a Constituției
3) Se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale
4) Se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului
5) Hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în
fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.
6) Soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
7) Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă
rezultatele alegerilor
8) Constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de
Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului
9) Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României
10) Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și
confirmă rezultatele acestuia
11) Verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
12) Hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic

4) Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în

domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.

5) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează

proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține
evidența oficială a legislației României. Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ se
stabilesc prin lege organică.

6) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Consiliul

Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, pe o perioadă de 6 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a
judecătorilor și a procurorilor; îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul
răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
organică.
Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la
Înalta Curte de Casație și Justiție.
 7) Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care
privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la
apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a
păcii. Președintele României este și președintele CSAT.

Parlamentul
43. Care este organizarea interna a celor doua Camere ale Parlamentului
44. Din ce este constituit Biroul permanent al fiecărei camere a Parlamentului și care este
rolul membrilor acestuia
45. Cum se alcătuiesc grupurile parlamentare și care este rolul lor
46. Ce sunt comisiile parlamentare și de cate tipuri sunt?
47. Cum își desfășoară activitatea membrii parlamentului în cadrul și înafara sesiunilor
parlamentare
48. Cum se desfășoară ședințele celor doua camere ale Parlamentului
49. Care sunt etapele procedurii legislative
50. Cine are drept de inițiativa legislativa și cum se manifesta el
51. De la cine se solicita avize
52. Cum se desfășoară votul și care este cvorumul necesar
53. Cum se exercita controlul Constituționalității legilor
54. Explicați conceptul de promulgare ale legilor
55. Care sunt formele de control parlamentar asupra Guvernului
56. Explicați conceptul de delegare legislativa și tipologia acesteia
57. Caracteristicile și condițiile delegării legislative de natura legală
58. Caracteristicile și condițiile delegării legislative de natura constituționala

Administrația teritorială de stat - periferică

59. Explicați care sunt rolurile constituționale al prefectului și măsura în care acestea se
reflectă în legislație și practică.
Rolurile constituționale ale prefectului sunt:
- Reprezentant al Guvernului în teritoriu
- Șef al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale
APC de specialitate, organizate la nivelul UAT-urilor
- Organ de tutelă administrativă, având dreptul de a ataca în fața instanței de
contencios administrativ actele emise de către CL, CJ și primar, considerate ilegale
În practică, rolul prefectului este doar de a conduce serviciile subordonate MAI.

60. Explicați care sunt marjele de manevră ale prefectului în raport cu administrația locală.
Marjele de manevră sunt:
- Verifică legalitatea actelor autorităților administrației publice locale
- Poate solicita convocarea unei ședințe extraordinare, în cazul înlăturării calamităților,
catastrofelor, incendiilor, etc.
 61. Explicați natura relațiilor dintre prefect și administrația centrală.
Miniștrii și conducătorii celorlalte organe ale APC din subordinea Guvernului pot
delega prefectului unele dintre atribuțiile lor de conducere și control cu privire la
activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.
Prefectul poate propune ministerelor și celorlalte autorități ale APC de specialitate
măsuri pentru îmbunătățirea activității serviciilor publice deconcentrate.
Prefectul poate propune miniștrilor și conducătorilor celorlalte organe ale APC
organizate la nivelul UAT-urilor sancționarea conducătorilor serviciilor publice
deconcentrate din subordinea acestora.

62. Rolul şi atribuţiile prefectului.

Rolul prefectului:
- Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local
- Prefectul asigură legătura operativă dintre fiecare ministru și conducătorul serviciului
public deconcentrat din subordinea acestuia

Atribuțiile prefectului:
- asigură aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a
celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice
- acționează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programul de guvernare și dispune măsurile
necesare pentru îndeplinirea lor
- acționează pentru asigurarea climatului de pace socială, menținerea unei comunicări permanente
dintre sindicate și patronate
- verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, consiliului local sau ale primarului
- asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate, aducerea la îndeplinire a măsurilor de
pregătire pentru situații de urgență
- dispune, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile care
se impun pentru gestionarea acestora și folosește sumele special prevăzute în bugetul propriu
- utilizează, în calitate de șef al protecției civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza
logistică de intervenție în situații de criză
- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și
siguranței cetățenilor
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană
- dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare
europeană
- hotărăște cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate
- asigură folosirea a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și
serviciile publice deconcentrate în UAT-urile în care aceștia au o pondere de peste 20%

63. Instituţia prefectului.

 Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor
legi, se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului.
Structura organizatorică și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
Personalul din cadrul instituției prefectului este format din: funcționari publici, funcționari
publici cu statut special și personal contractual. (numiți/eliberați prin ordin al prefectului)
Atribuțiile structurilor de specialitate ale instituției prefectului:
1. cu privire la aplicarea și respectarea Constituției, a legilor și a celorlalte acte normative
2. cu privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile
administrației publice locale și contenciosul administrativ
3. cu privire la realizarea politicilor naționale, a celor de integrare europeană și a planului de măsuri
pentru integrare europeană și intensificare a relațiilor externe
4. cu privire la buna organizare și desfășurare a activității pentru situații de urgență, precum și la
pregătirea și ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar
5. cu privire la activitatea de eliberare și de evidență a pașapoartelor simple
6. cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor și
al plăcuțelor cu numere de înmatriculare

64. Oficiul și Colegiul prefectural.

Oficiul prefectural:
În cadrul instituției prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului.
Oficiul prefectural are următoarele atribuții principale:
a) realizarea documentării cu privire la situația și evoluția stării generale economice, sociale și culturale
a zonei deservite
b) desfășurarea unor acțiuni de îndrumare și de verificare a măsurilor întreprinse de către primari în
calitatea lor de reprezentanți ai statului în UAT-uri
c) formularea de propuneri privind sesizarea, după caz, a autorităților administrației publice locale
emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanței de contencios
administrativ
d) desfășurarea de activități menite să conducă la cunoașterea de către autoritățile administrației
publice locale și de către cetățeni a programelor cu finanțare externă inițiate și susținute de UE și de
alte organisme internaționale
e) realizarea de acțiuni pentru atragerea societății civile la activitățile care au legătură cu procesul de
integrare europeană și participarea la programele societății civile în domeniul integrării europene
f) informarea prefectului cu privire la situațiile deosebite care apar în zona deservită
g) formularea de propuneri privind convocarea consiliilor locale, pe care le înaintează prefectului
h) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de președinte al Comitetului
Județean pentru situații de urgență
i) asigurarea primirii și înregistrării petițiilor adresate prefectului
j) îndrumarea cetățenilor care se adresează oficiului prefectural în problemele generale sau specifice
relației cu publicul
 Colegiul prefectural:
În fiecare județ funcționează un colegiu prefectural, compus din: prefect, subprefecți și
conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale APC din
subordinea Guvernului.
Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puțin o dată pe lună și oricând se consideră
că este necesar.
Colegiul prefectural are ca scop asigurarea coordonării activității serviciilor publice
deconcentrate din județ și este organul consultativ al prefectului în realizarea atribuțiilor de conducere
a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale APC organizate la nivelul
UAT-urilor.

65. Relaţiile prefectului cu ministerele.

Ministerele și celelalte organe ale APC pot propune Guvernului măsuri de anulare
a ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale.
Ministerele și celelalte organe ale APC comunică de îndată prefecților actele cu
caracter normativ emise, iar aceștia au obligația de a le transmite serviciilor publice
deconcentrate.

66. Relațiile prefectului cu autorităţile locale.

Între prefect și autoritățile locale nu există raporturi de subordonare.

67. Regimul actelor prefectului.

Prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual. Ordinele prefectului sunt
contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare. Ordinele cu caracter
normativ se publică, potrivit legii. Ele se comunică MAI, iar MAI poate propune Guvernului anularea
ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale sau netemeinice.
Ordinul prefectului devine executoriu:
- în cazul dispozițiilor normative, numai după ce a fost adus la cunoștință publică
- în cazul dispozițiilor cu caracter individual, de la data comunicării persoanei interesate
Ordinele emise de către prefect, în calitate de președinte al CJ pentru situații de urgență,
produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoștința publică și sunt executorii.

68. Explicați natura relațiilor care exista între prefect și administrația locală.
Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile
județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare.
 Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele CJ în calitatea
lor de reprezentanți ai statului în UAT
 Prefectul poate solicita primarului sau președintelui CJ convocarea unei ședințe
extraordinare în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate
  Prefectul poate solicita convocarea de îndată a CL sau a CJ în caz de forță majoră și de
maximă urgență
 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul poate solicita instituțiilor și
autorităților APL documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le
furnizeze cu rapiditate și în mod gratuit

Principiile de funcționare ale APL

69. Explicați organizarea administrativ-teritoriala a României
România are 41 de județe + Municipiul București, peste 3000 de comune rurale și
peste 300 de orașe și municipii. Municipiul București are statut bivalent: de municipalitate
și de județ.
România are 2 nivele de Guverne subnaționale, respectiv autoritățile locale și
autoritățile județene, care în principiu nu au o legătură ierarhică între ele.
România are 8 regiuni de dezvoltare, care nu sunt UAT-uri, ci au doar rol statistic.

70. Definirea, caracterizarea şi fundamentul autonomiei locale.

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților APL
de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le
reprezintă, treburile publice.

71. Ce fel de competență au ministerele, dar consiliile locale? (Justificați)

Competența ministerelor:
- Teritorială-națională (își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul țării)
- Materială-specială (îndeplinesc, fiecare în sectorul său de activitate, un serviciu din
administrația publică)
Competența consiliilor locale:
- Materială-generală
- Teritorială-locală

72. Arătați de ce este importantă clasificarea competențelor administrației locale.

Pentru a se stabili gradul de autonomie al colectivităților locale, respectiv gradul de
descentralizare.

73. Arătați care sunt prevederile legale care garantează autonomia colectivităților locale.
- Autoritățile APC nu pot stabili sau impune niciun fel de responsabilități autorităților APL
în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice
fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru asigurarea respectivelor
responsabilități;
- Autoritățile APC vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative
ale autorităților APL, în toate problemele care le privesc în mod direct;
- În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele, municipiile și județele au
dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritățile APL le stabilesc, le administrează
și le utilizează pentru îndeplinirea competențelor și atribuțiilor ce le revin, în condițiile
legii;
- Resursele financiare de care dispun autoritățile APL trebuie să fie corelate cu
competențele și cu atribuțiile prevăzute de lege.

74. Explicați dacă autoritățile locale pot lua decizii în oricare problemă ce ține de interesul
colectivităților locale . Justificați
Nu, pentru că autoritățile APL exercită în condițiile legii competențe exclusive,
competențe partajate și competențe delegate. Astfel, acestea au dreptul ca în limitele legii
să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres, în
competența altor autorități publice.

75. Explicați natura relațiilor care exista între administrația locala și cea de la nivel județean
Între cele 2 nu există raporturi de subordonare, ci raporturi de colaborare,
cooperare și întrajutorare reciprocă.

76. Explicați care este fundamentul economic al autonomiei colectivităților locale și în ce constă
principiul subsidiarității.
Principiul subsidiarității constă în exercitarea competențelor de către autoritatea
APL situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de
capacitate administrativă necesară.

77. Explicați conținutul drepturilor de asociere și cooperare ale colectivităților locale.

În concepția Legii nr.215/2001, acestea sunt drepturi ale autorităților APL, și presupun:
- Dreptul UAT ca, în limitele competențelor autorităților lor executive și deliberative, să
coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare
intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică;
- Dreptul UAT de a încheia între ele acorduri și de a participa, inclusiv prin alocare de
fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în
baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori județene, în condițiile legii;
- Dreptul UAT limitrofe zonelor de frontieră de a încheia între ele înțelegeri de cooperare
transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii;
- Dreptul UAT ca, în limitele competențelor autorităților lor executive și deliberative, să
coopereze și să se asocieze și cu UAT-uri din străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri
ale consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz;
- Dreptul UAT de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii, cu
scopul de a asigura protecția și promovarea intereselor lor comune ale UAT-urilor;
- Dreptul consiliilor locale și consiliilor județene de a hotărî asupra participării cu capital
sau bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la
înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și
de utilitate publică de interes local sau județean, în condițiile legii.
 78. Explicați conţinutul principiului legalităţii.
Principiul legalității presupune că toate subiectele de drept (persoane fizice,
juridice, autorități ale APL) trebuie să se supună legalității și să se conformeze acesteia.

79. Precizați care sunt condițiile de eligibilitate a autorităţilor APL.

Condițiile de eligibilitate sunt:
- Calitatea de alegător: cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani,
inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor
- Dreptul de a fi ales: cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de cel puțin 23
de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partidele politice
- Domiciliul în țară: pe teritoriul UAT-ului pentru care candidează

80. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

Organizarea referendumului local se poate face:
 Din inițiativa autorităților administrației publice locale
Problemele de interes deosebit din UAT-uri și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor pot fi supuse aprobării locuitorilor, prin referendum local.
Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente sau doar în unele
dintre acestea. În cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate
comunele și orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale
comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare, numai
după consultarea prealabilă a cetățenilor din UAT-urile respective, prin referendum. În acest
caz, organizarea referendumului este obligatorie.
Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, la
propunerea primarului sau a președintelui CJ. Cetățenii sunt chemați să voteze DA sau NU
asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la
nivelul UAT-urilor respective.

 Din inițiativa cetățenilor

Cetățenii pot cere organizarea unui referendum în vederea dizolvării consiliului local sau
a demiterii primarului.
- Referendumul în vederea dizolvării consiliului local se organizează ca urmare a cererii
adresate în acest sens prefectului, de către cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept
de vot, înscriși pe listele electorale ale UAT-ului. Cheltuielile pentru organizarea
referendumului se suportă din bugetul local. Referendumul este organizat de către o
comisie numită prin ordin al prefectului.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus
unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează
înainte de termen, dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al voturilor exprimate. Validarea rezultatului referendumului se realizează
de către instanța judecătorească din raza UAT-ului.
 - Referendumul în vederea demiterii primarului trebuie să fie solicitat în scris, de cel puțin
25% dintre locuitorii cu drept de vot, în fiecare dintre localitățile componente ale
comunei, orașului sau municipiului. Activitatea primarului încetează dacă s-au pronunțat
în sens favorabil cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil
exprimate.
- Referendumul în vederea dizolvării consiliului județean se organizează ca urmare a cererii
adresate în acest sens prefectului, de cel puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de
vot, înscriși pe listele electorale ale UAT-ului. Cheltuielile se suportă din bugetul județean.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus
unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează
înainte de termen, dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al voturilor exprimate.

81. Explicarea noţiunilor de descentralizare şi deconcentrare a serviciilor publice.

Descentralizarea semnifică situația în care conducerea serviciului public este
aleasă/numită de către autoritatea deliberativă a administrației locale. Singurele servicii
publice descentralizate sunt acelea organizate în comune, orașe sau județe de către
autoritățile administrației publice locale.
Deconcentrarea presupune numirea conducerii serviciului public printr-un ordin al
ministrului. Serviciile publice ale ministerelor organizate în teritoriu sunt servicii
deconcentrate.

82. Ce fel de organizație se naște prin asocierea a două sau mai multe UAT-uri ? Poate să
perceapă impozite? (Justificați)
În vederea exercitării competențelor în condiții de eficiență, UAT-urile se pot
organiza în asociații de dezvoltare intercomunitară, finanțate anual din bugetul de stat,
prin bugetul MAI.

Administrația publică locală

83. Regimul actelor consiliului local (tipuri de acte, cvorumul necesar, elaborarea lor,
execuţie).
Consiliul local adoptă hotărâri.
Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri:
a) Hotărârile privind bugetul local
b) Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii
c) Hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale
d) Hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală
sau de cooperare transfrontalieră
e) Hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea
teritoriului
f) Hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane
juridice române sau străine
 Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a 2/3 din numărul total al
consilierilor locali în funcție.

84. Precizați cui îi aparține dreptul de inițiativă la nivel local.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar
sau de cetățeni. (hotărârea trebuie să fie inițiată de unul sau mai mulți cetățeni cu drept
de vot și să fie susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a
UAT-ului respectiv)

85. Funcţionarea Consiliului Local (sesiuni, convocarea ședințelor, aprobarea ordinii de zi,
cvorumul , dezbaterile).
Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război sau catastrofă.
Sesiunile. Consiliul local se întrunește în:
- ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului
- ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul
membrilor consiliului
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului UAT-
ului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea
ședințelor extraordinare. În caz de forță majoră și de maximă urgență, convocarea
consiliului local se poate face de îndată.
Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor
comunei sau orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o
pondere de peste 25% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștință
publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi
dezbătute decât dacă sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul
aparatului de specialitate al primarului, precum și de raportul comisiei de specialitate a
consiliului.
Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente și
numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți. Scoaterea unui proiect de
hotărâre de pe ordinea de zi se face numai cu acordul inițiatorului sau dacă acesta nu
are raportul compartimentului de specialitate al primarului.
Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea
consilierilor în funcție. Prezența consilierilor la ședință este obligatorie.
Ședințele consiliului local sunt publice.
Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care
consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 1/5 din numărul
total, la ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternă, iar traducerea va fi
asigurată de către primar. Documentele ședințelor de consiliu de întocmesc în limba
română.
Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat
votul fiecare consilier, se consemnează într-un proces-verbal semnat de consilierul
care conduce ședințele de consiliu și de secretarul UAT-ului.
86. Constituirea, organizarea internă (conducere și organe de lucru) .
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități administrative autonome și
rezolvă treburile publice în comune și orașe. Numărul membrilor fiecărui consiliu local
se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului.
Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data
desfășurării alegerilor. Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă
consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali.
Consiliul local este condus de un președinte și are un număr de comisii, care sunt
organele sale de lucru. Comisiile consiliului local sunt: comisii de specialitate, comisii
speciale de analiză și verificare și comisii mixte.

87. Atribuţiile Consiliului Local (menționați minim trei din fiecare categorie).
Atribuțiile Consiliului Local:
a) Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al
primarului, instituțiilor și serviciilor publice de interes local și societăților
comerciale și regiilor autonome de interes local:
- Aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului local
- Aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și
ștatul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și
serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și ștatul de funcții ale
regiilor autonome de interes local
- Exercită, în numele UAT-ului, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare
participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile
legii

b) Atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului

sau municipiului:
- Aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a UAT-ului
- Aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de
utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar
- Stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii

c) Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului

sau municipiului:
- Hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii
- Avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului
și urbanism ale localităților (PUG și PUZ)
- Atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective
de interes public local

d) Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate de către cetățeni:

- Asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local
 - Hotărăște acordarea unor sporuri și altor facilități, potrivit legii, personalului
sanitar și didactic
- Sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase

e) Atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan extern și intern:

- Hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări,
servicii sau proiecte de interes public local
- Hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu
UAT-uri din alte țări
- Hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte UAT-uri din țară sau
din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale
autorităților APL, în vederea promovării unor interese comune

88. Care sunt cazurile de dizolvare a consiliului local?

Cazurile de dizolvare a consiliului local sunt:
1) Dizolvarea de drept a consiliului local:
a) În cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutive
b) În cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare consecutive
c) În situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu
se poate completa prin supleanți
Instanța de contencios administrativ se pronunță asupra dizolvării consiliului
local, iar hotărârea acesteia este definitivă și se comunică prefectului.

2) Dizolvarea prin referendum local:

Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens
prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot. Cheltuielile
pentru organizarea referendumului se suportă din bugetul local.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu
din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează
înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al voturilor valabil exprimate.
Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absența acestuia,
secretarul UAT-ului va rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau
municipiului.

89. Primarul şi viceprimarul. (rol și atribuții)

Rolurile primarului:
- Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a
prevederilor Constituției
- Asigură punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune
măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu
caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților APC, ale
prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii
- Conduce serviciile publice locale
- Reprezintă UAT-ul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau
juridice române ori străine, precum și în justiție

Atribuțiile primarului:
a) Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului:
 Funcția de ofițer de stare civilă
 Funcția de autoritate tutelară
 Asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil
 Atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului
și a recensământului

b) Atribuții referitoare la relația cu consiliul local:

 Prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind
starea economică, socială și de mediu a UAT-ului
 Prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări
 Elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de
mediu a UAT-ului și le supune aprobării consiliului local

c) Atribuții referitoare la bugetul local:

 Exercită funcția de ordonator principal de credite
 Întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului
bugetar și le supune spre aprobare consiliului local
 Inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi
și emiterea de titluri de valoare în numele UAT-ului
 Verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare
fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social
principal, cât și a sediului secundar

d) Atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor:

 Coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin
intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor
prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local
 Ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de
urgență
 Ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a
activităților din domeniile prevăzute
 Ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției
și controlului efectuării serviciilor publice de interes local, precum și a
bunurilor din patrimoniul public și privat al UAT-ului
 Numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea
raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în
condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate,
precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de
interes local
  Asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune
aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor
acestora
 Emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege
și alte acte normative
 Asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu
prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană
în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile
furnizate cetățenilor

Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi

poate delega atribuțiile sale.

90. Explicați de ce primarul poate solicita sprijinul prefectului și a serviciilor deconcentrate

în ceea ce privește exercitarea funcțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă .
Pentru că în exercitarea acestor atribuții, primarul acționează și ca reprezentant al
statului în comuna sau orașul în care a fost ales, calitate care îi permite să solicite acest
sprijin dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

91. Arătați care sunt atribuțiile primarului care i-au fost delegate de către stat.
În calitate de reprezentant al statului, primarul îndeplinește următoarele atribuții:
 Funcția de ofițer de stare civilă
 Funcția de autoritate tutelară
 Asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil
 Atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului
și a recensământului

92. Explicați ce se întâmpla dacă primarul este arestat preventiv.

În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a
acestuia, atribuțiile ce îi sunt conferite vor fi exercitate de drept de viceprimar.

93. Explicați care sunt actele primarului și cum are loc încetarea și suspendarea mandatului
acestuia.
Primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate
persoanelor interesate, după caz. Dispozițiile primarului se comunică în mod obligatoriu
prefectului județului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.

I. Mandatul primarului încetează de drept, în următoarele situații:

a) Dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli
grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții
timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic
 b) Dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile
consecutiv

II. Mandatul primarului încetează înainte de termen ca urmare a rezultatului

unui referendum local. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se
organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului, de cel puțin
25% dintre locuitorii comunei sau orașului cu drept de vot. Acest procent trebuie
să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei, orașului sau
municipiului.

III. Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost
arestat preventiv. Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat,
acesta are dreptul la despăgubiri.

94. Serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului.

Consiliile locale pot înființa și organiza instituții și servicii publice de interes
local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale.
Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor și serviciilor
publice de interes local se fac de conducătorii acestora. Funcționarii din cadrul acestor
instituții se bucură de stabilitate în funcție.
Primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Aparatul de
specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale, care sunt încadrate
cu funcționari publici și personal contractual.
Primarul, viceprimarul, secretarul UAT-ului și aparatul de specialitate al
primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită
primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile
consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale
colectivităților locale.

95. Explicați care este limba care se folosește în relațiile dintre administrația publica locala și
cetățeni
Limba folosită este limba română, dar în comunele sau orașele în care cetățenii
aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 25% din numărul locuitorilor,
ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând
minorității respective.
În UAT-urile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de
20%, hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință publică și în limba maternă a
cetățenilor aparținând minorității respective, iar cele cu caracter individual se comunică,
la cerere, și în limba maternă.
96. Explicați ce tipuri de servicii sunt serviciile comunitare de utilități publice ( deconcentrate
sau descentralizate). Justificați.
Sunt servicii publice descentralizate, pentru că autoritățile APL stabilesc
organizarea, funcționarea, controlul și desființarea lor.
Descentralizarea presupune situația în care conducerea serviciului public este
aleasă sau numită de către autoritatea deliberativă a administrației locale, iar
deconcentrarea presupune numirea conducerii serviciului public printr-un ordin al
ministrului.

97. Explicați de tip de serviciu este Administrația Finanțelor publice sector 6 (decentralizat
sau deconcentrat).
Este un serviciu public deconcentrat pentru că este un serviciu public administrativ al
Ministerului Finanțelor, împuternicit să realizeze atribuțiile și competențele ce îi revin
ministerului.

98. Dați un exemplu de serviciu deconcentrat și unul descentralizat (justificați alegerea).

Serviciu deconcentrat: Direcțiile de sănătate publică județene și a Municipiului
București, care sunt servicii deconcentrate ale Ministerului Sănătății, întrucât conducerea
lor este numită prin ordin al ministrului, își au sediul în UAT-uri și realizează la acest
nivel competențele și atribuțiile ce îi revin ministerului de resort.
Serviciu descentralizat: RATB/STB este serviciu public descentralizat, pentru că
se înființează și se organizează de către Consiliul General al Municipiului București.

99. Dați două exemple de servicii descentralizate aflate în subordinea unui consiliu local sau
județean.
Pentru CJ Vâlcea: direcția generală de evidență a persoanelor Vâlcea și direcția
generală de asistență socială și protecția copilului Vâlcea.

100. Explicați care este rolul constituțional al președintelui consiliului județean. Justificați
importanța acestuia.
Președintele CJ reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu
persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție. Președintele CJ
asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor CJ, precum
și a altor acte normative.

101. Justificați cine gestionează cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui județ:
prefectul sau președintele consiliului județean.
Președintele CJ pentru că este ordonator principal de credite.
Secretarul și administratorul public
102. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale (numirea, incompatibilități, atribuții).
Fiecare UAT și subdiviziune administrativ-teritorială are un secretar salarizat din bugetul
local. Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative. Secretarul se bucură de stabilitate în funcție.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și
regimul disciplinar ale secretarului UAT se fac în conformitate cu prevederile legislației privind
funcția publică și funcționarii publici.
Incompatibilități:
- Secretarul UAT nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție
- Secretarul UAT nu poate fi soț, soție sau rudă de gradul 1 cu primarul sau cu viceprimarul,
respectiv președintele sau vicepreședintele CJ, sub sancțiunea eliberării din funcție.
Atribuțiile secretarului:
a) Avizează pentru legalitate, dispozițiile primarului și ale președintelui CJ, hotărârile CL, respectiv
ale CJ
b) Participă la ședințele CL, respectiv ale CJ
c) Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre CL și primar, respectiv CJ și
președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect (ține legătura dintre instituții)
d) Organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor CL și a dispozițiilor primarului, respectiv a
hotărârilor CJ și a dispozițiilor președintelui CJ
e) Asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele
interesate a actelor, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public și Legea 52/2003 privind transparența decizională
f) Asigură procedurile de convocare a CL, respectiv a CJ, și efectuarea lucrărilor de secretariat,
comunică ordinea de zi, întocmește procesul-verbal al ședințelor CL, respectiv ale CJ, și
redactează hotărârile CL, respectiv ale CJ
g) Pregătește lucrările supuse dezbaterii CL, respectiv a CJ, și comisiilor de specialitate ale acestuia
h) Alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de CL, de primar, de CJ sau de președintele
CJ, după caz

103. Rolul secretarului UAT în raport cu consiliul local.

a) Avizează pentru legalitate hotărârile CL
b) Participă la ședințele CL
c) Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre CL și primar, precum și
între aceștia și prefect (ține legătura dintre instituții)
d) Organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor CL
e) Asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele
interesate a actelor, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public și Legea 52/2003 privind transparența decizională
f) Asigură procedurile de convocare a CL și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea
de zi, întocmește procesul-verbal al ședințelor CL și redactează hotărârile CL
g) Pregătește lucrările supuse dezbaterii CL, și comisiilor de specialitate ale acestuia
h) Alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de CL

104. Administratorul public (rol și atribuții).

La nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, primarul, respectiv președintele
CJ poate propune CL, respectiv CJ înființarea funcției de administrator public. Numirea și
eliberarea din funcție a administratorului public se face de către primar, respectiv de către
președintele CJ. Numirea în funcție se face pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management încheiat în
acest sens cu primarul, respectiv cu președintele CJ, atribuții de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes local, respectiv județean.
Primarul, respectiv președintele CJ poate delega către administratorul public, în
condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

105. Explicați dacă secretarul comunei sau orașului poate refuza semnarea unei hotărâri și pe
ce motiv. Justificați
Da, poate refuza semnarea pentru că secretarul UAT avizează pentru legalitate
dispozițiile primarului și ale președintelui CJ, hotărârile CL, respectiv ale CJ.

106. Arătați care este diferența și asemănarea dintre funcțiile de administrator public și cea de
secretar al comunei sau orașului.
- Asemănări: Ambele sunt funcții publice și ambii sunt numiți pe bază de concurs.
- Deosebiri: Numirea și eliberarea din funcție a Administratorului Public se face de către
primar sau de către președintele CJ, iar numirea în funcție a secretarului UAT se face de
către Prefect.

107. Dați exemple de competențe care ar putea fi delegate administratorului public.

Calitatea de ordonator principal de credite.

108. Explicați dacă secretarul comunei sau orașului poate împiedica adoptarea unui act de
către consiliul local. (Justificați)
Cel puțin la nivel teoretic, nu, pentru că actele CL se adoptă prin vot.
Cuprins
Introducere........................................................................................................................................1
Președintele.......................................................................................................................................2
Guvernul...........................................................................................................................................7
Administrația publică centrală..........................................................................................................9
Administrația teritorială de stat - periferică....................................................................................14
Principiile de funcționare ale APL.................................................................................................18
Administrația publică locală...........................................................................................................20
Secretarul și administratorul public................................................................................................28