PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Student : Gheorghe-Cristian DUMITRACHE,

Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Facultatea Drept și Științe Administrative
Specializarea Drept, anul I, Sem. II
Coord : Asist. Univ. Drd. Minoiu Valentin

ASPECTE GENERALE

Președintele României este șeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul
român în relațiile internaționale; conform Constituției, este garantul independenței naționale,
veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercită funcția de
mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele este
comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare
a Țării.

ISTORIC

Până la abdicarea forțată a regelui Mihai I, atribuțiile de șef al statului român au fost
deținute și exercitate de rege. Odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, aceste
atribuții au fost preluate de un organ colegial, denumit Prezidiul republicii. Conform Constituției
din 1948, funcția de șef de stat este încredințată Prezidiului Marii Adunări Naționale, menținut până
în 1961, când a fost înlocuit de Consiliul de Stat.
Funcția propriu-zisă de președinte al republicii a fost creată în anul 1974. Începând cu 27
decembrie 1989, se instituie funcția de Președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, care
primea și atribuțiile de șef de stat. La începutul lunii februarie a anului 1990, organele centrale ale
puterii politice se reorganizează, prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională
(CPUN), al cărui președinte preia și atribuțiile de șef de stat.

ALEGEREA PREȘEDINTELUI (Art. 81, alin. 1 din Constituția României)

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de
voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se
organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de
voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de
voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel
mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Președintele României este ales prin votul direct al cetățenilor, în sistem de vot majoritar, în
două tururi de scrutin. Durata mandatului Președintelui este de cinci ani, iar numărul maxim de
mandate care poate fi obținut este de două.
 RĂSPUNDEREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

În general, Președintele României nu răspunde juridic pe durata mandatului său. Ideea nu

este însă clar exprimată în Constituție, ci rezultă indirect, din reglementarea expresă a situațiilor în
care acesta poate fi obligat să răspundă.

Răspunderea politică

Conform art.95 din Constituție, atunci când președintele comite fapte grave de încălcare a
prevederilor acesteia, se poate propune de către cel puțin o treime din numărul deputaților și
senatorilor suspendarea președintelui din funcție. După consultarea Curții Constituționale, se poate
adopta propunerea de suspendare, prin votul majorității deputaților și senatorilor.
În cazul adoptării propunerii de suspendare, în termen de 30 de zile se organizează un
referendum pentru demiterea președintelui.

Răspunderea penală

Răspunderea penală intervine numai în cazul în care șeful statului ar comite infracțiunea de
înaltă trădare. Punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senatului, în ședință
comună, pe baza votului a două treimi din numărul parlamentarilor. Competența de judecată
aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din momentul punerii sub acuzare, Președintele este
suspendat de drept; în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare, el este demis.

ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

1. Atribuții legislative

 promulgarea legilor;
 semnarea legilor în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;
 dreptul de veto - poate propune întoarcerea unei legi în parlament pentru verificare, o singură
dată;
 posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau
în legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.

1. Atribuții ale Președintelui României privind organizarea și funcționarea puterilor

publice

 prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;

 consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită;
 participarea la unele ședințe ale Guvernului;
 organizarea referendumului în probleme de interes național, după consultarea prealabilă a Parlamentului.

2. Atribuții cu privire la numirea sau revocarea altor autorități publice

 dizolvarea Parlamentului, în condițiile în care acesta a refuzat de două ori investitura Guvernului;
 desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru;
 numirea Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului;
 revocarea sau numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, la
propunerea primului ministru;
 numirea a trei judecători la Curtea Constituțională;
 numirea în funcție a magistraților;
 numiri în anumite funcții publice;
 acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral etc.

3. Atribuții în domeniul apărării și ordinii publice

 declararea, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale a forțelor
armate;
 instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, parțiale sau totale;
 Președintele este șeful armatei.

4. Atribuții de domeniul politicii externe

 încheierea tratatelor negociate de Guvern și supunerea spre ratificare Parlamentului;

 acreditarea și rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentanților diplomatici ai României;
 aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice;
 acreditarea în România a reprezentanților diplomatici ai altor state;
 organizarea ambasadelor românești în străinătate;
 reprezintă România în Consiliul European

5. Alte atribuții

 conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare;

 acordarea grațierii individuale.

CONCLUZII

Astfel, Președintele României reprezintă una dintre cele mai importante persoane ale României,
atât prin atribuțiile pe care le are cât și prin îndatoririle pe care le îndeplinește. Președintele alături
de Guvern trebuie să formeze un ansambu care să ducă la creșterea valorii țării.

BIBLIOGRAFIE

1. CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
2. Președintele României - Wikipedia
3. Funcțiile Președintelui României - Wikipedia