PREȘEDINTELE

ROMÂNIEI
ROLUL PREȘEDINTELUI
Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței
naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României
veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților
publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile
statului, precum și între stat și societate. (art.80/Constituția României)
ALEGEREA PREȘEDINTELUI

ARTICOLUL 81

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi
ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit aceast ă majoritate, se organizeaz ă al
doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea num ărului de voturi ob ţinute
în primul tur. Este declarat ales candidatul care a ob ţinut cel mai mare num ăr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Pre şedinte al României decât pentru cel mult
două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la
data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercit ă
mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 -
Constituţia României) 
Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru
al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie public ă sau
privată. Preşedintele României se bucură de imunitate.
Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridic ă pentru voturile
sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(Articolul 84 - Constituţia României)
Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalc ă

prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat
din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comun ă,
cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea
Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului
explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de
suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel pu ţin o treime din
numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din
funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizeaz ă un
referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 -
Constituţia României) 
Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de

demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau
de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei
de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Preşedinte. (Articolul 97 - Constituţia României) 

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este

suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi
exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele
Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului
nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat
Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 - Constituţia
României)
PUNEREA SUB ACUZARE

ARTICOLUL 96

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel pu ţin dou ă treimi
din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Pre şedintelui
României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi ini ţiat ă de majoritatea deputa ţilor şi
senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a
putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se imput ă.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Pre şedintele este suspendat
de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justi ţie. Pre şedintele
este demis de drept la data rămânerii definitive a hot ărârii de condamnare.
Actele Preşedintelui

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se

publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa
decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele
internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea
reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau
schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a
forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării,
instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte
conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de
general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se
contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 - Constituția României)
Politica internă

Numirea Guvernului

Preşedintele României desemnează un candidat pentru func ţia de

prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere
acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamental ă sau de
vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea
primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin
propunerea de remaniere se schimbă structura sau compozi ția
politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi
numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprob ării
Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. (Articolul
85 - Constituţia României) 
Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor
depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de
credinţă. (Articolul 104 - Constituţia României) 

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Dac ă

primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu
excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita
atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini
atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern.
(Articolul 107 - Constituţia României) 
Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la

probleme urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 -
Constitutia României) 

Participarea la şedinţele Guvernului

Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în

care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă,
apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-
ministru, în alte situaţii. 

Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care

participă. (Articolul 87 - Constituția României) 
Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la

principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 - Constitu ţia
României) 

Promulgarea legilor

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea

se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de
promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singur ă dat ă,
reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dac ă
s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel
mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la
primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat
constituţionalitatea. (Articolul 77 - Constituţia României).
Dizolvarea Parlamentului

Dupa consultarea preşedinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor

parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă
acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen
de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin
două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat
o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale
mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de
război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 - Constituţia României) 

Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului

să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes
naţional. (Articolul 90 - Constituţia României ) 
Politica externă
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României,
negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului,
într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri interna ţionale
se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite
prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz ă şi
recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă
înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt
acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 -
Constituţia României)
Atribuții în domeniul apărării

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi

îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabil ă a
Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.
Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune
ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României
ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la
cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se
află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la
declanşarea agresiunii. (Articolul 92 - Constituția României)  
Măsuri excepționale

Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau

starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-
teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate,
în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se afl ă
în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la
înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţioneaz ă
pe toată durata acestora. (Articolul 93 - Constitu ţia României) 
Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordoneaz ă

unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea
natională, participarea la menţinerea securităţii interna ţionale şi la
apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la
acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (Articolul 119 -
Constituția României)
Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

      a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;      b) acordă gradele de

mareşal, de general şi de amiral;      c) numeşte în funcţii publice,
în condiţiile prevăzute de lege;      d) acordă graţierea individuală. 
            ( Art. 94 - Constituția României)
 PALATUL COTROCENI

Palatul Cotroceni din Bucuresti este resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei. O parte a palatului
este muzeu, fiind deschisa publicului din anul 1991.

Palatul Cotroceni, sediul Administrației Prezidențiale, se află într-un loc istoric, cu o tradi ţie de
vieţuire de peste patru sute de ani. Pe acest teren situat la vest de Bucure ști, pe malul drept al
Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o m ăn ăstire, între 1679
- 1681, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii al Vl ăsiei. M ăn ăstirea Cotroceni, cea mai
importantă ctitorie a domnitorului, era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biseric ă în stil
brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfin ții Serghie și Vah” (7
octombrie), asemănătoare arhitectonic cu biserica episcopală de la Curtea de Arge ș. În incinta
mănăstirii, domnitorul a ridicat și o reședință domneasc ă. La măn ăstirea Cotroceni a fost instalat ă și o
tipografie, din aceasta ieșind mari lucrări ale vremii, printre care: „Evanghelia” din 1682, „Apostolul”
din 1683 și „Biblia de la București”, din anul 1688 („Biblia lui Șerban Cantacuzino”).

De-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni a suferit mai multe modific ări, dar și-a p ăstrat constant
funcția religioasă și de reședință domnească. Domnia lui Barbu Ştirbey (1849 - 1853) s-a dovedit
benefică zonei, domnitorul refăcând şi redecorând palatul domnesc care a devenit re şedin ţa sa de
vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbey a t ăiat un drum nou, care a
secţionat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domneasc ă de cea a viitoarei Gr ădini
Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.