Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializare: Administratie Publică

STATUTUL PRIMARULUI
ÎN ROMÂNIA

Conducător ştiinţific:

Lector, Doctor Ana Maria Bercu Anul I, Grupa 23

1|Page
 CONSIDERAŢII GENERALE
În ţara noastră ,funcţia de primar a fost reglementată pentru prima dată ,prin art.83 din
Legea Comunelor nr.394/1864 potrivit căreia primarul comunei,se alege de alegătorii comunei
împreuna cu membrii consiliului şi se aprobă de prefect. Prin legea din 1874 primarul
comunelor rurale nu este ales, ci numit direct de la Guvern.

Reglementări cu privire la funcţia de primar a cuprins şi Legea pentru unificare

administrativă din 1925 ,Legea pentru organizarea administraţiei locale din 1929 precum şi
art.10-18 din Legea administrativă din 14 august 1938. Indiferent de modul cum este numit sau
ales ,primarul are pentru perioada mandatului său, calitatea de functionar public.

Comunele, oraşele şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar, iar municipiul

Bucureşti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti sunt în relaţii de
subordonare fată de primarul general al Municipiului Bucureşti.

Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în

acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară
şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales.
Primarii sunt aleşi prin vot universal ,egal, direct, secret şi liber exprimat de către
cetăţeni. Potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate .
Propunerile de candidaţi pentru funcţia de primar ,se fac pe circumscripţii electorale şi se depun
la comisiile electorale cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Centralizarea rezultatelor votării
se face de biroul electoral de circumscripţie .Este declarat primar candidatul care a întrunit
majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte această
majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii
situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de
voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de primar, se

2|Page
declară balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La aceste
alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în

camera de consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază
teritorială se află comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială. Validarea alegerii
primarului general al municipiului Bucureşti se face de către un judecător desemnat de
preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti. Invalidarea alegerii primarului se poate
pronunţa în cazurile prevăzute mai sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire
a Consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un
delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în
termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind
alegerile locale.

Primarul depune în faţa Consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să
respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi
priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa să-mi ajute
Dumnezeu”. Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa. În situaţii deosebite,
jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti care a validat alegerea
primarului.

Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa ,al cărei model se stabileşte prin hotărârea
Guvernului. Purtarea eşarfei este obligatorie la solemnităţi ,recepţii ,ceremonii publice şi la
celebrarea căsătoriilor. După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii
publice ,primarului i se înmânează legitimaţia ,care va fi semnată de preşedintele de şedinţă ,un
alt semn distinctiv al calităţii de primar,pe care are dreptul să îl poarte ,potrivit legii pe întreaga
durată a mandatului.

3|Page
 COMPONENTE ALE SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE

PRIMARUL

Coroborând articolul 21 cu articolele cuprinse în capitolul III din Legea nr. 215/2001,
desprindem concluzia că primarul reprezintă autoritatea administraţiei publice cu caracter
executiv. Legea română a administraţiei publice locale, ca şi legea anterioară, consacră un
dublu statut al primarului: autoritatea care reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales, sau,
într-o formulă consacrată în limbajul juridic francez "agent al colectivităţii teritoriale";
autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul auturitatilor administrativ-teritoriale, sau în
acelaşi limbaj, "agent al statului" la nivelul comunei, oraşului (municipiului).

Considerăm că înţelegerea completă a statutului juridic al primarului, în acord cu

principiul autonomiei locale, impune stabilirea unui raport între consiliile locale şi primari,
astfel încât aceste autorităţi să fie pe deplin compatibilie şi să contribuie, împreună, la
soluţionarea problemelor de interes local. Este cunoscut faptul că în istoria post-decembristă s-
au înregistrat situaţii conf1ictuale de notorietate, cum ar fi cea dintre fostul Consiliu General al
municipiului Bucureşti şi fostul Primar General al Capitalei, care au paralizat efectiv activitatea
la nivelul Capitalei, printr-o situaţie litigioasă interminabilă care s-a dus nu numai în plan
politic, ci şi în plan juridic, cele două autorităţi atacându-şi reciproc actele administrative pe
care le emiteau în faţa instanţei de contencios administrativ. Într-un asemenea context, Curtea
Constituţională a şi adoptat o decizie prin care statuează că este de neacceptat ca aceste
autorităţi publice să-şi atace una alteia actele în faţa instanţei de contencios administrativ
(decizia nr 35612002).

4|Page
 Prin articolul 91 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale se consacră
termenul de primărie, care este o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din
primar, viceprimar, secretar, aparatul propriu de specialitate al primarului.

În literatura de specilitate s-a exprimat opinia conform căreia ar trebui eliminată această
structura a primăriei, pe motiv că nu are suport constitutional. Nu putem împărtăşi o asemenea
opinie, dat fiind faptul că inexistenţa unor prevederi exprese în Constitutie, care să facă referire
specială la primărie nu trebuie să atragă consecinţa eliminării, pentru că prin Constitutie nu se
epuizează sfera tuturor subiectelor de drept public sau de drept privat din Romania.

Dacă am urma un asemenea raţionament, ar trebuie desfiinţate toate autorităţile publice

care nu au o recunoaştere constituţională expresă, ceea ce este de neacceptat. Mai mult chiar,
am putea spune că, de vreme ce Constituţia rezervă unei legi organice reglementarea organizării
şi funcţionării administraţiei publice locale şi a regimului autonomiei locale, înseamnă că ea
recunoaşte legiutorului posibilitatea de a crea acele structuri care să permită organizarea si
functionarea corespunzătoare a administraţiei publice la nivelul colectivitaţilor teritoriale locale.

1.ALEGEREA PRIMARULUI

Alegerea primarului, ca şi a consiliului local, se face prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber explimat. În primul tur de scrutin este declarat ales primarul care a întrunit
majoritatea voturilor valabil exprimate. Când nu s-a realizat această majoritate, se organizează
al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii aflaţi pe primele două
locuri. Este declarat ales cel care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Condiţii pentru alegerea primarului. Ca şi pentru consilieri, Legea electorală impune

aceleaşi condiţii, şi anume: să aibă drept de vot; să fi împlinit 23 de ani până în ziua alegerilor;
să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care urmează să fie aleşi; să nu le fie
interzisă asocierea în partide politice.

5|Page
2. MANDATUL PRIMARULUI

Mandatul primarului. Este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în faţa

consiliului local până la data depunerii jurământului de către primarul nou ales. Mandatul poate
fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Această posibilitate de
prelungire prin lege organică reprezintă o constantă în cazul mandatelor exercitate în urma
alegerii sau numirii într-o funcţie de demnitate publică. Astfel, potrivit articolului 83 (3) din
Constituţie, mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de
război sau de catastrofă.

Coroborând toate prevederile legale privind dobândirea, exercitarea, suspendarea şi

încetarea mandatului de primar, observăm că legiuitorul consideră că mandatul primarului
trebuie exercitat cu caracter de permanenţă, de către persoane demne şi care dispun de
capacitate juridică, având domiciliul în unitatea administrativ teritorială în care au fost alese, în
condiţiile în care validarea în funcţie s-a făcut cu respectarea legalităţii.

3.ATRIBUŢIILE PRIMARULUI

Ca si prefectul, primarul are dubla calitate de reprezentant al statului şi de funcţionar al

localităţilor în care a fost ales. În aceste două calităţi, el îndeplineste o serie de atribuţii:

 În calitate de reprezentant al statului, primarul:

A) asigură respectarea drepturilor si libertaţile fundamentale ale cetaţenilor a prevederilor

Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărarilor consiliului
judeţean;

B) asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară, supraveghează

realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

6|Page
C) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă. Această atribuţie poate fi delegată
viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competenţe în acest domeniu;

D) organizează şi supraveghează buna desfăşurare a alegerilor locale şi a recensămantului;

E) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor

şi epidemiilor, împreună cu organele specializate ale statului;

F) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,

gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă
solicitărilor sale;

Atunci când primarul acţionează în calitate de reprezentant al statului, el poate solicita,

inclusiv prin intermediul prefectului, în condiţiile legii, concursul şefilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitaţile administrativ-
teritorile, dacă sarcinile care îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate;

 În calitate de şef al administraţiei publice locale, primarul este şeful ierarhic al

funcţionarilor din acea administratie şi, drept urmare, îndeplineşte urmatoarele atribuţii:

A) conduce serviciile publice locale;

B) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

C) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

D) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;

E) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor

manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la
ordinea şi liniştea publică;

F) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi a produselor alimentare puse în

vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

G) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale;

7|Page
 H) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

I) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a

oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi
pietonal în condiţiile legii;

J) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionre a acestora;

K) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

L) numeşte şi eliberează din funcţie personalul din aparatul propriu de specialitate al

autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului;

M) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi

domeniului privat al comunei sau al oraşului;

N) organizează evidenţa lucrarilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie

autoritaţilor administraţiei publice centralerezultatele acestor evidenţe;

O) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel;

 Atribuţii exercitate de primar în legatură cu consiliul local. Fata de consiliul local,

rolul primarului constă în iniţiativa şi pregătirea deliberărilor consiliului, precum şi
în executarea hotărârilor adoptate de către acesta. În acest domeniu, primarul are
următoarele atribuţii principale:

A) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază

că o hotărâre este ilegală, în termen de trei zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

B) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la

problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia masuri pentru
organizarea acestei consultări;

C) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

8|Page
 D) propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor regiilor
autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

E) prezinta consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea
economică şi socială a comunei sau a oraşului, precum şi informării asupra modului de
aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

F) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le

supune spre aprobare consiliului local;

G) verfifică, din oficiu sau la cerere, încasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local şi
comunică de îndată consiliului local cele constatate;

H) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre

aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general,
precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

I) propune consiliului local spre aprobare organigama, statul de funcţii, numarul de

personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;

În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a saricinilor ce îi

revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la
luarea măsurilor de protecţie civilă precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul
acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau oraşul în care a fost ales.

În această calitate, primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condiţiile
legii, concursul şefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale din unitaţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin
aparatul propriu de specialitate.

În exercitatea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

9|Page
 Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunera jurământului de primarul
nou ales. Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de razboi, calamitate naturală,
dezastru sau sinistru deosebit de grav.

http://www.primariafetesti.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=23&Itemid=24

4.ACTELE PRIMARULUI

În exercitarea atrubuţiilor sale, primarul, potrivit articolului 71 din lege, adoptă dispoziţii,
care se comunică în mod obligatoriu prefectului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor
şi devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, după caz. Legea actuală prevede expres că dispoziţiile
primarului pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual, însă precizăm că
majoritatea dispoziţiilor emise de primar au caracter individual, ele vizând situaţia unor subiecte
de drept determinate, precum numiri în funcţie, aplicarea unor sancţiuni.

Actele primarului, ca orice acte administrative, sunt supuse controlului de legalitate

exercitat de instanţele judecătoreşti în baza articolelor 52 şi 126 alin. (6) din Constituţie şi
prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În baza articolului 123 alin. (5)
din Constituţie şi a prevederilor Legii nr. 340/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi
Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, ele se supun controlului de legalitate
exercitat de prefect.

5.RĂSPUNDEREA PRIMARULUI

Regimul juridic al răspunderii primarului este guvernat de principiul conform căruia în

exercitarea atribuţiilor sale, primarul e ocrotit de lege, ceea ce nu exclude intervenţia unor
forme de răspundere.

Articolul 66 (1) din Legea nr. 215/2001 prevede că primarul îndeplineşte o funcţie de
autoritate publică. Existenţa acestui principiu nu înseamnă faptul că primarul este exonerat de
orice formă de răspundere.

10 | P a g e
 Prin articolul 154 se instituie o răspundere administrativă, civilă, contravenţională
sau penală, după caz, pentru primar, viceprimar, consilieri, prefecţi, subprefecţi, secretari
generali, precum şi pentru personalul din aparatul propriu pentru faptele săvârşite în
exercitarea atribuţiilor care le revin, potrivit legii. Sunt consacrate două sancţiuni specifice
răspunderii administrativ disciplinare a primarului, şi anume suspendarea din funcţie şi
demiterea. În caz de suspendare sau de vacanţă a postului, atribuţiile sale sunt îndeplinite de
viceprimar, până la data validării primarului nou ales.

SUSPENDAREA DIN FUNCŢIE A PRIMARULUI este reglementată de lege numai sub forma
suspendării de drept, care intervine în cazul în care primarul a fost arestat preventiv. Instanţei
de judecată îi revine misiunea de a comunica prefectului despre intervenţia măsurii arestării
preventive, iar prefectul, prin ordin, constată suspendarea mandatului. Suspendarea durează
până la încetarea situaţiei care a atras-o, iar dacă primarul este găsit nevinovat, acesta are
dreptul, în condiţiile legii la plata salariilor corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.

6.ÎNCETAREA MANDATULUI PRIMARULUI

Are loc, de regula la data depunerii jurământului de către primarul nou ales. Prin
excepţie mandatul încetează înainte de termen, fiind vorba despre o încetare de drept şi ca
urmare a rezultatelor unui referendum local. Încetarea de drept intervine în condiţiile Legii
privind Statutul aleşilor locali nr. 393/2004, precum şi în următoarele situaţii: imposibilitatea de
a fi exercitat mandatul datorită unei boli grave, certificate medical, timp de 6 luni pe parcursul
unui an; dacă nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul, timp de 45 de zile consecutive.

Legea recunoaşte posibilitatea ca mandatul primarului să înceteze şi ca urmare a

rezultatului unui referendum local, organizat în condiţiile legii, după aceeaşi procedură ca în
cazul mandatului consiliului local sau judeţean.

Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează în situaţia în care

primarul nesocoteşte interesele generale ale colectivităţii locale sau nu-şi exercită atribuţiile
conferite de lege, inclusiv a celor în care acţionează ca reprezentant al statului.

7.INCOMPATIBILITATE

11 | P a g e
Potrivit art. 87 din Legea nr.161/2003, funcţia de primar, respectiv de vice-primar, este
incompatibilă cu:

a) funcţia de consilier local;

b) funcţia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu control individual de muncă, indiferent de

durata acestuia;

d) funcţia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator,

membru al consiliului de administtratie ori censor sau orice funcţie de conducere ori de
execuţie la societaţile comerciale, inclusive bancile sau alte instituţii de credit, societati de
asigurare si cele financiare, la regiile autonome, de interes national sau local, la companiile
si societaţile nationale precum si la alte instituţii publice;

e) funcţia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la
o societate comercială;

f) funcţia de reprezentant al unitaţii administrativ-teritoriale în adunarile generale ale societaţii

comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei
societaţi comerciale de interes national;

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

h) calitatea de membru a unui grup de interes economic;

i) calitatea de deputat sau senator;

j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilară acestora;

k) orice alte funcţii publice sau activitaţi remunerate, în ţara sau în străinătate, cu excepţia
funcţiei de cadru didactic sau a funcţiei în cadrul unei asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
nonguvernamentale.

Primarii şi vice-primarii, primarul general şi vice-primarii municipiului Bucureşti nu pot

deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean;

12 | P a g e
 Primarul îndeplineste o funcţie de autoritate publică, el este seful Administraţiei Publice
locale şi al aparatului propriu de specializare al autoriţii Administraţiei Publice locale, pe care îl
conduce şi îl controlează.

Primarul reprezintă comuna sau orasul in relaţie cu alte autoritaţi publice, cu persoane fizice
sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

8.PROTEC ŢIA LEGALĂ A PRIMARULUI ÎN CALITATEA SA DE ALES LOCAL

Primarul, în exercitarea mandatului său, ca ales local este în serviciul colectivităţii, fiind
ocrotit de lege.

Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului de primar este garantată.

Potrivit Legii nr. 393/2004 primarul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile
politice exprimate în exercitarea mandatului.

De asemenea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a

aleşilor locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la
cunoştinţă atât autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen
de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.

Pe întreaga durată a mandatului, primarul se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi

se bucură de protecţia prevăzută de legea penală.

De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în
care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra
primarului în legătură cu exercitarea mandatului său.

9.PRINCIPIUL ELIGIBILITĂŢII AUTORITĂŢII ADMINISTRŢIEI PUBLICE LOCALE

Principiul eligibilităţii autorităţilor Administraţiei Publice Locale nu este formulat ca

atare, în mod expres, în dispozitiile constituţionale, ci numai in prevederile Legii nr.215/2001 si
al Legii nr.70/1991, consiliile locale si judeţene, precum şi primarii şi Consiliul General al

13 | P a g e
Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Viceprimarul, presedintele si vicepresedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect.

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza
scrutinului de lista, iar primarii comunelor şi oraselor, se aleg pe circumscripţii electorale, prin
vot pe baza scrutinului universal.

Totodata , pentru a fi ales consilier sau primar, candidatul trebuie să respecte anumite
condiţii de elgibilitate:

 calitatea de alegător - cetaţenii români care au împlinit varsta de 18 ani (inclusiv cei
care împlinesc această varstă în ziua alegerilor), potrivit art.36 din Constituţie.
 dreptul de-a fi ales – cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de cel puţin
23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partidele politice.

 domiciliul in ţara ( art.16, alin.3 din Constituţie ), pe teritoriul unitaţii administrativ-

teritoriale pentru care candidează.

În prezent, sistemul alegerii indirect a fost înlocuit cu sistemul alegerii directe de către cetaţenii
cu dreptul de vot din cadrul judeţului respectiv, sistem ce reprezintă, in mod indiscutabil modalitatea
cea mai democratică de constituire a autoritaţii publice locale deliberative organizate la nivelul jud

10.BIBLIOGRAFIE

 Drept administrativ,ediţia a 3-a revizuită şi actualizată, Ed.Universul

Juridic,Buc.2007,prof univ.doctor Verginia Vedinas;

 Instituţii administrative,Ed.C.H.Beck,Buc.2008, Emil Bălan;

 Bazele administraţiei publice, ediţia a II-a,Ed.Economică,Buc.2004, Alina

Profiroiu şi Irina Popescu;

14 | P a g e
  Drept administrativ,prof univ dr. Ioan Alexandru, lector univ.drd. Mihaela
Căruşan,lector univ.drd.Sorin Bucur;

 Managementul administraţiei publice, Ed.Economică, Buc.2007, Petre Filip;

 Tratat de drept administrativ, volumul I,ediţia a 4-a, Antonie Iorgovan

CUPRINS
I. Consideraţii generale……………………………………………………. 2/3

II. Componente ale administraţiei publice locale..........................................4/8

1. Primarul:

a) alegerea primarului;

b) mandatul primarului;

c) atribuţiile primarului:

 în calitate de reprezentant al statului;

15 | P a g e
  în calitate de sef al administraţiei publice locale;

 atribuţiile exercitate de primar în legatură cu

consiliul local;

III. Actele primarului……………………………………………………………8

IV. Raspunderea primarului……………………………………………………..9

V. Încetarea mandatului primarului…………………………………………...10

VI. Incompabilitate ……………………………………………………………11

VII. Protecţia legală a primarului în calitatea sa de ales local…………………..12

VIII. Principiul eligibilitaţii administraţiei publice locale……………………….13

IX. Bibliografie ………………………………………………………………...14

16 | P a g e