Sistemul administrativ spaniol

In baza Constitutiei, Spania este o monarhie parlamentara, organizata cu o structura regionala. Conform Legii de Organizare si Functionare a Administratiei Generale a Statului nr. 6 !""#, in Spania e$ista trei niveluri de organizare politica si administrativa% & & & ni'elul central reprezentat de catre statul spaniol( ni'elul autonom reprezentat de catre comunitatile autonome( ni'elul local reprezentat de catre municipii.!

1. Administratia de stat (centrala) Administratia de stat este aceea care are ca scop gestionarea executiva a treburilor publice pe intreg teritoriul national. Organizarea administratiei de stat raspunde unei serii de principii de organizare si functionare, fiind conceputa intr)o asemenea forma incat sa poata ser'i cu obiecti'itate intereselor generale, asa cum reies din continutul constitutional. Ca principii de functionare, se pot stabili urmatoarele% & eficacitatea indeplinirii obiecti'elor fi$ate( & & & & eficienta repartizarii si utilizarii resurselor publice( programarea si dez'oltarea obiecti'elor si a controlului gestiunii si al rezultatelor( rationalitatea procedeelor administrati'e si ale acti'itatilor materiale de gestiune( ser'iciul efecti' in fa'oarea cetatenilor(

& obiecti'itatea si transparenta manifestarilor administrati'e( & cooperarea si coordonarea cu celelalte ni'eluri ale administratiei publice. In functie de o serie de criterii de organizare administrati'a, organele administratiei de stat se pot clasifica astfel% & dupa criteriul teritorial de organizare administrati'a, e$ista% O organe cu competenta asupra intregului teritoriu national spaniol( O organe teritoriale ce au competente e$clusi' intr)o parte a teritoriului national( O organe e$terioare ce reprezinta statul in fata natiunii sau a organizatiei in care sunt acreditate. & dupa criteriul functional sau dupa obiectivul organizarii, exista: O organe ce alcatuiesc asa)numita administratie institutionala si independenta( O organe consultati'e si de control(

!INAP - Reformas de la modernizacion de la administracion publica espanola, Comunidad de Madrid, 2003, pag 22!-22"

O organe de natura corporati'a. & dupa criteriul ierarhic al organizarii administrati'e, se disting% O organe superioare si de conducere *in cazul organelor care sunt independente+( O organe dependente, cum este cazul tuturor organelor administrati'e care sunt subordonate unui superior. In ceea ce pri'este organele superioare si de conducere, se poate afirma ca administratia generala a statului se organizeaza prin intermediul di'izarii in departamente ministeriale sau ministere si, la ni'el teritorial, prin intermediul delegatiilor de gu'ern, in cadrul comunitatilor autonome si a subdelegatiilor de gu'ern, in cadrul pro'inciilor. Asadar, sunt organe superioare ale organizarii centrale % ministrii si secretarii de stat si sunt organe de conducere: subsecretarii si secretarii generali, secretarii generali tehnici, directorii generali si directorii ad,uncti. In cadrul organizarii teritoriale, sunt organe directive% delegatiile de gu'ern in cadrul comunitatilor autonome *seful delegatiei a'and rang de subsecretar+ si subdelegatii de gu'ern in pro'incii *seful subdelegatiei a'and rang de director ad,unct+. In exterior, in cadrul administratiei centrale, sunt organe directive: ambasadorii si reprezentantii permanenti ai organizatiilor internationale. In ceea ce pri'este organizarea interna a administratiei centrale de stat, este necesar a se face referire la Gu'ern, precum si la organizarea interna a departamentelor ministeriale. A# $u%ernul uvernul are ca misiune diri!area politicii interne si externe, precum si a administratiei civile, militare si de aparare a statului, exercitand, la cel mai inalt nivel, functia executiva. uvernul este alcatuit din: & Pre&edintele $u%ernului# -l este considerat superior ierarhic fata de ceilalti membri ai gu'ernului. .rimul ) ministru este propus si numit de /ege, dupa consultarea si acordul partidelor politice. -l are puterea de a nominaliza si schimba toti ministrii si poate propune demiterea .arlamentului0. & 'icepre&edintele sau 'icepre&edin(ii de $u%ern# 1icepresedintele isi asuma e$ercitarea functiilor prezidentiale in cazurile de deces, boala sau absenta a .resedintelui2. & Mini&tri# "rganele prin intermediul carora acesta functioneaza sunt urmatoarele: & & Consiliul de 3inistri( Comisiile 4elegate ale Gu'ernului.

"rganele de colaborare si de spri!in ale acestuia sunt urmatoarele: & & & &
0

Secretarii de Stat( Comisia Generala a Secretarilor de Stat si a Subsecretarilor( Secretariatul Gu'ernului( Cabinetele.

Stanciulescu, G., Androniceanu, A., )isteme comparate de administra(ie publica europeana, -ditura -conomica, 5ucuresti, 066!, pag. 227 2 Stanciulescu, G., Androniceanu, A., op# cit#, pag. 227

Organele superioare ale administratiei de stat, ministrii si secretarii de stat sunt numiti in conformitate cu Legea Gu'ernului. *# +rganizarea interna a departamentelor ministeriale

Fiecare 4epartament ministerial se organizeaza prin decret al Consiliului de 3inistri, la initiati'a ministrului corespondent si la propunerea 3inistrului Administratiei .ublice. Asadar, aici isi desfasoara acti'itatea% & & & & & & secretarii de stat( subsecretarii( secretarii generali( secretarii generali tehnici( directorii generali( subdirectorii generali.

Organizarea si functionarea administratiei generale de stat se realizeaza prin intermediul diferitelor circumscrip(ii teritoriale in care aceasta se di'ide. Organizarea teritoriala a statului spaniol, dupa adoptarea Constitutiei din !"#8, obliga la configurarea unor noi organe de reprezentare a administratiei centrale in interiorul comunitatilor autonome. Astfel, Constitutia pre'ede e$istenta unui delegat numit de catre gu%ern, care diri,eaza administratia statului in teritoriul comunitatiilor autonome si o coordoneaza, in stransa legatura cu administratia proprie comunitatii.7 #. Administratia comunitatilor autonome Conform art. !2# al Constitutiei Spaniei, statul se organizeaza din punct de vedere teritorial in municipii, provincii si in comunitati autonome ce trebuie constituite. Odata constituite, ele se prezinta ca fiind unitati sau ni'eluri de baza ale administratiei locale, formand treapta inferioara a organizarii teritoriale. $unicipiile reprezinta entitatile de baza ale organizarii teritoriale a statului, cauza imediata a participarii cetatenilor la treburile publice, institutionalizand si gestionand cu autonomie interesele propriilor colecti'itati. %rovincia are o pozitie diluata, deoarece, in afara faptului ca reprezinta o grupare de municipii, are o consistenta redusa, putand fi absorbita partial de catre comunitatile autonome unipro'inciale si de catre organizatiile insulare situate in arhipelaguri. A# Conceptul de autonomie, caracteristici Conceptul de autonomie, asa cum este el inteles astazi, poate fi definit prin intermediul unui numar de patru caracteristici% & Autonomia nu este suveranitate% autonomia, in sens general, nu este sinonima cu su'eranitatea, deoarece recunoasterea unui teritoriu ca entitate autonoma presupune integrarea respecti'ului teritoriu intr)un stat.

I9A. ) Administracion Publica ,spanola, Comunidad de 3adrid, 0660, pag. !7")!66

Autonomia reprezinta o putere limitata ce se realizeaza prin organizatii secundare sau deri'ate, in comparatie cu su'eranitatea, inerenta organizatiilor primare si originare. In nici un caz dreptul la autonomie nu se poate opune unitatii politice, asa cum nici macar competentele e$clusi'e nu pot depasi cadrul constitutional. & &apacitatea de autonormare% autonomiei ii este inerenta recunoasterea competentei normati'e. .roprie autonomiei este :capacitatea pe care o poseda unele asociatii de a se organiza din punct de 'edere ,uridic, de a)si crea propriul drept, ce este recunoscut de catre stat, incorporandu)l propriului

ordin ,uridic, declarandu)l obligatoriu.; Autonomia inseamna recunoasterea capacitatii entitatilor de a)si crea propriile ordine si regulamente, integrandu)le in ordinul ,uridic al organizarii originare. Aceasta capacitate constituie, fara indoiala, manifestarea ma$ima a afirmarii capacitatii de decizie cu pri'ire la propriile interese ale fiecarei comunitati. & &apacitatea de actiune in plan executiv% fiecare dintre entitatile autonome, adoptand optiuni strategice specifice, isi gestioneaza direct propriile interese, prin delegare sau transfer, in incercarea de apropiere a cetateanului de administratie. & 'esponsabilitatea in ceea ce priveste gestiunea % fiecare entitate are capacitatea de a decide, in plan normati', in conformitate cu propriile)i interese, gestionandu)le in plan e$ecuti'. Fiecare dintre ele poate gestiona :costul; optiunilor sale, al actelor si al acordurilor adoptate. *# -imitele autonomiei (imitele autonomiei, deri'ate din principiul unitatii, pot fi sintetizate astfel% & (imita interesului general% interesele regionale si cele locale coe$ista, in cadrul entitatii autonome, alaturi de cele nationale, acest lucru fiind propriu comunitatii politice constituite sub forma statului. Si, in mod precis, tocmai aceste interese, datorita cadrului teritorial si demografic, se bucura de suprematie, deri'ata fiind din pozitia de superioritate a statului asupra respecti'elor interese teritoriale. In consecinta, interesul general opereaza ca o limita in fata acestora din urma. Astfel, Constitutia stabileste, in fa'oarea statului, o serie de modalitati de actiune care trebuie sa faca fata unor situatii e$ceptionale, permitandu)i acestuia sa actioneze direct in spatiul autonomiei unei comunitati. & (imita egalitatii% deoarece egalitatea poate fi interpretata in sensul uniformizarii conditiilor de 'iata al carei efect este atribuit statului sub forma unei competente e$clusi'e, acest lucru ii da posibilitatea acestuia sa limiteze capacitatea de inter'entie a comunitatii. & (imita unitatii economiei nationale % aceasta limita face referire la faptul ca impartirea competentelor intre stat si comunitatile autonome nu trebuie sa aiba ca efecte disfunctionalitatea sau dezintegrarea.< C# Modelul organizatoric al administratiei comunitatilor autonome Aparitia comunitatilor autonome a reformat structura administratiei periferice teritoriale a statului *a carui baza este pro'incia+, in ciuda faptului ca a trebuit sa se tina cont de e$istenta acestora.
<

INAP - Reformas de la modernizacion de la administracion publica espanola, Comunidad de Madrid, 2003, pag. 778)7<6

Asadar, din punct de 'edere al relatiilor dintre comunitatile autonome si pro'incii, se pot mentiona urmatoarele tipologii autonome: & comunitati uniprovinciale, al caror teritoriu coincide cu cel al unei singure pro'incii, fiind pro'incii cu entitate regionala istorica, precum% Asturias, Cantabria, La /io,a, 3adrid, 3urcia si 9a'arra. & comunitati pluriprovinciale, alcatuite din pro'incii limitrofe, cu caracteristici istorice, culturale si economice comune, precum comunitatile din% Andalucia, Aragon, Castilla = Leon, Cataluna, Galicia, >ara 5ascilor etc. & comunitati insulare ) este cazul arhipelagurilor Canar si 5alear, care in trecut erau organizate, fiecare in parte, in mai multe pro'incii. & comunitati intra si extra provinciale ) in primul caz fiind 'orba de 3elilla si Cueta ce se pot

organiza sub forma de comunitati autonome, in ciuda faptului ca teritoriul lor nu il depaseste pe cel al unei pro'incii. Aceste doua orase, aflate sub su'eranitate spaniola, dar situate in Africa, sunt integrate Comunitatii Andaluze, respecti' pro'inciilor 3alaga si Cadiz. In cel de)al doilea caz este 'orba despre acele comunitati e$trapro'inciale care se afla in afara organizarii pro'inciale, asa cum este cazul Stramtorii Gibraltar, aflata sub su'eranitate britanica( se spera ca aceasta 'a face din nou parte din teritoriul spaniol. 6 Comunitatile autonome functioneaza in baza unui statut de autonomie, care cuprinde% denumirea, delimitarea, organizarea si competentele unei comunitati. Statutele sunt norme institutionale de baza, care sunt recunoscute de catre stat si incluse in ordinul sau ,uridic. In ceea ce priveste competentele unei comunitati autonome, acestea sunt de doua feluri: competente specifice si competente impartite intre stat si comunitatile autonome. Conform Constitutiei, e$ista o serie de reguli ce trebuie respectate, pentru delimitarea competentelor comunitatilor autonome de cele ale statului% & domenii care nu au fost atribuite prin Constitutie, in mod e$pres, statului corespund comunitatilor autonome( & daca statul nu)si asuma competente determinate, acestea 'or corespunde statului si 'or pre'ala, in situatia unui e'entual conflict cu o comunitate autonoma.

*e asemenea, exista doua modalitati de extindere a competentelor comunitatilor autonome: & capacitatea de a adopta norme legislati'e, in ceea ce pri'este principiile, bazele si regulile fi$ate printr)o lege statala( & statul poate transfera sau delega comunitatilor autonome, prin intermediul legii organice, o serie de atributii. .# )c/ema institutionala de baza a comunitatilor autonome

INAP - Reformas de la modernizacion de la administracion publica espanola, Comunidad de Madrid, 2003, pag. 22!)227

Art. !<0.! din Constitutie stabileste schema organizarii institutionale pentru toate acele comunitati autonome *CA+ care acced la autonomie, prin intermediul procedeului stabilit in art. !<!, care pre'ede ca organizarea se 'a baza pe% + o Adunare (egislativa a &omunitatii Autonome. ,a: & constituie baza organizarii institutionale autonome( & este aleasa prin sufragiu uni'ersal, dar 'a e$ista si un sistem de reprezentare proportionala care sa asigure reprezentarea in di'ersele zone din teritoriu( & are o singura camera si reprezinta organul legislati' al Comunitatii, fiind similara celui statal( & ) membrilor sai le sunt recunoscute o serie de drepturi, precum%

libertatea in ceea ce pri'este opiniile si 'oturile e$primate de)a lungul mandatului( ) imunitatea partiala, neputand fi retinuti sau inchisi in cazul in care nu este 'orba de un delict flagrant. & poate fi dizol'ata de catre Curtile Generale, in anumite conditii si chiar de catre .resedinte, asa cum a fost cazul Comunitatii Autonome a >arii 5ascilor. + un &onsiliu de uvern

Acesta are functii e$ecuti'e si administrati'e in cadrul Comunitatii% initiati'a legislati'a,

capacitate de reglementare, control al administratiei. 9umirea si demiterea membrilor sai, denumiti consilieri, se face de catre .resedintele comunitatii autonome si, deoarece succed ministrilor Gu'ernului de la ni'el statal, au in subordine un sector sau o ramura a politicii Gu'ernului autonom. + un %resedinte si un -icepresedinte .resedintelui, ales de catre Adunare, dintre membrii sai si numit de catre /ege, ii re'ine conducerea Consiliului de Gu'ern. -l este reprezentantul suprem al respecti'ei Comunitati si reprezentantul ordinar al statului la ni'elul acesteia. .resedintele si membrii Consiliului de Gu'ern sunt responsabili din punct de 'edere politic in fata Adunarii. Functia sa este incompatibila cu oricare functie publica sau pri'ata, acesta a'and competenta de a)i desemna si de a)i demite pe membrii Consiliului de Gu'ern, de a conduce Consiliul si de a coordona acti'itatile acestuia din urma. + un .ribunal Superior de /ustitie Acest >ribunal este responsabil cu organizarea ,udiciara a teritoriului comunitatii autonome. 0 Cu toate ca legea da posibilitatea comunitatii autonome de a inter'eni in organizarea demarcatiilor ,udiciare ale teritoriului sau, este cert faptul ca ea nu poseda competente in ceea ce pri'este sistemul ,uridic, care este unic in tot teritoriul national. ,# Principiile si resursele comunitatilor autonome 0 Principii Aceleasi principii ale statului autonom constituie limitele actiunii diferitelor administratii teritoriale. Aceste principii sunt% & %rincipiul unitatii sau al autonomiei ce se fundamenteaza pe unitatea indisolubila a statului spaniol, patrie indi'izibila si comuna tuturor spaniolilor. Autonomia nu implica su'eranitate si nici nu se poate opune unitatii. & %rincipiul coordonarii% statutele comunitatilor autonome pre'ad domeniile, conditiile si termenele in care acestea pot stabili parteneriate intre ele, in 'ederea gestionarii si prestarii de ser'icii. & %rincipiul autonomiei financiare e$ista in 'ederea dez'oltarii si e$ecutarii competentelor sale, aflat in stransa legatura cu cel al coordonarii cu alte administratii teritoriale. & %rincipiul solidaritatii 'egheaza la stabilirea unui echilibru economic adec'at, facand referire si la problema insulelor. & %rincipiul egalitatii se refera, in primul rand, la aspectul organizarii teritoriale. In acest sens, nici o autoritate nu poate adopta masuri care, direct sau indirect, ar obstructiona libera circulatie a persoanelor si a bunurilor pe intreg teritoriul Spaniei. 1 Resursele comunitatilor autonome 4eri'ate din principiul autonomiei financiare, aceste resurse pot fi% impozitele cedate, total sau partial, de catre stat, redistribuiri ale acestor impozite( propriile impozite, ta$e si contributii speciale( transferul de fonduri inter)teritoriale de compensatii( 'eniturile din e$ploatarea drepturilor patrimoniale si 'eniturile pri'ate( beneficiile operatiunilor de creditare. 2# Controlul asupra acti%itatii comunitatilor autonome &ontrolul acti'itatii organelor comunitatilor autonome se realizeaza% & de catre .ribunalul &onstitutional in ceea ce pri'este constitutionalitatea dispozitiilor comunitatilor autonome, cu forta de lege( &de catre uvern, cu acordul Consiliului de Stat, in ceea ce pri'este e$ercitarea functiilor delegate( & de catre !urisdictia de contencios administrativ in ceea ce pri'este administratia autonoma si normele ce o reglementeaza( & de catre Avocatul %oporului0 & de catre &urtea de &onturi in ceea ce pri'este aspectele bugetare si economice(
0I9A. ) Administracion Publica ,spanola, Comunidad de 3adrid, 0660, pag. !62)!#6

& de catre *elegatul uvernului, care diri,eaza administratia de stat pe teritoriul comunitatii si o coordoneaza cu administratia proprie entitatii autonome. 4elegatul Gu'ernului are datoria de a)l informa pe .resedintele Comunitatii cu pri'ire la aspectele de interes comunitar.

'eferinte bibliografice: 1. STANCIULESCU, G., A1*'"1I&,A12, A. #. INAP 3. INAP 4. * * * )isteme comparate de administratie publica europeana, ,ditura -conomica, 5ucuresti, 066! Administracion publica espanola, Comunidad de Madrid, 2002 Reformas de la modernizacion de la administracion publica espanola, Comunidad de 3adrid, 0662 Constitutia )paniei