Sunteți pe pagina 1din 15

Lucrarea 7

Măsurarea presiunilor şi debitelor. Măsurarea turaţiei

7.1. Măsurarea presiunilor


Pentru măsurarea presiunii se folosesc în prezent numeroase tipuri de aparate, bazate pe
diferite principii. O mare parte din aceste aparate sunt mecanice; altele sunt electronice sau
combinate (cu părţi mecanice şi părţi electronice). Principalele tipuri de aparate pentru măsurarea
presiunii pot fi împărţite în trei categorii: pentru măsurarea vacuumului, presiunilor medii şi
presiunilor mari.
Pentru măsurarea vacuumului se folosesc:
- traductoare cu ionizare;
- traductoare termice;
- aparate mecanice.
Pentru măsurarea presiunilor medii (şi a vacuumului) se folosesc:
- traductoare cu diafragmă;
- traductoare cu burduf;
- traductoare cu tub Bourdon;
- manometre cu lichid;
- traductoare electrotensometrice;
- traductoare inductive;
- traduetoare capacitive;
- traductoare piezoeleetrice.
Pentru măsurarea presiunilor mari se folosesc:
- manometre eu piston şi greutăţi;
- traductoare cu element elastic speciale;
- traductoare cu manganină.
Vacuummetrele sunt aparate pentru măsurarea presiunilor mici şi foarte mici în comparaţie
cu presiunea atmosferică. Gama de măsurare a vacuumetrelor se întinde de la 10-9 la 105Pa, adică
începând de la presiunea urmelor de gaz până la presiuni apropiate de cea atmosferică.
Traductoare de vacuum cu ionizare
Sunt singurele mijloace de detectare a vidului înaintat. Cele mai cunoscute tipuri sunt: cu
catod cald; cu catod rece; cu radiaţii.

Fig.7.1.Traductor cu vacuum cu catod cald

Toate tipurile se bazează pe măsurarea curentului electric care rezultă în urma ionizării
gazului a cărui presiune se măsoară. Pentru a obţine ionizarea, trebuie îndepărtat un electron din
molecula de gaz.
Principiul de funcxţionare al traductorului de vacuum cu catod cald rezultă din fig.7.1.
Electronii emişi de catodul cald sunt acceleraţi de grilă şi ciocnind moleculele de gaz, dau naştere la
ioni pozitivi. Aceştia sunt atraşi de colectorul polarizat negativ şi formează un curent ionic,
proporţional cu presiunea gazului. Precizia sistemului este de cca 10% la o presiune de 10 -5 mm
Hg.

1
Traductoare termice de vacuum
Se bazează pe dependenţa conductivităţii termice a gazelor de presiunea lor. Dacă un
element încălzitor, acţionat la putere constantă, este plasat în gazul a cărei presiune se măsoară,
temperatura sa va fi în funcţie de presiunea gazului. După sesizorul de temperatură folosit, se
deosebesc sisteme cu termocuplu şi sisteme cu termorezistor. În general, presiunea măsurabilă este
limitată inferior la cca 10 -3 mm Hg.

Fig.7.2. Traductor de vacuum cu termocuplu

În fig.7.2 este prezentat un traductor de vacuum cu termocuplu. Filamentul încălzitor este


încălzit prin trecerea unui curent continuu sau alternativ constant. Un termocuplu sudat la centrul
filamentului permite măsurarea temperaturii acestuia, care scade odata cu creşterea presiunii
gazului. Temperatura filamentului este limitată la cca +200°C pentru a preîntâmpina descompunerea
sau depunerea de pelicule. Precizia măsurării este între 2 ... 10%, funcţie de instrumentul folosit
pentru măsurarea tensiunii termoelectromotoare. Pentru mărirea sensibiliăţii, se conectează în serie
mai multe termocupluri.
Manovacuummetrele sunt aparate care servesc în general la măsurarea presiunilor cu valori
în jurul presiunii atmosferice sub sau peste aceasta-până la valori de ordinul 108 Pa (1 000
atmosfere) sau uneori şi mai mari. Dintre manovacuummetrele electronice, cele mai raspândite sunt
tipurile care folosesc traductoare tensometrice, inductive, capacitive şi piezoelectrice.
Traductoare de presiune tensometrice
Principiul acestor traductoare este asemănător celui al traductoarelor de forţă tensometrice.
Doua, patru sau mai multe traductoare tensometrice sunt montate pe un element elastic care
converteşte presiunea de măsurat într-o deformaţie; această deformaţie se măsoară cu ajutorul
traductoarelor tensometrice. Elementul elastic poate fi o membrană, burduf, tub Bourdon (pentru
presiuni medii) sau tub metalic (pentru presiuni mari).
În fig.7.3 este schiţat principiul unui traductor de presiune cu elemente tensometrice (fire)
libere (nelipite). Presiunea de măsurat acţionează o membrană, a cărei deplasare produce
deformarea unui element elastic. Cele doua pachete de fire rezistive sunt supuse la eforturi de
sensuri contrare, care introduse într-o punte de măsurare (Wheatstone), produc dezechilibrarea
acesteia în funcţie de presiunea aplicată.

Fig.7.3. Traductor de presiune cu elemente tensometrice libere


2
Traductoare de presiune inductive
Acestea folosesc traductoare intermediare de deplasare, de tip inductiv, pentru determinarea
deplasării unui punct al elementului elastic care preia presiunea de măsurat. Traductorul intermediar
poate fi de tip cu transformator diferenţial, cu reluctanţa variabilă, etc. Traductorul primar (fig.7.4),
de tip cu burduf, acţionează printr-o pârghie traductorul intermediar, cu transformator diferenţial,
indus într-un circuit de alimentare în c.a. Precizia de măsurare este scăzută (1 ... 2%).

Fig.7.4. Măsurarea presiunii folosind un traductor inductiv

Traductoare de presiune capacitive


Principiul acestor traductoare este bazat pe variaţia capacităţii care rezultă în urma deplasării
unui element elastic, de obicei o membrană, expusa pe o parte presiunii de măsurat, iar pe cealaltă
parte unei presiuni de referinţă.

Fig.7.5. Traductor de presiune capacitiv

Sistemul din fig.7.5 foloseşte un traductor capacitiv diferenţial, alimentat în înaltă frecvenţă
şi indus într-o punte. Intervalul de măsurare ajunge la 102…108 Pa (0,001 ... 1 000 atmosfere), iar
precizia de 0,1 ... 0,2%. Răspunsul este liniar şi poate fi compensat la variaţiile temperaturii
ambiante.

7.2. Măsurarea debitului


Debitul este cantitatea de fluid scursă în unitatea de timp.
Debitul de volum este:
dV
Qv   S v (7.1)
dt
unde S este secţiunea conductei, iar v este viteza fluidului.
Debitul de masă este:
dm
Qm     Qv    S  v (7.2)
dt
Măsurarea debitului de volum se reduce la măsurarea vitezei de scurgere a fluidului printr-o
secţiune cunoscută, în timp ce măsurarea debitului de masă implicî şi cunoaşterea densităţii p care
este, ca şi viteza, în funcţie de temperatură.

3
În general viteza de curgere se măsoară direct cu ajutorul unor traductoare specializate şi se
transformă într-o variaţie a unui semnal electric, în timp ce debitul masic se calculează din datele de
debit de volum şi densitate. Mai rar sunt întâlnite debitmetrele ce măsoară debitul de masă direct.
Acestea utilizează traductoare care, în principiu, măsoară momentul de mişcare imprimat fluidului.
Pentru măsurarea debitului volumic, respectiv a vitezei de curgere există numeroase metode
care acoperă multe din situaţiile posibile: debite foarte mari sau foarte mici, medii corozive, curgere
turbulentă, lichide vâscoase, etc.
Procedeele de măsurare sunt:
- perturbatoare, care modifică regimul de curgere:
- luând energie de la fluid, pentru mişcarea unor organe de măsură (debitmetrele cu plutitor, cu
turbină);
- deformând traiectoria lichidului prin utilizarea unor obstacole (diafragme, tub Venturi) ce creeaza
o diferenţă de presiune;
- neperturbatoare care nu iau energie de la fluid şi care sunt de tip:
- magnetic;
- ultrasonor;
- radioactiv;
- termic.
Debitmetre electromagnetice
Principiul debitmetrelor electromagnetice se bazează pe legea inducţiei electromagnetice
prin mişcare: într-un conductor care se mişcă liniar cu viteza v într-un câmp magnetic de inducţie B
se induce, între două puncte la distanţa D/2 pe o direcţie perpendiculară pe planul format de direcţia
vitezei şi a câmpului, o t.e.m. V:
V  BvD (7.3)
Fluidul joacă rolul conductorului (fig.7.6). Conducta de diametru D prin care curge fluidul
delimitează distanţa între cele două puncte între care se creează diferenţa de potenţial V. Câmpul
magnetic se obţine cu ajutorul unui electromagnet străbătut de un curent I.

Fig.7.6. Principiul debitmetrelor electromagnetice


Debitul volumic este:
  D V
Qv  (7.4)
4 B

7.3. Măsurarea turaţiei


Traductoare electrodinamice de turaţie
Cea mai largă utilizare în traductoare a principiului electrodinamic o constituie generatoarele
tahimetrice pentru măsurarea turaţiei. Acestea pot fi generatoare de curent continuu sau de curent
alternativ. În ambele cazuri, inductorul este, de obicei, un magnet permanent. Câteva date tipice ale
unui generator tahimetric de curent continuu sunt date în tabelul 7.1.
Avantajul generatoarelor tahimetrice de curent continuu este cuplul mic de pornire şi de
lucru. Prin folosirea unor sisteme de compensare care să efectueze diferenţa sau raportul a două
tensiuni obţinute de la două generatoare tahimetrice diferite, se poate obţine o indicaţie a diferenţei
sau raportului celor două viteze măsurate.

4
Această metodă se întrebuinţează în industria textilă, în cea a oţelului,a hârtiei, pentru a se
măsura şi regl tensiunea mecanică sau alungirea procentuală a benzii de material.

Tabelul 7.1

Construcţia unui generator tahimetric de curent alternativ este prezentată în fig.7.7. El


constă dintr-un stator (1), compus din tole magnetice cu piese polare spre interior, pe care sunt
înfăşurate bobinele indusului, şi un magnet permanent multipolar (2), constituind rotorul.

Fig.7.7. Generator tahimetric de curent alternativ

Şi cu generatoare tahimetrice de curent alternativ se poate măsura diferenţa a două viteze,


măsurându-se în acelaşi timp separat fiecare din cele două viteze, cu ajutorul unei scheme cum este,
de exemplu, cea din fig.7.8.

Fig.7.8. Principiul măsurării diferenţei a două turaţii

Când este necesară măsurarea unor turaţii mai mari de 2000-5000 rot/min, se pot folosi fie
reductoare înaintea generatoarelor tahimetrice, fie traductoare de turaţie cu impulsuri.
Traductoare de turaţie cu impulsuri
Turatia unui ax poate fi măsurată pe calea indirectă a determinării frecvenţei unor impulsuri
electrice generate în tactul rotaţiei arcului. Într-un asemenea sistem, lungimea şi caracteristicile
conductoarelor de legătură dintre punctul de măsurare şi cel de indicare sunt fără importanţă.
Producerea impulsurilor la rotaţia axului se poate face pe mai multe căi:
- folosind un traductor cu reluctanţă variabilă;
5
- pentru motoarele cu ardere internă, chiar frecvenţa impulsurilor de aprindere poate fi folosită la
măsurarea turaţiei; această frecvenţă f este legată de turaţia n a arborelui cotit al motorului, prin
relaţia:
n
f  az (7.5)
60
unde z reprezintă numărul de cilindri, iar a = 1/2 pentru motoarele în patru timpi şi 1 pentru
motoarele în doi timpi;
- folosind generarea fotoelectrică (fig.7.9).

Fig.7.9. Traductor în impulsuri cu generare fotoelectrică

Lumina emisă de lampa (2), alimentată de la sursa (1), este focalizată prin lentilele (3) şi (4)
pe dispozitivul fotoelectric (7). Între lentile este situat discul (5), fixat pe axul de măsurare şi
prevăzut cu găuri care deschid calea fasciculului luminos o dată sau de mai multe ori, la fiecare
rotaţie a axului. Dispozitivul fotoelectric (7) produce deci, în circuitul sursei (6), câte unul sau mai
multe impulsuri de tensiune la bornele rezistenţei (8), la fiecare rotaţie a axului.
Folosirea unui disc cu mai multe găuri permite mărirea frecvenţei impulsurilor chiar la
măsurarea unor turaţii foarte mici. Sistemele descrise mai sus permit totodată măsurarea unor turaţii
foarte înalte (pâna la 100000 rot/min). În plus, au avantajul ca nu încarcă mecanic axul supus
măsurării, ceea ce este foarte important, de exemplu, în industria de fire şi fibre textile.

7.4. Experimentări
Se va utiliza un grup motor-tahogenerator (Motor and Control Division, Pacific Scientific,
tip 22VM81-020-7) pentru măsurarea turaţiei.
Motorul are caracteristicile: rezistenţa terminalelor: 3,8 ; tensiunea nominală 24V, curentul
nominal 3A.
Tahometrul (tahogeneratorul analogic) are caracteristicile: constanta de tensiune 2,5 V/1000
rot/min; rezistenţa terminalelor: 5 ; riplul (oscilaţia) de tensiune 2% (vârf la vărf maxim); sarcina
minimă 10 k.
Tabelul 7.2
n 0 250 500 750 1000 1250 1500 1750 2000
[rot/min]
Umotor
[V]
Ugenerator
[V]

n 2250 2500 2750 3000 3500 4000 4500 5000 5500


[rot/min]
Umotor
[V]
Ugenerator
[V]
Se trasează graficele: n=f (Ugenerator) şi Umotor = f (Ugenerator).

6
1. Se considera un traductor pentru masurarea presiunii tip SDE-10-10B /20 mA (FESTO) cu
urmatoarele caracteristici:
P(bar) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
U[V] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
I[mA] 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

Traductorul pentru masurarea presiunii este de tip analogic cu iesirea in tensiune sau current.
a). Iesirea in tensiune: - se considera rezistentele si .
Sa se determine curentii si in functie de rezistentele si . Sa se traseze graficele.
b). Iesirea in curent: - se considera rezistentele si .
Sa se determine tensiunile si in functie de rezistentele si . Sa se traseza graficele I=
f(P); f(P); f(P); si .

2. Se considera un traductor de volum termoanemometric (rezistenta firului calibrat al


traductorului se modifica in functie de viteza fluidului). Traductorul are caracteristicile:
v[m/s] 6,5 10 12 14 16 18 20 22
R[ 4,7 4,15 3,9 3,8 3,7 3,6 3,5 3,45

Fluidul a carui debit se masoara, trece prin patru tipuri de conducte cu urmatoarele diametre:
a).
b).
c).
d).
Sa se calculeze debitul de fluid Q (Q=S ), pentru cele patru tipuri de conducte.Rezistenta
traductorului este alimentata de o sursa de tensiune U = 1,5V. Sa se calculeze curentul care trece
prin traductor.

Se traseaza urmatoarele gafice:

; ; ; ;

3. Se considera un traductor cu debit, cu urmatoarele date experimentale:


Q[ 0 9 14,28 30 41,17 51,83
6,4 6,45 6,5 6,6 6,7 6,75

Tensiunile de la iesirea tarductorului (montajului electronic de amplificare al semnalului) este:

Rezistentele au urmatoarele valori:

7
Sa se calculeze si apoi, sa se traseze garficele:

1. a).
P[bar] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
U[V] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
I[mA] 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,1

8
1. b).
P[bar] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
U[V] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
I[mA] 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

9
2.
v [m/s] 6,5 10 12 14 16 18 20 22
R[ 4,7 4,15 3,9 3,8 3,7 3,6 3,5 3,45
45.89 70.6 84.72 98.84 112.96 127.08 141.2 155.32
81.6 125.6 150.72 175.84 200.96 226.08 251.2 276.32
127.5 196.3 235.56 274.82 319 353.3 392.6 431.8
183.7 282.7 339.2 395.7 452.3 508.8 565.4 621.9
I[A] 0.22 0.36 0.38 0.39 0.4 0.41 0.42 0.43

10
11
12
3.
[ 0 3 14.28 30 41.17 57.83
6.4 6.45 6.5 6.6 6.7 6.75
0.58 0.586 0.59 0.6 0.61 0.613
0.063 0.0638 0.064 0.065 0.066 0.0668
0.0212 0.0214 0.0215 0.0219 0.0222 0.0224

13
14
15