UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE, ECONOMICE ŞI

ADMINISTRATIVE CRAIOVA
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII-ADMINISTRAŢIE PUBLICA, ANUL III

LUCRARE DE LICENŢĂ
COMPORTAMENTUL ETIC AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI
PRIN PRISMA ACTUALELOR NORME LEGALE

PROFESOR, ELEV,
LECT. UNIV. DR. STĂNENESCU DANIELA CIOBOTARU(GRIGORE) ANA MARIA
CUPRINS
Introducere:
Comportamentul etic al funcționarilor publici este esentiala în societatea
actuală, deoarece aceștia au un rol esențial în implementarea și respectarea normelor
legale.

Funcționarii publici sunt responsabili de aplicarea și respectarea

legilor și regulilor în toate aspectele vieții publice, de aceea comportamentul lor etic este
esențial.

Motivația alegerii acestei teme se bazează pe importanța crucială a

comportamentului etic în asigurarea funcționării corecte a societății și a sistemului de
guvernare.
Obiectivele acestei lucrări sunt de a examina normele legale
actuale privind comportamentul etic al funcționarilor publici și de a evalua gradul de
respectare a acestora de către aceștia.
De asemenea, se dorește identificarea factorilor care influențează comportamentul etic
al funcționarilor publici și propunerea de soluții pentru îmbunătățirea acestuia.

Metoda de analiză folosită în această lucrare se va baza pe analiza

documentelor relevante, cum ar fi rapoarte și studii de caz.
Se vor colecta și analiza informații relevante privind normele legale actuale și gradul
de respectare a acestora de către funcționarii publici.
Cu toate acestea, această lucrare nu va include interactiuni cu alte persoane, deoarece
accentul se va pune pe analiza documentelor existente.
 Limitarile acestei lucrări pot include accesul limitat la
informațiile necesare sau la documentele relevante.
De asemenea, analiza documentelor poate să nu ofere o imagine completă a situației și
poate să nu reflecte întotdeauna realitatea.
Cu toate acestea, această lucrare va oferi o imagine generală a comportamentului etic
al funcționarilor publici prin prisma normelor legale actuale și va contribui la
îmbunătățirea acestuia în viitor.

CAPITOLUL I
Comportamentul etic al functionarilor publici este un subiect de mare
importanță, deoarece aceștia au o poziție de autoritate și un rol esențial în
implementarea politico-administrative a societății.

Funcționarii publici trebuie să respecte normele și valorile etice, pentru a-și

îndeplini sarcinile în mod responsabil și transparent. De asemenea, aceștia
trebuie să fie dedicați interesului public și să evite conflictele de interese.

Pe lângă acestea, comportamentul etic al funcționarilor publici influențează încrederea

cetățenilor în instituțiile publice și contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor publice.
De exemplu, funcționarii publici care respectă standardele etice în relația cu cetățenii, vor
încuraja un climat de colaborare și încredere între instituțiile publice și cetățeni.
În acest context, este necesar să se implementeze mecanisme eficiente de monitorizare
și evaluare a comportamentului etic al funcționarilor publici, precum și să se dezvolte
programe de formare și instruire pentru a îmbunătăți comportamentul etic. Acest lucru
poate fi realizat prin definirea clară a standardelor etice și prin punerea la dispoziție a
resurselor necesare pentru a le respecta.
Un funcționar public este un individ care ocupă o poziție în sectorul public și are
responsabilități specifice legate de prestarea de servicii către cetățeni și de implementarea
politicilor guvernamentale .
Comportamentul etic al funcționarilor publici este un subiect intens abordat atunci
când se determină direcțiile de reformare a administrației publice. Scopul acestui subiect
este de a elimina faptele de corupție din sistemul public, de a crea un climat de încredere
și respect reciproc între cetățeni și funcționari, de a crește eficiența serviciului public și
de a asigura o bună administrare în interesul public.
Modernizarea administrației publice pentru a se conforma standardelor etice
contemporane este esențială atât pentru instituțiile publice, pentru a-și îmbunătăți
performanța, cât și pentru cetățeni, care au nevoie de serviciile publice.
Cele mai importante motive pentru dezvoltarea standardelor etice în administrația
publică se referă la persoanele angajate în acest sistem și la valorile pe care le
promovează. Deciziile etice se bazează pe alegerea opțiunii optime din perspectiva
valorilor organizaționale. Înainte de a lua o decizie, orice persoană analizează rațional
mai multe opțiuni și alege una dintre ele, influențată însă și de factori subiectivi
individuali.
Funcționarii publici au nevoi, dorințe și valori proprii, care sunt influențate de valorile
societății. Deciziile lor pot avea un impact asupra persoanelor din mediul intern sau
extern al instituțiilor publice, iar dacă aceste decizii nu sunt eficiente, încrederea
cetățenilor în sistemul public poate scădea.

Funcționarii publici sunt guvernați de următoarele principii în conduita lor

profesională:
1. Supremația Constituției și a legii: Funcționarii publici au obligația de a
respecta Constituția și legile țării.
Supremația Constituției și a legii reprezintă un pilon fundamental al oricărei
democrații funcționale. Funcționarii publici, în calitate de reprezentanți ai statului, au o
responsabilitate specială de a respecta Constituția și legile țării. Aceștia trebuie să se
conformeze acestor norme, indiferent de circumstanțe, pentru a garanta protejarea
drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru a asigura funcționarea în mod corect a
instituțiilor publice.
În acest sens, funcționarii publici trebuie să evite orice formă de corupție sau abuz de
putere, care poate duce la încălcarea Constituției și a legii. Ei trebuie să fie imparțiali în
luarea deciziilor și să acționeze în interesul public, nu al propriilor interese sau ale altor
grupuri.
De asemenea, funcționarii publici trebuie să fie informați cu privire la prevederile
Constituției și ale legilor țării și să le aplice în mod consistent în activitatea lor. Acest
lucru poate fi realizat prin formare și instruire continuă, pentru a se asigura că aceștia au
cunoștințele necesare pentru a respecta Supremația Constituției și a legii.
 2. Prioritatea interesului public: Funcționarii publici trebuie să considere
interesul public ca fiind mai important decât interesul personal, în exercitarea
funcției.
Prioritatea interesului public este un aspect important al comportamentului etic.
Funcționarii publici sunt angajați să servească societatea și să protejeze drepturile și
libertățile cetățenilor, prin intermediul aplicării legilor și regulilor existente.
Acest lucru înseamnă că funcționarii publici trebuie să pună interesul public înaintea
interesului personal în toate acțiunile lor. Ei trebuie să evite orice formă de conflict de
interese și să acționeze în mod imparțial, fără a fi influențați de factori externi.
Acestia trebuie să ia decizii care sunt în interesul public, chiar dacă acestea pot fi
nepopulare sau pot genera critici. Ei trebuie să fie dispuși să ia decizii dificile și să își
asume consecințele acestora, în cazul în care acestea sunt în interesul public.
Totodata trebuie să fie transparenti în deciziile lor și să comunice în mod deschis cu
publicul, astfel încât acesta să înțeleagă raționamentul și motivația acțiunilor lor. Această
transparență poate crește încrederea publicului în instituțiile publice și în funcționarii
publici.
3. Egalitatea de tratament: Funcționarii publici trebuie să aplice același regim
juridic în situații identice sau similare, pentru a asigura egalitatea de
tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice.
Egalitatea de tratament se referă la faptul că autoritățile și instituțiile publice trebuie să
aplice același regim juridic în situații identice sau similare, astfel încât cetățenii să fie
tratați cu aceeași respect și dreptate. Aceasta înseamnă că, indiferent de caracteristicile
personale sau sociale ale unui individ, acesta trebuie să primească aceeași tratare din
partea autorităților publice.
Egalitatea de tratament este esențială pentru construirea unei societăți juste și
echitabile. Dacă unii cetățeni sunt tratați diferit în comparație cu alții, aceasta poate crea
sentimente de nedreptate și poate afecta încrederea publicului în sistemul de justiție și în
autoritățile publice.
Funcționarii publici trebuie să fie conștienți de acest aspect și să acționeze în mod
consecvent, astfel încât cetățenii să primească același tratament, indiferent de situația lor
personală sau socială. Acest lucru înseamnă că funcționarii publici trebuie să evite orice
formă de discriminare și să acționeze în mod imparțial, bazându-se strict pe legile și
regulile aplicabile.
Egalitatea de tratament este un aspectal comportamentului etic al funcționarilor
publici și trebuie să fie cultivat și protejat în toate acțiunile lor. Prin respectarea acestui
principiu, funcționarii publici pot contribui la crearea unei societăți mai juste și mai
echitabile pentru toți cetățenii.

4. Profesionalism: Funcționarii publici trebuie să îndeplinească atribuțiile de

serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și
conștiinciozitate.
Angajații din sectorul public să se angajeze în comportamente profesionale în
exercitarea atribuțiilor lor. Acest comportament include o abordare responsabilă la
muncă, o înțelegere adecvată a rolului și responsabilităților, o performanță competentă și
eficientă și o abordare etică în luarea deciziilor. În plus, funcționarii publici trebuie să se
abțină de la orice acțiuni sau comportamente care ar putea fi considerate inapropriate sau
incorecte. Prin adopțarea acestor comportamente profesionale, se asigură un nivel ridicat
de încredere a cetățenilor în instituțiile și autoritățile publice.
5. Imparțialitate și independență: Funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine
obiectivă și neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă
natură, în exercitarea funcției.
Imparțialitatea și independența sunt valori cheie pentru sectorul public. Angajații din
această zonă trebuie să se străduiască să adopte o atitudine obiectivă în activitățile lor și
să evite influența oricăror interese externe, incluzând cele politice, economice, religioase
sau de altă natură. Acest lucru este important pentru asigurarea unei decizii impartiale și
neutre, care reflectă interesul public. Angajații sectorului public au un rol esențial în a
servi cetățenii și trebuie să se angajeze în comportamente care să susțină acest lucru.
6. Integritate morală: Funcționarii publici sunt interzisi să solicite sau să
accepte, direct sau indirect, avantaje sau recompense în considerarea funcției
pe care o dețin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcție.
Integritatea morală este un aspect fundamental al sectorului public. Angajații din acest
domeniu trebuie să evite orice comportament care ar putea pune sub semnul întrebării
integritatea și credibilitatea lor. Solicitarea sau acceptarea de avantaje sau recompense în
considerarea funcției pe care o dețin, precum și abuzul în vreun fel de această funcție,
sunt strict interzise. Acest lucru este important pentru a păstra încrederea publicului în
sectorul public și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în acțiunile angajaților
din această zonă. Întreținerea unei integrități morale ridicate este esențială pentru
angajații din sectorul public și pentru performanța și eficacitatea acestora în exercitarea
funcției lor.
 7. Libertatea gândirii și a exprimării: Funcționarii publici pot să-și exprime și
să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor
moravuri.
Funcționarii publici sunt protejați de dreptul fundamental de libertate a gândirii și a
exprimării, însă această libertate trebuie exercitată cu responsabilitate și în conformitate
cu ordinea de drept și cu bunelor moravuri. Ei au dreptul de a-și exprima opiniile și de a
le fundamenta într-un mod care nu prejudiciază autoritatea sau integritatea instituției
publice pe care o reprezintă. De asemenea, funcționarii publici trebuie să evite orice
comportament care ar putea fi interpretat ca un abuz al puterii sau al influenței acumulate
prin funcție.
8. Cinstea și corectitudinea: Funcționarii publici trebuie să fie de bună credință
și să respecte cinstea și corectitudinea în exercitarea funcției și îndeplinirea
atribuțiilor de serviciu.
Funcționarii publici au obligația de a fi onesti și de a acționa în mod echidistant în
exercitarea autorității și îndeplinirea sarcinilor lor. Acestea sunt calități esențiale care
asigură încrederea cetățenilor în instituțiile publice și în capacitatea lor de a presta
servicii de calitate.
Un exemplu concret ar fi funcționarul public care refuză să primească mita pentru a
favoriza o anumită afacere sau care se asigură că procedurile legale sunt urmate în luarea
deciziilor, chiar dacă aceasta poate însemna o soluție mai grea sau mai lentă. Acest
comportament onest și corect contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile
publice și la menținerea standardelor înalte de integritate și responsabilitate.

9. Principiul deschiderii și transparenței prevede că activitățile funcționarilor publici

sunt accesibile publicului și pot fi monitorizate de cetățeni.
Principiul deschiderii și transparenței asigură transparența activităților funcționarilor
publici și permite cetățenilor să monitorizeze acestea.
De exemplu, un funcționar public poate posta regulat rapoarte și date privind
cheltuielile și proiectele publice pe un site web accesibil publicului, permițând astfel
cetățenilor să își monitorizeze propriul sector de taxe și să aibă încredere că banii sunt
cheltuiți în mod eficient și transparent.
Principiul deschiderii și transparenței joacă un rol important în menținerea
responsabilității și transparenței în sistemul public.
 Cetățenii au dreptul de a ști cum sunt gestionați banii publici și cum sunt luate
deciziile care le afectează viața.
În acest sens, funcționarii publici au obligația de a oferi informații complete și
accesibile despre activitățile lor, astfel încât cetățenii să poată verifica și monitoriza
acestea.
În plus, transparența îmbunătățește încrederea cetățenilor în instituțiile publice,
crescând astfel participarea civică și încurajând un dialog constructiv între cetățeni și
autorități. Pe de altă parte, opacitatea și lipsa de transparență pot duce la suspiciuni și
acuzații de corupție sau abuz de putere, distrugând astfel încrederea cetățenilor în
sistemul public.
Prin urmare, principiul deschiderii și transparenței este esențial pentru a asigura o
guvernare responsabilă, transparentă și accesibilă cetățenilor. Funcționarii publici trebuie
să adere la acest principiu pentru a asigura încrederea cetățenilor și pentru a îmbunătăți
calitatea serviciilor publice oferite.

Funcționarii publici sunt esențiali în realizarea obiectivelor guvernului și exercitarea

autorității publice. Ei au responsabilitatea de a lua decizii în interesul public și de a
acționa în mod profesionist și cu integritate.

CAPITOLUL II
OBLIGATII:
1) Functionarii publici au o responsabilitate esențială în asigurarea unui
serviciu public de calitate, care îndeplinește nevoile și așteptările
cetățenilor. Aceștia au obligația de a participa activ la luarea deciziilor și la
transpunerea acestora în practică, astfel încât să se asigure că autoritățile
și instituțiile publice își îndeplinesc competentele.
Acest lucru poate fi realizat prin implicarea constantă a cetățenilor în procesul de luare
a deciziilor, prin ascultarea nevoilor și preocupărilor acestora și prin consultarea acestora
înainte de a lua decizii care îi vor afecta. De exemplu, un funcționar public poate
organiza întâlniri cu comunitatea locală sau poate utiliza platforme online pentru a obține
feedback de la cetățeni în legătură cu proiecte și programe publice.
Acestia au obligația de a îndeplini în mod eficient și eficient atribuțiile lor, astfel încât
să ofere un serviciu public de calitate. Aceștia trebuie să fie bine pregătiți și să aibă
cunoștințe solide despre domeniul lor de activitate, astfel încât să poată răspunde cu
promptitudine și competență la nevoile cetățenilor.
2) In exercitarea functiei publice, functionarii publici trebuie să adopte un
comportament profesionist și să respecte principiul transparenței
administrative, în scopul de a câștiga și a menține încrederea publicului în
integritatea, impartialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor
publice.
Pentru a asigura un comportament etic și legal în exercitarea funcției lor, funcționarii
publici trebuie să respecte un set de reguli stricte. Acestea includ:
 Integritate: Funcționarii publici trebuie să fie necorupți și să își îndeplinească
responsabilitățile în mod onest și echidistant.
 Impartialitate: Ei trebuie să evite orice conflicte de interese și să acționeze în mod
echidistant, fără a fi influențați de interesele personale sau ale altor părți.
 Respectarea legilor: Funcționarii publici sunt obligați să respecte toate legile și
regulile în vigoare, inclusiv cele privind protecția datelor personale și proprietatea
intelectuală.
Aceste obligații ajută la crearea unui mediu în care funcționarii publici pot îndeplini în
mod eficient și responsabil responsabilitățile lor în slujba publicului.

Exemplele de norme legale și comportament etic ale funcționarilor publici pot

include:
1. Funcționarii publici sunt custodii ai informațiilor sensibile ale societății și au
responsabilitatea de a le proteja în mod corespunzător. Confidențialitatea și
protecția datelor personale sunt principii cheie în activitatea funcționarilor publici,
care trebuie respectate cu rigurozitate.
De exemplu, în contextul sectorului sanitar, funcționarii publici sunt obligați să
respecte confidențialitatea informațiilor medicale ale pacienților și să nu divulge
informații sensibile fără acordul pacientului sau fără un motiv legal.
Acest lucru poate fi realizat prin implementarea de proceduri și politici de securitate
riguroase, precum și prin instruirea personalului medical în privința importanței
confidențialității și a protecției datelor personale.
 În acest mod, se asigură că drepturile cetățenilor de a-și proteja informațiile
personale sunt respectate, în același timp, se încurajează încrederea cetățenilor în
instituțiile publice și în capacitatea lor de a le proteja interesele.
2. Interdicția conflictelor de interese este un aspect crucial al comportamentului etic
al funcționarilor publici.
Acest principiu se bazează pe faptul că funcționarii publici sunt angajați să
acționeze în interesul public și nu în beneficonsiderarea intereselor personale.
Astfel, ei nu trebuie să își folosească poziția sau influența pentru a obține avantaje
financiare sau personale, indiferent dacă acestea sunt în directă legătură cu funcția sau
activitatea lor.
De exemplu, un funcționar public care participă la luarea unei decizii care poate afecta
afacerile unei companii în care are acțiuni poate fi considerat a fi în conflict de interese.
În acest caz, funcționarul ar trebui să recunoască conflictul și să se retragă de la procesul
de luare a deciziei, astfel încât să se evite orice percepție de nedreptate sau nepotism.

3) Functionarii publici sunt obligati sa respecte limitarile impuse de lege

asupra exercitiului unor drepturi, datorita naturii functiilor publice pe
care le detin.
Acest lucru poate include restrangeri ale libertatii de exprimare, dreptului de a
participa la anumite activitati politice sau restrangeri privind conflictele de interese.
Acestea sunt necesare pentru a garanta impartialitatea si integritatea institutiilor publice si
pentru a asigura protectia intereselor publice.

4) Functionarii publici trebuie sa-si asume responsabilitatea de a proteja

prestigiul institutiei publice in care isi desfasoara activitatea si sa evite
orice act sau comportament care ar putea afecta imaginea sau interesele
legale ale acesteia.

CAPITOLUL III
I. Interdictii
a. Expresii neconforme cu realitatea privind activitatea autoritatii/institutiei publice,
politici/strategii sau proiecte de acte normativ/individual
 Un exemplu de expresie neconforma cu realitatea in legatura cu activitatea unei
autoritati sau institutii publice poate fi afirmatia unui functionar public ca "autoritatea nu
isi indeplineste corect atributiile, iar proiectele sale nu sunt bine planificate si
implementate". Aceasta afirmatie poate fi considerata neconforma cu realitatea daca nu
este sustinuta de dovezi concrete si poate afecta imaginea autoritatii sau institutiei
publice. Similar, afirmatii neconforme cu realitatea in legatura cu politicile sau strategiile
acestora, sau cu proiectele de acte normativ sau individual pot fi considerate inadecvate si
pot afecta imaginea institutiei publice.
b. Aprecieri neautorizate privind litigiile in curs de solutionare
Un exemplu de apreciere neautorizata privind litigiile in curs de solutionare poate fi
afirmatia unui functionar public ca "partea adversa este clar vinovata si este sigur ca va
pierde procesul". Aceasta afirmatie poate fi considerata neautorizata deoarece
functionarul public nu are autoritatea de a decide soarta unei litigii in curs si poate
influenta negativ decizia finala a instantei de judecata. De asemenea, poate afecta
imaginea institutiei publice si poate genera neincredere in sistemul judiciar.
c. Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public
Un exemplu de dezvaluire a informatiilor care nu au caracter public ar fi publicarea de
catre un functionar public a informatiilor confidentiale obtinute in cursul activitatii sale,
cum ar fi informatii despre un litigiu in curs sau despre o ancheta interna. Acest lucru
poate fi considerat o incalcare a confidentialitatii si poate avea consecinte negative pentru
persoana sau organizatia vizata, precum si pentru functionarul public in sine. Este
important de retinut ca functionarii publici au obligatia de a respecta confidentialitatea
informatiilor la care au acces in exercitarea functiei lor.
d. Dezvaluirea informatiilor accesibile in exercitarea functiei publice cu intentia de a
atrage avantaje sau prejudicia imaginea/drepturile institutiei sau ale functionarilor
publici/persoanelor fizice/juridice
Ca si exemplu poate fi situatia in care un functionar public dezvaluie informatii
confidentiale obtinute in exercitarea functiei publice, cu scopul de a-si obtine avantaje
financiare sau de a prejudicia imaginea unei persoane sau institutii. Acest lucru poate fi
considerat o incalcare a regulilor de confidentialitate si poate atrage consecinte
disciplinare.
e. Asistenta/consultanta pentru actiuni juridice sau de alta natura impotriva
statului/autoritatii/institutiei publice
In calitate de functionar public, poate fi considerata in conflict cu obligatiile
profesionale si cu interesele publice. Acest lucru poate fi perceput ca un act de partialitate
si poate prejudicia imaginea institutiei publice sau a functionarului public implicat. Este
important sa se respecte impartialitatea si obiectivitatea in exercitarea functiei publice, si
sa nu se acorde asistenta sau consultanta care ar putea afecta interesele statului sau ale
institutiei publice.
II. Durata aplicarii interdictiilor
a. Interdictiile prevazute la punctul I se aplica si dupa incetarea raportului de serviciu,
pentru 2 ani
b. Exceptie: Daca dispozitiile din legi speciale prevad termene diferite
III. Dezvaluirea informatiilor
a. Numai cu acordul conducatorului autoritatii/institutiei publice in care functionarul
public isi desfasoara activitatea
b. Dezvaluirea informatiilor de interes public catre persoanele interesate, in conditiile
legii
IV. Interpretare
a. Codul de Conduita nu poate fi interpretat ca o derogare de la obligatia functionarilor
publici de a furniza informatii de interes public sau de la dreptul de a face sesizari privind
incalcarile legii.
b. Functionarii publici trebuie sa respecte dispozitiile acestui Cod de Conduita atat in
exercitarea functiei publice, cat si dupa incetarea raportului de serviciu, pentru o perioada
de 2 ani, cu exceptia cazurilor prevazute de legea speciala.
c. Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public poate fi facuta doar cu acordul
conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public respectiv isi
desfasoara activitatea.
d. Functionarii publici nu trebuie sa exprime aprecieri neconforme cu realitatea in
legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice, cu politicile si strategiile acesteia
sau cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual.
e. Functionarii publici nu trebuie sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile
aflate in curs de solutionare si in care autoritatea sau institutia publica in care isi
desfasoara activitatea are calitatea de parte.
f. Functionarii publici nu trebuie sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in
afara conditiilor prevazute de lege.
g. Functionarii publici nu trebuie sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice
sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice sau de alta natura impotriva statului
sau autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

Activitatea publica
 I. Relatii cu mijloacele de informare in masa
-Asigurarea relatiilor cu mijloacele de informare in masa de catre functionarii publici
desemnati
-Desemnarea functionarilor publici se face de catre conducatorul autoritatii sau
institutiei publice, in conditiile legii

II. Participare la activitati sau dezbateri publice

-Functionarii publici desemnati sa participe in calitate oficiala
-Respectarea limitelor mandatului de reprezentare incredintat de conducatorul
autoritatii sau institutiei publice

III. Participare la activitati sau dezbateri publice fara desemnare

-Posibilitatea functionarilor publici de a participa la activitati sau dezbateri publice
-Obligatia functionarilor publici de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu
reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii sau institutiei publice.

Activitatea politica

Functionarii publici au interdictie sa se implice in urmatoarele activitati politice: a)

Colectarea de fonduri pentru partide politice;
b) Furnizarea de sprijin logistic candidatilor la functii publice;
c) Colaborarea cu persoane sau companii care ofera donatii sau sponsorizari partidelor
politice;
d) Afisarea insemnelor sau obiectelor inscriptionate cu sigla sau numele partidelor
politice sau al candidatilor acestora in interiorul autoritatilor sau institutiilor publice.

Folosirea imaginii proprii

În exercitarea functiei publice, functionarii publici trebuie sa respecte regulile de
etică și deontologie și sa evite orice acțiune care ar putea fi interpretată ca o folosire
abuzivă a poziției lor publice. În acest sens, ei nu au voie să permită utilizarea numelui
sau a imaginii proprii în scopuri publicitare sau electorale, cum ar fi promovarea unei
activități comerciale sau susținerea unui candidat la o funcție de demnitate publică.

Cadrul Relatiilor in Exercitarea Functiei Publice

 (1) Functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine de respect, buna-credinta,
corectitudine si amabilitate atat in relatia cu personalul din cadrul autoritatii sau institutiei
publice in care isi desfasoara activitatea, cat si cu persoanele fizice sau juridice cu care
intra in legatura in exercitarea functiei publice.
(2) Functionarii publici sunt responsabili de a nu aduce atingere reputatiei, onoarei
sau demnitatii persoanelor din cadrul autoritatii sau institutiei publice, sau a celor cu care
intra in legatura in exercitarea functiei publice prin intrebuintarea unor expresii jignitoare,
dezvaluirea unor aspecte ale vietii private sau prin formularea unor sesizari sau plangeri
calomnioase.
(3) Functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine impartiala, justificata si
orientata catre rezolvarea problemelor cetatenilor intr-un mod clar si eficient. Acestia
trebuie sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice,
evitand orice forma de discriminare bazata pe nationalitate, convingeri religioase si
politice, starea materiala, sanatate, varsta, sex sau alte aspecte.
(4) Pentru a se asigura demnitatea persoanelor, eficienta activitatii si cresterea calitatii
serviciului public, functionarii publici sunt invitati sa respecte normele de comportament
prevazute la alin. (1)-(3) si de catre celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Conduita functionarilor publici in relatiile internationale

I. Promovarea unei imagini favorabile a tarii si institutiei publice

 Functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in activitati
internationale au obligatia de a promova o imagine pozitiva a tarii si institutiei pe
care o reprezinta.
II. Interdictie privind exprimarea opiniilor personale
 In relatiile cu reprezentantii altor state, functionarii publici nu trebuie sa exprime
opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale.
III. Conduita adecvata in deplasarile externe
 Functionarii publici sunt obligati sa respecte regulile de protocol in timpul
deplasarilor externe si sa evite incalcarea legilor si obiceiurilor tarii gazda.
IV. Interdictia privind acceptarea avantajelor
 Functionarii publici nu trebuie sa solicite sau sa accepte cadouri, servicii, favoruri,
invitatii sau orice alte avantaje care le-ar putea influenta impartialitatea sau care ar
putea constitui o recompensa pentru functiile publice detinute.
V. Participarea la procesul de luare a deciziilor
 Functionarii publici au obligatia de a actiona conform prevederilor legale si sa ia
decizii fundamentate si impartiale.
  Este interzis sa se promita luarea unei decizii sau indeplinirea atributiilor publice in
mod privilegiat.

Echitate in Evaluare
(1) Funcționarii publici au responsabilitatea de a garanta egalitatea de șanse și
tratament în ceea ce privește evoluția carierei în funcția publică pentru colegii lor din
subordine.
(2) Funcționarii publici de conducere sunt obligați să evalueze obiectiv performanța
profesională a personalului din subordine atunci când propun sau aprob avansări,
promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții, precum și acordarea de
recompense materiale sau morale, evitând orice formă de favoritism sau discriminare.
(3) Este interzis funcționarilor publici de conducere să acorde favoarea sau să
discreționeze accesul la sau promovarea în funcția publică pe baza de criterii
discriminatorii, de rudenie, afinitate sau orice alte criterii neconforme cu principiile
prevăzute la art. 3.

Utilizarea resurselor publice

1. Functionarii publici au obligatia de a proteja proprietatea publica si privata a
statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si de a evita producerea oricarui
prejudiciu prin comportament de proprietar responsabil.
2. Functionarii publici trebuie sa foloseasca timpul de lucru si bunurile institutiei
publice numai pentru activitatile aferente functiei publice detinute.
3. Functionarii publici trebuie sa propuna si sa asigure o utilizare eficienta a banilor
publici, in conformitate cu prevederile legale.
4. Functionarii publici care desfasoara activitati publicistice sau didactice in interes
personal nu au voie sa foloseasca timpul de lucru sau logistica institutiei publice
pentru realizarea acestora.

Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri

(1) Functionarii publici nu pot achizitiona un bun care se află în proprietatea privată a
statului sau a unităților administrativ-teritoriale și care este supus vânzării, cu excepția
următoarelor cazuri: a) Atunci când au luat cunoștință despre valoarea sau calitatea
bunului care urmează să fie vândut în timpul sau ca rezultat al îndeplinirii atribuțiilor lor
de serviciu; b) Atunci când au participat la organizarea vânzării acestui bun în exercitarea
atribuțiilor lor de serviciu; c) Atunci când pot influența operațiunile de vânzare sau au
obținut informații la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

(2) Prevederile alineatului (1) se aplică și în cazul concesionării sau închirierii unui
bun care se află în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților
administrativ-teritoriale.

(3) Functionarii publici –le este interzis să furnizeze informații cu privire la bunurile
proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale care sunt
supuse operațiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în afara condițiilor
prevăzute de lege.

Disfuncționalitățile sistemului administrativ din România sunt multiple și

afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor. Unele dintre aceste
disfuncționalități includ:

1. Ineficiența proceselor administrative - acestea sunt adesea lent și ineficiente,

cauzând întârzieri semnificative în obținerea serviciilor publice esențiale și
întârzierea proiectelor importante.
2. Corupția - aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale sistemului
administrativ din România și afectează în mod negativ eficiența acestuia.
3. Lipsește transparența și responsabilitatea - acestea sunt esențiale pentru a garanta
integritatea sistemului administrativ, însă în prezent sunt foarte puține măsuri în
loc pentru a se asigura că acești factori sunt respectați.
4. Personal insuficient calificat - acest lucru poate duce la decizii neadecvate și la o
calitate scăzută a serviciilor publice oferite cetățenilor.
Pentru a aborda aceste disfuncționalități, este necesară o reformă substanțială a
sistemului administrativ din România, care să incluă măsuri de îmbunătățire a eficienței
proceselor administrative, de combatere a corupției, de creștere a transparenței și
responsabilității și de îmbunătățire a calificării personalului.
Un exemplu concret de măsură ar putea fi introducerea unui sistem de raportare
online pentru cetățeni, prin care aceștia să poată raporta incidențe de corupție sau abuz în
serviciul public, fără teama de represalii. De asemenea, ar putea fi introdus un program
de formare continuă pentru personalul din administrația publică, pentru a se asigura că
aceștia sunt pregătiți să ofere servicii de calitate cetățenilor.
Drepturi
Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici din Romania stabilește
drepturile acestora în exercitarea functiilor publice. Printre aceste drepturi se numără:
siguranța la locul de muncă
-un mediu de lucru sănătos
-formare profesională și recunoașterea meritelor profesionale prin recompense
materiale sau promotionale
Functionarii publici au, de asemenea, dreptul la protejarea vieții private și a familiei,
la libertatea de exprimare și asociere, protejarea integrității fizice și morale, precum și la
protecția drepturilor și libertăților cetățenilor.
Functionarii publici au, de asemenea, dreptul la stabilitatea locului de muncă, astfel
încât să poată desfășura activitatea în condiții optime, fără a fi hărțuiți sau discriminați pe
baza unor criterii precum orientarea politică sau religioasă. Ei au, de asemenea, dreptul la
egalitate de șanse și la respectarea principiilor de impartialitate, astfel încât să poată
desfășura activitatea în mod corect, fără a fi influențați de factori externi sau de persoane
aflate în funcții de decizie.
Acestea sunt doar câteva dintre drepturile acordate functionarilor publici prin Legea
nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici din Romania, care are scopul de a
asigura protejarea intereselor acestora în exercitarea functiilor publice.

Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala stabileste drepturile si

obligatiile functionarilor publici din administratia publica locala. Conform acestei legi,
functionarii publici din administratia publica locala au urmatoarele drepturi:
-Dreptul la salariu si alte drepturi banesti: Functionarii publici au dreptul la salariu
si alte drepturi banesti stabilite prin contractul individual de munca si prin legislatia
in vigoare.
-Dreptul la protectie sociala: Functionarii publici au dreptul la asigurari sociale si
la alte forme de protectie sociala prevazute de lege.
 -Dreptul la formare profesionala: Functionarii publici au dreptul la formare
profesionala continua, in scopul de a-si dezvolta cunostintele si abilitatile necesare
desfasurarii activitatii.
-Dreptul la libera circulatie: Functionarii publici au dreptul la libera circulatie in
interiorul teritoriului tarii si in afara acestuia, in conformitate cu legislatia in
vigoare.
-Dreptul la participare la procesul decizional: Functionarii publici au dreptul de a
participa la procesul decizional prin intermediul organizatiilor sindicale si
profesionale la care sunt afiliati.
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal stabileste sanctiunile penale pentru functionarii
publici in cazul incalcarii drepturilor sau obligatiilor legale. Acest cod penal aplicabil
functionarilor publici se adreseaza tuturor categoriilor de functionari publici, indiferent de
statutul lor, precum si autoritatilor si institutiilor publice. Printre infractiunile prevazute se
numara:
-abuzul in serviciu
-luarea de mita
-coruperea
-favorizarea faptuitorului
-falsul in inscrisuri oficiale
-falsul in declaratii.
Aceste infractiuni sunt pedepsite cu inchisoare sau amenda, in functie de gravitatea faptei.
Codul penal este important deoarece asigura respectarea drepturilor si obligatiilor legale, precum
si protejarea societatii impotriva abuzurilor functionarilor publici.

Legea nr. 503/2004 privind Statutul functionarilor publici din autoritatile si institutiile
publice stabileste drepturile functionarilor publici din aceste domenii. Printre drepturile
acestora se numara:
-dreptul la libera alegere a locului de munca
-dreptul la o remuneratie corespunzatoare
-dreptul la protectie sociala
 -dreptul la formare profesionala continua
-dreptul la protectie impotriva oricarei forme de discriminare
-dreptul la informare si consultare
-dreptul la respectarea demnitatii si a vietii private
-dreptul la conditii de munca corespunzatoare si dreptul la protectia drepturilor si
intereselor legitime ale functionarului public
De asemenea, legea prevad dreptul functionarului public de a fi protejat impotriva
tuturor actiunilor sau amenintarilor care ar putea pune in pericol exercitarea independenta
si impartiala a functiei sale publice.