Introducere

2.Conceptul de administratie functionala reprezinta organisme descentralizate din punct de vedere

functional fata de minisstere,care au personalitate juridica proprie sau formule intermediare precum
organismele autonome si companiile publice.

3.Conceptul de adm.periferica reprezinta o prelungire teritoriala a administratiilor care au competente

asupra unei mari parti a teritoriului.

4.
Presedintele

9.Rolul Presedintelui potrivit ,Constitutiei Romane,este:

 Seful statului,in aceasta calitate detine functia de representant a statului roman atata in
exterior,cat si in interiorul tarii;
 Garanteaza independenta nationala,unitatea si integritatea teritoriala a tarii: În realizarea
acestui rol, el garantează valorile fundamentale ale poporului român 1. Aici avem în vedere în
primul rând atribuţiile acestuia în domeniul apărării , cea de preşedinte al Consiliului suprem de
apărare a ţării, de comandant suprem al forţelor armate şi cele care vizează instituirea stării de
asediu sau de război.
 Garant al Constitutiei.el vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna desfasurare a act.
(puterilor )publice care fuunctioneaza in baza Constitutiei,in acest scop exercitand functia de
mediator intre puterile statului,precum si intre stat si societate.

Atributiile Presedintelui:

 a) Politica externa:
 Numirea Guvernului. Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de
prim-ministru2 şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de către
Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele
revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a
Guvernului, preşedintele României va putea revoca şi numi pe unii membrii ai Executivului
numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru

 Consultarea Guvernului. Preşedintele României poate consulta Guvernul cu

privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
 Participarea la şedinţele Guvernului. Preşedintele României poate lua parte la
şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica
externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în
alte situaţii. Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care
participă.
 Legiferarea. Preşedintele României are obligaţia de a promulga legile votate de cele
două Camere, dar are şi dreptul de a le trimite spre reexaminare Parlamentului.
 Mesaje. Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale naţiunii.

1
Genova Vrabie – Organizarea politico-etatică a României . Drept constituţional şi instituţii politice , vol.II, ed. a-
III-a revăzută şi adăugită , Fundaţia pentru Cultură şi Ştiinţă Moldova , Iaşi , Editura Cugetarea , Iaşi 1999, p.275-
278
2
Trebuie să remarcăm că dispoziţiile constituţionale prevăd faptul că desemnarea primului-ministru de către
Preşedintele României se face în urma consultării partidului care are majoritate absolută în Parlament ori , dacă
nu există o asemenea majoritate , a partidelor reprezentate în Parlament ( art. 103 , al.1)
  Dizolvarea. După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor
grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă
acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60
de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări
de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui
României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
 Referendumul. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-
şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

b)Politica Externa:

 Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României3, negociate de către

Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.
 La propunerea Guvernului, preşedintele acreditează şi recheamă reprezentanţii
diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice.
 Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele
României.
c)Siguranta Nationala:

 Forţele armate. Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi

îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate
declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală a
forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune
ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult cinci zile de la adoptare. În caz de
agresiune armată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea
agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă
Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea
agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, Parlamentul îşi continuă activitatea pe
toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de
ore de la declararea lor.
Starea de asediu sau starea de urgenţă. Preşedintele României instituie starea de asediu sau starea de
urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului
încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în
sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instruirea stării de asediu sau a stării de
urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

d) ALTE ATRIBUŢII
1) Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
2) Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
3
Preşedintele României poate împuternici pe primul-ministru, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai
Guvernului sau reprezentanţi diplomatici ai României să încheie tratate în numele ţării noastre.
3) Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
4) Acordă graţierea individuală.