Principiile de organizare și funcționare a administrației

publice locale

În România, conform Constituției revizuite, art. 20, aliniatul (1) și art. 2 aliniatul (1)
din Legea 215/ 2001, sistemul administrației publice locale este organizat și funcționează în
baza principiilor:

1) Autonomiei locale

2) Descentralizării administrative

3) Deconcentrării serviciilor publice

4) Legalității

5) Eligibilității autorităților administrației publice locale

6) Consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit

 Autonomia locală1

Este principiul fundamental care guvernează administrația publică locală și activitatea

autorităților acesteia care constă în dreptul unităților administrativ-teritoriale de a-și îndeplini
înteresele proprii fără vreun amestec al autorităților centrale, ceea ce atrage după sine
descentralizarea administrativă, autonomia este inclusă în sistemul descentralizării. Principiul
ocupă un loc prioritar între celelalte principii care stau la baza sistemului administrației
publice locale din unitățile administrativ-teritoriale.Înțelegerea sa se concretizează în plan
parctic prin activitatea autorităților locale, fără absolutizarea ei până la a o face sinonimă cu
independența sau cu autoguvernarea, fără a ține cont de relații cu colectivități similare sau
autoritățile centrale.

Colectivitățile locale se administrează prin aleșii săi și prin forțele proprii, sub
controlul jurisdicțional al legalității autorităților statale2. În documente internaționale, precum

1
Este consacrată atât în Constituție, art. 120 cât și în legea 215/2001, art. (2).
2
Mircea Preda, Legea 215/2001 a administrației publice locale. Comentarii pe articole,
editura Wolters Kluwer România, pag. 20-21. 1
Convenția Europeană a Autonomiei Locale se precizează insemnătatea principiului. El este
prevăzut în Constituția națională și în alte acte normative și reprezintă „dreptul și capacitatea
colectivităților locale de a rezolva și gestiona, prin prisma legii, sub propria răspundere și
pentru satisfacerea intereselor locale, o mare parte a problemelor colectivității. Statul exercită
un control asupra colectivităților locale care privește legalitatea actelor emise de autoritățile
reprezentative.

De asemenea, autonomia locală este susținută de elemente materiale și financiare care

aparțin colectivităților locale. Acestea au în proprietate terenuri, utilaje, tehnologii, cladiri etc,
formând domeniul privat sau public al lor, pe care îl administrează conform intereselor locale
prin filtrul legalității. Fără acestea și fără libertatea de a gospodări unitatea administrativ-
teritorială după nevoile proprii ar fi irelevant, sec și teoretic. Patrimoniul, așadar, reprezintă
izvorul dezvoltării superioare a unității, după cerințele, nevoile și trebuințele locuitorilor săi.
Acest principiu este o valență a democrației. Este în același timp un drept și o obligație care
interesează locuitorii comunelor, orașelor și județelor, realizate prin puterea conferită aleșilor
din consiliile locale, județene, de către primari aleși prin vot universal, egal, direct, secret,
liber exprimat. Autroritățile răepund politic în fața celor pe care îi reprezintă și juridic în fața
statului, de modul în care au depus eforturi pentru rezolavarea problemelor indivizilor.

 Descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice

Cele două interrelaționează și sunt interdependente. Vechiul1 text constituționsal nu

prevedea principiul deconcentrării, numai pe cel al atuonomiei locale și „descentralizarea
serviciilor publice”. În textul nou, revizuit, se prevede ordinea corectă și anume
decentralizarea, apoi autonomia locală. Promovarea unui regim de descentralizare în
administrație poate asigura autonomia locală, aceasta fiind efectul descentralizării.

Descentralizarea este specifică statului de drept și presupune rezolvarea problemelor

locale de autorități alese de colectivități locale, dar nenumite de la centru, nu pot fi anulate
decât de autorități din sfera altei puteri statale, adică de instanțele judecătorești. Așadar, sici
intră consiliile locale, județene și primarii precum și instituțiile publice care le sunt
subordonate, și în plan practic- competențele și atribuțiile lor conferite de lege.

1
Constituția din anul 1991. 2
 Trăsături: alegerea pe un termen limitat a autorităților administrației publice locale
(consilieri, primari) ceea ce crează inovație în viața publică; participarea colectivităților locale
prin alegeri libere și secrete la desemnarea conducătorilor ceea ce trezește spiritul de inițiativă
și responasbilitate și e determină să găseacă ele însele soluții pentru problemele cu care se
confruntă; chestiunile locale se rezolvă mult mai rapid și operativ deoarece nu mai este nevoie
de avize și aprobări de la centru; într-un astfel de regim resursele materiale și financiare pot fi
folosite cu mai mare eficiență și pot răspunde promt pentru nevoi prioritare pe care
reprezentanții locuitorilor le cunosc și le „simt” mai bine decât autoritățile centrale. În ceea
ce privește competențele și atribuțiile, descentralizarea în administrație presupune transefrul
uno atribuții de la centru la cele locale, dar și de la nivelul județelor consiliilor locale din
orașe și comune.

Serviciile publice deconcentrate sunt structuri ale ministerelor sau al altro organe ale
administrației centrale de specialitate organizate în unitățile administrativ-teritoriale prin care
acestea își exercită atribuțiile în județe, municipii, orașe și comune. Nu toate structurile
centrale își organizează sericii publice în teritoriu, de exemplu Ministerul Afacrilor Externe,
dar altele necesită aceasta, Ministerul Finanțelor și Economiei, Ministerul Internelor și
Reformei Administrative.

Acest principiu se situează undeva între principiu autonomiei locale și descentralizare,

având o semnificație mai redusă decât decentralizarea. Aceste servicii deconcentrate sunt
încorporate ministerelor, deci în administrație astatului, dar își desfășoară activitatea într-o
unitate administrativ-teritorială, adică deconcentrat. Mijloacele financiare și elementele
materiale se asigura de ministerul de resort, deci nu în mod autonom, descentralizat iar
personalulo face parte din totalul de personal aprobat direct de către minister, iar structura și
constituirea, compartimentele componente și funcțiile de conducere se probă prin ordin al
ministerului de resort. Conducătorii serviciilor publice deconcentrate sunt numiți și eliberați
din funcție de miniștrii iar actele emise de ei sunt anulate tot de miniștrii cărora li se
subordonează ierarhic.

 Eligibilitatea autorităților administrației publice locale

În Constituție nu este prevăzut, dar legea 215/2001 il consacră în art. (2). Autoritățile
locale nu sunt ale statului, acră exercite vreuna din puterile sale, ci doar administrează sau
3
gestionează1 treburile unităților administrativ-teritoriale în care sunt alese. Acțiunile trebuie să
fie recunsocute de stat pentru a produce efecte juridice, ceea ce înseamnă, de fapt și de drept,
încadrarea în ordinea juridică a statului, dar numai dacă alegerea s-a făcut potrivit legii.

În cadru acestui principiu se îmbină interesele generale, ale națiunii, reprezentate de

stat, care este interesat și de bunăstarea colectivităților locale.

 Legalitatea

Presupune, pur și simplu, conformitatea cu legile, Constituția și alte acte normative

bazate pe lege a organizării și funcționării administrației publice locale, componență, atribuții,
funcționare, activitate, actele pe care le adoptă, relațiile cu alte autorități publice sau alte
structuri din țară și străinătate. Autoritățile locale nu pot avea decât acele drepturi și obligații
care sunt consacrate de actele normative menționate, extinderea prin voința proprie invocând
principiul autonomiei locale sunt ilegale.

Garantarea respectării acestro principii este asigurată prin lege, în forma răspunderii juridice
și aplicarea de sancțiuni, fie disciplinare, administrative, contravenționale, materiale, penale.
Acestea se aplică autorităților sau funcționarilor atunci când conduita lor sau acțiunile
întreprinse încalcă prescripțiile legii.

 Consultarea cetățenilor în probleme de interes deosebit

În nici un act normativ nu se specifică care sunt problemele de interes deosebit. De

asemenea, nu se știe cu excatitate dacă sintagma „local” se refera strict la sensul de orașe,
comune, municipii sau și la nivel județean, deoarece in mare parte legea 215/2001
reglementează la nivel județean probleme, în marea lor majoritate.

Potrivit dispozițiilor art. (13) și (14) din legea 3/2000 privind organizarea și
desfășurarea referendumului2, problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-
teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse locuitorilor
prin referendum local. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea

1
Corneliu Manda, Administrația publică locală din România, editura Lumina Lex, 1999,
pag. 111.
2
Publicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 24 februarie 2000. 4
limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se trimit Parlamentului spre adopatre
numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale
respective, prin referendum. În acest caz consultarea este obligatorie.

Problemele locale supuse referendumului se stabilesc de consiliile locale sau județene,

după caz, la propunerea primarului, sau a președintelui consiliului județean, ori a 1/3 din
numărul consilierilor locali, respectiv județeni. Cetățenii se pronunță prin DA sau NU asupra
problemei în cauză, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității
administrativ-teritoriale respective.

Capitolul 1

Alegerea consiliului local

Potrivit legii 67/ 2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale-
consilii locale, consilii județene și primari, se aleg prin vot egal, direct, secret și liber
exprimat, numărul consilierilor locali micșorându-se prin prevederi legale, modificări ale legii
215/ 2001, după anul 1990, ca în prezent, articolul 29 al legii să prevadă numărul consilierilor,
în funcție de numărul locuitorilor unităților administrativ-teritoriale, orașelor, comunelor sau
municipiilor prin ordin al prefectului. De exemplu, comuna, orașul sau municipiul cu până la
1500 de locuitori va avea 9 consilieri, între 3001 și 5000 va avea 11 cosilieri, iar unităților cu
peste 400000 de locuitori corespund 31 de cosilieri. În cazul Cosiliului General al
Municipiului București, membrii sunt în număr de 55. În cazul Cosiliilor sectoarelor, la fel, se
va stabili câți consilieri vor fi în funcție de numărul locuitorilor sectorului respectiv.

Este, de altfel, precizat în legea 393/ 2004 că aleșii locali, unde sunt cuprinși și
consilierii locali (pe lângă cei județeni, primari, primarul general al municipiului București,
viceprimarii, președinții și viepreședinții consiliior județene) participă la activitatea
autoritățior locale în mod public și legitim, servind interesele colectivităților în cadrul cărora
își exercită mandatul, fiind responsabili în fața acestora.

5
 În privința alegerii Consiliilor locale și județene este aplicabil principiul reprezentării
proporționale, în baza scrutinului de listă și bineînțeles pe circumscripții electorale-comunale,
orășenești, municipale și de sector ale Bucureștiului.

 1.1 Condițiile de eligibilitate

Sunt cele care stabilesc că pentru a putea fi numit consilier, persoana fizică sau
cetățeanul care candidează pentru funcția de consilier local trebuie să îndeplinească potrivit
Constituției și legii 67/ 2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale:
calitatea de alegător, varsta de cel puțin 23 de ani împliniți inclusiv în ziua alegerilor, să aiba
reședința în comuna sau orașul în care va vota, să nu fie magistrat, mlitar activ sau funcționar
căruia îi este interzisă conform art.40, al. (3) din Constituție asocierea în partide-judecătorii
Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi
alte categorii de funcţionari publici, să aibă cetățenie română sau eurpeană. Aceasta din urmă
nu este prevăzută expres, dar se deduce din articolele (2) (3) (4) (5) din legea 67/ 2004 și
prevederea în Legea fundamentală1. Pentru candidații independenți trebuie să aibă o listă a
celor care îi susțin, aceștia trebuie sa fie in procent de cel puțin 1% din totalul alegătorilor
înscriși pe listele electorale din circumscripția respectivă2

Municipiului București i se aplică aceleași prevederi pentru funcții de consilieri în

sectoare, pot candida și pot fi alese persoane fizice din oricare sector.

Cei care pot exercita prerogativa votului trebuie sa fie cetățeni români și să aibă 18 ani
împliniți inclusiv în ziua alegerilor, să aibă obligatoriu domiciliul în comuna, orașul sau
municipiul sau o subdiviziune administrativ-teritorială în care votează, iar dacă și-au schimbat
domiciliul cu cel puțin 3 luni înaintea zilei alegerilor vor vota în unitatea administrativ-
teritorială respectivă, în acord cu legea 67/ 2004. Este importantă precizarea legii că este
posibil un singur vot pentru fiecare cetățean în alegerea consiliului local, județean sau al
primarului, iar cei cărora le este interzisă exercitarea votului sunt persoanele alienate mintal,
1
În Constituție, art. 16 al. (3) și (4) stipulează că oricine poate ocupa funcții și demnități
publice cu condiția să aibă domiciliul în țară și cetățenia română, existând șanse egale
între barbați și femei și, „cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii electorale au
dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale”. Legea 67/
2004 completată cu O.U.G. 20/ 2008 stipulează că „cetățenii Uniunii cu domiciliul sau
reședința în România au dreptul de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români, dar
numai ca și consilieri locali și județeni”, Anton Trăilescu, Drept administrativ, ediția 3,
editura C. H. Beck, București, 2008, pag. 43-46.
2
Legea 67/ 2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale. 6
debilii și persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărâre
judecătorească.

 1.2. Incompatibilități1 cu funcția de comsilier local au fost reglementate expres și

modificate de-a lungul timpului după căderea fostului regim și au iscat controverse și
nemulțumiri. Iar un atare exemplu ar putea fi articolul 88 din legea 161/ 2003 care modifică
articolul 30 din legea 215/ 2001 unde adaugă un caz de incompatibilitate care s-a conturat în
doctrină ca un adevărat „măr al discordiei”. Dar, intai este necesar să fie precizat faptul că o
persoană fizică avand funcția de consilier local nu poate fi în același timp prefect sau
subprefect, primar sau vice primar, fucționar public sau angajat cu contract individual de
muncă în aparatul propriu al consiliului local în care este consilier sau în consiliul județean ori
în al prefecturii din acel județ. De asemenea nu poate îndeplini funcția conducere, nu poate fi
asociat, administrator, membru al consiliului de administrație în regiile autonome și societățile
comerciale aflate sub autoritatea consiliului local sau județean sau care au sediul sau dețin
filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Este în stare de incompatibilitate
consilierul care are funcția de reprezentant al statului într-o societate comercială care are
sediul sau filiale în acea unitate administrativ-teritorială și de asemenea dacă are calitatea de
deputat, senator, ministru, secretar de stat sau consilier județean.

Referitor la noul caz de incompatibilitate care a provocat destul de aprinse dezbateri și

contraargumentări și anume, un consilier local nu poate fi în același timp funcționar public
sau angajat cu contract individual de muncă în acel consiliul local sau județean ori în
prefectura județului respectiv2. Aliniatul 23 din legea care prevede condițiile de
incompatibilitate este, de asemenea, foarte mult discutat.

Fără să îi mulțumească pe cei care s-ar afla în situațiile de mai sus, incompatibilitățile
sunt o modalitate de protejare a unei funcții publice în cazul nostru, împiedicându-l pe titular
să cumuleze cu alte funcții tocmai pentru a îndeplini funcția de consilier în mod eficient. În
consecință, una dintre funcții trebuie să înceteze pentru a îndeplini condițiile legale. Nu este
posibil ca o persoană să le păstreze pe amândouă dar nu ar fi justificat să înceteze ambele
funcții în același timp. După validarea mandatului de consilier adică alesul local este deja în

1
Sunt prevăzute de art. 30 din legea 215/ 2001 privind administrația publică locală
2
Litera c din art. 88 a legii 161/ 2003 care modifică art. 30 a legii 215/ 2001.
3
O persoană nu poate exercita în același timp mandat de consilier local și un mandat de
consilier județean. 7
funcția de consilier, acesta are posibilitatea de a alege să își dea demisia din una din funcțiile
amintite și atunci funcția încetează prin manisfestarea de voință a consilierului de a-și
prezenta demisia, fie nu renunță la funcție și mandatul de consilier încetează iar consiliul local
validează primul supleant de pe lista partidului sau alianței politice din care face parte
persoana incompatibilă.

Dupa 1989 și până în prezent au existat acte normative care au reglementat condițiile
de incompatibilitate în funcția publică. Se știe că în sistemul nostru este considerată
incompatibilitate situația unei persoane de a fi consilier local și de a avea și alte funcții
publice sau private. Începând cu prima lege a administrației publice locale de după un regim
de conducere închistat, au fost prevăzute elemente democratice de conducere a administrației
publice locale, dar încă nu foarte elaborate sau concrete. Erau expres inscrise în lege
incompatibilitățile și ca și în actuala lege1, că este posibilă candidarea unei persoane pe
funcțile de consilier și primar. Mai apoi, chiar înaintea adoptării Constituției din acea vreme,
legea 70/ 19912 a adăugat precizarea incompatibilității între calitatea de senator sau deputat și
cea de consilier, ceea ce este prevăzut acum și în legea în vigoare 215/ 2001. În continuare,
aceasta din urmă a fost modoficată prin legea 161/ 2003 privind prevenirea și sancționarea
corupției unde inițial a fost prevăzut partea de incompatibilități, dar care mai apoi a fost
abrogată și înlocuită cu articole care reglemetau existența transparenței în luarea deciziilor a
aleșilor locali. Apar și alte secțiuni noi în locul celor abrogate, cum ar fi incompatibilități
privind aleșii locali, incompatibilități, conflictul de interese, incomaptibilitățile în exercitarea
funcțiilor publice și a demnităților publice.

Vechea reglementare mai susținea faptul că dacă un consilier local mai avea și o altă
funcție publică sau privată ce îl situa în registrul condițiilor de incompatibilitate, acestuia i se
dădea posibilitatea legală de a rămâne într-una din ele. Apoi, a fost ridicată problema ca o
persoană deputat sau senator aflat în ultimul an de mandat să candideze ca și consilier. Soluția
a fost prevăzută, tranșată în noua lege 215/ 2001 prin care mai întai se afirma expres că starea
de incompatibilitate intervine după validarea mandatului de consilier, cel în cauză fiind nevoit
să aleagă în 10 zile una din funcțiile pe care le deținea3.
1
67/ 2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale
2
Legea privind alegerile locale
3
Această chestiune a fost descrisă mai sus, fiind prevăzută de legea administrației
publice locale. De asemenea, se mai poate prciza că neîndeplinirea unei condiții de
eligibilitate atrage nulitatea absolută a alegerii, pe când o situație de incompatibilitate
atrage doar nulitatea relativă care poate fi soluționată de către consiliu prin alegerea
funcției pe care dorește să rămână, renunțând la cealaltă, prin validarea alegerii sau prin
instanța de constencios administrativ în judecarea plângerii privind invalidarea alegerii. 8
 1.3. Depunerea candidaturilor

Candidații propuși pentru funcțiile de consilieri locali și pentru funcția de primar se

realizează pe circumscripții electorale adică fiecare sat, oraș sau comună, de către partidele
sau alianțele politice care candidează la alegeri, cu cel mult 30 de zile înainte de data
alegerilor. Propunerile de candidați se fac de partide, alianțele politice sau electorale ori de
organizațiile cetățenilor care sunt din minorități naționale care participă la alegeri. Trebuie să
aibă semnătura conducerii oragnizațiilor județene ale acestora, iar candidații independenți lista
susținătorilor. Se pot depune și candidaturi din alianțe electorale sau dintre patide politice care
vor fi semnate de conducerea județeană a fiecărui partid din alianță. Dacă acestea sunt la nivel
comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București, listele vor fi semnate
de conducerea alianței și contrasemnate de conducerea fiecărei organizații locale din coaliție.
De asemenea, într-o cicumscripție electoarală partidele din alianțele politice participă la
alegeri pe listele alianței sau pe cele proprii pe când alianțele electoarle pot participa numai pe
listele alianțelor, iar un partid politic poate face parte dintr-o singură alianță și se înregistrează
la biroul electoral de circumscripție.

O persoană poate să candideze1, în același timp, pe funcția de consilier local și

județean sau primar, dar numai pentru un consiliu local, județean sau pentru o singură funcție
de primar. Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidati sau atât pe liste cat si ca
independent sunt nule de drept.

Candidații independenți trebuie să dovedească numărul susținătorilor la alegeri

depunând lista cu semnăturile, care este un act public. Cel care candidează independent
trebuie să fie susținut de minim 1% din totalul alegătorilor inscriși pe lista elctorală din
circumscripția respectivă. Nu sunt admise liste de candidați independenți pentru funcțiile de
consilier local, iar susținătorii trebuie să se bucure de dreptul de vot. Ei pot sprijini câte un
singur candidat la funcția de consilier local, unul pentru cel județean și câte unul pentru
funcția de primar. Propunerile de candidaturi trebuie să fie însoțite de declarațiile pe proprie
răspundere de acceptare a candidaturii. Biroul electoral de circumscripție analizează
îndeplinirea condițiilor legale pentru lista de candidaturi cât și pentru candidații independenți
înregistrându-le pe cele care au întrunit condițiile de valabilitate , iar începând de la această
dată, curge termenul de 48 de ore în care pot fi contestate candidaturile. Acest drept al
1
Conform legii 67/ 2004. 9
contestării aparține partidelor, alianțelor politice și electorale și mai ales cetățenilor, de a
contesta acceptarea de biroul electoral de cisrcumscripție a unei candidaturi și deci, nu se vor
admite contestațiile alegătorilor din alte comune sau orașe. Aceasta este o prevedere care vine
să lege, într-un fel, realitățile, caracteristicile vieții politice dintr-un anumit oraș sau comună
de locuitorii săi. Pentru că altfel pot lua naștere cu ușurință metode de constrângere,
amenințări politice, iar procedurile de alegere necontrolate prin prevederi legale amănunțite
favorizează neseriozitatea, frauda legii din partea alegătorilor și a candidaților.

Dacă se întâmplă ca o candidatură să fie respinsă de biroul electoral de circumscripție

aceasta poate fi constestată în 3 zile de candidat, de partidele și alianțele politice și alianțele
electorale care au propus acea candidatură. Contestația și cererea de recurs vor fi depuse la
instanța competentă sub sancțiunea nulității. Soluționarea se face în 48 de ore de la
înregistrare de către judecătoria sau tribunalul din raza teritorială a circumscripției respective
fără comunicarea hotărârii. Recursul poate fi făcut în tremen de 24 de oare de la pronunțare la
instanța ierarhic superioară, hotărârea fiind definitivă și irevocabilă.

 1.4. Circumscripțiile electorale și secțiile de votare

Se știe că alegerile locale sau naționale se desfășoară pe anumite teritorii bine

delimitate care constituie un nucleu al întregului sistem de organizare și desfășurare a
alegerilor, bineînșeles, prin populația pe care o cuprind. Această delimitare teritorială a
numărului de cetățeni care au dreptul să participe la alegerea unui senator sau deputat, a
consilierului local sau județean sau a primarului se numește circumscripție electorală. Nu
trebuie să se facă o confuzie și să se considere că prin acestea s-ar face o nouă organizare
administrativă a teritoriului deoarece acestea sunt formate în funcție de totalul numărului de
locuitori și se stabilesc prin raportare la organul pentru care au fost organizate alegerile. De
asemenea, stabilirea circumscripțiilor depinde și de natura sistemului de scrutin care, în cazul
celui uninominal se ajunge la creșterea circumscripțiilor electorale, în cazul alegerilor
parlamentare. Legea 67/ 20041 stabilește în cazul consiliilor locale regulile după care sunr

1
Art. 11 (1) Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ, precum si a
circumscripțiilor electorale de sector al municipiului București se face de către prefect,
prin ordin, in termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor. (2) Numerotarea se face
începand cu municipiul reședinta de județ si continuă cu celelalte municipii, orașe și
comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unitați administrativ-teritoriale. 10
constituite în circumscripții electorale comunele și orașele sau municipiile, după caz.
Numerotarea cisrcumscripțiilor se face începând cu municipiul reședință de județ și continuă
cu celelalte municipii, orașe și comune în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unități
administrativ-teritoriale.

Secțiile de votare sunt anumite zone sau porțiuni din teritoriul circumscripției
electorale care, în funcție de domiciliu, grupează alegătorii pentru a se putea desfășura
ordonat, organizat algerile electorale. Conform legii administrației publice locale, secțiile de
votare sunt organizate astfel: în localitățile urbane o secție de votare este valabilă pentru
1000-2000 de locuitori, în comune o secție de votare este repartizată pentru 500-2000 de
locuitori pentru fiecare sat, pot fi organizate secții de votare și în satele sau în grupurile de
sate cu populație de până la 500 de locuitori. La aceeași secție de votare cetățenii pot vota
consiliul local, județean și primarul, iar în municipiul București se votează pentru consiliul
local al sectorului, primarul sectorului Consiliul general al municipiului București și primarul
general al Bucureștiului. Primarii, prin dispoziție, sunt cei care delimitează și numerotează
secțiile de votare în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, făcând cunoscut
alegătorilor acestea cu indicarea secției de votare1.

 1.5. Birourile electorale teritoriale

Birourile eletorale sunt constituite ca organisme speciale cu scopul de a organiza și

desfășura alegerile. Acestea sunt: cele județene, de circumscripție, ale secțiilor de votare și
Biroul Electoral Central. Biroul electoral de circumscripție este format din 7 membrii pentru
comune, 9 membrii pentru orașe și municipii și 15 membrii pentru București și celelalte
județe. Biroul pentru circumscripția comunală s-a stabilit să fie format din președinte, un
locțiitor al său și 5 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și electorale care
participă la alegeri în acea circumscripție electorală. Pentru biroul orășenesc, local și
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este un președinte, un locțiitor al său
și 7 reprezentanți ai partidelor, alianțelor politice și eletorale care participă la alegeri în acea
circumscripție. În privința municipiului București și birourile electorale de circumscripție
județeană sunt formate din președinte, locțiitorul său și din 13 reprrezentanți ai partidelor și
alianțelor politice și electorale care participă la alegeri în circumscripțiile respective.
Art.12 Numărul circumscripției electorale se aduce la cunostinșa alegătorilor de către
primar, o data cu aducerea la cunostință a delimitării si numerotării secțiilor de votare.
1
Art. 15 din legea 67/2004. 11
Desemnarea președintelui și a locțiitorului său se face în ședință publică de președintele
tribunalului prin tragere la sorți dintre magistrații și ceilalți juriști din județ sau municipiul
București. Listele de magistrați și juriști trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare
cu 10% decât cel necesar. Cei care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori rămân la
dispoziția președintelui tribunalului care întocmește listele, pentru înlocuirea, în cazuri
deosebite, a titularilor. Reprezentanții partidelor vor intra în componența birourilor în 24 de
ore după ce candidaturile au rămas definitive, partidele trebuind să înainteze propunerile.
Depășirea termenului determină neluarea în considerare propunerile respective. Dacă mai
multe partide au propus același număr de candidați, desemnarea membrilor în biroul electoral
se face după regula situației mai favorabile. Dacă nici aceasta nu dă satisfacție atunci
desemnarea se face prin tragere la sorți de președintele biroului. Partidele au obligația de a
comunica în mod oficial în 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor președintelui
Tribunalului județean numărul candidaturilor depuse și rămase definitive pentru fiecare
consiliu local din județ.

Toate contestațiile legate de modul de constituire a birourilor electorale se pot face în

48 de ore de la constituirea și completarea acestora cu reprezentanții partidelor. Competența
de soluționare1 se face prin plângere la instanța de contencios potrivit dreptului comun al
contenciosului administrativ, fără exercitarea acțiunii prealabile.

Birourile electorale ale secțiilor de votare, conform art. 28 din legea 67/ 2004 sunt
formate dintr-un președinte, locțiitorul său , care au funcția de juriști, de obicei între 3 și 5
membrii la secțiile din comune sau orașe, și între 7 și 9 membrii în cazul secțiilor din
municipii și sectoarele Bucureștiului. Președintele și locțiitorul acestuia sunt numiți de
președintele tribunalului prin tragere la sorți, dintre cei înscriși pe o listă întocmită de prefect
la propunerea primarilor. Lista trebuie să aibă mai multe persoane cu 10%, decât cel necesar.
Cei care nu au ajuns să îndeplinească cele două funcții rămân la dispoziția președintelui
tribunalului pentru înlocuire, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliți inițial. Desemnarea
președintelui și a locțiitorului său se face cu 10 zile înaintea datei alegerilor. Birourile
electorale ale secțiilor de votare se completează cu un reprezentant al partidelor, alianțelor
politice și electorale care participă la alegeri în ordinea descrescătoare a numărului de
candidați propuși. Pentru desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare
președintele biroului electoral de circumscripție comunică președinților biroului electoral al
secției, președintele biroului de circumcripție cominică președinților secțiilor de votare în 24
1
Hotărârea este un act administrativ cu caracter jurisdicțional, înacest caz. 12
de ore de la desemnarea acestora, numărul de candidați propuși de fiecare partid, alianță
politică sau electorală. Desemnarea membrilor biroului al secției de votare se face de
președintele acestuia pe baza comunicării, iar operațiunile de desemnare a membrilor biroului
electoral al secției de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de
învestitură.

Rolurile birourilor electorale de circumscripție se referă la: transmiterea datelor

alegerilor și rezultatul lor prin biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a
municipiului București, Biroul Electoral Central și Guvernului și aduc la cunoștință populației
din județe, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor, primesc de la birourile
electorale ale secțiilor de votare și predau judecătoriilor în a căror rază teritorială
funcționează, buletinele de vot utilizate și necontestate, cele anulate, listele electorale,
ștampilele și alte materiale uitlizate la votare. În același timp, mai organizează, dacă este
necesar, desfășurarea unui al doilea tur de scrutin pentru primari. În continuare urmărește
aplicarea dispozițiilor legale privind alegerile, în circumscripția în care funcționează. Verifică
dacă listele electorale permanente au fost actualizate și supraveghează întocmirea copiilor de
pe listele electorale pemanente, și la organizarea secțiilor de votare, înregistează listele de
candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale și contestă rămânerea
definitivă a acestora. Mai apoi, comunică biroului electoral de circumscripție județeană și a
Bucureștiului, denumirea partidelor politice, ale alianțelor electorale și politice și organzațiilor
cetățenilor care aparțin minorităților naționale care au depus liste complete de candidați,
publică și afișează ce este necesar legat de listele de candidați și candidaturile independente
pentru consilieri. De asemena, distribuie birourilor electorale ale secțiior de votare buletinele
de vot, ștampila și ștampilele cu mențiunea „votat”, rezolvă întâmpinările fomulate în legătură
cu activitatea lor și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de
votare. Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector a
Bucureștiului totalizează vorturile și stabilește rezultatul alegerilor în circumscripția electorală
în care funcționează și, de asemenea, eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor
și primarului.

Potrivit legii 67/ 2004, art. 29 birourile electorale de votare vor primi de la primari
copiile listelor electoarale permanente și suplimentare, asigurând condițiile necesare
verificării lor de către alegători, conduc toate operațiunile ce au legătură cu votarea și iau
toate măsurile de ordine în secția de votare și în jurul ei, primesc de la birourile electorale de
circumscripție buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secția respectivă, 13
ștampila de control și ștampilele cu mențiunea „votat”. În continuare, numără voturile și
consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile pentru care s-a votat la secția
respectivă, diferit pentru consiliul local, primar, primarul general al Bucureșiului, consiliul
județean și Consiliul general al Municipiului București. În continuare, rezolvă întâmpinările la
activitatea sa, predau proces-verbal biroului electoral de circumscripție, buletinele de vot
întrebuințate și necontestate și pe cele anulate, listele electorale utilizate ștampilele și celelalte
materiale care țin de votare.

 1.6. Birorile electorale de circumscripție județene și a municipiului

București

Au următoarele atribuții: asigură informarea celorlalte birouri electorale din județ și

din București privind hotărârile BEC (Biroului Electoral Central) urmărind modul de aplicare
și respectare a acestora, veghează la respectarea dispozițiilor legale în alegeri în toate
circumscripțiile electorale din județ și din municipiul București, centralizează listele complete
depuse de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor din minoritățile
naționale pe baza comunicării primite de la birourile electorale din comune, orașe, municipii
și de sector a Bucureștiului și transmit BEC-ului situația centralizată în 24 de ore de la
întocmire, primesc de la birurile de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de
sector a municipiului București procesele-verbale al rezultatului alegerilor, le centralizează pe
județ, pe partide, alianțe politice și electorale și pe candidați independenți dându-le
publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ și pe București se consemnează într-un
proces-verbal care se transimte BEC-ului.

Indiferent de ce nivel este vorba, birorile electorale își efectuează activitatea în

prezența majorității mebrilor componenți ai organului, hotărârile se iau cu votul majorității
membrilor prezenți. Este important de amintit că este ilegală existența, ca membrii ai
biroruilor electoarle de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare,
candidați în alegeri, soțiile, rudele și afinii până la gradul al doilea și persoanele care nu se
bucura de exercițiul drepturilor electoarle.

 1.7 Biroul Electoral Central

14
 Pentru asigurarea aplicării, informării corecte și respectării prevederilor normative1 cu
privire la alegerile electorale, legea crează organismul Biroului Electoral Central. Este
compus din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședintele
Autorității Electorale Permanente2 și 11 reprezentanți ai partideor politice și alianțelor
electorale. Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică în cel mult 5 zile de la
stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de președintele Înaltei Curți de Csație și
Justiție, dintre judecătorii acesteia. Rezultatul tragerii la sorți este actul de învestire al
acetsora. În 24 de ore de la învestire cei 7 judecători îl aleg, prin vot secret, pe președintele
BEC și pe locțiitorul acestuia.

Conform legii alegerii autorităților administrației publice locale, 67/2004, atribuțiile

BEC sunt următoarele: urmărește întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale
permanenente, asigură publicarea în Monitirul Oficial, partea 1, a denumirii și semnelor
electoarale ale partidelor politice, alianțelor și organizațiilor de cetățeni aparținând
minorităților naționale care au dreptul să participe la alegerea autorităților administrației
publice locale, comunicând lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după
constituirea cestora. De asemenea, urmărește si asigură respeactarea și aplicarea corectă a
dispozițiilor legale referitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării și asigură interpretarea unitară
a prevederilor acestora. Rezolvă întâmpinările formulate în legătură cu activitatea sa și
contestațiile pentru modul de constituire, componența și activitatea birourilor de
circumscripție județeană a municipiului București, primește și soluționează orice contestație la
organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale. Legea alegerii
administrației publice locale stabilește că se dă în competența birorurilor de circumscripție sau
a instanțelor judecătorești, pe baza comunicărilor venite de la biroruile de circumscripție
județeană și a municipiului București, centralizează numărul de liste complete depuse de
partide, alianțe și oragnizațiile3 care participă la alegeri și comunică Societății Române de
Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune situația centralizată, în termen de 24 de
ore de la întocmire.

1
Legea 67/ 2004 în articolul 32 stabilește organizarea BEC.
2
Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrtaivă autonomă cu
personalitate juridică care asigură aplicarea unnitară adispozițiilor legale legat de
organizarea și desfășurarea alehgerilor, mai exact este cea care asigură logistica
necesară desfășurării votului în bune condiții și acelorllate operațiuni eletctoorale, sau a
altor consultări cu caracter național sau local.
3
Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. 15
 Biroul Electoral Central primește procesele-verbale de la birourile electorale de
circumscriptie judeteană și a municipiului București și procesele-verbale conținând rezultatul
alegerilor realizate de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească,
municipală și de sector a municipiului București. De asemenea, totalizează rezultatele la nivel
național, pe partide, alianțe politice, electorale și pe candidați independenți și separat pentru
consilii locale, județene și primari, asigurând totodată publicarea lor în Monitorul Oficial al
României partea I și în presă.

Dacă au fost constatate infracțiuni de fraudă în procesul electiv și în cel de votare,

BEC soluționează sesizările putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție pe baza
probelor aduse de cei care au invocat-o. Scrutinul va fi repetat în cel mult două săptămâni de
la constatarea fraudei. Vor fi îndeplinite aceleași condiții și liste electorale, de candidați și
candidaturi independente, exceptând cazul în care se dispune de BEC, din pricina unei fraude,
anularea unei liste de candidați sau propuneri de candidaturi independente.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor, BEC emite hotărâri care vor fi date spre publicitate și
sunt obligatorii pentru toate birourile lectoarle din țară și pentru toate organismele care au
legătură cu alegerile sau au atribuții în materie electorală. BEC își încetează activitatea după
publicarea în Monitorul Oficial a rezultateor alegerilor conform legii 67/ 2004.

 1.8. Listele electorale

Când sunt organizate alegeri electorale pentru autoritățile administrației publice locale
sunt utilizate două feluri de liste pe care sunt înscriși cetățenii: cele permanente și cele
electorale suplimentare. Listele permanente sunt instrumente tehnico-juridice necesare
procesului de organizare și desfășurare a alegerilor care însumează cetățenii cu drept de vot
domiciliați în localitatea respectivă și au următoarele rubrici: numele și prenumele, vârsta,
domiciliul, numărul circumscripției electorale și semnătura. Listele electorale permanente se
întocmesc și se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidență informatizată a
persoanei din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Asemenea, copiile listelor sunt
realizate de același organ public și de același serviciu specializat, amintite anterior. Sunt
întocmite separat pentru fiecare secție de votare la comune și sate, iar la orașe înscrierea se
face pe străzi în ordine alfabetică. Acestea vor fi date birourilor secțiilor de votare în 24 de ore
de la constituirea lor, iar un exemplar este pus la dispoziția cetățenilor pentru a putea fi
16
consultat. Un alegător poate fi înscris într-o singură listă electorală 1. Primarul trebuie să
afișeze listele electorale cu cel puțin 10 zile înainte de alegeri în locuri publice și sa fie cât se
poate de vizibile2. Listele vor fi afișate în fiecare secție de votare, orice neconcordanță între
copie și lista permanentă va fi soluționată de primar și serviciul de evidență informatizată a
persoanelor.

Cetățenii au dreptul să verifice listele electorale, înscrierile făcute, au dreptul să facă

întâmpinări și contestații. Întâmpinările pentru omisiuni a înscrierilor greșite sau a oricăror
erori se face la primar și trebuie soluționate -prin dispoziție- în cel mult 3 zile de la
înregistrare, și dacă este cazul împotriva ei se poate face contestație la judecătorie în 24 de ore
de la comunicare3.

Listele electorale suplimentare sunt necesare în cazul în care cetăţeni cu drept de vot
şi-au stabilit reşedinţa cu trei luni înainte de alegeri, în circumscripţia în care au loc alegerile.
La cererea acestora, primarul are obligaţia să îi treacă pe aceste liste pe baza actului de
identitate. Primarul din localitatea de reşedinţă va solicita primarului din localitatea de
domiciliu radierea persoanei în cauză din lista electorală4.

Persoanele care au fost omise din lista electorală vor fi înscrise în ziua votării, de
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza cărţii de identitate, făcând dovada
că domciliază în circumscripţia respectivă.

O altă situaţie excepţională poate fi când alegătorul îşi schimbă domiciliul în altă
circsumscripţie electorală după ce copia listei electorale permanente a ajuns la biroul electoral
al secţiei de votare. Acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia unde îşi are domiciliul
pe baza cărţii de identitate provizorii. În ziua alegerilor persoana este înscrisă în lista
suplimentară de preşedinte pe baza cărţii de identitate provizorii. Serviciul de evidenţă
informatizată a persoanei eliberează la cererea celui interesat o carte de identitate provizorie,
în regim de urgenţă.
1
Art. 20, legea 67/ 2004.
2
Verificarea inscrierilor din liste și consultarea lor sunt asiguratede primar, la sediul
primăriei sau la sediul secției de votare, art. 16. al. 3 și art. 18.
3
Este dezbătută de unii autori această chestiune în sensul că prin legea 67/ 2004
judecătoria soluţionează contestaţia în cel mult 3 zile iar hotărârea este definitivă şi
executorie. În această situaţie se consideră că într-o problemă de dreEpt administrativ nu
judecătorul de drept comun ar trebui să judece cauza. Se consideră că este necesară
transferarea litigiilor electorale sau preelectorale care sunt de contencios administrativ
din competenţa judecătoriilor şi tribunalelor de drept comun în cea a unor complete de
contencios administrativ ce ar urma să fie înfiinţate la judecătorie şi la tribunale, în toate
cazurile admiţându-se două grade de jurisdicţie.
4
Solicitarea se face în scris sau telefonic. Art 19 din legea 67/ 2004. 17
  1.9. Buletinul de vot

Este instrumentul tehnic prin care cetăţeanul cu drept de vot îşi exprimă opţiunea
pentru un candidat, şi pe baza căruia se stabileşte rezultatul alegerii. Buletinele de vot au un
regim special, falsificarea acestora îneamnă, de fapt, falsificarea alegerilor.

Legea privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale precizează expres că

Guvernul stabilește modelul buletinelor de vot, ce trebuie să cuprindă fiecare pagină,
dimensiunea, modul de tipărire şi manipularea buletinelor, chiar şi calitatea şi culoarea hârtiei
care urmează să fie tipărite. Aşadar, buletinul de vot va avea mai multe file, pe paginile
interioare vor fi imprimate un număr de patrulatere care să poată cuprinde toate listele de
candidaturi şi de candidaţi independenţi iar ultima pagină va rămâne albă pentru ştampila de
control. Vor fi imprimate două coloane de patrulatere pe aceeaşi pagină, în unghiul din partea
stângă de sus a patrulaterului va fi denumirea partidului ori a alianţei politice sau electorale,
sau menţiunea „candidat independent”, patrulaterul va purta în unghiul din dreapta sus semnul
electoral al partidului sau formaţiunii politice sau partidelor de coaliţie.

În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi cu nume şi

prenume în ordinea tragerii la sorţi făcută de comisia elctorală de circumscripţie. Pentru
fiecare candidat independent se va imprima un patrulater distinct în partea finală a buletinului
în ordinea în care au fost înregistrate candidaturile. Pentru primari se vor imprima numele şi
prenumele candidatului în patrulaterele buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la
sorţi.

Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, iar

hârtia care va fi tipărită trebuie să fie albă şi suficient de groasă pentru a nu se distinge pe
verso numele şi votul dat. Imprimarea buletinelor se asigură de birourile electorale de
circumscripţie, de care se ocupă prefecţii. Pentru întreaga circumscripţie buletinele de vot vor
fi imprimate cu litere de aceeaşi mărime, acealeaşi caractere şi aceeaşi cerneală, într-un număr
egal cu cel al alegătorilor înscrişi în liste cu un plus de zece la sută. Buletinele vor fi tipărite
cu cel mult zece zile înaintea alegerilor. Buletinele de vot se preiau de la primar, pe bază de
proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie împreună cu alţi doi
membrii ai biroului. Apoi vor fi predate birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel
puţin două zile înainte de data alegerilor.
18
  1.10. Campania electorală

Campania electorală1 începe cu 30 de zile înaintea desfășurării alegerilor și se încheie

în ziua de sâmbătă care precede data alegerilor, la ora 7.00. În această perioadă candidații,
partidele, alianțele plitice și electorale și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod
liber și fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări, prin televiziune, radio, presă și alte
mijloace de informare în masă. De asemenea, trebuie să se asigure candidaților, fără
discriminare, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Acestea pot fi amplasate
în sediul primăriei, în școli, în universiatăți, case de cultură, cămine culturale și
cinematografe, asigurându-se, pe bază de înțelegere, cheltuielile de întreținere. Orice mijloace
utilizate în timpul campaniei nu pot contraveni ordinii de drept, fiind interzisă organizarea
campaniilor în unitățile militare și în școlile sau universitățile în perioada de desfășurare a
cursurilor. În conformitate cu legea, sunt stabilite:

obligațiile radio-difuzărilor publici și privați pe perioada campaniei, tipurile de emisiuni în

care se pot organiza regulile de acces la serviciile publice de radio și televiziune, modalitatea
de acordare a timpilor de antenă, obligațiile candidaților și ale moderatorilor emisiunilor și
dezbaterilor electorale, rolul și atribuțiile Consiliului Național al Audiovizualului în legătură
cu campania electorală.

 1.11. Desfășurarea alegerilor

În ziua alegerilor la ora 6.00 președintele biroului secției de votare, în prezența

celorlalți membrii, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, buletinelor de vot și a
ștampilelor necesare desfășurării corespunzătoare a alegerilor, iar după, închide și sigilează
urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Președintele este obligat să
asigure aplicarea ștampilei de control a secției de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină
a acestora, astfel încât la ora 7.00 când începe votarea să fie pregătite pentru a fi înmânate
primilor alegători2. Un element important în desfățurarea alegerilor este poliția votării

1
Legea 215/2001 a administrației publice locale, Comantarii pe articole, Mircea Preda,
editura Wolters Kluwer, România
2
Dacă nu s-a reușit ștampilarea integrală a buletinelor existente care pot fi mai mult de
2000, se va continua chiar și după deschiderea secțiilor de voatre, fără a fi stânjenită
votarea. Se ridică totuși niște semne de întrebare în ceea ce privește corectitudinea
președintelui și abiroului. În lege nu există o prevedere imperativă în această privință dar 19
asigurată de președintele biroului de secție și cu sprijinul altor mijloace necesare asigurate de
prefectul județului.

Prin legea 67/ 2004 art. 76, președintele biroului electoral al secției este obligat să ia
măsurile necesare pentru ca alegeile să se desfășoare în bune condiții (poliția votării), el având
atribuția și în afara secției de votare. Astfel în afară de membrii biroului electoral al secției de
votare, candidați, persoane acreditate potrivit legii, reprezentanți mass-media, observatori
naționali și străini1, alte persoane nu pot staționa în zona publică din jurul secției sau în localul
de vot mai mult decât necesită operațiunea votării. Refuzul de a respecta dispoziția legală
reprezintă contravenție. În aliniatul final al art. 78 din lege președintele poate interzice accesul
în secția de votare a persoanelor care nu sunt prevazute de lege ca fiind autorizate2.

Votarea propriu-zisă se desfășoară într-o singură zi, începe de la ora 7.00 dimineața și
se termină la ora 21.00 seara. Votanții au dreptul să voteze numai la secția unde au fost
înscriși pe listele electoarale. Accesul lor în sala de vot se face „în serii corespunzătoare
numărului cabinelor”. Fiecare va prezenta cartea de identitate biroului electoral al secției de
votare, i se vor verifica datele în lista electorală, i se va încredința alegătorului buletinul de
vot și ștampila.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „votat”
în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
Ștampila trebuie să fie rotundă și mai mică decât patrulaterul în care este aplicată. După
aplicarea ștampilei alegătorii vor îndoi buletinele astfel încât pagina cu ștampila de control să
rămână în afară,apoi le vor introduce în urnă având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită nu
atrage nulitatea votului dacă dacă secretul votului este respectat. Dacă buletinul se deschide
din eroare va fi anulat și i se va da alegătorului o singură dată un nou buletin, menționându-se
aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare. Ștampila încredințată pentru votare se
restituie președintelui care poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de vot să nu
se prelungească nejustificat. După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică

este reglementat în sensul încheierii ștampilărilor până la ora 7 când începe efectiv
votarea.
1
Art. 76 al. 2 din lege prevede că la operținuea de votare pot participa observatori
naționali și străini care sunt acreditați în acest scop. Mai exact, cei naționali pot fi
reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea
drepturilor omului. Acestea, evident trebuie să fie legal constituite. Este interzis prin lege
desemnarea din partea organizațiilor de persoane care sunt membre al vreunui partid
sau formațiune politică. Acreditarea observatorilor naționali cât și a celor străini poate fi
contestată la Biroul Electoral Central care are în competență acrdeitarea acestora.
2
Alegători, observatori români și straini, mas-media română și străină, candidați. 20
ștampila cu mențiunea „votat” și data. E important să se știe că orice alegător și candidații au
dreptul de a contesta identitatea persoanei care votează. Identitatea se va stabili, astfel, de
președinte, prin orie mod, iar dacă contestația este fondată președintele îl va opri de la vot pe
cel în cauză consemnând aceasta într-un proces-verbal și sesizând autoritățile polițienești.
Este interzis prin lege prezența oricărei persoane în cabina de vot în afara alegătorului. Totuși,
persoana care din motive temeinice1, constatate de președintele biroului al secției de votare,
nu poate vota singură i se prevede prin lege dreptul de a chema în cabină un însoțitor ales de
el.

 1.12. Stabilirea rezultatului votării

După încheierea votării președintele biroului electoral al secției de votare va anula

buletinele de vot care n-au fost utilizate și apoi va deschide urnele în prezența membrilor
biroului și, dacă este nevoie, alte persoane care au voie să asiste la votare. De asemenea va citi
cu voce tare, în momentul deschiderii fiecărui buletin lista de candidați care a fost votată sau
numele și prenumele candidatului independent și va arăta buletinul celor prezenți. Sunt nule
buletinele care nu au ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel
legal aprobat, cele care nu au ștampila „votat” sau pe care ștampila este aplicată pe mai multe
patrulatere sau în afara acestora, de aceea aceste voturi nu intră în cadrul voturilor exprimate.
Rezultatul voturilor se consemnează pe tabele care se întocmesc de un membru al biroului
electoral al secției desemnat de președinte. Dacă sunt prezenți și candidați au dreptul să
întocmescă și ei un tabel. În acestea se înscriu numărul total al votanților, totalul voturilor
nule, listele de candidați sau numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru
funcția de primar, precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare.

După numărarea voturilor președintele biroului electoral al secției de votare încheie, în

cazul de față, un proces verbal pentru consiliul local, în două exemplare. Acesta trebuie să
cuprindă:

-numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă, în

listele suplimentare și în extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale,
din care:

-numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanentă

1
De asemenea, președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda
votarea pentru motive temeinice. Nu poate fi depășită o oră și trebuie să fie afișată la ușa
clădirii unde se votează cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilornu poate
depăși două ore. 21
 -numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare

-numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială

-numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale exxistente la secție, care s-

au prezentat la urne, din care:

-numărul totala al alegătorilor înscrisțși în copia de pe lista permanentă

-numărul total al alegătorilor înscriși în listele suplimnetare

-numărul total al votanților în cazul cărora s-a folosit urna specială

-numărul total al voturilor valabil exprimate

-numărul voturilor nule

-numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de

fiecare candidat independent

-numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de

primar

-expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a

acestora, precum și a constestațiilor înaintea biroului electoral de circumscripție

-starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării

-numărul buletinelor de vot ăprimite

-numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate

Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului electoral al secției

de votare și conține ștampila de control. Semnăturile trebuie puse în dreptul numelui și
prenumelui și dacă e cazul, al apartenenței politice (sau denumirea abreviată a patidului pe
care îl reprezintă). Lipsa semnăturiloe unor membrii ai biroului electoral nu are influență
asupra valabilității procesului-verbal și al alegerilor. Președintele va trebui să menționeze
motivele care au împiedicat semnarea.

22
 Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se va elibera, la cerere, de
președintele biroului electoral, o copie de pe fiecre porces-verbal. În timpul operațiunilor de
votare, deschidere a urnelor, numărare și totalizare a voturilor, precum și de înregistrare a
rezultatului votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la acestea. Biroul
electoral al secției de votare va hotărî imediat asupra acestor întâmpinări. Împotriva soluției
date se pot înainta contestații în scris. Acestea vor fi prezentate președintelui biroului electoral
al secției de votare care va elibera depunătorului o dovadă de primire. Pentru fiecare consiliu
local, județean și pentru primar se întocmește un dosar care trebuie să cuprindă:

procesele-verbale și contestațiile referitoare la operațiunile electorale ale secției și buletinele

nule și cele contestate. Dosarele sigilate și ștampiltate se vor înainta biroului electoral de
circumscripție, de către președintele biroului secției de votare, cu pază militară, în cel mult 24
de ore de la închiderea votării, însoțit de, cel puțin, doi membrii ai biroului, stabiliți prin
tragere la sorți de președinte.

1.13. Constatarea rezultatelor votării și situația supleanților

După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile

elctorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor, biroul electoral de
circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și
județeană, precum și de circumscripție a municipiului București, recurge la totalizarea
voturilor exprimate și la atribuirea de mandate în condițiile legii. Astfel biroul electoral
consemnează pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați
independenți, numărul voturilor obținute. La lucrările efectuate de biroul electoral pot asista
persoanele care au dreptul să staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor1.

Conform legii, alegerile pentru consilieri și primari sunt valabile indiferent de numărul
alegătorilor care au participat la vot.

1
Până la modificarea legii 70/1991 prin O.U.G. 28/2000 era stipulat că dacă din totalul
votanților înscriși pe listele electorale dintr-o circsumcripiție au votat mai puțin de
juumătate plus unu, se organizau noi alegeri la două săptămâni de la alegerile
precedente, în aceleași condiții. De data aceasta alegerile erau considerate în mod legal
valabile, indiferent de numărul alegătorilor care participau la vot. Această metodă s-a
dovedit lipsită de sens și inutilă deoarece alegerile urmptoare erau onorate de și mai
puțini alegători.
23
 Pentru repartizarea mandatelor de consilier biroul electoral de circumscripție stabilește
pragul electoral al circumscripției de 5% din totalul voturilor valabil exprimate în
circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau electorale, la pragul de 5% se adaugă
pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alinațele cu cel puțin trei membrii pragul este
de 8%. Repartizarea se face luându-se în considerare numai partidele politice, alianțele
electorale, politice și candidații independenți care au întrunit pragul electoral prevazut de lege.
Potrivit legii, procedura repartizări mandatelor de consilier se face de biroul electoral de
circumscripție în ordinea înscrierii candidaților pe listă și începe cu lista de candidați pentru
care au fost exprimate cele mai multe voturi. Candidații înscriși pe liste care nu au fost aleși
sunt declarați supleanți în listele respective. În cazul în care există posibilitatea vacanței
mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile în ordinea în
care sunt înscriși pe liste de candidați, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea
locului partidele sau alianțele pe listele cărora au candidat supleanții, confirmă, în scris, sub
semnătura conducerilor județene ale partidelor, respectiv ale acelor partide care au constituit
alianțe, că supleanții fac parte din partidul respectiv ori din unul dintre partidele politice care
au constituit alianțe plitice sau electorale, după caz.

În caz de vacanță a mandatului de consilier independent sau al unuia aparținând unui

partid sau alianță, care nu mai are supleanți pe listă, precum și în cazul unui consilier ales pe
lista unui partid care a fost radiat din registrul partidelor politice, în condițiile legii, indiferent
de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a
obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerilor

consilierilor locali. Pentru membrii Consiliului General al municipiului București aceste
certificate se eliberează de Biroul electoral de circumscripție al municipiului București iar
pentru consilieri de către biroul electoral de circumscripție de sector. Biroul electoral de
circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, dă publicității, prin monitorul
oficial al județului, rezultatul alegerilor pentru județul în cauză sau pentru municipiul
București.

24
25
 Capitolul 2

Constituirea consiliului local

Procedura validării alegerii consiliului local este reglementată de art. 30 din legea
administrațiai puiblice locale. Este instituită o procedură nouă față de cea anterioară, deoarece
până în anul 2006 când legea a fost completată cu acest articol, validarea era dată în
competența unei comisii de validare formată din consilieri locali și aleasă de consiliu în prima
sa sesiune. Prin abrogarea acestor prevederi, este desemnată o nouă autoritate a statului,
judecătoria, în raza unității administrativ-teritoriale în care se află. Prin această inovație se
consideră că pune mult mai mult în lumină principiul separației puterilor în stat. Validarea se
face de un judecător anume desemnat de președintele judecătoriei pe baza unei cereri, în 3 zile
de data constatării rezultatului alegerii. Dacă acest termen este justificat de urgența finalizării
procedurii alegerii, se poate observa că legea nu precizează, deși unii autori afirmă că era
necesar, cine adresează această cerere judecătoriei. S-a susținut că poate fi adresată de
primarul nou chiar dacă procedura de validare a alegerii sale nu a fost încă finalizată, sau de
prefect, ca reprezentat al Guvernului în teritoriu. Cererea se judecă în ședință publică, fără
citarea părților, de urgență, în termen de 10 zile de la depunere. S-a apreciat că dacă consiliul
local trebuie să se constituie în 25 de zile de la alegeri, termenul de judecare a cererii de
validare ar fi putut fi redus, la numai 5 zile. De asemenea legea prevede că hotărârea
pronunțată de instanță poate fi atacată prin apel sau recurs în cadrul proceduriii contencioase
în 10 zile de la introducerea cererii. S-a apreciat că și acest termen ar fi putut fi redus la
jumătate.

Pe de altă parte, invalidarea mandatului de consilier intervine când nu s-au respectat

condițiile eligibilității și când alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală constatată
în condițiile legii.

În ceea ce privește validarea mandatului candidaților supleanți, legea prevede că

aceștia nu au calitatea de consilieri locali, dar o pot dobândi oricând, în condițiile legii. Este
precizat că validarea mandatelor acestora se realizează prin aceeași procedură ca a
consilierilor locali, adică tot de instanța de judecată. Era binevenită o precizare expresă legată
de momentul în care se va face acest lucru, respectiv o dată cu validarea alegerii consilierilor
locali sau ulterior, când este lăsată vacantă o funcție de consilier dintre cei validați inițial. Este 26
făcută o altă precizare, de data acesta, că validarea mandatelor supleanților se face numai pe
baza dovezii că sunt înscriși în partidul politic, alianța pe a cărui listă au candidat. Autorii
susțin că, totuși, această dovadă trebuie să existe deja la dosarul alegerilor care au fost
transmise în prealabail instanței pentru validarea alegerilor, dacă validarea supleanților se face
în aceeași ședință a instanței de judecată în care se face și validarea alegerilor celorlalți
consilieri. În timpul ședinței de validare nu se admit probe, nu sunt citate părțile și ședința este
publică.

 2.1. Constituirea consiliului local

După alegerea numărului de consilieri prevăzut de lege pentru consiliul local și

eliberearea certificatului doveditor al alegerii fiecărui consilier, urmează să se formeze
consiliul local. Aceasta se realizează în termen de 25 de zile de la data desfășurării alegerilor
iar convocarea consilierilor aleși și validați în funcție se face de prefect în maxim 5 zile de la
pronunțarea hotărârii de validare1. La ședința de constituire participă prefectul sau
reprezentantul său, primarul sau candidatul declarat câștigător la alegerile pentru funcția de
primar.

În același sens, în cadrul acestei proceduri de constituire a consiliului local ședința este
legal constitutită dacă participă majoritatea consilierilor aleși și validați. Dar dacă nu este
posibilă această majoritate, peste 3 zile se va organiza o nouă ședință, printr-un nou ordin de
convocare al prefectului. Dacă nici de această dată nu se prezintă majoritatea consilierilor în
funcție, prefectul va face o nouă convocare peste alte 3 zile, emițând un nou ordin. Dacă nici
la a treia convocare nu se prezintă majoritatea consilierilor din cauza absenței nemotivate
instanța va declara vacante locurile celor care au lipsit nemotivat la oricare din cele trei
convocări. Obligația de sesizare a instanței este a prefectului, și o va face în 3 zie de la data
celei de a treia convocări.

Acțiunea prefectului are la bază procesele-verbale întocmite de secretarul unității

administrativ-teritoriale în care s-a consemnat prezența consilierilor locali. Este de precizat că
se are în vedere prezența acestora la fiecare dintre cele trei ședințe la care au fost convocați
(nu numai la cea de-a treia convocare) deoarece instanța declară vacante locurile consilierilor
care au absentat la oricare dintre cele trei convocări2. Fiind urgentă rezolvarea situației,
1
Art. 30 din legea 215/ 2001.
2
Art. 31, legea 215/ 2001. 27
hotărârea instanței se pronunță în maxim 3 zile de la primitrea sesizării din partea prefectului
și poate fi atatcată cu recurs. Locurile declarate de instanță vor fi ocupate de supleanții inscriși
pe liste. Dacă nu există supelanți pe liste sau numărul lor nu este suficient pentru a ocupa
toate locurile vacante, se vor organiza, în termen de 90 de zile, alegeri parțiale pentru
completarea consiliului local.

Ședința de constituire este condusă de cel mai în varstă consilier ajutat de doi dintre
consilierii cei mai tineri, iar secratarul unității administrativ-teritoriale are obligația să acorde
asistență de specialitate și să întocmească procesul-verbal al ședinței.

Lipsa consilierilor de le ședință este acceptată în două situații:

boală și eveniment de forță majoră, impunându-se obligația de a se face dovada celor

invocate. Unii autori consideră că aceste prevederi nu au precizia corespunzătoare, deoarece
se dă posibilitatea largă de interpretare în moduri diferite și, din nefericire, subiective, mai
ales în prima ipoteză. Se face chiar o comparație cu textul anterior, acesta era mai precis, mai
concis și preciza exact care era cauza și circumstanța bolii, precum și precizarea exactă a
celuilalt motiv care scuză consilierul de a fi prezent la ședință („deplasarea în străinătate în
interes de serviciu”), ceea ce este foarte frecvent și, oricum, nu poate fi considerată forță
majoră. Se mai completează că această normă avea un impact mult mai mai mare dacă urma
după aliniatul 3 din legea 215/2001, cu care s-ar corela mai bine pentru că aici este cazul
absenței nemotivate.

 2.2. Situații care pot amâna sau determină modificări înainte de

formarea consiliului local

Înainte de constitutirea consiliului local pot aparea elemente care să amâne sau să
determine modificări inainte de formarea noii autorități. În cazul în care consilierul ales
renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, adică după validare, se
supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic sau de pe lista
alianței electorale sau politice. Renunțarea la mandat poate fi motivată de anumite motive:
persoana respectivă a candidat și pentru funcția de primar sau de consilier județean și, după
alegere, optează pentru ea, sau după alegerea în funcția de consilier a intrat în
incompatibilitate și atunci este nevoit să renunțe la celelalte mandate pentru a se afla în
condiții de legalitate ca și consilier local. Potrivit legii, în locul consilierului local se va 28
supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului sau alianței politice sau
electorale din care aparține, în schimbul confirmării în scris a apartenenței de conducătorul
formațiunii politice în cauză.

Se pot observa anumite inexactitați și omisiuni în procedura în care un consilier ales

renunță la mandat (adică momentul premergător validării) sau refuză să depună jurământul
(adică după validare). Aceasta apare în legea administrației publice locale 1. Dacă consilierul
refuză să depună jurământul prin modul în care este redactatată legea lasă locul impresiei că
se va apela din nou la instanță pentru a-și intra în drepturile de consilier local primul supleant
de pe lista formațiunii politice respective (partid sau alianță, politică sau electorală). Deci dacă
supleanții nu ar fi validați în aceeași ședință a instanței de judecată în care se validează ceilalți
consilieri apare o neconcordanță cu dispozițiile art. 30 alin. 62.

Totodată era necesar să se stipuleze ce se întâmplă dacă consilierul local care renunță
la mandat înainte de validare sau care după aceasta refuză să depună jurământul, a candidat
independent, dar nu pe lista unui partid, alianță politică sau electorală. În acest caz funcția de
cosilier local va funcționa cu un număr mai mic de consilieri decât cel prevăzut de lege și
stabilit în concret prin ordinul prefectului, în condițiile art. 29 al. (1) din legea administrației
publice locale. Există o limită a reducerii numărului consilierilor locali. Această reducere ar
putea interveni și pe parcursul exercitării manadatelor. În cazul în care locurile vacante nu pot
fi completate cu supleanți iar „numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu din
două treimi vor fi organizate alegeri parțiale pentru completarea consiliului”. Se prevede
limita de jumătate plus unu deoarece pentru a adopta hotărârile legea prevede majoritate de
voturi, totuși este considerată de unii autori ca fiind neriguroasă această formă. Se precizează
că în locul ei s-er fi putut avea în vedere situația în care numărul consilierilor nu mai
reprezintă majoritatea din numărul stabilit prin ordinul prefectului prevăzută de aliniatul (1)
art. 29.

Mai trebuie să se precizeze faptul că se vor organiza alegeri numai pentru completarea
funcțiilor vacante, nu pentru întreg consiliul local și în termen de 90 de zile de la data la care
numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unu. (*************************)

1
Articolul 33.
2
(6) Pentru validarea mandatelor candidaților declarați supleanți este aplicabilă aceeași
procedură. Pot fi validați numai candidadații declarați supleanți care, la data validării, fac
dovada că sunt înscriși în partidul poitic, alianța politică sau electorală pe a cărei listă au
candidat în alegeri. 29
 În cele din urmă, consilierilor locali ale căror mandate au fost validate li se impune
prin lege depunerea jurământului în fața consiliului local. Este o normă cu putere de lege care
se impune tuturor celor care dețin o funcție publică, iar pentru anumiți demnitari este
prevazută prin normă consituțională-deputați, senatori, președintele țării și membrilor
Guvernului. Este permisă rostirea jurămâtului și fără formula religioasă, dar persoanele care
refuză depunerea sa sunt demisionați de drept.

Se consideră că ar fi trebuit prevazut că refuzul trebuie să fie xprimat expres și clar,

chiar dacă nu trebuie motivat și că era necesară o normă care să stabilească expres
posibilitatea de a depune jurămantul într-o altă ședință a consiliului local de către consilierii
aleși și validați dar care au fost absenți motivat la ședința de constituire.

Procedura depunerii jurămantului presupune ca secretarul unității administrativ-

teritoriale respective (comună, oraș, municipiu sau subdiviziune administrativ-teritorială a
municipiului) va citi jurămantul, apoi consilierii validați, în ordine alfabetică, se vor prezenta
în fața unei mese amenajate pe care se află un exemplar din Constituție și Biblia. Consilierul
va pune mâna stangă pe Constituție și, dacă e cazul, și pe Biblie și va pronunța cuvântul „jur”,
iar după va semna jurământul de credință care va fi imprimat pe un formular special.
Jurământul se va semna în două exemplare, unul se va păstra la dosarul de validare iar al
doilea se înmânează consilierului. Jurământul consilierilor depus fără formula religioasă va fi
imprimat pe formular fără aceasta.

De acum înainte urmează declararea consiliului ca legal constituit fiind un moment

important în privința efectelor juridice pe care le produce. Din acest moment consiliul local își
poate exercita atribuțiile, stabilite prin lege. Toți pașii care trebuie îndepiniți în mod legal sunt
legați în lanț, depind unii de alții și nu se poate trece la pașii următori fără îndeplinirea
ficăruia în parte. Declararea consiliului local ca existând în mod legal depinde de îndeplinirea
procedurii de validare a mandatelor majorității consilierilor locali și depunerea jurământului.
Unii consilieri validați pot absenta de la ședința de consituire, putând depune jurământul într-
o ședință următoare a consiliului. De aici se poate afirma că majoritatea, în acest caz, se
apreciază în raport cu cei care au depus jurământul. Consilierii intră în exercițiului mandatului
lor numai după depunerea jurământului. Declararea consiliului ca legal constituit se face de
consilierul care care a condus ședința de constituire și anume de cel mai în varstă consilier.
Legea privind statutul aleșilor locali prevede că după declararea ca legal constituit a 30
consiliului, membrilor li se dă o legitimație care atestă calitatea lor de consilieri, este semnată
de primar și de președintele consiliului județean. Consilierii locali și județeni primesc un semn
distinctiv ca și aleși reprezentanți ai colectivității locale pe care îl vor purta pe întreaga durată
a mandatului. De asemenea statutul stabilește că cei aleși în funcția de consilier și validați au
dreptul să se asocieze în grupuri, după partidul sau alianța electorală sau politică pe a căror
liste au fost aleși, dar numai dacă sunt cel puțin 3. Se alege un lider prin votul majorității
membrilor. Tot la fel se aplică prevederile și consilierilor independenți.

Nu se pot asocia în grupuri consilieri în numele unor partide care nu au participat la

alegeri sau care nu au avut un mumăr de voturi care să le permită să intre în consiliu cu cel
puțin un consilier. Dacă două sau mai multe partide reprezentate în consiliu sau care au deja
grupuri fuzionează, vor putea forma un grup distinct.

 2.3. Alegerea președintelui de ședință și atribuțiile sale

În cadrul aceleași ședințe de constiuire a consiliului local urmează proceduri care

trebuie îndeplinite, conform legii. Un pas următor ar fi alegerea unui președinte de ședință
prin vot deschis, pentru un termen de până la 3 luni prin votul majorității membrilor în
funcție. Președintele nu este șeful consiliului local deoarece această autoritate publică nu are
un președinte. Totul rămâne la nivel de ședințe. Rolul său este de a conduce ședințele
consiliului, indiferent dacă sunt ordinare sau extraoredinare și de a semna hotărârile adoptate
de consiliu. La debutul lucrărilor ce se face prezentarea Regulamentului-cadru de organizare
și funcționare a consiliului local în care se stabilește că această hotărâre ca și cea prin care
consiliul local este declarat ca legal consitutit se semnează de președintele în vârstă și de
ceilalți doi, asistenții săi, și apoi, se contrasemnează de secretarul unității administrativ-
teritoriale. Aceste hotărâri nu produc efecte juridice și nu pot fi obiectul unor acțiuni în
justiție.

Și în cazul președintelui de ședință este posibilă schimbarea înainte de expirarea celor

3 luni, dar numai la inițiativa sau propunerea a cel puțin 1/3 din numărul consilierilor și tot cu
votul majorității consilierilor în funcție. Era necesară și motivarea acestei inițiative a
președintelui sau consilierilor și se poate spune că era chiar necesară precizarea chestiunilor
pe care le are consiliul, în ședință, condusă de președinte, cum ar fi: depunerea jurământului
de primar, cu condiția ca mandatul său să fi fost validat, alegerea viceprimarului, aprobarea
31
numărului și componenței comisiilor pe domenii de specialitate și prezentarea proiectului
ordinii de zi pentru ședința următoare a consiliului local.

Regulamentul-cadru stabilește, de asemenea, principalele atribuții ale președintelui de

ședință. Acestea sunt:

-conduce ședințele consiliului local

-supune votului consilierilor proiectele de hotărâri, asigură numărarea voturilor și anunță

rezultatul votării cu menționarea voturilor „pro” și „contra” și a abținerilor.

-aplică sancțiunile prevăzute de statutul aleșilor locali sau propune consiliului aplicarea
acestor sancțiuni

-semnează hotărârile consiliului, chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora și mai
semnează porcesul-verbal

-supune votului consilierilor orice problemă care corespunde cu ceea ce reperzintă

competențele consiliului

-asigură mențineea ordinii și respectarea regulamentului de desfățurare a ședințelor

Președintele poate îndeplini și alte atribuții prevăzute lege, însărcinări date ce consiliul local
saude regulament.

În această ședință, primarul ales, conform legii, și a cărui mandat a fost validat, va
depune jurământul, președintele il va invita pe judecător sau pe persoana desemnată de
președintele judecătoriei (sau al tribunalului municipiului București, în cazul primarului
general) să prezinte hotărârea de validare. După acest moment primarul va depune jurământul
cu conținut identic cu cel al consilierilor. Din acest moment este in condiții legale de a-și
începe exercițiul mandatului în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Dacă la lucrările
consiliului participă și prefectul sau președintele consiliului județean sau reprezentanții
acestora vor ocupa un loc distinct în sala de ședință, de altfel ca și primarul.

 2.4 Competența consiliului local

Ca și element component al administrației publice locale, alături de primar, consiliul

local funcționeză în baza principiului autonomiei locale potrivit legii 215/2001. Acesta 32
presupune ca regulă, o competență materială generală și neexistența subordonării în raport cu
nici o autoritate a administrației publice centrale sau locale. Excepţii pot fi întâlnite în vestul
Europei, în Regatul Unit unde se exercită asupra autorităţilor comunale (unităţi de bază în
organizarea teritorială) controlul autorităţilor intermediare, adică de la nivelul districtului. Dar
aceasta este explicabilă datorită particularităţilor istorice ale evoluţiei administraţiei.

În ţara noastră toate legile de organizare a administraţiei publice locale incluzând

Constituţia din 1991 au prevăzut dreptul oraganelor statale de a anula actele autorităţilor
locale alese sub pretextul, tocmai, al realizării autonomiei locale. Nu a fost prevăzut expres că
prin această cale centrul are o cale de a se implica în treburile locale, deci existenţa unui
raport de subordonare, ci prin fomula tutelă administrativă. Modelul sistemului administrativ
din ţara noastră consacrat de Constituţia din 1866 şi din 1923 era cel belgian, stat în care se
practica acest tip de mascare a adevăratului, mecanism de conducere sub formulări ambigue
stabilite de lege, până când în anul 1989 a fost adoptată noua Constituţie.

În România, prin Cosntituţia din 1991 s-a schimbat sistemul de conducere prin această
mască, a tutelei administrative, a fost schimbat modul de reglementare a consiliilor locale
stabilind acel principiu prin care consiliile locale şi primarii sunt autorităţi autonome şi sunt
cele competente să rezolve problemle din comune şi oraşe. Delimitarea atribuţiilor consiliului
este dată de principiul autolimitării statului, adică cu cât sunt cedate competenţe în favoarea
autorităţilor locale cu atât creşte autonomia lor şi independenţa faţă de autorităţile centrale.

Constituţia stabileşte în art. 121 alin. (2)-consiliile locale şi primarii funcţionează ca

autorităţi administrative autonome şi rezolvă chestiunile de interes local, din comune şi din
oraşe. Consiliul local are atribuţii de natură administrativă şi financiară în orice domeniu, cu
condiţia să nu existe vreo interdicţie expresă a legii. Atribuţiile consiliului local au crescut, ca
număr, pe măsură ce statul a transferat tot mai multe servicii publice colectivităţilor locale
care, în mod legal, se realizează conform principiului descentralizării administrative, oferite
cetăţenilor de către cei care au fot aleşi în funcţiile de conducere ale comunelor şi oraşelor.
Acest porces s-a desfăşurat destul de activ în ultimul deceniu prin reglementări speciale care
implică imediat şi resurse financiare alocate pentru rezolvarea chestiunilor de interes local, în
vederea bunei funcţionări a acestor servicii publice.

Comepetenţa materială generală presupune că autoritatea locală, în acest caz consiliul

local, are iniţiativă şi hotărăşte în condiţiile legii, în toate problemele de interes local,
exceptându-le pe cele date prin lege în competenţa altor autorităţi publice locale sau centrale. 33
 Competenţa materială generală este totuşi limitată prin prevederea legii că atribuţiile
date prin lege altor autorităţi publice locale, judeţene sau centrale nu pot face obiectul de
dezbatere şi hotărâre a consiliului. S-a precizat la un moment dat în doctrină faptul că ar fi
necesară distincţia exactă între dreptul de iniţiativă şi cel de a hotărî al consiliului în
exercitarea tuturor atribuţiilor sale, deoarece există circumstanţe când consiliul local are
iniţiativă într-o anumită chestiune, iar o autoritate a administraţiei centrale sau consiliul
judeţean hotărăsc. De asemenea, în alte situaţii este nevoie de avizul, acordul sau aprobarea
consiliului judeţean sau al ministerului de resort petru consiliu în urma cărora consiliul poate
pronunţa o hotărâre.

 2.5 Atribuțiile consiliului local

Sunt următoarele atribuţii care sunt încredinţate consiliului local:

-organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale

instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes local-ceea ce presupune: aprobarea regulamentului de organizare şi
funcţionare a consiliului local, al statutului comunei, oraşului sau municipiului, a statului de
funcţii al aparatului de specialitate al primarului, al instituţiilor şi serviciilor publice de interes
local, exercitarea în numele unităţii administrativ teritoriale a drepturilor şi obligaţiilor
corespunzătoare participaţiilor deţinute la regii autonome sau societăţi comerciale, în
condiţiile legii.

-dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului:

prin propunerea primarului să se aprobe bugetul local a virărilor de credite, a modului de
utilizare a rezervei bugetare şi a contului de încheiare al exerciţiului bugetar, aprobarea prin
propunerea primarului a contractării şi-sau garantării împrumuturilor şi contractarea de
datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-
teritoriale, stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale, la propunerea primarului
aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiţie de interes local,
aprobarea în condiţiile legii a strategiilor privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a
unităţii administrativ-teritoriale, asigurarea realizării lucrărilor şi luarea măsurilor care se cer
în procesul integrării europene, în domeniul mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile
oferite cetăţenilor.
34
 -administrarea domeniuliui public şi privat al comunei, oraşului sau
municipiului: consiliul hotărăşte să se dea în administrare, concesionare sau închiriere bunuri
proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor de
interes local, de asemenea hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închierierea bunurilor
proprietetate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor
publice, avizează sau aprobă documnetaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale
localităţilor, atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, pieţe şi de obiective
de ineteres public local.

-gestionarea serviciilor furnizate cetăţenilor: asigură crearea împrejurărilor

necesare furnizări serviciilor publice de interes local, hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor
facilităţi personalului sanitar şi didactic, sprijină activitatea cultelor religioase, aprobă
construirea locuinţelor sociale.

-cooperarea interinstituţională în plan intern şi extern: hotărăşte cooperarea sau

asocierea cu pesoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a
unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, hotărăşte cooperearea sau
asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi străinătate, şi aderarea la asociaţii
naţionale şi internaţionale ale autorităţilor locale în vederea promovării unor interese comune.

35