Drept administrativ- subiecte posibile

1. Ministerele și organele de specialitate subordonate ministerelor

- ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care realizează
politica guvernamentală în domeniile de interes stabilite de Guvern
Clasificare:
a) Ministere cu activitate economică și financiară : Ministerul Economiei
b) Ministere cu activitate socială, culturală, ștințifică, educativă: Ministerul Sănătății,
Ministerul Educației Naționale
c) Ministere cu activitate de realizare a politicii externe și de apărare a statului: Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale
d) Ministere cu activitate de ocortire a ordinii de drept și de organizare a administrației
publice: MAI, Ministerul Justiției
- miniștii conduc ministerele și le reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice
Atibuții ministru:
a) Execută bugetul ministerului
b) Elaborează și avizează proiecte de lege, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului
c) Reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale
d) Aprobă edictarea publicațiilor de specialitate și informare
e) Îndeplinesc atribuții născute din convențiile și acordurile internaționale la care România este
parte
f) mai emit ordine și instrucțiuni, care se publică în Monitorul Oficial la Partea 1.
Organele de specialitate se pot înființa cu îndeplinirea a două condiții:
a) Să existe avizul Curții de Conturi
b) Competența de a înființa organe de specialitate să fie recunoscută printr-o lege
- pot funcționa temporar sau permanent
- pot avea rol decizional sau rol consultativ
- conducătorii sunt numiți și eliberați din funcție de către ministru
Denumiri:
a) Agenții: Agenția Națională a funcționarilor Publici
b) Secretariate: Secretariatul de Stat pentru Culte
c) Autorități: Autoritatatea Rutieră Română
d) Institute: Institutul Național de Statistică
e) Oficii: Oficiul Național al Registrului Comerțului

2. Președintele Consiliului Județean. Acte, răspundere, atribuții

- autoritatea executivă a administrației publice locale și în exercitarea atribuțiilor sale
îndeplinește o funcție de demnitate publică
- reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice
române și străine, precum și în justiție
- ales prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimar pentru un mandat de 4 ani, care se
exercită din momentul depunerii jurământului
Atribuții:
a) Numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și ăncetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului
de specialitate al consiliului județean și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor
publice de interes județean
b) Conduce ședințele consiliului județean și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și
desfășurarea optimă a acestora
 c) Exercită funcția de ordonator principal de credite
d) Coordonează și controlează realizarea activităților de investiții și reabilitare a
infrastructurilor județene
e) Emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege
Acte:
- actele emise se numesc dispoziții
- semnează 2 tipuri de acte administrative: hotărârile consiliului județean și dispozițiile proprii
- dispozițiile trebuie contrasemnate de secretarul general și comunicate prefectului în maxim
10 zile
Răspundere:
- răspunde administrativ, civil sau penal, După caz
a) răspunderea administrativ- disciplinară: suspendarea mandatului și demiterea președintelui
consiliului județean în urma rezultatului unui referendum la nivel județean
b) răspunderea administrativ-patrimonială: repararea prejudiciilor materiale sau morale cauzate
printr-o dispoziție ilegală, refuzul nejusitifcat de a soluționa o cerere
c) răspunderea administrativ-contravențională: aplicarea unei sancțiuni contravenționale ca
urmare a săvârșirii unei acțiuni sau inacțiuni, imputabilă președintelui consiliului județean, care
reprezintă contravenție
d) răspunderea penală: în condițiile dreptului comun, deoarece Codul administrativ nu conține
dispoziții derogatorii

3. Raportul de drept administrativ

- raportul social reglementat de normele dreptului administrativ care intervine în cadrul și
pentru realizarea funcției executive a statului.
- are 2 trăsături:
a) unul dintre subiecte este întotdeauna un purtător al puterii publice (autorități ale
administrației publice)
b) este un raport de putere care apare în sfera relațiilor sociale, reglementat de normele
dreptului administrativ.
Componență:
a) Subiectul poate fi titular de drepturi (subiect activ) sau titular de obligații (subiect
pasiv).Atât subiectul activ cât și cel pasiv pot fi formate din una sau mai multe persoane.
b) Obiectul raportului de drept administrativ îl reprezintă acțiunile sau inacțiunile, ori
faptele materiale care se realizează în sfera administrației publice. (prestarea unui
serviciu public)
c) Conținutul raporturilor de drept administrativ îl formează totalitatea drepturilor și
obligațiilor părților care participă la procesul de înfăptuire a administrației, respectiv
executarea legii și prestarea de servicii publice în limitele legii.

4. Atribuțiile și actele Consiliului Local

- autoritatea deliberativă a administrației publice locale prin care se exercită autonomia locală
în comune, orașe și municipii și se rezolvă treburile publice din aceste unități administrativ-
teritoriale
Atribuții:
a) Aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului local
b) Alege viceprimarul, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a
consilierilor locali
 c) Hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice, societăți și regii
autonome
d) Stabliește și aporbă impozitele și taxele locale
e) Atribuie sau schimbă, denumiri de străzi, de piețe
f) Sprijină activitatea cultelor religioase
Actele:
- se numesc hotărâri, care sunt acte administrative unilaterale și executoriii, cu caracter
normativ sau individual
- se semnează de către președintele de ședință
- proiectele de hotărâri pot fi înființate de primar, de cosilierii locali sau de cetățeni
- de regulă, hotărârile consiliului local se adoptă cu votul majorității simple sau absoulte a
consilierilor locali
- hotărâri unde este nevoie de majoritate absolută: pentru aprobarea bugetului local, pentru
contractarea de împrumuturi, pentru stabilirea taxelor și impozitelor

5. Atribuțiile Președintelui
a) În raport cu Parlamentul:
- adresează mesaje Parlamentului, prin care se urmărește sensibilizarea acestuia cu privire la
problemele societății
- convoacă Parlamentul nou ales și dizolvă Parlamentul în caz de criză guvernamentală gravă
- Consultă Parlamentul
-Promulgă legile după ce Parlamentul le adoptă, pentru a fi învestite cu putere executorie
b) În raport cu Guvernul
- desemnează un candidat pentru funcția de prim-,ministru
- numește Guvernul după obținerea votului de încredere din partea Parlamentului
- numește și revocă membri ai Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță
a postului
- poate cere urmărirea penală a membrilor Guvernului
- poate dispune suspendarea din funcție a unui membru al Guvernului
c) În domeniul securității naționale:
- îndeplinește funcția de președinte al Consliului Suprem de Apărare a Țării
- este comandantul forțelor armate
- propune directorii serviciilor de informații
d) În situații excepționale
- instituie stare de urgență sau stare de asediu
e) în domeniul politicii externe
- încheie tratate internaționale în numele României
- acreditează și recheamă reprezentații diplomatici ai României

6.Răspunderea cosilierilor locali. Dizolvarea consiliului local

Răspunderea:
- răspund administrativ, civil, penal
- răspund individual, dar și solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte și pentru
hotărârile pe care le-au votat
a) Răspunderea administrativ-disciplinară: aplicarea unor sancțiuni ca urmare a încălcării de
către consilierii locali a dispozițiilor Codului administrativ, a celor referitoare la conflictul de
interese și a regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local
- se poate aplica: avertismentul, chemarea la ordine, retragerea cuvântului, elmininarea din sala
de ședință
b) răspunderea administrativ-patrimonială: repararea prejudiciilor materiale sau morale cauzate
printr-o hotărâre ilegală, prin refuzul nejustificat de a soluționa o cerere sau prin nesoluționarea
în termen a acesteia
c) răspunderea penală:
- exemple: luarea de mită, trafic de influență, abuz în serviciu, conflict de interese
- măsurile și faptele care au determinat măsurile se vor aduce la cunoștința consiliului local și
prefectului în termen de maxim 24h
d) răspunderea civilă: pentru pagubele produse cu vinovăție în patrimoniul unității
administrativ-teritoriale sau pentru nerestituirea de către consilierul local a unor sume de care
a beneficiat în mod necuvenit

Dizolvarea:
a) Dizolvarea de drept:
- când:
 dacă nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară, pe durata de 4
luni, deși a fost convocat
 dacă nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata
a 4 luni
 numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea numărului
membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți
- se pronunță de instanța de contencios administrativ la solicitare primarului, viceprimarului,
prefectului sau a altei persoane interesate
b) Dizolvarea prin referendum local
- prin cerere adresată prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot
- referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin 30% din numărul de locuitori
- referendumul trebuie organizat de o comisie numită prin ordin al prefectului, formată din: un
reprezentant al prefectului, primaruluim consiliului local, consiliului județean, un judecător de
la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială

7.Răspunderea Președintelui României

a) Răspunderea politică
- când săvârșește fapte grave prin care se încalcă prevederile din Constituție
- nu sunt definite faptele grave
- exemplu: acte de decizie sau de sustragere de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii
prin care s-au suprimat drepturile și libertățile cetățenești
- când Președintele refuză să numească miniștrii pe baza votului de încredere a Parlamentului
- poate fi suspendat președintele
b) Răspundere penală
- doar pentru înaltă trădare
-Codul Penal: fapte de trădare, trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, trădarea
prin ajutarea inamicului și acțiuni împotriva ordinii constituționale atunci când sunt comise de
Președinte sau alt membru al Consiliul Suprem de Apărare a Țării
- pedeapsa: detențiunea pe viață sau închisoare de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi
 8. Statutul primarului (mandat, incompatibilități, răspundere)

- Primarul este o autoritate executivă a administrației publice locale și în excercitarea atribuțiilor

sale îndeplinește o funcție de demnitate publică
- mandatul este de 4 ani și se exercită de la depunerea jurământului până la depunderea
jurământului de către primarul nou-ales
- mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori alte situații
expres prevăzute de lege
- are statut de ales local
Rol:
a) Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale
b) Asigură respectarea prevederilor din Constituție, precum și punerea în aplicare a legilor,
a decretelor Președintelui României, o hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, o
hotărârilor cosiliului local
c) Conduce instituțiile și serviciile publice de interes local
d) Participă la ședințele consiliului local și are dreptul să-și exprime punctul de vedere
e) Dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor
cu caracter normativ ale miniștrilor

Incompatibilități:
a) Funcția de prefect sau subprefect
b) Calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă
c) Orice funcție de conducere sau execuție la societăți
d) Comerciant pf
e) Membru al unui grup de interes economic
f) Deputat sau senator
g) Ministru, secretar de stat, subsecretar

Răspundere:
a) Răspundere administrativ-disciplinară: suspendarea mandatului și demiterea primarului
în urma unui referendum local
b) Răspunderea administrativ-patrimonială: repararea prejudiciilor materiale sau morale
cauzate printr-o dispoziție ilegală, refuzul de a soluționa o cerere sau nesoluționarea la
termen
c) Răspundere administrativ-contravențională: aplicarea unei sancțiuni contravenționale
ca urmare a săvârșirii unei acțiuni sau inacțiuni, imputabilă primarului, care este
considerată contravenție
- ex: nepunerea în aplicare, cu rea credință, a hotărârilor consiliului local
d) răspunderea penală: în condițiile dreptului comun

9. Rolul, funcția și constituirea Guvernului

Guvernul este autoritate publică a puterii executive și reprezintă un organ colegial al

administrației publice centrale care are o competență materială și teritorială generală.
Rol dublu:
 a) Rol politic: Guvernul este autoritatea publică a puterii executive care funcționează în
baza votului de încredere acordat de Parlament și asigură realizarea politicii interne și
externe a țării.
b) Rol administrativ: Guvernul exercită conducerea generală a administrației publice. Între
Guvern și toate celelalte autorități ale administrației publice se stabilesc raporturi de
drept administrativ, care pot fi de subordonare, de colaborare sau de tutelă
administrativă.
Funcții:
a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a
programului de guvernare;
b) funcția de implementare, prin care se urmărește punerea în aplicare a programului de
guvernare;
c) funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional
necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;
d) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii
publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
e) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan
intern şi extern;
f) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naţionale

Constituire:
a) desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru;
b) alcătuirea listei noului Guvern și a programului de guvernare;
c) acordarea votului de încredere în Parlament;
d) numirea Guvernului de către Președintele României și depunerea jurământului de credință.

10. Atribuțiile și actele primarului

Atribuții:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului;
- funcția de ofițer de stare civilă
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
- prezintă, la socilitarea consiliului local, rapoarte și informări
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
- exercită funcția de ordonator principal de credite
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local;
- ia măsuri pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență
e) alte atribuţii stabilite prin lege

Acte:
- se numesc dipoziții
- au caracter normativ sau individual
- sunt contrasemnate de secretarul general al unității administrativ-teritoriale
 11. Atribuțiile și funcționarea Guvernului

Atribuții:
a) după criteriul actelor normative care le consacră se disting: atribuții prevăzute de
Constituție; atribuții prevăzute de Codul administrativ; atribuții prevăzute de Regulamentele
de funcționarea ale celor două Camere ale Parlamentului; atribuții prevăzute în alte legi;
b) după criteriul importanței se deosebesc: atribuții principale (cuprinse în Constituție și în
legislația organică); atribuții secundare (cuprinse în alte categorii de acte de reglementare).
c) după criteriul locului producerii efectelor există: atribuții interne; atribuții internaționale.
d) după criteriul conținutului se deosebesc: atribuții de natură politico-administrativă; atribuții
de natură economico-financiară și socială.

Funcționarea:
- funcționează ca organ colegial condus de prim-ministru în prezența majorității membrilor
care-l compun
- fiecare ședință de guvern este precedată de o reuniune de lucru pregătitoare organizată de
Secretariatul General al Guvernului
- Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de prim-ministru. Proiectul agendei de
lucru a ședinței Guvernului este întocmit de Secretariatul General al Guvernului și prezentat
spre aprobare prim-ministrului.
- Președintele poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes
național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice
- adoptă hotărâri și ordonanțe

12. Aparatul de specialitate al primarului. Cabinetul primarului. Administratorul public

Cabinetul primarului:
- un compartiment distinct format din două sau mai multe persoane cu scopul de a oferi
consiliere primarului în realizarea tribuțiilor sale
- numărul de posturi diferă de la 13 la 2 posturi
- personalul îți desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, până la
finalizarea mandatului
Aparatul de specialitate:
- totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi secretarul general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
- primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul,
administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate;
Administratorul public:
- Persoanele care pot ocupa funcţia de administrator public, de regulă, trebuie să fi absolvit
studii superioare economice, administrative, tehnice sau juridice.
- Numirea în funcţie a administratorului public se face prin dispoziţia primarului
- Contractul de management se încheie între şi administratorul public pe durată determinată.
Durata contractului de management al administratorului public nu poate depăşi durata
mandatului primarului
- administratorul public poate îndeplini atribuţii de coordonare a unor compartimente ale
aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local
- Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator
principal de credite
 13. Componența Guvernului

- Guvernul este alcătuit din prim- ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică
- Din Guvern pot face parte: viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri delegaţi, miniştri cu
însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, numiţi de Preşedintele României pe baza votului
de încredere acordat de Parlament.
- pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română și domiciliul în țară;
b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea
- În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să
renunțe la calitatea sau funcția cu care este incompatibilă funcția de membru al Guvernului, sub
sancțiunea încetării mandatului. Stabilirea unor incompatibilități este necesară pentru
asigurarea obiectivității unor funcții publice și evitarea concentrării de către o singură persoană
a unor prerogative excesive.

14. Secretariatul Unității administrativ-teritoriale

- Secretarul este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice,

administrative sau științe politice.
-El se bucură de stabilitate în funcție. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea
raporturilor de serviciu și regimul disciplinar se fac în conformitate cu prevederile legislației
privind funcția publică și funcționarii publici.
- secretarul nu poate exercita alte funcții publice sau funcții de demnitate publică.
- secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau
rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau
vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie
- Atribuții:
a) avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate dispoziţiile primarului
b) asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat,
comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al şedinţelor consiliului local şi
redactarea hotărârilor consiliului local
c) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de şedinţă
d) asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi
ştampilarea acestora

15. Organul administrației publice. Clasificare. Componență

- totalitatea organelor care realizează activitatea de administrație publică și între care se

stabilesc raporturi juridice prin care se asigură funcționarea întregului sistem.
Clasificare și componență:
1. Administrația centrală:
a) Președintele României;
b) Guvernul;
c) administrația publică centrală de specialitate: ministere, organe centrale subordonate
Guvernului sau ministerelor, autorități administrative autonome;
d) instituții publice centrale subordonate ministerelor sau autorităților administrative autonome.
2. Administrația de stat în teritoriu:
a) prefectul;
b) serviciile deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale de specialitate.
3. Administrația locală:
a) administrația locală de bază: consiliul local și primarul;
b) administrația locală intermediară: consiliul județean și președintele consiliului județean

16. Drepturile și obligațiile funcționarilor publici

Drepturi:
a) dreptul la opinie
b) dreptul la tratament egal
c) dreptul la grevă
d) dreptul la salariu, primă și alte drepturi bănești
e) dreptul la concediu de odihnă, la concedii medicale și la alte concedii
f) dreptul la un mediu sănătos la locul de muncă
g) dreptul la asistență medicală, proteze și medicamente
Obligații:
a) de a respecta Constituția și legile
b) de a îndeplini îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate
cu legea
c) de a asigura un serviciu public de calitate
d) de a fi loiali față de autoritatea sau instituția publică
e) de a nu se implica în activitatea plotică decât în condițiile prevăzute de lege
f) de a-și îndeplini atribuțiile corespunzătoare funcției publice ocupate sau a atribuțiilor
delegate
g) de a utiliza responsabil resursele publice

17. Răspunderea Guvernului și răspunderea membrilor Guvernului

a) răspunderea politică a întregului Guvern, care se exercită în fața Parlamentului;

- Parlamentul îți poate retrage încrederea prin moțiunea de cenzură
b) răspunderea politică a fiecărui membru al Guvernului, solidară cu ceilalți membri, pentru
activitatea Guvernului și actele sale;
c) răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru faptele comise în îndeplinirea
mandatului;
- exemple: împiedicarea, prin amenințare, violență ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a
exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților vreunui cetățean
d) răspunderea administrativ-disciplinară, concretizată în suspendarea din funcție atunci când
s-a început urmărirea penală sau când s-a dispus trimiterea în judecată a unui membru al
Guvernului;
e) răspunderea administrativ-patrimonială a Guvernului sau a miniștrilor, în regimul
contenciosului administrativ pentru daunele produse printr-un act administrativ nelegal, pentru
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri ori pentru refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim;
f) răspunderea administrativ-contravențională.

18. Atribuțiile și actele Consiliului Județean

a) atribuţii privind înființarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al

consiliului judeţean, ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor
autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public și privat al judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes județean;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern și extern.
- În exercitarea atribuțiilor care îi revin consiliul județean adoptă hotărâri, acte administrative
unilaterale și executorii, care pot avea caracter normativ sau individual.
-Ca regulă, hotărârile consiliului judeţean se adoptă cu votul majorității absolute sau simple
-hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile
se adoptă de cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor județeni în funcție
-Hotărârile se semnează de președintele consiliului județean
-Secretarul general al unității administrativ-teritoriale contrasemnează hotărârile pentru
legalitate
-. Secretarul general va comunica hotărârile prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile
lucrătoare de la data adoptării

19.Izvoarele dreptului administrativ

- Izvorul de drept administrativ este forma specifică de exprimare a normelor de drept

administrativ care nasc, modifică sau sting raporturi de drept administrativ.
- două tipuri de izvoare
a) Izvoarele materiale: factorii sociali, economici, culturali, ideologici
b) Izvoarele formale: formele prin care norma juridică este exprimată cuprinzând reguli de
conduită general obligatorii. Acestea pot fi scrise sau nescrise (izvoare nescrise cutumiare și
izvoare nescrise jurisprudențiale)
-Sunt izvoare formale scrise următoarele: Constituția; legea; decretele Președintelui României;
hotărârile și ordonanțele Guvernului; actele administrației publice centrale de specialitate;

20. Constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Local

Consiliul local este autoritate deliberativă a administrației publice locale prin care se realizează
autonomia locală în comune, orașe și municipii și se rezolvă treburile publice din aceste unități
administrativ-teritoriale.
Consiliul local este compus din consilieri locali, aleși prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului
reprezentării proporţionale, de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-
teritorială în care urmează să-și exercite mandatul.
- numărul consilierilor locali variază între 9, pentru o unitate administrativ-teritorială cu un
număr de până la 1.500 de locuitori, și 31, pentru o unitate administrativ-teritorială cu un număr
de peste 400.000 locuitori.
-Consiliul General al Municipiului București este format dintr-un număr de 55 consilieri locali.
- Termenul de constituire a consiliului local este de maximum 60 de zile de la data desfășurării
alegerilor autorităților administrației publice locale, iar procedura debutează cu validarea
mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi.
- De la data constituirii, consiliul local îşi exercită mandatul până la data declarării ca legal
constituit a consiliului local nou ales. Mandatul consiliului local este de 4 ani şi poate fi
prelungit, doar prin lege organică, în caz de război sau catastrofă

21. Autoritățile administrative autonome

Autoritățile administrative autonome reprezintă organe ale administrației publice

centrale de specialitate cărora legiuitorul constituant sau legiuitorul organic le conferă atribuții
în domenii speciale, pe care le exercită fără a fi în subordinea Guvernului sau a altei autorități
publice.
Caracteristici:
a) sunt organe administrative care fac parte din administrația publică centrală de specialitate,
executând legile și asigurând buna funcționare a serviciilor publice instituite în acest scop;
b) sunt autorități care se pot înființa doar prin lege organică;
c) sunt autorități independente, în sensul că nu se află în subordinea Guvernului sau a vreunui
minister;
d) majoritatea autorităților administrative centrale autonome au organe de conducere cu caracter
colegial, dar sunt și autorități administrative autonome unipersonale;
e) majoritatea autorităților administrative centrale autonome dispun de putere de decizie, care
se manifestă prin emiterea actelor administrative de autoritate;
f) majoritatea autorităților administrative centrale autonome sunt create pentru o perioadă
nedeterminată de timp

22. Rolul și statutul prefectului

Rol:
1. Reprezentant al Guvernului pe plan local
2. Conducător al serviciilor publice deconcentrate
3. Autoritatea de tutelă administrativă : dreptul de control al Guvernului sau al altei
autorități a administrației publice de stat asupra actelor adoptate sau emise de autoritățile
administrației locale autonome
Statut:
- demnitar
- condiții de numire:
a)este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
b)se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c)are capacitate deplină de exerciţiu;
d)nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea; e)are
studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
f)a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau
subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.
- incompatibilități:
a) deputat sau senator
b)primar sau viceprimar
c) consilier local sau județean
d)comerciant pf
e)membru al unui grup de interes economic

23.Principiile administrației publice locale; descentralizarea, deconcentrarea și

eligibilitatea

1. Principiul descentralizării
- transferul vertical de competențe de la nivelul administrației publce centrale la nivelul
administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale
- soluționarea treburilor publice centrale la nivelul administrației publice de la nivelul
comunelor, orașelor și județelor de către autorități administrative alese de colectivitățle locale,
care au atribuții proprii și nu se subordoneazp ierarhic autorităților centrale
2. Principiul deconcentrării servicilor publice
- o măsură intermediară în procesul descentralizării, constând în distribuirea unor atribuții care
revin autorităților administrative centrale unor structuri din subordine care funcționează în
teritoriu

24. Atribuțiile și actele prefectului

Atribuții
a) atribuții privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale și
respectării ordinii publice;
b) atribuții în exercitarea rolului constituțional de conducere a serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile
administrativ-teritoriale;
c) atribuții privind verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației
publice locale și atacarea actelor administrative ale acestor autorități pe care le consideră
ilegale;
d) atribuții de îndrumare, la cererea autorităților administrației publice locale, privind aplicarea
normelor legale din sfera de competență;
e) atribuții în domeniul situațiilor de urgență.
Acte
Prefectul emite ordine, acte administrative de autoritate care pot avea caracter normativ sau
individual.
Ordinele prefectului se emit pe baza și în executarea legilor, a ordonanțelor, a hotărârilor
Guvernului precum și a legislației Uniunii Europene.
Ordinele cu caracter normativ se publică și devin executorii după ce au fost aduse la cunoștința
publică. Ele se comunică Ministerului de Interne și se publică în monitoarele oficiale ale
județelor
Ordinele cu caracter individual devin executoriii de la data comunicării către persoanele
interesate.
Ordinele prefectului se contrasemnează de către secretarul general al instituției prefectului.

25. Principii de organizare și funcționare a administrației publice locale : Principiul

autonomiei locale și principiul consultării cetățenilor

1. Principiul autonomiei locale

- dreptul recunoscut autorităților administrației publice locale de a decide asupra
problemelor colectivităților teritoriale în care sunt alese și funcționează după cum
consideră oportun, fără intervenția puterii centrale, dar cu respectarea legalității și
armonizarea interesului local cu cel regional și național .
- două forme: funcțională (recunoașterea posibilității pentru unele servicii publice de a
beneficia de autonomie în domeniul lor de activitate) și teritorială (se recunoaște dreptul
unităților administrativ teritoriale de a se autoadministra)
2. Principiul consultării cetățenilor
- se urmăresc obiectivele:
a) definirea priorităților și preferințelor beneficiarilor unor măsuri administrative
b) identificarea punctelor comune și a celor divergente pe care cetățenii le au cu privire la o
problemă locală
c) stabilirea prin consens a unui set de priorități care pot fi gestionate cu resursele existente
- se face prin referendum sau alte modalități (formularea de petiții și sesizări, convocarea unor
adunări sătești)
3. . Eligibilitatea
- autoritățile administrației publice locale sunt alese prin vot, direct sau indirect, de către
cetățenii cu drept de vot dintr-o unitate administrativă
- consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat
- pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și
subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală
26. Funcția publică

- ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării

prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice
Clasificare:
După criteriul modului de realizare a competențelor funcțiile publice se clasifică în următoarele:
a) funcții publice generale: reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter
general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor
lor generale;
b) funcții publice specifice: reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter
specific unor autorităţi şi instituţii publice, stabilite în vederea realizării competenţelor lor
specifice, sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice.
După criteriul competenţei teritoriale, funcţiile publice se clasifică în următoarele:
a) funcţii publice de stat: funcţiile publice stabilite în cadrul ministerelor, organelor de
specialitate ale administraţiei publice centrale
b) funcţii publice teritoriale: funcţiile publice stabilite în cadrul instituţiei prefectului,
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale,
c) funcţii publice locale: funcţiile publice stabilite în cadrul aparatului propriu al autorităţilor
administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora.
După criteriul nivelului studiilor necesare ocupării funcţiei publice, acestea se împart în
următoarele:
a) funcţii publice din clasa I: funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare
de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
b) funcţii publice din clasa a II-a: funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă
c) funcţii publice din clasa a III-a: funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale,
respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
După criteriul nivelului atribuțiilor titularului funcției publice există următoarea clasificare a
funcțiilor publice:
a) funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici;
b) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de conducere;
c) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție

27. Statutul consilierului local. Statutul delegatului sătesc

Statutul consilierului local:

- de ales local
Condiții de eligibilitate
a) sunt cetățeni români sau ai statelor UE
b) drept de vot
c) vârsta de cel puțin 23 ani
d) nu fac parte din: magristrați, membrii activi ai armatei, polițiști
Incompatibilități:
a) primar sau viceprimar
b) prefect sau subprefect
c) deputat sau senator
d) ministru, secretar de stat, subsecretar de stat

Drepturi:
a) dreptul de inițiativă în promovarea hotărârilor consiliului local, individual sau în grup
b) dreptul de a primi o indemnizaţie lunară pentru participarea la şedinţele ordinare și
extraordinareale consiliului local precum şi la cele ale comisiilor de
c) dreptul la decontarea cheltuielilor de transport în cazul în care nu domiciliază în localitatea
în care se desfășoară ședința consiliului local
Obigații:
a) obligația de a participa la exercitarea mandatului consiliului local cu bună-credință și
fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales
b) obligaţia la probitate și discreţie profesională
c) obligația de a da dovadă, în exercitarea mandatului, de cinste și corectitudine

Statutul delegatului sătesc

- satul nu are personalitate juridică și nu dispune de autorități administrative autonome
- delegatul sătesc participă la ședințele consiliului local
- nu este membru al consiliului local, dar este asimilat acestora
-este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare sătească
- rol în reprezentarea intereselor satului din care provine
-nu are drept de vot în consiliu
- au dreptul la indemniație lunară egală cu cea a consilierilor locali

28. Cariera funcționarului public

- ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii raportului de
serviciu al funcţionarului public până în momentul încetării acestui raport, în condiţiile legii.
Principii:
a) competenţa: persoanele care doresc să aibă o funcţie publică trebuie să deţină şi să confirme
cunoştinţele şi aptitudinile necesare exercitării funcţiei publice respective;
b) competiţia: căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii
publice se face prin concurs sau examen;
c) egalitatea de şanse: este recunoscută vocaţia la carieră în funcţia publică a oricărei persoane
care îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit legii;
d) profesionalismul: exercitarea funcţiei publice se face prin îndeplinirea în mod eficient a
atribuţiilor care implică exercitarea prerogativelor de putere publică
e) motivarea: în vederea dezvoltării carierei funcţionarilor publici, autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia să identifice şi să aplice, în condiţiile legii, instrumente de motivare
financiară şi nonfinanciară a funcţionarilor publici, precum şi să sprijine iniţiativele privind
dezvoltarea profesională individuală a acestora;
f) transparenţa: autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţie tuturor
celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera în funcţia publică

29.Principiile de organizare și funcționare ale administrației publice locale.

Eligibilitatea. Dreptul minorităților de a folosi limba maternă în relațiile cu
administrația publică locală

1. Eligibilitatea
- autoritățile administrației publice locale sunt alese prin vot, direct sau indirect, de către
cetățenii cu drept de vot dintr-o unitate administrativă
- consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat
- pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și
subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală
2. Dreptul minorităților de a folosi limba maternă în relațiile cu administrația publică locală
- în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o
pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și în
oral în relațiile cu autoritățile administrației publice și cu serviciile publice deconcentrate, în
condițiile prevăzute de legea organică
- peste 20%
- actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română, sub sancțiunea nulității

30. Actele Președintelui României. Administrația prezidențială

- Actele juridice emise de Președinte se numesc decrete. Decretele prezidențiale sunt

manifestări unilaterale voință, realizate în scopul de a produce efecte juridice, și pot avea
caracter individual sau normativ.
- Decretele emise în exercitarea celor mai importante atribuții se contrasemnează de prim-
ministru, condiție formală esențială de valabilitate a decretului fără de care actul este lovit de
nulitate.
- Decretele Președintelui fiind acte administrative pot fi supuse controlului de legalitate pe calea
acțiunii la instanța de contencios administrativ
Administrația prezidențială este o instituție publică cu personalitate juridică și cuprinde
totalitatea serviciilor publice aflate la dispoziția Președintelui României, pentru îndeplinirea
atribuțiilor sale.
Personalul Administrației prezidențiale este format din: persoane detașate, la cererea
Președintelui, din ministere și alte autorități publice; persoane încadrate direct pe funcțiile și
posturile pe care urmează să le îndeplinească.
Funcțiile de conducere specifice din cadrul Administrației prezidențiale sunt: consilier
prezidențial (cu rang de ministru) și consilier de stat (cu rang de secretar de stat).

31.Răspundere funcționarilor publici

- Pentru a fi angajată o formă de răspundere juridică în sarcina unui funcționar public este
necesară îndeplinirea a două condiții premisă:
a) funcționarul public să încalce una sau mai multe dintre îndatoririle sale de serviciu;
b) funcționarul public să acționeze cu vinovăție.
- Răspunderea administrativ-disciplinară este o formă a răspunderii juridice a funcţionarului
public care, în afară de condiţiile generale ale oricărei răspunderi juridice, prezintă şi
următoarele condiţii specifice:
a) subiectul activ este o autoritate sau instituție publică față de care se răsfrâng consecințele
abaterii disciplinare;
b) subiectul pasiv este un funcționar public care a săvârșit o abatere disciplinară;
c) fapta săvârșită cu vinovăție reprezintă o acțiune sau o inacțiune prin care se încalcă
obligațiile funcționarului public care își revin din raportul de serviciu;
d) rezultatul periculos este, de cele mai multe ori, un rezultat nematerial, astfel că legătura de
cauzalitate dintre rezultatul periculos şi fapta ilicită este prezumată.
- exemple de fapte: neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor, absența nemotivată de la
serviciu, nerespectarea programului de lucru
- pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se constituie o comisie de disciplină,
care are la bază principii precum: prezumția de nevinovăție, garantarea dreptului la apărare,
legalitatea sancțiunii, unicitatea sancțiunii

32.Serviciul public

- activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate a administrației publice pentru
satisfacerea unor nevoi sociale, apreciate de puterea politică ca fiind de interes public
-se face distincția între e serviciul public de legiferare, serviciul public judiciar și serviciul
public administrativ
Trăsăturile serviciului public sunt următoarele:
a) scopul serviciului public îl reprezintă satisfacerea unor nevoi de interes general;
b) serviciul public poate fi realizat de agenți publici sau de agenți privați autorizați de o
autoritate publică;
c) serviciul public se realizează în mod regulat și continuu;
d) serviciul public este oferit publicului în mod egal și, uneori, gratuit;
e) serviciul public se realizează în regim de drept public, care poate fi exclusiv administrativ
(realizat de agenți publici) sau cu elemente de drept comun (realizat de un agent privat autorizat
de o persoană publică);
f) actele juridice realizate de agenții care furnizează ori prestează serviciul public sunt acte
administrative intrând în competența instanței de contencios administrativ
Principii de organizare și funcționare a serviciilor publice:
a) principiul transparenței;
b) principiul egalității de tratament în prestarea serviciilor publice;
c) principiul continuității;
Clasificare:
a) criteriul interesului pe care îl deservește serviciul public: servicii publice de interes național
(justiția, securitatea națională); servicii publice de interes local (salubrizarea, transportul public
de călători
b) criteriul subiectului care realizează serviciul public: servicii publice prestate de autorități
publice sau de persoane juridice publice organizate de acestea (învățământul public, servicii
medicale în sistem public); servicii publice prestate de persoane juridice private autorizate de
autoritățile administrației publice (învățământul privat, transportul privat de călători pe plan
local și județean);
c) criteriul obiectului de activitate: servicii privind păstrarea ordinii publice, apărării și
securității naționale; servicii financiare și fiscale; servicii de învățământ

33.Modificarea, suspendarea raportului de serviciu

Modificarea:
1. Delegarea: se dispune în intersul autorității sau instituției publice în care este încadrat
funcționarul public, pe o perioadă de cel mult 60 zile calendaristice într-un an. Poate fi
prelungită prin acordul scris al funcționarului public
- poate refuza delegarea în cazurile de: graviditate, creșterea singur a copilului minor, starea
sănătății
- pe durata delegării, funcționarul își păstrează funcția publică și salariul
- dacă este într-o altă localitate, instituția publică care îl deleagă va suporta cheltuielile de
transport, cazare
2. Detașarea
- se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășare
activitatea funcționarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni în cursul unui an
calendaristic
- se dispune pe o funcție publică vacantă sau temporar vacantă
- detașarea trebuie făcută pe un post egal. Dacă se face pe un post inferior, este nevoie de acordul
funcționarului public
3. Transferul
- se poate face pe o funcție vacantă de același nivel, cu respectarea categoriei, clasei și gradului
profesional al funcționarului public, sau într-o funcție publică vacantă de nivel inferior
- funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii, condițiile de vechime și
condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice în care umrează să fie transferat
- două tipuri: în interesul serviciului și la cererea funcționarului public
4. Mutarea
- se realizează în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorității instituției publice
- două tipuri: mutarea definitivă și mutarea temporară
5. Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere sau din categoria
înalților funcționari publici
- în cazul în care postul este vacant sau temporar vacant
Suspendarea raportului de serviciu:
- condiții pentru suspendarea de drept:
a) numit într-o funcție de demnitate publică
b) în caz de carantină
c) concediu de materinitate
d) forță majoră
e) este dispărut, iar dispariția se constată prin hotărâre judecătorească
- condiții pentru suspendarea la inițiativă funcționarului public:
a) concediu de creștere a copilului
b) concediu paternal
c) încadrarea la cabinetul unui demnitar
d) participarea la grevă
e) pentru participarea la campania electorală

34. Normele de drept administrativ

- reglementează o categorie aparte de raporturi sociale (raporturile administrative), care se nasc

în cadrul și pentru realizarea activității executive a statului și a celorlalte organe ale
administrației publice
- intrarea în vigoare a normei de drept administrativ are ca moment de referință aducerea ei la
cunoștința publică, imediat sau după trecerea unui termen.
- Ieșirea din vigoare a normei de drept administrativ se face prin una din următoarele modalități:
abrogarea expresă directă sau indirectă, abrogarea tacită, desuetudinea, ajungerea la termen și
declararea neconstituționalității.
Norma de drept administrativ are o structură internă (structura logico-juridică) și o structură
externă (tehnică-juridică). Structura logico-juridică cuprinde cele trei elemente comune oricărei
norme juridice (ipoteza, dispoziția, sancțiunea). Structura tehnico-juridică se referă la modul de
formulare a normelor de drept administrativ în acord cu normele de tehnică legislativă aflate în
vigoare.
Clasificare:
1. După obiectul reglementării:
a) norme organice care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea organelor
administrative;
b) norme de drept material care reglementează drepturile și obligațiile unor organe ale
administrației publice și/sau ale unor categorii de particulari;
c) norme de drept procedural care reglementează normele procedurale după care își desfășoară
activitatea unele organe ale administrației publice precum și cele aplicabile în materia
contenciosului administrativ și a răspunderii contravenționale.
2. În funcție de caracterul dispoziției:
a) norme imperative; (onerative sau prohibitive)
b) norme permisive.
3. În funcție de sfera de cuprindere a reglementării juridice:
a) norme generale;
b) norme speciale;
c) norme excepționale.

35. Viceprimarul

- este subordonat primarului şi, în situațiile prevăzute de lege, este înlocuitorul de drept al
acestuia, situație în care exercită, în numele primarului, atribuțiile ce îi revin acestuia
- nu este o autoritate a administrației publice locale, deoarece legea nu-i conferă atribuții proprii,
pentru a căror exercitare să emită acte administrative de autoritate
- Viceprimarul este ales cu votul secret al majorităţii absolute, din rândul membrilor
consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali
- Durata mandatului este egală cu durata mandatului consilierilor.
- Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a
beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.
- Atribuțiile viceprimarului nu sunt delimitate în mod expres de lege,. lăsând libertatea
primarului de a delega o parte din atribuțiile sale viceprimarului.
-Viceprimarul are statutul de ales local, astfel că exercitarea mandatului, protecţia legală a
mandatului, drepturile şi obligaţiile, precum şi regimul răspunderii sunt reglementate în Codul
administrativ în titlul corespunzător mandatului de ales local

36. Răspundere Guvernului și a miniștrilor

a) răspunderea politică a întregului Guvern, care se exercită în fața Parlamentului;

- Parlamentul îți poate retrage încrederea prin moțiunea de cenzură
b) răspunderea politică a fiecărui membru al Guvernului, solidară cu ceilalți membri, pentru
activitatea Guvernului și actele sale;
c) răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru faptele comise în îndeplinirea
mandatului;
- exemple: împiedicarea, prin amenințare, violență ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a
exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților vreunui cetățean
d) răspunderea administrativ-disciplinară, concretizată în suspendarea din funcție atunci când
s-a început urmărirea penală sau când s-a dispus trimiterea în judecată a unui membru al
Guvernului;
e) răspunderea administrativ-patrimonială a Guvernului sau a miniștrilor, în regimul
contenciosului administrativ pentru daunele produse printr-un act administrativ nelegal, pentru
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri ori pentru refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim;
f) răspunderea administrativ-contravențională.

37. Atribuțiile și actele Consiliului Județean

Atribuții:
a) atribuţii privind înființarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al
consiliului judeţean, ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor
autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public și privat al judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes județean;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern și extern.
Acte:
- consiliul județean adoptă hotărâri, acte administrative unilaterale și executorii, care pot avea
caracter normativ sau individual.
- hotărârile consiliului judeţean se adoptă cu votul majorității absolute sau simple.
- hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate asupra bunurilor
imobile se adoptă de cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor județeni
în funcție
- Hotărârile se semnează de președintele consiliului județean sau, în lipsa acestuia, de
vicepreședintele care a condus ședință.
-Secretarul general al unității administrativ-teritoriale contrasemnează hotărârile pentru
legalitate. Secretarul general va comunica hotărârile prefectului de îndată, dar nu mai târziu de
10 zile lucrătoare de la data adoptării. O dată cu hotărârea va comunica și eventuale obiecții de
nelegalitate formulate.
-Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la
cunoştinţă publică, care nu poate depăși un termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării
oficiale către prefect. Hotărârile cu caracter individual devin obligatorii de la data comunicării.

38. Organizarea Guvernului

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din:

a) Secretariatul General al Guvernului: este structură cu personalitate juridică din cadrul
Aparatului de lucru al Guvernului. El se organizează și funcționează în subordinea primului-
ministru, având rolul de a asigura derularea operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,
rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice și tehnice ale activității Guvernului
și a primului-ministru, reprezentarea Guvernului și a prim-ministrului în fața instanțelor
judecătorești.
b) Cancelaria Prim-ministrului: structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-
ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului
c) aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului: o structură fără personalitate juridică,
finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru
d) departamente şi alte structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a
Guvernului: Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Departamentul pentru Relații Interetnice,
Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

39. Personalul administrației publice. Categorii de funcționari publici

Personalul administrației publice:

a) funcționarii publici: persoana numită într-o funcție publică, printr-un act administrativ
unilateral, pentru realizarea unui raport de serviciu în scopul realizării competenței unei
autorități publice sau instituții publice
b) demnitarii publici: persoanele care au ocupat, prin alegere sau prin numire funcții
considerate expres de lege ca fiind demnități publice
c) personalul contractual: poate ocupa funcții de conducere sau funcții de execuție și
desfășoară activități care nu implică exercitarea de prerogative de putere publică
Categorii de funcționari publici:
a) Înalți funcționari publici: realizează managementul de nivel superior în administrația
publică centrală și în autoritățile publice autonome
b) Funcționarii publici de conducere: director general, director general adjunct, director
executiv și director executiv adjunct, șef serviciu și șef birou
c) Funcționarii publici de execuție:
- în funcție de clase:
 Clasa 1: consilier juridic, auditor, expert, inspector
 Clasa 2: referent de specialitate
 Clasa 3: funcția publică generală de referent
- în funcție de grade profesionale:
 Funcționar public debutant
 Asistent
 Principal
 Superior
d) Funcționarii publici definitivi: se poate face din categoriile: debutanți care au efectuat
perioada de stagiu și au obținut un rezultat corespunzător la evaluare; persoane care intră
în corpul funcționarilor publici și care au vechimea în specialitatea studiilor necesare
ocupării funcției publice de minim un an
e) Funcționarii publici debutanți: persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea
unei funcții publice de grad profesional debutant, precum și persoanele numite, în mod
excepțional, prin transformarea posturilor de natură contractuală în posturi aferente
funcțiilor public și care nu îndeplinesc condițiile de vechime în specialitate necesare
exercitării unei funcții publice de execuție definitive

40. Actele Guvernului

a) Hotărârile: actul juridic specific activității Guvernului prin care acesta pune în executare
legea și realizează conducerea generală a administrației publice
- pot avea caracter normativ sau individual
b) Ordonanțele: posibilitatea acordată Parlamentului de către puterea constituantă originară sau
derivată de a împuternici Guvernul să participe la exercițiul funcției legislative, în condițiile și
în limitele stabilite constituțional
- ordonanța simplă
- ordonanța de urgență: poate fi adoptată numai în situații extraordinare a căror reglementare
nu poate fi amânată

41. Consiliul județean. Constituire, organizare și funcționare

- autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea

activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice
de interes judeţean
- Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului
reprezentării proporţionale, de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-
teritorială în care urmează să-și exercite mandatul.
- Pentru alegerea consiliilor județene fiecare județ constituie o circumscripţie electorală. În
funcţie de numărul locuitorilor judeţului, numărul consilierilor judeţeni variază în felul următor:
de la 30 la. În toate cazurile numărul consilierilor județeni este par deoarece în consiliul județean
se va completa cu președintele consiliului județean, care are drept de vot și conduce ședințele
acestuia.
- Constituirea consiliului judeţean se face în condiţii similare cu cele privind consiliul local, cu
deosebirea că în acest caz validarea mandatelor se realizează de către tribunalul în a cărui
circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială, iar încheierea de validare sau invalidare
poate fi atacată la curtea de apel.
Consilierul judeţean are statutul de ales local, astfel că exercitarea mandatului, protecţia legală
a mandatului, drepturile şi obligaţiile, precum şi răspunderea acestora sunt reglementate de
Codul administrativ în cadrul titlului referitor la mandatul de ales local.
Consiliul județean are o competență materială generală, limitată teritorial la nivelul județului în
care a fost ales. În mod similar cu reglementarea atribuțiilor celorlalte autorități ale
administrației publice locale legiuitorul a optat pentru prezentarea unor „categorii principale”
de atribuții urmate de enumerarea activităților necesare exercitării lor.

42.Prim-ministrul. Statutul membrilor Guvernului.

Statutul membrilor Guvernului:

- pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română și domiciliul în țară;
b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea
Incompatibilități:
a) exercitarea alte funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator;
b) exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu
scop comercial.
c) orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor
situaţii prevăzute de Constituţie;
d) o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop
comercial
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
Primul ministru
- conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce îi
revin
- reprezintă Guvernul în relațiile acestuia cu Parlamentul, Președintele României, Înalta Curte
de Casație și Justiție, CCR, Curtea de Conturi, Ministerul Public
- atribuții:
a) Atribuţia de numire şi eliberare din funcţie a anumitor categorii de personal din administraţia
publică:conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, secretarul general al
Guvernului şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului;secretarii de stat şi subsecretarii de stat;
b)Prezentarea de rapoarte şi declaraţii Parlamentului
c) Contrasemnarea decretelor emise de Preşedinte
d) Convocarea şi conducerea şedinţelor Guvernului

43. Secretarul unității administrative teritoriale

- Secretarul este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice,

administrative sau științe politice.
-El se bucură de stabilitate în funcție. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea
raporturilor de serviciu și regimul disciplinar se fac în conformitate cu prevederile legislației
privind funcția publică și funcționarii publici.
- secretarul nu poate exercita alte funcții publice sau funcții de demnitate publică.
- secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau
rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau
vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie
- Atribuții:
a) avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate dispoziţiile primarului
b) asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat,
comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al şedinţelor consiliului local şi
redactarea hotărârilor consiliului local
c) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de şedinţă
d) asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi
ştampilarea acestora