UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIIȚE ECONOMICE ȘI DREPT

Referat

Organizarea administrației publice locale

Vălimăreanu Bianca-Elena

1
 CUPRINS

I. Noțiunea de ”administrație publică”..................................................................3

II. Autoritățile administrației publice...............................................................4
1. La nivel central:..................................................................................................5
2. La nivel judeţean:...............................................................................................5
3. La nivel local (în accepţiune de comună, oraş, municipiu):..............................5
III. Consiliul local.................................................................................................5
1. Structura consiliului local.............................................................................5
2. Actele consiliului local...................................................................................6
3. Delegatul sătesc..............................................................................................6
IV. Primarul..........................................................................................................6
1. Actele primarului...........................................................................................7
2. Viceprimarul...................................................................................................7
V. Principii specifice aplicabile administraţiei publice locale............................7
1. Descentralizarea.................................................................................................8

2
 Organizarea administrației publice locale

I. Noțiunea de ”administrație publică”

Termenul de administrație provine din limba latină, “administer”

1

traducându-se prin: agent, ajutător, servitor, sau într-un alt sens, instrument.

Dicționarul limbii române reține pentru verbul “a administra” explicația: a

conduce, a cârmui, iar pentru “administrație” - totalitatea autorităților
administrative existente într-un stat, secție sau serviciu, care se ocupă de probleme
administrative ale unei instituții sau agent economic.
2
Administraţia publică, în mod tradiţional, presupune două elemente de
bază:

- executarea legii – cuvântul „lege” fiind înţeles în accepţiunea lato sensu (de act
normativ cu forţa obligatorie) şi nu în accepţiunea stricto sensu (de act juridic al
Parlamentului).

- prestarea de servicii publice în limitele legii. Prin serviciul public se înţelege

activitatea organizată sau desfăşurată de o autoritate a administraţiei publice pentru
a satisface nevoi sociale în interes public.

Noţiunea de administraţie publică evocă o activitate prin care se aduc la

îndeplinire legile şi se prestează servicii publice, în limitele legii, îndeplinită de
autorităţi publice speciale, denumite generic autorităţi ale administraţiei publice.

Ea reprezintă o dimensiune a executivului, alături de activitatea de

guvernare, iar în condiţiile actualului sistem, este vorba de două categorii de
organe, care au misiunea de a înfăptui administraţie publică:

- organe ale administraţiei de stat, care realizează „administraţia de natură

statală”;

- organe ale administraţiei publice locale, care desfășoară administraţia publică

în unităţile administrativ-teritoriale, în baza principiilor constituționale ale
1
https://www.scrigroup.com/legislatie/administratie/Notiunea-de-administratie-publ65395.php
2
Curs Drept administrativ, Popescu Doina

3
autonomiei, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice, şi care este
reprezentată de organe alese prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat.

Administrația publică locală nu mai este o administrație de stat, ci o

structură administrativă autonomă care permite colectivităților locale să-și rezolve
treburile publice locale prin autorități administrative proprii, sub controlul
autorităților centrale.

II. Autoritățile administrației publice

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în

3

comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi

municipale, ca autorităţi deliberative, şi primării, ca autorităţi executive.
4
Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități
administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe.

Între conceptul de administraţie publică şi administraţie de stat nu se poate pune

semnul egalităţii întrucât, potrivit Constituției și Codului administrativ, pot fi
identificate următoarele autorităţi ale administraţiei publice:

1. La nivel central:
- cei doi şefi ai executivului, Preşedintele şi Guvernul;

- ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului

(administraţia ministerială în sens larg);

- autorităţi centrale subordonate Guvernului (autonome);

- instituţii centrale subordonate ministerelor sau autorităţi centrale autonome.

2. La nivel judeţean:
a) organe de natură statală, la nivelul judeţului, sunt:

- prefectul, reprezentantul Guvernului în teritoriu;

- servicii publice deconcentrate ale ministerelor, ale altor organe centrale de

specialitate în teritoriu.
3
Curs Drept administrativ, Popescu Doina
4
Constituția României, revizuită și republicată, art. 121, alin. 2

4
 b) organe de natură autonomă:

- consiliul judeţean.

3. La nivel local (în accepţiune de comună, oraş, municipiu):

- consiliul local, ca autoritate deliberartivă;

- primarul, ca autoritate executivă.

III. Consiliul local

Consiliul local este o autoritate colegială a administraţiei publice locale,

5

aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local ale comunei, oraşului

sau municipiului.

Această autoritate deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor

locale şi hotărăşte, în limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, fără
vreun amestec din partea autorităţilor administraţiei publice judeţene sau altor
autorităţi.

1. Structura consiliului local

Consiliul local se compune din consilieri locali aleşi în condiţiile stabilite de

legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

2. Actele consiliului local

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau
de cetăţeni. Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de
mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel
puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale
respective. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul
secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de
specialitate al primarului.

3. Delegatul sătesc

5
https://lege5.ro/gratuit/gm2dcnrygm3q/codul-administrativ-din-03072019

5
 Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt
reprezentaţi la şedinţele consiliului local de un delegat sătesc. Delegatul sătesc este
asimilat aleşilor locali. Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului
consiliului local, în termen de 20 de zile de la data constituirii acestuia, de o
adunare sătească, convocată de primar cu cel puţin 15 zile înainte şi desfăşurată în
prezenţa primarului sau a viceprimarului şi a secretarului general al unităţii
administrativ-teritoriale. Alegerea delegatului sătesc se face cu majoritatea
voturilor celor prezenţi la această adunare, consemnată într-un proces-verbal care
se prezintă în prima şedinţă a consiliului local. La adunarea sătească pot participa
toţi cetăţenii cu drept de vot din satul respectiv.

IV. Primarul

Primarul este autoritatea executivă a colectivităţilor locale care îndeplineşte, în

6

acelaşi timp, şi rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială

în care este ales.

În fiecare comună, oraş şi municipiu se alege prin vot direct un primar, iar în
municipiul Bucureşti un primar general. Se aleg primari şi în sectoarele
municipiului Bucureşti, care se află în relaţii de subordonare faţă de primarul
general al municipiului Bucureşti.

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. Primarul asigură

respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui
României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local.

Mandatul primarului este de 4 ani. Durata mandatului constituie vechime în

7

muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

1. Actele primarului

În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ

sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă
publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
Dispoziţiile legii privind hotărârile de consiliu local referitoare la contra semnarea

6
https://lege5.ro/gratuit/gm2dcnrygm3q/codul-administrativ-din-03072019
7
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr369_18__1_.pdf

6
de către secretar, comunicarea actului şi aducerea la cunoştinţă publică a actelor
normative se aplică şi în cazul dispoziţiilor primarului.

2. Viceprimarul

Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia,

care îi poate delega atribuţiile sale. În practica administrativă se observă uneori o
reţinere a primarilor de a-şi delega atribuţiile.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ- teritoriale şi aparatul

de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate
permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la
îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii locale.

V. Principii specifice aplicabile administraţiei publice locale

8
Administraţia publică locală din unităţile administrativ-teritoriale se organizează
şi funcţionează în temeiul următoarelor principii generale ale administraţiei
publice:

a) principiul descentralizării;

b) principiul autonomiei locale;

c) principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes

local deosebit;

d) principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;

e) principiul cooperării;

f) principiul responsabilităţii;

g) principiul constrângerii bugetare.

1. Descentralizarea
Principiile pe baza cărora se desfăşoară procesul de descentralizare sunt
următoarele:

8
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr369_18__1_.pdf

7
 a) principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către
autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai
apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitate administrativă necesară;

b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate;

c) principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în

raport cu competenţele ce le revin, care impune obligativitatea realizării
standardelor de calitate şi a standardelor de cost în furnizarea serviciilor publice şi
de utilitate publică;

d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil,

bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor
administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară;

e) principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la

serviciile publice şi de utilitate publică.

BIBLIOGRAFIE

8
- http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr369_18__1_.pdf
- https://lege5.ro/gratuit/gm2dcnrygm3q/codul-administrativ-din-03072019
- https://www.scrigroup.com/legislatie/administratie/Notiunea-de-
administratie-publ65395.php

- Constituția României, revizuită și republicată, art. 121, alin. 2

- Curs Drept administrativ, Popescu Doina