1. Presedintele Romaniei consideratii generale Presedintele Romaniei din art.

t. 80 al Constitutiei rezulta faptul ca presedintele Romaniei indeplineste urmatoarele functii: functia de reprezentare presedintele reprezinta Romania (semneaza acte in numele Romaniei, tratate internationale etc.); - functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii se refera la prerogativele sale in cadrul Consiliului uprem de !parare a "arii (organul ce coordoneaza fortele armate la nivelul tarii); - functia de a veg#ea la respectarea Constitutiei si la $una functionare a autoritatilor pu$lice; - functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Presedintele Romaniei conditii de eligibilitate pentru functia de %resedinte al Romaniei: - sa ai$a cetatenia romana si domiciliul in tara (art. &'); - sa ai$a drept de vot (art. ()); - sa ai$a (* de ani impliniti (art. ()); - conditia de a nu-i fi interzisa asocierea in partide politice (art. ()); - ultima conditie se refera la faptul ca nici o persoana nu poate indeplini functia de %resedinte al Romaniei decat pentru cel mult + mandata, care pot fi si succesive (art. 8& din Constitutie). 2. Procedura alegerii Presedintelui Romaniei %resedintele Romaniei propunerile de candidati pentru alegerea presedintelui se depun la ,iroul -lectoral Central cel mai tarziu cu (0 zile inainte de data alegerilor; propunerile se fac in scris si vor fi primite numai daca: - sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice ori de conducerile acestora ce au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul independent; - cuprind numele si prenumele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida; sunt insotite de declaratia de acceptare a candidaturii scrisa, semnata si datata de candidat, de declaratia de avere, precum si de lista sau listele sustinatorilor, al caror numar nu poate fi mai mic de +00.000 alegatori. %rocedura de alegere a %resedintelui Romaniei legiuitorul constituant a statuat pentru alegerea presedintelui sufragiul cu + tururi de scrutin: este declarat ales candidatul ce a intrunit in primul tur de scrutin ma.oritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale; - in cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta ma.oritate se organizeaza al +lea tur de scrutin, intre primii + candidati sta$iliti in ordinea numarului de voturi o$tinute in primul tur; este declarat ales candidatul ce a o$tinut cel mai mare numar de voturi. /alidarea mandatului si depunerea .uramantului rezultatul alegerilor pentru functia de %resedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala; - depunerea .uramantului se face in fata celor + Camere ale %arlamentului de catre candidatul a carui alegere a fost validata.

3. Mandatul Presedintelui Romaniei 0andatul %resedintelui Romaniei potrivit art. 8( din Constitutie, mandatul de %resedinte al Romaniei este de * ani si se e1ercita de la data depunerii .uramantului. 4. Actele Presedintelui Romaniei !ctele %resedintelui Romaniei in calitatea de institutie politica si autoritate pu$lica a puterii e1ecutive, %resedintele Romaniei emite + categorii de acte: - !cte politice in aceasta categorie: o Constitutia reglementeaza e1pres mesa.ul, pe care presedintele il adreseaza %arlamentului cu privire la principalele pro$leme politice ale natiunii; o declaratii; o poate transmite comunicari; o poate adresa apeluri, scrisori care prin natura si efectul lor sunt tot acte politice. - !cte .uridice in e1ercitarea atri$utiilor sale, %resedintele Romaniei emite decrete, ce se pu$lica in 0onitorul 2ficial al Romaniei si sunt contrasemnate de primul-ministru; o anumite decrete necesita contrasemnarea de catre primul-ministru, precum: decretele prin care presedintele inainteaza %arlamentului, spre ratificare, tratatele internationale pe care le-a inc#eiat; acrediteaza sau rec#eama reprezentantii diplomatici ai Romaniei sau prin care apro$a infiintarea, desfiintarea sau sc#im$area rangului misiunilor diplomatice; declara mo$ilizarea fortelor armate sau ia masuri pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii; instituie starea de asediu si starea de urgenta; confera decoratii si titluri de onoare, acorda gradele de maresal, general si amiral si acorda gratierea individuala. 5. Atributiile Presedintelui Romaniei !tri$utiile %resedintelui Romaniei raportat la su$iectele fata de care se e1ercita, se disting urmatoarele atri$utii: - atri$utii in raport cu %arlamentul principalele atri$utii ale %resedintelui Romaniei in raporturile sale cu %arlamentul privesc: o adresarea de mesa.e %resedintele Romaniei adreseaza %arlamentului mesa.e cu privire la principalele pro$leme ale natiunii (art. 88); o convocarea %arlamentului in sesiune %resedintele Romaniei e1ercita aceasta atri$utie atunci cand convoaca %arlamentul rezultat din alegerile parlamentare, convocare care tre$uie sa se faca in termen de cel mult +0 de zile de la data desfasurarii alegerilor; actul prin care presedintele aduce la indeplinire aceasta atri$utie este decretul. o dizolvarea %arlamentului dizolvarea parlamentului este reglementata de art. 83 din Constitutie, care sta$ileste conditiile ce tre$uie indeplinite pentru ca %resedintele Romaniei sa poata e1ercita aceasta atri$utie: consultarea preala$ila a presedintilor celor + Camere si a liderilor grupurilor parlamentare; %arlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formarea 4uvernului in termen de '0 zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin + solicitari de investitura; in cursul unui an, %arlamentul poate fi dizolvat o singura data; dizolvarea %arlamentului nu poate interveni in ultimele ' luni ale mandatului %resedintelui Romaniei; dizolvarea %arlamentului nu poate interveni in timpul starii de mo$ilizare, de raz$oi, de asediu sau de urgenta.
2

o promulgarea legilor (art. ))) legea se trimite, spre promulgare %resedintelui Romaniei, promulgare ce se face in termen de cel mult +0 de zile de la primire; inainte de promulgare, %resedintele poate cere %arlamentului, o singura data, ree1aminarea legii; daca %resedintele a cerut ree1aminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult &0 zile de la primirea legii adoptate dupa ree1aminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea. - atri$utii in raport cu 4uvernul %resedintele Romaniei are, in raport cu 4uvernul, urmatoarele atri$utii: o desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru conform art. 8* alin. & din Constitutie, %resedintele Romaniei desemneaza persoana care candideaza pentru functia de primministru, candidatul putand fi desemnat din randul mem$rilor %arlamentului, dar si din afara acestuia, poate fi mem$ru al unui partid politic, dar poate fi si un te#nocrat. o numirea 4uvernului pe $aza votului de incredere acordat de %arlament votul de incredere se acorda de catre cele + Camere ale %arlamentului in sedinta comuna, dupa dez$aterea %rogramului de guvernare si a listei 4uvernului, prezentate de candidatul la functia de primministru; %resedintele Romaniei emite un decret de numire a 4uvernului, asa cum acesta a fost apro$at de %arlament prin votul de investitura si prin acest decret candidatul la functia de primministru devine %rim-ministru. o revocarea si numirea unor mem$ri ai 4uvernului la propunerea %rimului-ministru potrivit art. 8* alin.+ din Constitutie, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, %resedintele Romaniei revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii mem$ri ai 4uvernului; e1ercitarea acestei atri$utii se face numai la propunerea primului-ministru si nu poate privi decat alti mem$ri ai 4uvernului, nu si persoana primului-ministru. o consultarea 4uvernului %resedintele Romaniei poate consulta 4uvernul cu privire la pro$leme urgente si de importanta deose$ita (art. 8'); 4uvernul nu poate refuza reunirea sa la cererea presedintelui cand acesta considera oportun si necesar in e1ercitarea atri$utiilor sale. o participarea la sedintele 4uvernului %resedintele Romaniei poate lua parte la sedintele 4uvernului in care se dez$at pro$leme de interes national privind politica e1terna, apararea tarii, asigurarea ordinii pu$lice si, la cererea primului ministru, in alte situatii (art. 8)); %resedintele Romaniei prezideaza sedintele 4uvernului la care participa. atri$utii in raport cu electoratul potrivit art. 30 din Constitutie, %resedintele Romaniei, dupa consultarea %arlamentului, poate cere poporului sa isi e1prime, prin referendum, vointa cu privire la pro$lemele de interes national, precum: o referendum pentru revizuirea Constitutiei initiativa revizuirii Constitutiei apartine %resedintelui Romaiei, la propunerea 4uvernului, de cel putin unei patrimi din numarul deputatilor si al senatorilor, precum si unui segment din populatia tarii, reprezentand *00.000 de cetateni cu drept de vot; o referendum privind demiterea %resedintelui Romaniei acesta este o$ligatoriu si se sta$ileste prin #otarare a %arlamentului atunci cand cele + Camere au decis suspendarea din functie a %resedintelui Romaniei;
3

o referendum cu privire la pro$leme de interes national presupune + faze: consultarea %arlamentului asupra referendumului initiat de %resedintele Romaniei, nu sa ceara neaparat si apro$area acestuia; in situatia in care Parlamentul nu a fost consultat presedintele nu va putea proceda la initierea referendumului; consultarea poporului, care isi e1prima vointa cu privire la pro$lemele de interes national ce ii sunt supuse de catre presedinte. atri$utii in domeniul apararii si in situatiile e1ceptionale (art. 3+) %resedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului uprem de !parare a "arii; aceasta categorie de atri$utii se refera la: o declararea mo$ilizarii partiale sau totale a fortelor armate romane %resedintele Romaniei poate declara, cu apro$area preala$ila a %arlamentului, mo$ilizarea partiala sau totala a fortelor armate; numai in cazuri e1ceptionale, #otararea %resedintelui se supune ulterior apro$arii %arlamentului, in cel mult * zile de la adoptare. o luarea masurilor necesare pentru respingerea agresiunii armate indreptata impotriva tarii in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, %resedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta %arlamentului, prin un mesa.; daca %arlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de drept in +5 de ore de la declansarea agresiunii; in caz de mo$ilizare sau de raz$oi %arlamentul isi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in +5 ore de la declararea lor. o instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta (art. 3() %resedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita %arlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult * zile de la luarea acesteia; daca %arlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 58 ore de la instituirea starii de asediu ori de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora; tarea de asediu - reprezinta ansam$lul de masuri e1ceptionale de natura politica, militara, economica, sociala si de alta natura aplica$ile pe 6ntreg teritoriul tarii ori 6n unele unitati administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacitatii de aparare a tarii la pericole grave, actuale sau iminente, ce ameninta suveranitatea, independenta, unitatea sau integritatea teritoriala a statului; tarea de urgenta - reprezinta ansam$lul de masuri e1ceptionale de natura politica, economica si de ordine pu$lica aplica$ile pe 6ntreg teritoriul tarii sau 6n unele unitati administrativ-teritoriale care se instituie 6n urmatoarele situatii: e1istenta unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale; iminenta producerii ori producerea unor calamitati ce fac necesara prevenirea, limitarea sau 6nlaturarea, dupa caz, a urmarilor unor dezastre. - atri$utii in domeniul politicii e1terne art. 3& din Constitutie sta$ileste principalele atri$utii ale competentei %resedintelui Romaniei in domeniul politicii e1terne: o %resedintele Romaniei inc#eie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de 4uvern si le supune spre ratificare %arlamentului in un termen rezona$il ('0 zile);

o %resedintele Romaniei, la propunerea 4uvernului, acrediteaza si rec#eama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si apro$a infiintarea, desfiintarea sau sc#im$area rangului misiunilor diplomatice; o reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa %resedintele Romaniei. - alte atri$utii conform art. 35 din Constitutie, %resedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atri$utii:o confera decoratii si titluri de onoare;o acorda gradele de maresal, de general si amiral; o numeste in functii pu$lice, in conditiile prevazute de lege; o acorda gratierea individuala. 6. Raspunderea politica si raspunderea juridica a Presedintelui Romaniei Raspunderea politica - conform art. 3* din Constitutie, atunci cand presedintele comite fapte grave de 6ncalcare a prevederilor acesteia, se poate propune de catre cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor suspendarea presedintelui din functie; dupa consultarea Curtii Constitutionale se poate adopta propunerea de suspendare, prin votul ma.oritatii deputatilor si senatorilor; - in cazul adoptarii propunerii de suspendare, in termen de (0 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea presedintelui. Raspunderea .uridica potrivit art. 3' din Constitutie, Camera 7eputatilor si enatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin +8( din numarul deputatilor si senatorilor, pot #otara punerea su$ acuzare a %resedintelui Romaniei pentru inalta tradare; - propunerea de punere su$ acuzare poate fi initiata de ma.oritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta %resedintelui Romaniei pentru a putea da e1plicatii cu privire la faptele ce i se imputa; - de la data punerii su$ acuzae si pana la data demiterii, presedintele este suspendat de drept; - competenta de .udecata apartine 9naltei Curti de Casatie si :ustitie; - presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a #otararii de condamnare. 7. Procedura de in estitura a !u ernului %rocedura de investitura a 4uvernului curpinde 5 etape: - desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru se face in urma consultarii partidului care are ma.oritatea a$soluta in %arlament ori, daca nu e1ista o asemenea ma.oritatea, a partidelor reprezentate in %arlament; - solicitarea votului de incredere de catre candidatul la functia de prim-ministru au loc consultari politice intre candidatul la functia de prim-ministru si partidul sau alianta politica ce a sustinut desemnarea sa, in vederea intocmirii listei complete a noului 4uvern si a %rogramului de guvernare (consultarea se intinde pe o perioada de &0 zile); - acordarea votului de incredere de catre %arlament votul de incredere se acorda de catre cele + Camere ale %arlamentului in sedinta comuna, prin #otarare, pe $aza %rogramului de guvernare si a listei 4uvernului, prezentate de candidatul la functia de prim-ministru o in cazul neacordarii votului de incredere, procedura de investire reincepe prin organizarea de noi consultari politice de catre %resedintele Romaniei, pentru desemnarea unui nou candidat la functia de prim-ministru. numirea 4uvernului de catre %resedintele Romaniei, prin decret, pe $aza votului de incredere acordat de %arlament inc#eierea procedurii de investire, prin numirea 4uvernului de catre seful statului si depunerea .uramantului de catre noul 4uvern are drept consecinta nasterea raporturilor .uridice intre 4uvern si %arlament, precum si intre 4uvern si %resedintele Romaniei.

". #unctionarea !u ernului ;unctionarea 4uvernului 4uvernul isi desfasoara activitatea in sedinte, acesta intrunindu-se saptamanal sau ori de cate ori este nevoie, iar sedintele 4uvernului sunt convocate si conduse de catre primul-ministru. - in cadrul acestor sedinte se dez$at pro$leme ale politicii interne, pro$leme ale politicii e1terne, precum si privind conducerea generala a administratiei pu$lice; - la sedintele in care se dez$at pro$leme de interes national privind politica e1terna, apararea tarii si asigurarea ordinii pu$lice, precum si in alte situatii, la cererea primului-ministru, poate participa si %resedintele Romaniei (acesta neavand drept de vot la adoptarea #otararilor si a ordonantelor); in e1ercitarea atri$utiilor sale, 4uvernul adopta #otarari si ordonante in prezenta ma.oritatii mem$rilor sai, in consens (daca nu se realizeaza consensul, solutia este decisa de catre primul-ministru); - #otararile si ordonantele 4uvernului sunt acte .uridice, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si o$ligatii. $. Actele !u ernului !ctele 4uvernului conform art. &08 din Constitutie, 4uvernul adopta #otarari si ordonante. <otarari se emit pentru organizarea e1ecutarii legilor; 4uvernul adopta #otarari atunci cand e1ecutarea legii reclama sta$ilirea de masuri sau a unor reguli su$secvente, care sa asigure corecta ei aplicare, inlaturarea unor greutati sau organizarea corespunzatoare a unor activitati; - #otararea reprezinta actul .uridic potrivit caruia 4uvernul isi e1ercita rolul sau de a asigura, conform programului de guvernare apro$at de %arlament, realizarea politicii interne si e1terne si e1ercitarea conducerii generale a administratiei pu$lice; - #otararile 4uvernului sunt acte administrative si pot avea caracter normativ sau individual; - #otararile adoptate de 4uvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministri care au o$ligatia punerii lor in e1ecutare si se pu$lica in 0onitorul 2ficial al Romaniei (e1ceptie de la pu$licarea o$ligatorie face #otararea cu caracter militar); - #otararile pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, avand ca temei constitutional art. *+ alin. & din Constitutie. 2rdonante se emit in temeiul unei legi speciale de a$ilitare, in limitele si conditiile prevazute de aceasta ori in situatii e1traordinare (ordonanta de urgenta); - ordonantele adoptate de 4uvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministri care au o$ligatia punerii lor in e1ecutare si se pu$lica in 0onitorul 2ficial al Romaniei; - conform art. &&* din Constitutie, %arlamentul poate adopta o lege speciala de a$ilitare a 4uvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac o$iectul legilor organice; - ordonantele sunt actele .uridice ale 4uvernului in urma imputernicirii acestuia de catre %arlament sa emita norme cu caracter primar avand forta .uridica a legii; - %arlamentul nu poate delega competenta sa legislativa specifica domeniilor legilor organice, astfel ca o$iectul ordonantelor nu tre$uie sa priveasca domeniile si pro$lemele stipulate in art. )( alin. ( din Constitutie sau de alte dispozitii ce permit adoptarea de legi organice; - legea de a$ilitare sta$ileste, in mod o$ligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante de catre 4uvern;

- daca legea de a$ilitare o cere, ordonantele se supun apro$arii %arlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de a$ilitare (nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei); - ordonantele de urgenta reprezinta o delegare legislativa constitutionala, 4uvernul neavand nevoie de o lege speciala de a$ilitare pentru a emite astfel de acte; o ordonantele de urgenta se pot emite numai in situatii e1traordinare cand, in mod o$iectiv, nu a fost posi$ila adoptarea unei legi de a$ilitare sau a unei legi de procedura de urgenta; o ordonantele de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre dez$atere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa pu$licarea lor in 0onitorul 2ficial al Romaniei; o daca cele + Camere nu se afla in sesiune, ele se convoaca in mod o$ligatoriu pentru a dez$ate aceste ordonante, in termen de * zile de la depunerea sau, dupa caz, de la trimitere; o daca in termen de cel mult (0 zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata apro$ata si se trimite celeilalte Camere care decide, de asemenea, in procedura de urgenta; o ordonantele de urgenta: nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale; nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului; nu pot afecta drepturile, li$ertatile si indatoririle prevazute de Constitutie; nu pot afecta drepturile electorale; nu pot viza masuri de trecere silita a unor $unuri in proprietate pu$lica. o ordonantele de urgenta se supun in mod o$ligatoriu apro$arii %arlamentului. 1%. &elegarea legislati a 7elegarea legislativa modalitate de conlucrare intre %arlament si 4uvern, in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, in temeiul careia 4uvernul este investit cu e1ercitarea, in anumite conditii, a functiei legislative; delegarea legislativa reprezinta o imputernicire, pe timp limitat, a unei alte autoritati decat cea legiuitoare (4uvernul) sa e1ercite prerogativele legislative; - delegarea legislativa ce opereaza in favoarea 4uvernului intervine in + situatii: o delegarea legislativa in $aza unei legi de a$ilitare in temeiul careia 4uvernul poate adopta ordonante (art. &&* alin. & din Constitutie): =%arlamentul poate adopta o lege speciala de a$ilitare a 4uvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac o$iectul legilor organice>. o delegarea legislativa in temeiul Constitutiei (constitutionala) in temeiul careia 4uvernul poate reglementa primar unele relatii sociale, in situatii e1traordinare, adoptand ordonante de urgenta (art. &&* alin 5). 11. 'ncetarea (unctiei de membru al !u ernului %otrivit art. &0' din Constitutie, functia de mem$ru al 4uvernului inceteaza in urmatoarele cazuri: - demisie act de vointa unilaterala prin care un mem$ru al 4uvernului renunta din proprie initiativa la functia pe care o detine in 4uvern;
7

o demisia tre$uie sa fie adusa la cunostinta pu$lica si sa fie prezentata in scris primuluiministru, devenind irevoca$ila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de &* zile de la data depunerii. revocare revocarea din functia de mem$ru al 4uvernului se ia in caz de =remaniere guvernamentala>, prin decret al %resedintelui Romaniei, la propunerea primului-ministru; - pierderea drepturilor electorale aceasta masura poate fi determinata fie de punerea su$ interdictie pentru de$ilitate sau alienatie mintala, fie de condamnarea sa prin #otarare .udecatoreasca definitiva si la pedeapsa complementara a pierderii drepturilor electorale; - stare de incompati$ilitate functia de mem$ru al 4uvernului este incompati$ila cu e1ercitarea altei functii pu$lice de autoritate, cu e1ceptia celei de deputat sau senator; de asemenea este incompati$ila cu e1ercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial; - demitere un mem$ru al 4uvernului este demis in cazul in care a fost condamnat penal prin o #otarare .udecatoreasca definitiva sau in cazul in care averea sa a fost declarata, in total sau in parte, ca fiind do$andita ilicit prin o #otarare .udecatoreasca irevoca$ila; - deces. 12. 'ncetarea mandatului !u ernului 9ncetarea mandatului 4uvernului 4uvernul isi e1ercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale. 4uvernul este demis la data retragerii de catre %arlament a increderii acordate (prin adoptarea unei motiuni de cenzura) sau daca primul-ministru se afla in una din situatiile de incetare a functiei de mem$ru al 4uvernului (demisie, pierderea drepturilor electorale, demitere, stare de incompati$iliate sau deces) cu e1ceptia revocarii, ori se afla in imposi$ilitatea de a-si e1ercita atri$utiile mai mult de 5* de zile 4uvernul al carui mandat a incetat indeplineste numai actele necesare pentru administrarea tre$urilor pu$lice, pana la depunerea .uramantului de mem$rii noului 4uvern.. 13. Modalitati prin care Parlamentul e)ercita control asupra !u ernului 0i.loacele prin care %arlamentul se poate informa asupra activitatii 4uvernului si a celorlalte autoritati ale administratiei pu$lice sunt diverse: - intre$ari intre$area consta in o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este e1acta, daca 4uvernul si celelalte organe ale administratiei pu$lice inteleg sa comunice informatiile si documentele solicitate de Camere sau de comisiile permanente ori daca 4uvernul are intentia de a lua o #otarare intr-o pro$lema determinata; o intre$arile pot fi formulate in scris sau oral; o cei intre$ati au o$ligatia sa raspunda la intre$are (in scris sau oral, imediat sau in o zi ulterioara, precizand ziua); o intre$arile la care nu s-a raspuns se pu$lica in 0onitorul 2ficial al Romaniei, partea a-99-a (la sfarsitul fiecarei sesiune ordinare). - interpelari interpelarea consta intr-o cerere adresata 4uvernului sau unor mem$ri ai 4uvernului de catre un deputat sau senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita e1plicatii asupra politicii 4uvernului in pro$leme importante ale activitatii interne sau e1terne; o interpelarile se formuleaza in scris, aratandu-se numai o$iectul lor; o acestea se citesc in sedinta pu$lica, se inscriu in registru si se afiseaza in sala de sedinte, urmand a fi trimise primului-ministru.
8

- comisii de anc#eta controlul %arlamentului asupra administratiei pu$lice centrale se e1ercita si prin intermediul comisiilor de ancheta, care se pot alcatui fie de catre fiecare Camera, fie in comun, de am$ele Camere; o rolul comisiilor de anc#eta acela de a asigura celor + Camere ale %arlamentului o informare cat mai completa, specializata si pertinenta asupra unei anumite pro$leme, fata de care acestea sa-si e1prime in final pozitia. rapoarte din partea unor autoritati pu$lice (Curtea de Conturi, !vocatul %oporului, Consiliul ?egislativ, Consiliul uprem de !parare a "arii, %rimul-ministru). 14. Motiunea de cen*ura +art. 113 din ,onstitutieCategorii de motiuni: motiunea simpla act ce e1prima pozitia Camerei 7eputatilor sau a enatului in o anumita pro$lema de politica interna sau e1terna, ori, dupa caz, cu privire la o pro$lema ce a facut o$iectul unei interpelari; - motiunea de cenzura Camera 7eputatilor si enatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata 4uvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura , cu votul ma.oritatii deputatilor si al senatorilor. o motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin @ din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica 4uvernului la data depunerii; o motiunea de cenzura se dez$ate dupa ( zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor + Camere; o daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii ce au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu e1ceptia cazului in care 4uvernul isi anga.eaza raspunderea. 15. Angajarea raspunderii !u ernului +art. 114 din ,onstitutie!nga.area raspunderii 4uvernului 4uvernul isi poate anga.a raspunderea in fata Camerei 7eputatilor si a enatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. - prin anga.area raspunderii sale politice, 4uvernul pune %arlamentul in fata unei alternative: o ori il mentine in continuare, acordandu-i ceea ce a cerut; o ori nu-i acorda cele solicitate si atunci ii retrage increderea adoptand o motiune de cenzura la ( zile de la prezentare, ce are ca efect demiterea 4uvernului. - daca in cele ( zile nu s-a formulat nici o motiune de cenzura ori daca s-a depus o motiune de cenzura, insa aceasta nu este votata, programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru 4uvern (proiectul de lege prezentat se considera adoptat); - in cazul in care %resedintele Romaniei cere ree1aminarea legii adoptate, dez$aterea acesteia se face in sedinta comuna a celor + Camere. 16. Raspunderea juridica a membrilor !u ernului Raspunderea .uridica a mem$rilor 4uvernului isi are temeiul constitutional in dispozitiile art. &03 din Constitutie: - numai Camera 7eputatilor, enatul si %resedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a mem$rilor 4uvernului pentru faptele savarsite in e1ercitiul functiei lor;

daca s-a cerut urmarirea penala, %resedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie; - trimiterea in .udecata a unui mem$ru al 4uvernului atrage suspendarea lui din functie; - competenta de .udecata apartine 9naltei Curti de Casatie si :ustitie; - cazurile de raspundere si pedepsele aplica$ile mem$rilor 4uvernului sunt reglementate printr-o lege privind raspunderea ministeriala: o pe langa raspunderea politica, mem$rii 4uvernului pot raspunde si civil, contraventional, disciplinar sau penal, potrivit dreptului comun in aceste materii, pentru infractiunile savarsite in afara e1ercitiului functiei. 17. Administratia publica locala ,onsiliul local !legerea consiliului local potrivit art. &+& din Constitutie, autoritatile administratiei pu$lice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii; - consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si li$er e1primat; - mandatul de consilier este de 5 ani; numarul mem$rilor fiecarui consiliu local se sta$ileste prin ordin al prefectului, in raport cu populatia e1istenta in respectiva unitate administrativ-teritoriala (numarul de consilieri este cuprins intre 3 si (&, respectiv ** Consiliul 4eneral al 0unicipiului ,ucuresti); - au dreptul de a fi alesi consilieri cetatenii ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: o au drept de vot;o au implinita varsta de +( de ani; o nu le este interzisa asocierea in partide politice; o au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie alese. - consiliile locale, ca si cele .udetene, se aleg pe circumscriptii electorale, pe $aza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale; pentru consiliile locale, circumscriptia electorala o constituie comuna, orasul, municipiul, su$diviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, iar pentru consiliile .udetene, circumscriptia electorala este .udetul; - sectiile de votare se organizeaza astfel: o in localitatile ur$ane, cate o sectie de votare la &.000 +.000 de locuitori; o in comune, cate o sectie de votare la *00-+.000 de locuitori, de regula in fiecare sat. - delimitarea si numerotarea sectiilor de votare se fac de catre primari, prin dispozitie, ce se aduce la cunostinta alegatorilor in termen de cel mult +0 zile de la sta$ilirea datei alegerilor; - la alegerea autoritatilor administratiei pu$lice locale sunt utilizate + tipuri de liste: o listele electorale permanente cuprind pe toti cetatenii cu drept de vot care au domiciliul in localitatea pentru care se intocmeste lista; o listele electorale suplimentare. - pentru organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale se infiinteaza, in conditiile legii, $irouri electorale de circumscriptie, $irouri electorale ale sectiilor de votare, $irouri electorale .udetene si ,iroul -lectoral Central; - propunerile de candidati pentru consilieri locali se fac pe circumscriptii electorale si se depun la $irourile electorale de circumscriptie cel mai tarziu cu (0 de zile inainte de data alegerilor;

10

- in campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, precum si cetatenii au dreptul sa-si e1prime opiniile in mod li$er si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea oricaror mi.loace de informare in masa (mass-media); - candidatii alesi atat in functia de consilier local, cat si in functia de consilier .udetean sunt o$ligati ca, in termen de &0 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele + calitati; aceasta o$ligatie revine si mem$rilor Consiliului 4eneral al 0unicipiului ,ucuresti, care nu pot fi in acelasi timp si mem$ri ai consiliilor locale ale sectoarelor 0unicipiului ,ucuresti; - validarea alegerii consilierilor locali se face de catre .udecatoria in raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala; cererea de validare a consilierilor locali se depune in termen de ( zile de la data constatarii rezultatelor alegerilor; constituirea consiliului local se face in termen de +* zile de la data desfasurarii alegerilor, consilierii alesi fiind convocati in sedinta de catre prefectul .udetului; - dupa validarea si depunerea .uramantului de catre consilierii locali alesi, consiliul se declara legal constituit. Actele consiliului local +atributiile- consiliul local e1ercita urmatoarele categorii de atri$utii: - atri$utii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, al institutiilor si serviciilor pu$lice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local in e1ercitarea acestei categorii, consiliul local: o apro$a statutul comunei, orasului sau municipiului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local; o apro$a la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor pu$lice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local; o e1ercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile si o$ligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome. - atri$utii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului in e1ercitarea acestei categorii, consiliul local: o apro$a, la propunerea primarului, $ugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei $ugetare si contul de inc#eiere a e1ercitiului $ugetar; o apro$a, la propunerea primarului, contractarea si8sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie pu$lica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale; o sta$ileste si apro$a impozitele si ta1ele locale; o apro$a, la propunerea primarului, documentatiile te#nico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local; o apro$a strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale; o asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile anga.amentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor. - atri$utii privind administrarea domeniului pu$lic si privat al comunei, orasului sau municipiului in e1ercitarea acestor atri$utii, consiliul local: o #otaraste darea in administrare, concesionarea sau inc#irierea $unurilor proprietate pu$lica a comunei, orasului sau municipiului, precum si a serviciilor pu$lice de interes local; o decide vanzarea, concesionarea sau inc#irierea $unurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului; o avizeaza sau apro$a, documentatiile de amena.are a teritoriului si
11

ur$anism a localitatilor; o interes pu$lic local.

atri$uie sau sc#im$a denumiri de strazi, de piete si de o$iective de

- atri$utii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni in e1ercitarea atri$utiilor privind aceasta, consiliul local: o asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor pu$lice de interes local privind: educatia; sanatatea; cultura; sportul; ordinea pu$lica; dezvoltarea ur$ana; evidenta persoanelor; podurile si drumurile pu$lice; serviciile comunitare de utilitate pu$lica (canalizare, salu$rizare, alimentare cu apa si gaz natural etc.); serviciile sociale pentru protectia copilului, a familiei, a persoanelor varstnice si a celor cu #andicap; o decide acordarea unor sporuri si altor facilitati personalului sanitar si didactic; o spri.ina activitatea cultelor religioase; o poate solicita informari si raporturi de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii pu$lice si de utilitate pu$lica de interes local; o apro$a construirea locuintelor sociale, criterii pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa. - atri$utii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si e1tern in e1ercitarea atri$utiilor acestei categorii, consiliul local: o decide cooperarea sau asocierea cu persoane .uridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes pu$lic local; o decide infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari; o decide cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei pu$lice locale, in vederea promovarii unor interese comune. 9ncetarea mandatului de consilier local incetarea de drept a mandatului de consilier local intervine in urmatoarele cazuri:- demisie;- incompati$ilitate (cu o alta functie detinuta de consilier);- sc#im$area domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala; - lipsa nemotivata de la cel mult ( sedinte ordinare consecutive ale consiliului local; - imposi$ilitatea e1ercitarii mandatului pe o perioada mai mare de ' luni consecutive, cu e1ceptia cazurilor in care consilierul este arestat preventiv (caz in care are loc suspendarea de drept a mandatului de consilier); - constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii privind alegerea autoritatilor administratiei pu$lice locale; - condamnarea, prin #otarare .udecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de li$ertate; - punerea su$ interdictie .udecatoreasca; - pierderea drepturilor electorale; - pierderea calitatii de mem$ru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales;- deces. 7izolvarea consiliului local consiliul local se dizolva de drept: - in cazul in care acesta nu se intruneste timp de + luni consecutive;
12

- in cazul in care nu a adoptat in ( sedinte ordinare consecutive nici o #otarare; in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce su$ .umatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti. . consiliul local se di*ol a prin re(erendum local/ - referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin +*A din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale; - referendumul este vala$il daca s-au prezentat la urne cel putin .umatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. - daca consiliul local este dizolvat pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in a$senta acestuia, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va rezolva pro$leme curente ale comunei, orasului sau municipiului. 1". Administratia publica locala Primarul !legerea primarului fiecare comuna, oras, municipiu si su$diviziune administrativ-teritoriala a municipiului are un primar, iar 0unicipiul ,ucuresti are un primar general; - primarul se alege prin vot e1primat pe $aza scrutinului uninominal; - primarului este ales pentru o perioada de 5 ani; - candidaturile pentru functia de primar se propun de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale, de catre organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, dar pot fi depuse si candidaturi independente; - propunerile de candidati se fac pe circumscriptii electorale si se depun la $irourile electorale de circumscriptie cel mai tarziu cu (0 de zile inainte de data alegerilor; - propunerile de candidati se fac: o in scris, in 5 e1emplare; o tre$uie sa cuprinda date personale ale candidatilor (numele, prenumele, locul si data nasterii, domiciliul, ocupatia, etc.); o apartenenta politica a candidatilor; o iar in cazul aliantelor si partidul politic care i-a propus. - persoanele ce candideaza la functia de primar ca independente: o tre$uie sa prezinte o lista de sustinatori care cuprinde minim +A din numarul total al alegatorilor inscrisi in liste electoral permanente din circumscriptia pentru care candideaza; o dar nu mai putin de +00 in cazul comunelor, (00 in cazul oraselor, &.000 in cazul municipiilor si sectoarelor municipiului ,ucuresti si *.000 in cazul municipiului ,ucuresti. - alegerile pentru primar sunt vala$ile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot; - este declarat primar candidatul care a intrunit ma.oritatea voturilor vala$il e1primate; - daca nici unul dintre candidati nu a o$tinut ma.oritatea voturilor vala$il e1primate se organizeaza un al +lea tur de scrutin, in cel mult + saptamani, dupa care este declarat primar candidatul cu cel mai mare numar de voturi vala$il e1primate; - validarea alegerii primarului se face in termen de +0 zile de la data alegerilor, in camera de consiliu a .udecatoriei de catre un .udecator desemnat de presedintele .udecatoriei in a carei raza teritoriala se afla localitatea respectiva; - dupa prezentarea rezultatului validarii, primarul depune in fata consiliului local .uramantul. Actele primarului +atributiile) potrivit legii administratiei pu$lice locale, primarul e1ercita urmatoarele categorii principale de atri$utii: - atri$utii e1ercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii:

13

o primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor pu$lice locale de profil; o primarul are atri$utii privind organizarea si functionarea alegerilor, referendumului si a recesamantului. atri$utii referitoare la relatia cu consiliul local: o primarul prezinta consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale; o prezinta, la solicitarea consiliului local, alte raporturi si informari; o ela$oreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale si le supune apro$arii consiliului local. - atri$utii referitoare la $ugetul local: o primarul e1ercita functia de ordonator principal de credite; o intocmeste proiectul $ugetului local si contul de inc#eiere a e1ercitiului $ugetar si le supune spre apro$are consiliului local; o initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale; o verifica corecta inregistrare fiscala a contri$ua$ililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului sociale principal, cat si a sediului secundar. - atri$utii privind serviciile pu$lice asigurate cetatenilor: o primarul coordoneaza realizarea serviciilor pu$lice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii pu$lice si de utilitate pu$lica de interes local; o ia masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta; o numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau a raporturilor de munca pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor pu$lice de interes local; o asigura ela$orarea planurilor ur$anistice prevazute de lege, le supune apro$arii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora; o emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative; o asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile anga.amentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor. - alte atri$utii sta$ilite prin lege primarul indeplineste si alte atri$utii prevazute de lege sau de alte acte normative precum si insarcinari date de consiliul local. 'ncetarea mandatului de primar mandatul primarului inceteaza de drept, inainte de e1pirarea duratei normale, in urmatoarele situatii:demisie;incompati$ilitate;sc#im$area domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;- daca nu isi e1ercita, in mod ne.ustificat, mandatul 5* de zile consecutive;- cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii privind alegerea autoritatilor administratiei pu$lice locale;- a fost condamnat, prin #otarare .udecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de li$ertate;punerea su$ interdictie .udecatoreasca;- pierderea drepturilor electorale;- pierderea prin demisie a
14

calitatii de mem$ru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales;- daca se afla in imposi$ilitatea e1ercitarii functiei datorita unei $oli grave, certificate, ce nu permite desfasurarea activitatii in $une conditii timp de ' luni pe parcursul unui an calendaristic;deces.mandatul de primar poate inceta, inainte de termen, si ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii. 1$. Administratia publica locala Pre(ectul %refectul conform art. &+( din Constitutie: - 4uvernul numeste un prefect in fiecare .udet si in 0unicipiul ,ucuresti; - %refectul reprezentantul 4uvernului pe plan local si conduce serviciile pu$lice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei pu$lice centrale din unitatile administrativteritoriale; - atri$utiile prefectului se sta$ilesc prin lege organica; - intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile .udetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu e1ista raporturi de su$ordonare; - prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului .udetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal; actul atacat este suspendat de drept. %rincipalele atri$utii ale prefectului pentru indeplinirea atri$utiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este a.utat de + su$prefecti (respectiv ( pentru 0un. ,ucuresti): la nivelul .udetului, respectiv 0unicipiului ,ucuresti, asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor si a #otararilor si ordonantelor 4uvernului, a celorlalte acte normative; - asigura ordinea pu$lica si apararea drepturilor cetatenilor; - atri$utii cu privire la prevenirea infractiunilor, prin intermediul organelor special a$ilitate; - verifica modul de utilizare a fondurilor pu$lice alocate serviciilor pu$lice deconcentrate; - asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana; analizeaza modul de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor pu$lice; reprezinta in fata instantelor .udecatoresti, in cazul in care serviciile pu$lice deconcentrate din su$ordine nu pot fi mandatate; - alte atri$utii prevazute in legea administratiei pu$lice locale. !ctele prefectului pentru indeplinirea atri$utiilor care ii revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, in conditiile legii. - ordinele cu caracter normativ se comunica de indata 0inisterului !dministratiei si 9nternelor; - ordinul prefectului ce contine dispozitii normative devine e1ecutoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta pu$lica, sau de la data la care a fost comunicat, in cazul ordinului cu caracter individual. 9ncetarea de drept a e1ercitarii functiei de prefect, respectiv su$prefect, intervine in caz de: - demisie;- nerespectarea prevederilor referitoare la o$ligatia de a se a$tine de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si societate, precum si la participarea la actiuni politice, a prevederilor referitoare la incompati$ilitati si la conflictul de interese prevazute pentru

15

functionarii pu$lici, precum si la interdictia de a fi mem$ri ai unui partid politic;- imposi$ilitatea de asi indeplini atri$utiile mai mult de ( luni consecutive; - condamnarea, prin #otarare .udecatoreasca ramasa definitiva si irevoca$ila, la o pedeapsa privativa de li$ertate;- pierderea drepturilor electorale;- punerea su$ interdictie .udecatoreasca, in conditiile legii;- destituire;- o$tinerea calificativului nesatisfacator;- deces.

2%. ,ontenciosul administrati +legea nr. 55402%%4Contenciosul administrativ conform legii, reprezinta activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate pu$lica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau inc#eierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul ne.ustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. - categorii de contencios administrativ: o contencios administrativ in anulare confera instantei de contencios administrativ competenta sa anuleze in tot sau in parte un act administrativ ilegal, ori sa o$lige autoritatea pu$lica sa rezolve cererea care priveste un drept ori un interes legitim; o contencios administrativ de plina .urisdictie - confera instantei de contencios administrativ nu numai dreptul sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ atacat, sa o$lige autoritatea pu$lica sa rezolve o cerere ce priveste un drept sau interes legitim, ci si dreptul de a acorda despagu$iri pentru daunele cauzate particularului (persoana fizica ori .uridica), prin actul administrativ adoptat sau emis, ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept ori interes recunoscut de lege; o contencios administrativ de interpretare; o contencios administrativ de represiune. &e(inirea termenilor utili*ati de legea contenciosului administrati nr. 55402%%4/ - persoana vatamata - orice persoana fizica sau .uridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi su$iective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative; o in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes pu$lic prin actul administrativ atacat; autoritatea pu$lica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere pu$lica, pentru satisfacerea unui interes pu$lic; o sunt asimilate autoritatilor pu$lice, in sensul prezentei legi, persoanele .uridice de drept privat care, potrivit legii, au o$tinut statut de utilitate pu$lica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu pu$lic; - actul administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate pu$lica in vederea e1ecutarii ori a organizarii e1ecutarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi .uridice; o sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele inc#eiate de autoritatile pu$lice care au ca o$iect: punerea in valoare a $unurilor proprietate pu$lica; e1ecutarea lucrarilor de interes pu$lic; prestarea serviciilor pu$lice; ac#izitiile pu$lice.
16

- act administrativ-.urisdictional - actul .uridic emis de o autoritate administrativa cu atri$utii .urisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura $azata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare; contenciosul administrativ - activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate pu$lica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau inc#eierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul ne.ustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim; - instanta de contencios administrativ - ectia de contencios administrativ si fiscal a 9naltei Curti de Casatie si :ustitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tri$unalele administrativ-fiscale; - nesolutionarea in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de (0 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen; - refuzul ne.ustificat de a solutiona o cerere - e1primarea e1plicita, cu e1ces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea; - plangere preala$ila - plangerea prin care se solicita autoritatii pu$lice emitente sau celei ierar#ic superioare, dupa caz, ree1aminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia; - act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la pro$lemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine su$ordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau raz$oi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar; - serviciu pu$lic - activitatea organizata sau autorizata de o autoritate pu$lica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes pu$lic; - interes pu$lic - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, li$ertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor pu$lice; - e1ces de putere - e1ercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei pu$lice, prin incalcarea drepturilor si li$ertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege; - drept vatamat - orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ; - interes legitim privat - posi$ilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept su$iectiv viitor si previzi$il, prefigurat; - interes legitim pu$lic - posi$ilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se e1ercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes pu$lic; organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca o$iect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, $una functionare a serviciilor pu$lice administrative; - pagu$a iminenta - pre.udiciu material viitor, dar previzi$il cu evidenta sau, dupa caz, pertur$area previzi$ila grava a functionarii unei autoritati pu$lice ori a unui serviciu pu$lic; - instanta de e1ecutare - instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ. 21. 1ubiectele de se*ina +pot sesi*a instanta de contencios administrati u$iectele de sezina reprezinta su$iectele ce pot sesiza instanta de contencios administrativ; conform legii contenciosului administrativ nr. **58+005, acestea sunt:

17

- orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate pu$lica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagu$ei ce i-a fost cauzata (interesul legitim poate fi atat privat, cat si pu$lic); o prin =orice persoana care se considera vatamata> se intelege orice persoana fizica, avand capacitatea de a sta in .ustitie (capacitatea de folosinta si e1ercitiu) ori persoana .uridica. - se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui su$iect de drept (terta persoana); o terta persoana, fara a fi destinatara actului administrativ cu caracter individual si deci, fara a avea vreun raport .uridic cu autoritatea emitenta a actului, poate fi vatamata intr-un drept ori interes legitim. !vocatul %oporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in $aza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau e1cesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin .ustitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului (petitionarul do$andeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate); 0inisterul %u$lic (adica procurori constituiti in parc#ete), atunci cand, in urma e1ercitarii atri$utiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, li$ertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza e1istentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor pu$lice emise cu e1ces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei .uridice vatamate; petitionarul do$andeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate; o cand 0inisterul %u$lic apreciaza ca, prin e1cesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes pu$lic, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii pu$lice emitente; o autoritatea pu$lica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte .uridice; in cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile inc#eiate in $aza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse. - persoana vatamata, in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale 4uvernului neconstitutionale, se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi; actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de !gentia Bationala a ;unctionarilor %u$lici, precum si de orice persoana de drept pu$lic vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim. o prefectul in virtutea tutelei administrative, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrative, actele emise de autoritatile administratiei pu$lice locale, daca le considera nelegale; o !gentia Bationala a ;unctionarilor %u$lici in ceea ce priveste tutela administrativa e1ercitata de !gentia Bationala a ;unctionarilor %u$lici, aceasta poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor pu$lice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia pu$lica, in conditiile legii. o pana la solutionarea cauzei, actul administrativ atacat este suspendat de drept.
18

petentul are calitatea de reclamant; administrativ.

paratul autoritatea administrativa ce a emis actul

22. Actele nesupuse controlului instantei de contencios administrati si limitele controlului !ctele nesupuse controlului instantei de contencios administrativ nu pot fi atacate in contenciosul administrativ urmatoarele acte: actele administrative ale autoritatilor pu$lice care privesc raporturile acestora cu %arlamentul anume, actele %resedintelui Romaniei si cele ale 4uvernului, intrucat aceste + autoritati pu$lice intra in raporturi politice si .uridice cu %arlamentul, dar si autoritatile administrative autonome, care au asemenea raporturi cu organul legislativ al tarii; o acte administrative nesupuse controlului instantei de contencios administrativ ce vizeaza raporturile dintre %resedintele Romaniei cu %arlamentul: decretul de convocare a %arlamentului rezultat din alegerile parlamentare; decretul de dizolvare al %arlamentului emis in conditiile art. 83 din Constitutie; decretul de promulgare a legilor adoptate de catre %arlament; decretul de supunere spre ratificare a tratatului international inc#eiat in numele Romaniei. o acte administrative nesupuse controlului instantei de contencios administrativ ce vizeaza raporturile dintre 4uvern si %arlament, referitor la: sta$ilirea datei alegerilor parlamentare; sta$ilirea modelului listei electorale permanente si speciale; alocarea fondurilor corespunzatoare pentru alegerile parlamentare. - actele de comandament cu caracter militar actele emise de autoritati militare sau cu competente in domeniul militar, care privesc o pro$lema militara, emise atat in timp de pace cat si de raz$oi, ce privesc doar pe militari. totodata, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura .udiciara; - actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de raz$oi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru resta$ilirea ordinii pu$lice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru e1ces de putere. 23. Procedura prealabila +mod de solutionare pe cale amiabila a litigiului%rocedura preala$ila (recursul gratios) - inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, tre$uie sa solicite autoritatii pu$lice emitente, in termen de (0 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia; plangerea se poate adresa in egala masura organului ierar#ic superior, daca acesta e1ista. - este indreptatita sa introduca plangere preala$ila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui su$iect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de e1istenta acestuia, in limitele termenului de ' luni, calculat de la data emiterii actului; - procedura preala$ila nu este o$ligatorie:
19

o in cazul actiunilor introduse de prefect, !vocatul %oporului, 0inisterul %u$lic, !gentia Bationala a ;unctionarilor %u$lici; o in cazul celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante considerate neconstitutionale; o in cazul e1ceptiei de nelegalitate; o in cazul actelor administrative atipice, respectiv refuzul ne.ustificat si nesolutionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept sau un interes legitim. 24. 1uspendarea actelor administrati e art. 14015 din legea contenciosului administrati nr. 55402%%4 uspendarea actelor administrative (art.&5) - in cazuri $ine .ustificate si pentru prevenirea unei pagu$e iminente, o data cu sesizarea autoritatii pu$lice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea e1ecutarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond. - instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor; - cand in cauza este un interes pu$lic ma.or, de natura a pertur$a grav functionarea unui serviciu pu$lic administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de 0inisterul %u$lic, din oficiu sau la sesizare; - sentinta prin care se pronunta suspendarea este e1ecutorie de drept; ea poate fi atacata cu recurs in termen de * zile de la pronuntare. uspendarea e1ecutarii actului administrativ unilateral (art.&*) poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat; - in acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevoca$ila a cauzei; - cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond. 25. Punerea in e)ecutare a 2otararilor pronuntate de instantele de contencios administrati <otararile pronuntate de instantele de contencios administrativ, ramase definitive si irevoca$ile, urmeaza sa-si produca efectele .uridice, autoritatea pu$lica parata avand o$ligatia de a lua masurile ce se impun pentru realizarea drepturilor ce sunt recunoscute reclamantului (petentului). - daca in urma admiterii actiunii autoritatea pu$lica este o$ligata sa inc#eie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa eli$ereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, e1ecutarea #otararii definitive si irevoca$ile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult (0 de zile de la data ramanerii irevoca$ile a #otararii; - pentru a asigura respectarea acestei o$ligatii de catre parat, legea instituie sanctiunea amenzii pentru fiecare zi de intarziere

20