Preşedintele României

Rolul si atributiile Preşedintelui

Presedintele reprezinta alturi de Guvern puterea executiva. El reprezinta statul roman in

plan extern, este garantul independentei, unitatii si integritatii nationale; este comandantul
suprem al Armatei, si nu in ultimul rand trebuie sa vegheze la buna functionare a institutiilor
si la respectarea Constitutuiei.
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale,
al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a
autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile
statului, precum şi între stat şi societate.
In raport cu Guvernul, presedintele are un rol extrem de important – el desemneaza
premierul si numeste si investete in functie ministrii, la propunerea premierului. De
asemena el poate participa la sedintele Guvernului, pe care le prezideaza cand e prezent si
poate chema oricand Guvernul la consultari.
- desemnează candidatul pentru funcția de premier
- numește Guvernul
- poate participa la ședințele de Guvern, pe care le prezideaza
- poate chema la consultări Guvernul
In virtutea atributiilor sale de politica externa el are intalniri anuale cu ambasadorii, el poate
negocia in numele statului roman pe care in reprezinta in plan extern. De asemenea
presedintele acordadecoratii si alte titluri de onoare in numele statului roman.
- reprezintă statul român pe plan extern
- încheie tratate internaționale
- participă la Summit-ul NATO și la reuniunile Consiliului European
- are întâlniri cu șefii altor state
- are intalniri cu delegatii straine, cum ar fi cea a FMI
- poartă negocieri în numele statului român
- acordă decorații, titluri de onoare și grade de mareșal, de general și de amiral
Presedintele are atributii importante si in domeniul apararii si securitatii nationale. In acest
sens el conduce CSAT-ul si este comandantul armatei. Tot presedintele este singurul care
poate acorda gratieri individuale.
- este comandantul suprem al Armatei
- conduce ședințele CSAT
- acordă grațieri individuale
Presedintele are o serie de atributii si in raport cu Parlamentul. El poate sa ceara dizolvarea
acestuia daca Parlamentul respinge de doua ori consecutiv Guvernul propus. Iar pentru a
asigura echilibrul puterilor, Parlamentul la randul sau poate suspenda presedintele, daca
acesta incalca Constitutia. Presedintele poate de asemenea sa initieze referendumuri pe
teme de interes national, sau sa ceara Parlamentului sa vina in plen sa prezinte mesaje
importante pentru tara.
- se adresează Parlamentului cu mesaje privind problemele politice naționale
- poate dizolva Parlamentul
- poate iniția referendum pe teme de interes national
Alegerea Preşedintelui
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...]
Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult
două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia României) 
Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii
jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului
de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 - Constituţia României) 
Actele Preşedintelui
În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în
Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise
de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României,
acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării,
desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală
a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea
stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi
titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce
priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 -
Constituția României)
Președinte al Rusiei

Alegerea presedintelui si mandatul

Președintele Republicii Federative Ruse este șeful statului fiind ales pentru un mandat de
patru ani prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele reprezintă
Federația (statul federal) în relațiile internaționale. Pentru a putea candida la funcția de
Președinte, persoana fizică trebuie să fie cetățean al Federației Ruse, să aibă vârsta de cel
puțin 35 de ani, și să fi domiciliat, cel puțin ultimii 10 ani, pe teritoriul Federației Ruse. El
poate fi ales cel mult două mandate consecutive. Aceasta înseamnă că șeful statului poate
îndeplini mai mult de două mandate dacă acestea nu sunt consecutive. Concret, după ce a
îndeplinit funcția de președinte 8 ani (două mandate) șeful statului nu mai candidează dar,
după 4 ani, poate să-și depună din nou candidatura..
Rolul si atributiile Preşedintelui
Președintele este șeful statului și principala sa îndatorire este apărarea și păstrarea
drepturilor și libertăților poporului rus, drepturi și libertăți garantate de Constituția Rusiei.
Președintele este cel care determină politica internă și externă a guvernului. Președintele
este și comandatul suprem al armatei.
Prerogativele Președintelui Federației Ruse sunt menționate în Constituție (art. 83-93) și constau în
următoarele activități: numește pe președintele Guvernului federal (primul-ministru), cu acordul
Camerei inferioare a Parlamentului – Duma de Stat; are dreptul de a prezida ședințele Guvernului;
numește și revocă, la propunerea președintelui Guvernului federației, pe locțiitorul președintelui
Guvernului federal și pe miniștrii federali; decide în privința demisiei Guvernului Federaței;
înaintează propuneri conținând candidaturi pentru numirea judecătorilor Tribunalului Suprem, ai
Tribunalului Constituțional al Federației Ruse, ai Tribunalului Suprem de Arbitraj și prezintă
candidaturi pentru numirea Procurorului General al Federației ori înaintează propuneri pentru
eliberarea acestora din funcții către Camera Superioară a Adunării Federale, respectiv Consiliul
Federației; numește judecătorii de la celelalte tribunale federale; numește și eliberează din funcție
(revocă) Parlamentul Suprem al forțelor armate ale Federației Ruse; numește și recheamă, după
consultări cu comisiile de specialitate ale Adunării Federale – Duma de Stat și Consiliul Federației –
pe diplomații acreditați în statele străine sau pe lângă organizațiile internaționale

Președintele Federației Ruse realizează conducerea activităților de politică externă, sens în care
poartă negocieri și semnează tratatele internaționale la care Federația este parte; stabilește data
alegerilor pentru Camera inferioară a Adunării Federale – Duma de Stat; poate dispune dizolvarea
Dumei în condițiile prevăzute de Constituție; utilizează medierea în vederea soluționării conflictelor
sau a divergențelor dintre organele puterii de stat ale federației Ruse și organele puterii de stat ale
subiecților Federației Ruse (republici; ținuturi; regiuni; orașe de importanță federală; regiuni
autonome și, respectiv, districte autonome); poate declara stare de război sau stare de urgență în
anumite zone geografice ale țării, informând imediat Consiliul Federației – Camera superioară a
Parlamentului (Adunarea Federală); soluționează chestiuni relative la cetățenie și la acordarea
azilului politic; conferă distincții; titluri onorifice, medalii și grade militare; acordă grațierea.

Actele Preşedintelui
Președintele este împuternicit să decerneze decorații de stat, să rezolve problemele legate
de emigrație și este singurul care poate acorda grațieri.
Președintele Republicii Federative Ruse, în exercitarea atribuțiilor și a competențelor specifice, emite
decrete și dispoziții care sunt obligatorii pe teritoriul Federației Ruse. În timpul exercitării mandatului
prezidențial Președintele beneficiază de imunitate.