Nr.

1.Guvernul și ministerele pot înființa organe de specialitate în subordinea lor, cu avizul CCR. Aceste
organe ale APC de specialitate poartă diferite denumiri: agenții, instituții, comisii, oficii, secretariate,
birouri, departamente, comitete, administrații sau autorități. Conducătorii acestor organe sunt secretari
de stat și au diferite titulaturi: președinți, directori generali, șefi de oficiu. APC de specialitate se
realizează nu numai de către ministere și alte organe de specialitate din subordinea Guvernului și a
ministerelor, ci și de către autorități administrative autonome. Acestea se află în raporturi juridice cu
puterea legislativă (Parlamentul) și cu cea executivă (Guvernul). Conducătorii acestora se numesc
președinți.

2. Secretarul general al ministerului face parte din categoria înalților funcționari publici.

Atributii: a) Coordonează buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter funcțional și

asigură legătura operativă dintre ministru și conducătorii tuturor compartimentelor din minister și
unitățile subordonate

b) Colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu

secretarii generali din celelalte ministere, precum și cu secretarii județelor și cu directorii generali de
prefectură

c) Primește și transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative inițiate de minister și
asigură avizarea actelor normative primite de la alți inițiatori

d) Transmite Secretariatului General al Guvernului proiecte de acte normative inițiate de minister

e) Urmărește și asigură finalizarea actelor normative aprobate de Guvern

f) Monitorizează și controlează elaborarea raportărilor periodice

g) Coordonează întregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a politicilor de personal și

principiile directoare pentru managementul de person

3. 1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor și libertăților
persoanelor fizice. Adjuncții Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate. Avocatul
Poporului și adjuncții săi nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor
didactice din învățământul superior. Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului se
stabilesc prin lege organică. Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea
persoanelor lezate în drepturile și în libertățile lor, în limitele stabilite de lege. Autoritățile publice sunt
obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor sale. Avocatul
Poporului prezintă celor 2 Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele
pot conține recomandări privind legislația sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și
libertăților cetățenilor. 2) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de
administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile
legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele
judecătorești specializate. Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de
gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.
La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a
resurselor publice și raportează despre cele constatate. Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament
pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt
independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși
incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.

Curtea de Conturi de înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani,
în condițiile prevăzute de legea organică a Curții. Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către
Parlament, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

4. Primul-Ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia. Răspunderea

Guvernului: - Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate -
Răspunderea penală a membrilor Guvernului este reglementată printr-o lege privind responsabilitatea
ministerială.

5. Rolul prefectului: - Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local - Prefectul
asigură legătura operativă dintre fiecare ministru și conducătorul serviciului public deconcentrat din
subordinea acestuia

Atribuțiile prefectului: - asigură aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice - acționează pentru
realizarea obiectivelor cuprinse în programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru
îndeplinirea lor - acționează pentru asigurarea climatului de pace socială, menținerea unei comunicări
permanente dintre sindicate și patronate - verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului
județean, consiliului local sau ale primarului - asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate,
aducerea la îndeplinire a măsurilor de pregătire pentru situații de urgență - dispune, în calitate de
președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile care se impun pentru
gestionarea acestora și folosește sumele special prevăzute în bugetul propriu - utilizează, în calitate de
șef al protecției civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza logistică de intervenție în
situații de criză - dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea
drepturilor și siguranței cetățenilor - asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană -
dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare
europeană - hotărăște cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate - asigură
folosirea a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și serviciile
publice deconcentrate în UAT-urile în care aceștia au o pondere de peste 20%

6. Ministerele și celelalte organe ale APC pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise
de prefect, dacă le consideră nelegale. Ministerele și celelalte organe ale APC comunică de îndată
prefecților actele cu caracter normativ emise, iar aceștia au obligația de a le transmite serviciilor publice
deconcentrate.

7. a) Biroul permanent este alcătuit dintr-un preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi chestori
(2 la Senat şi 4 la Camera Deputaţilor). Preşedintele, este ales la începutul legislaturii, pe întreaga durată
a mandatului Camerelor, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni
parlamentare.

Preşedintele Senatului/Camerei Deputaţilor4 , ales prin vot secret, pe toată durata legislaturii, este şi
preşedintele Biroului permanent. El este cel care: – convoacă Senatul/Camera Deputaţilor în sesiune
ordinară şi extraordinară; – conduce lucrările Senatului/Camerei Deputaţilor şi ale Biroului permanent; –
acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea
votării, anunţă rezultatul acesteia şi proclamă rezultatul votului; – asigură menţinerea ordinii în timpul
dezbaterilor şi respectarea regulamentului; – asigură legătura Senatului/Camerei Deputaţilor cu
preşedintele României sau cu Guvernul; – reprezintă Senatul/Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi
externe. În plus, preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de preşedinte al României. 
Vicepreşedinţii Senatului/Camerei Deputaţilor, în ordinea stabilită de Biroul permanent, îndeplinesc
atribuţiile preşedintelui, la solicitarea sau în lipsa acestuia.  Secretarii îndeplinesc următoarele atribuţii,
stabilite de Biroul permanent sau de către Senat/Camera Deputaţilor: a) participă la conducerea
operativă a şedinţelor în plen, alături de preşedintele Senatului/Camerei Deputaţilor şi întocmesc lista
înscrierilor la cuvânt în ordinea în care au fost făcute; prezintă preşedintelui propunerile,
amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului/Camerei Deputaţilor; ţin evidenţa prezenţei
senatorilor/deputaţilor la lucrări; verifică cvorumul de şedinţă şi efectuează apelul nominal din dispoziţia
preşedintelui de şedinţă; prezintă Senatului/Camerei Deputaţilor rezultatul votului atunci când acest
lucru se impune; b) răspund de evidenţa hotărârilor adoptate; c) supraveghează întocmirea
stenogramelor şi verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a;
d) ţin evidenţa situaţiei proiectelor de legi şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat/Camera
Deputaţilor; e) ţin evidenţa avizelor necesare pentru propunerile legislative; f) ţin evidenţa proiectelor şi
a propunerilor legislative retransmise de către Camera Deputaţilor/Senat, pentru care Senatul/Camera
Deputaţilor decide în mod definitiv.  Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului/
Camerei Deputaţilor, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă
Senatului/Camerei Deputaţilor proiectul de buget şi încheierea exerciţiului bugetar anual, asigură
menţinerea ordinii în sediul Senatului/ Camerei Deputaţilor. De asemenea, la sfârşitul fiecărei sesiuni,
chestorii prezintă Camerei din care fac parte un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

9. În timpul sesiunilor parlamentarii îşi desfăşoară activitatea în plen, în comisii şi în grupuri

parlamentare, precum şi în circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte activităţi dispuse de către
Camere. În afara sesiunilor, parlamentarii îşi desfăşoară activitatea, din dispoziţia sau cu aprobarea
Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile
electorale sau îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camere.