Faptele de comer

1. Obiectul reglementrii dreptului comercial l reprezint faptele de comer si activitatea comercianilor. Criteriul principal de delimitare a incidentei dreptului comercial este faptul de comer. n dreptul civil izvorul drepturilor i obligaiilor juridice sunt actele i faptele juridice (stricto sensu). n lipsa unei solutii contrare in dreptul comercial! izvorul raportului juridic comercial concret este! ca si in dreptul civil! actul juridic si faptul juridic! stricto sensu. "egiuitorul francez al Codului comercial de la #$%& a stabilit! arbitrar si empiric! o serie de operaiuni economice dintre cele mai des nt'lnite la acea data n viaa comercial! operaiuni pe care le(a denumit )acte de comer*. +cestea au fost considerate acte de comert obiective! intrucit erau stabilite de legiuitor fc'nd abstracie de criteriul subiectiv al persoanei care le sv'rete. ndiferent cine sv'rea acele acte! intra n raporturi juridice comerciale care! tocmai pentru c erau definite ca atare! erau reglementate de legea comercial. n concepia legii noastre! constituie obiect al reglementarii comerciale nu numai actele de comer! ci i faptele de comer! deci i faptele juridice stricto sensu! operatiunile materiale si evenimentele. ,eamintesc ca! spre deosebire de actele juridice! care sunt fapte juridice facute cu intentia partilor implicate de a produce efecte juridice! faptele juridice stricto sensu produc efecte juridice indiferent de intentia autorului faptei respective. Codul comercial roman reuneste sub denumirea de -fapte de comert*! atit actele juridice si faptele juridice stricto sensu! in sensul traditional al acestor termeni! cit si unele operatiuni care se intregreaza conceptului larg de intreprindere! ca activitate organizata si care! impreuna cu actele si faptele juridice pe care le pregatesc sau pe care le insotesc! sunt producatoare de efecte juridice si intrunesc elementele faptului de comert. 2. n principiu! faptele de comer sunt cele prevzute de art.. C.com.! dar enumerarea din art.. C.com. are un caracter enuniativ (e/emplificativ) i nu limitativ. 0ractica de dupa adoptarea Codului comercial a demonstrat ca e/ista mult mai multe si mai diverse fapte de comert decit cele enumerate de lege! c1iar daca enumerarea a fost facuta! illo tempore! cu intentia de a fi e/1austiva. 2e e/emplu! publicitatea! activitatea 1otelier! producia de film i de televiziune! e(commerce! consultana etc. sunt fapte de comert! c1iar daca ele nu au fost preconizate ca atare de legiuitorul roman de la #$$&. nterpretul! atunci c'nd este c1emat s califice o anumit operaiune ca fiind fapt de comer! n absena unei reglementri e/prese! face aplicarea analogiei la faptele comer deja reglementate. 0entru a realiza o astfel de operaiune! interpretul trebuie s foloseasc un etalon sau un criteriu! care s poat fi aplicat diverselor situaii aprute n viaa de zi cu zi. +cest instrument este noiunea teoretic de fapt de comer. 2octrina s(a a/at! n definirea noiunii teoretice de fapt de comer! pe 3 criterii principale4 (i) criteriul profitului si (ii) criteriul circulaiei. 2in aceasta perspectiva! sunt fapte de comer actele sau faptele juridice i operaiunile economice de producere a bunurilor privite ca marf! de e/ecutare de lucrri sau de prestare de servicii cu caracter

economic sau de interpunere n sc1imbul i circulaia marfurilor si serviciilor! cu scopul de a obine profit. Criteriul profitului trebuie relativizat! intrucit! privit individual! o fapt de comer poate s nu prezinte intenia de a produce profit (e/4 discount(uri! campanii publicitare! operaatiuni de sponsorizare sau mecenat). 0rofitul este de natura faptei de comer! nu de esena ei. n realitate! ceea ce confera specificitate faptului de comert este riscul pe care si(l asuma autorul atunci cind il face. ntr(adevar! dintr(un fapt de comert poate rezulta un cistig sau o pierdere pentru comerciant si! asa cum ne spune an5e! )cistigi! pagubesti! negustor te numesti*. 3. 6aptele de comert enumerate de art. . C.com pot fi clasificate in fapte de comert obiective! fapte de comert subiective si fapte de comert unilaterale (mi/te). n categoria faptelor de comert obiective se poate realiza o sub(clasificare in fapte de comert de interpunere in circulatia marfurilor! fapte de comert cone/e (accesorii) si intreprinderi. 4. Faptele de comert obiective au o natura comerciala indiferent de persoana care le sv'rete. +sadar! fapte de comert obiective pot face atit comerciantii! cit si necomerciantii. 2aca persoana in cauza face din savirsirea de fapte de comert o profesiune! el devine comerciant! in conditiile art. & C.com! toate obligatiunile si coontractele care tin de comertul sau fiind! ulterior! prezumate a fi comerciale. ,eglementarea faptelor de comert obiective este data atit de art.. C.com! cit si de unele legi comerciale speciale. 7pre e/emplu! intreprinderea de banca! operatiunile de leasing sau alte forme de creditare! operatiunile de franciza etc. sunt reglementate prin legi speciale! si nu in Codul comercial. 2intre operaiunile de interpunere n sc1imbul i circulaia marfurilor! cea mai importanta este vnzarea-cumprarea comercial. Ceea ce distinge vinzarea(cumpararea comerciala ca fapt de comert este coninutul sau economic. Ca act juridic! de principiu! vinzarea(cumpararea comerciala realizeaza! ca si cea civila! un transfer de proprietate asupra bunului vindut! n sc1imbul preului! dar operatiunea comerciala! spre deosebire de cea civila! este dominata de intenia de revnzare 4 vinzatorul a cumparat anterior bunul cu intentia de revinzare! iar cumparatorul cumpara si el bunul cu intentia de revinzare. "ipsa intentiei de revinzare face ca! cel putin pentru cumparator! actul sa nu mai aiba caracter comercial (art. 8 C.com.). 9ot comerciala este vinzarea sau! dupa caz! cumpararea! facuta cu intentia de inc1iriere sau re(inc1iriere. Obiectul vinzarii(cumpararii il reprezinta! indistinct! productele! mrfurile! titlurile de credit si imobilele care circula in comert. 5. 0roblema naturii juridice! comerciala sau civila! a operatiunilor cu privire la imobile (vinzare:cumparare! inc1iriere! uzufruct! concesiune! leasing) este controversata. ;urisprudenta si doctrina interbelice au conc1is ca aceste operatiuni au o natura esentialmente civila! pornind de la urmatoarele premise 4 (i) la data adoptarii Codului comercial! bunurile imobile reprezentau principalul element patrimonial! avind o valoare mare relativ la bunurile mobile (accesorii ale imobilelor in cadrul masei patrimoniale)< s( a considerat ca! lasind operatiunile cu privire la imobile e/clusiv sub incidenta

reglementarilor civile! care reprezinta reglementari cu caracter de protectie si care instituie unele formalitati solemne necesare valabilitatii sau opozabilitatii transferului! se realizeaza o mai buna protectie a celor tentati de transfer si un avertisment asupra caracterului grav al acestuia< (ii) Codul comercial roman nu a preluat si te/tul art.# alin.. Codul comercial italian (conform caruia operatiunile speculative cu privire la imobile sunt comerciale)! ceea ce inseamna ca legiuitorul roman a dorit sa e/cluda de sub incidenta dreptului comercial operatiunile cu privire la imobile< (iii) art.. pct.# si 3 Ccom se refera numai la imobile< per a contrario! reglementarea comerciala nu are in vedere operatiunile imobiliare. +sadar! -cumpararea bunurilor imobile! dupa legislatia noastra! nu este act de comert! c1iar daca ar fi fost facuta cu intentia de revindere=inc1iriere* # si! in consecinta! -operatiunile imobiliare nu pot forma obiectul de activitate al unei societati comerciale! acestea fiind de domeniul societatilor civile*3. n opinia mea! legea nu e/clude nici e/pres! nici implicit! operatiunile imobiliare de sub incidenta reglementarii comerciale. 2e altfel! toate cele trei premise retinute de doctrina si jurisprudenta interbelice ca fiind determinante pentru natura esentialmente civila a operatiunilor imobiliare sunt false! astfel ca si concluzia este falsa! deoarece 4 (i) e/ista bunuri mobile care au o valoare mult mai mare decit imobilele (e/. 4 nave! aeronave)< protectia prin reglementarea civila poate fi necesara in ce(i priveste pe necomercianti! nu si in ce(i priveste pe comercianti! care sunt profesionisti ai riscului! cunoscind modul in care trebuie gestionat riscul< formalitatile solemne ce insotesc transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor se pastreaza! indiferent daca operatiunile respective sunt considerate civile sau comerciale! intrucit conditiile de forma si de fond necesare pentru valabilitatea unui act juridic de drept privat nu depind de aceasta calificare! caci dreptul comercial se completeaza cu dreptul civil acolo unde nu e/ista dispozitii e/prese derogatorii < intr(adevar! fie ca este calificata civila sau comerciala! o vinzare de terenuri este valabila doar daca este facuta in forma autentica! notariala! iar o vinzare de imobile (terenuri sau constructii) este opozabila tertilor doar daca s(au efectuat formalitatile de publicitate imobiliara< (ii) nepreluarea te/tului din codul italian poate sa insemne si ca intentia legiuitorului roman a fost alta 4 sa nu restringa incidenta reglementarilor comerciale numai la operatiunile speculative asupra imobilelor! ca in legislatia italiana sau cea franceza! ci sa o e/tinda asupra oricarei astfel de operatiuni efectuata cu intentia de revinzare sau reinc1iriere sau in cadrul comertului unui comerciant< (iii) interpretarea per a contrario este ambivalenta si poate genera incertitudini < acest argument de interpretare se intemeiaza pe legea logica a tertului e/clus ( tertio non datur)! respectiv! ca o problema! in datele sale esentiale! are doar doua solutii! o a treia fiind e/clusa< in acest caz! se poate pune intrebarea daca! intr(adevar! aceasta a treia solutie este e/clusa! respectiv 4 daca in codul comercial operatiunile imobiliare nu sunt calificate expres ca fiind comerciale! atunci ele nu pot fi calificate decit civile> 2ilema nu e/ista! intrucit art.? Ccom califica drept comerciale orice obligatiuni ale comerciantilor rezultate din e/ercitiul comertului lor! operatiunile imobiliare intrind! cel putin implicit! sub incidenta acestui te/t < pe de alta parte! concluzia rationamentului per

Codul comercial adnotat! @inisterul ;ustitiei! Aucuresti! #B?C! reeditat de Dditura 9ribuna! Craiova! #BB8 (in contiunare! C.com.adnotat)! p.3.! pct.#3. 3 bidem! p.3B.

a contrario poate fi dubla 4 fie e/cludere! fie permisiune < cind legea nu interzice e/pres o operatiune juridica! atunci inseamna ca o permite. ;urisprudenta de dupa #BB% si o mare parte din doctrina urmeaza nejustificat vec1ea solutie interbelica! desi conditiile economice si sociale! si implicit cadrul legal! s( au sc1imbat fundamental fata de perioada interbelica.. n realitate! operatiunile imobiliare! mai ales daca sunt efectuate de un comerciant! ale carei contracte si obligatii sunt prezumate ca fiind comerciale! sunt fapte de comert! daca au fost facute cu intentia de revinzare sau reinc1iriere! dupa aceleasi criterii avute in vedere de legiuitor in stabilirea comercialitatii vinzarii(cumpararii sau inc1irierii de bunuri mobile! deoarece nu poate e/ista nici o deosebire de regim juridic intre cele doua operatiuni speculative. n cazul in care s(ar cauta spiritul legii! justificarea faptului ca legiuitorul n(a preluat in #$$& solutia modelului sau italian ar putea fi aceea bazata pe logica distinctiei pe care o face codul civil in intreg cuprinsul sau intre bunuri mobile si bunuri imobile 4 bunurile mobile circula mai simplu si sunt accesorii ale bunurilor imobile! fapt pentru care transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile se realizeaza de obicei prin simpla traditiune! posesia acestora valorind titlu de proprietate! in timp ce transferul dreptului de proprietate sau al celui de folosinta asupra imobilelor necesita unele formalitati cerute uneori pentru valabilitatea actului (terenuri)! alteori doar pentru opozabilitatea acestuia fata de terti. Circulatia bunurilor mobile are nevoie de facilitati suplimentare in dreptul comercial (de genul reglementarilor referitoarea la vinzarile de marfuri din art.8B : &% Ccom! care! de altfel! nici nu ar putea fi aplicate imobilelor)! in timp ce! in ce priveste imobilele! aceste facilitati nu sunt obligatorii! deoarece pe primul plan trece nevoia protectiei proprietatii imobiliare! a avertizarii celui ce intentioneaza sa instraineze un imobil asupra seriozitatii demersului sau! astfel ca formalitatile ce insotesc circulatia imobilelor nu pot fi eliminate! c1iar daca te1nicile moderne! informatizate permit scurtarea la ma/im si securizarea acestor tranzactii. +pelind la criteriul subsidiar al accesorialitatii unui act juridic fata de comertul societatii (prezumtia de comercialitate! reglementata in art.? Ccom.)! solutia este aceeasi4 obligatiile rezultate din operatiunile imobiliare efectuate de un comerciant in e/ercitiul comertului sau sunt comerciale! atita vreme cit nu s(a facut dovada ca actul este esentialmente civil sau ca necomercialitatea rezulta dintr(o clauza e/presa a contractului respectiv. 2ealtfel! jurisprudenta este pe cale de a abandona vec1ea teza jurisprudentiala conform careia operatiunile imobiliare sunt esentialmente civile! interpretind just art.? Ccom. "a fel si leguitorul actual. Dste! spre e/emplu! de retinut ca! in codul fiscal! operatiunile de vinzare(cumparare! sc1imb sau inc1iriere asupra imobilelor sunt considerate operatiuni ta/abile cu ta/a pe valoare adaugata (tva)?. n conceptia actualului cod fiscal! orice operatiune juridica din care rezulta o plus(valoare este tratata fie ca operatiune ta/abila cu! fie ca operatiune scutita de ta/a pe valoarea adaugata. 2in aceasta perspectiva! nici nu mai prezinta importanta distinctia intre operatiunea imobiliara ca fapt de comert si operatiunea imobliara ca act juridic esentialmente civil!
.

0entru o critica timpurie a acestei conceptii! a se vedea . 2eleanu! in Natura juridica a contractului de locatiune incheiat intre doua societati comerciale, precum si a actiunilor ce deriva dintr-un asemenea contract! publicat in 2reptul nr.&=#BB?! p..B! care considera ca -revenirea benefica la legiuiri anterioareEFG nu trebuie sa insemne revenirea in epoca! abstractie facind de noua ambianta legislativa*. ? Hnele astfel de operatiuni sunt scutite de tva. 7pre e/emplu! vinzarea de constructii mai vec1i de . ani este scutita de tva.

caci tranzactiile sau alte operatiuni cu imobile sunt considerate! prin legea fiscala! afaceri! ta/abile ca oricare alta afacere. 6. n categoria faptelor de comert obiective trebuie incadrate si faptele uridice ale comerciantului! cel putin din perspectiva prezumtiei de comercialitate prevazuta de art. ? C.com. ntr(adevar! toate obligaiile comerciantului! indiferent de izvorul lor! au caracter comercial daca rezulta din e/ercitiul comertului acestuia 8. 2e altfel! codul nostru comercial! spre deosebire de codul comercial francez din #$%&! are in vedere faptele de comert! si nu actele de comert (in sens de fapte juridice facute cu intentia de a produce efecte juridice). Cum faptele juridice sunt producatoare de efecte juridice indiferent de vointa celui care le savirseste si cum comerciantul este in mijlocul unei infitinte retele de raporturi juridice! este greu de admis ca faptele sale juridice sunt de natura civila. n categoria faptelor juridice ale comerciantului se includ atit faptele juridice ilicite (concurenta neloiala! practicile anticoncurentiale sau monopoliste! contrafacerea obiectului unei inventii sau alte fapte de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala! infractiunile economice etc.)! cit si faptele juridice licite! de genul platii lucrului nedatorat! gestiunii de afaceri sau imbogatirii fara just temei. !. "ntreprinderea este o activitate organizat de o persoan (ntreprinztor) pe risc economic propriu! n scopul obinerii de profit. ntreprinderea este un organism economic structurat de ntreprinztor pe riscul su! risc ce const n combinarea celor . factori 4 capital! mijloace financiare i munc! de care ntreprinztorul dispune sau pe care i le procur de la alii. +ctele si faptele juridice sv'rite de ntreprinztor n e/erciiul ntreprinderii sale dau mpreun caracter de fapt de comer ntreprinderii. ntreprinderea d natere unui comple/ de acte i fapte juridice (acte juridice unilaterale! contracte! fapte juridice licite sau ilicite)! precum i operaiuni materiale care! separat! ar putea s nu prezinte caracter comercial! dar care prin organizarea lor de ctre ntreprinztor! pe riscul su economic! n ideea de a produce profit! conduc la calificarea acesteia drept fapt de comer. +cest ansambu de bunuri i persoane concur'nd la realizarea unei activti profitabile este! n primul r'nd! o realitate economic. ntreprinderea este un concept patrimonial de origine contabil. 2in punct de vedere juridic! ntreprinderea este uneori considerat ca fiind obiect al raportului juridic (e/4 v'nzarea unei ntreprinderi)! alteori ca un subiect de drept (e/4 creditorii ntreprinderii). 2in punctul de vedere al faptelor juridice i al operaiunilor desemnate! ntreprinderea se prezint sub forma unui comple/ de bunuri determinate (fondul de comer! imobilul afectat e/ploatrii comerciale! munca salariat)! a cror unitate este dat de scopul e/ploatrii : obinerea de profit : ceea ce nseamn c din punct de vedere juridic! calificarea corect este cea de activitate organizat i nu cea de subiect de drept. ntreprinderea nu este! deci! un subiect de drept! ci o activitate a uni subiect de drept.

+ se vedea si 7t. 2. Crpenaru! Drept comercial rom n! ediia a I(a! editura +ll! Aucureti! 3%%%! pag.88! conform caruia *vor fi comerciale nu numai obligaiile contractuale! ci i obligaiile deriv'nd din faptele licite! precum i cele rezultate din sv'rirea unor fapte ilicite*.

ntruc't ntreprinderea este n general destinat s sv'reasc fapte de comer! se consider totui c! n principiu! forma e/terioar de organizare (e/4 forma societar) este suficient pentru a releva o ntreprindere comercial. n dreptul modern se pune accentul pe caracterul economic! lucrativ al unei ntreprinderi! i nu neaprat pe caracterul comercial al acesteia. ntreprinderea este definit prin riscul economic pe care i(l asum ntreprinztorul atunci c'nd i organizeaz o activitate n ideea obinerii de profit. n prezena acestui risc asumat! distincia dintre ntreprinderea comercial i cea civil! ca form de organizare a unei ntreprinderi! nu mai prezint relevan. 2ac un comple/ de operaiuni! c1iar civile! relev un risc asumat n ideea de a obine profit! atunci ne aflm n ipoteza unei ntreprinderi care! in sine! este un fapt de comert. n concepia C.com rom'n (art..) nu se face distincia ntre ntreprinderea civil i cea comercial : ambele feluri de ntreprindere sunt considerate fapte de comer. +sadar! nu putem vorbi despre ntreprindere comercial sau civil! ci despre ntreprindere ca fapt de comer. n legislaia noastra se face deseori referire la ntreprindere ca subiect de drept. Conceptul! gresit! de altfel! i are fundamentele n vec1ea legislaie comunist a contractelor economice i n tendinele greite ale legislaiei franceze actuale de a personifica intreprinderea. ntreprinderea nu este un subiect de drept! ci o activitate a unui subiect de drept. n cazul intreprinderii organizata in forma societara! calitatea de subiect de drept aparine societii comerciale! care poate organiza una sau mai multe ntreprinderi. 2aca intreprinderea poate fi organizata atit de persoane fizice! individual sau in asociatii familiale (in acest caz vorbim de intreprinderi individuale sau familiale)! cit si de institutii publice (in acest caz vorbim de intreprinderi publice! de genul regiilor autonome! al scolilor! al facultatilor! al spitalelor etc)! precum si de societati comerciale sau c1iar de societati civile cu personalitate juridica (intreprinderi societare)! trebuie stiut ca! din punct de vedere cantitativ si valoric! ponderea intreprinderilor este data de cele societare. #. ntreprinderea este o realitate economica tangibila! care poate fi uneori desprinsa :nu numai teoretic : de titularul sau. 7pre e/emplu! daca titularul intreprinderii are dificultati economice! intreprinderea poate fi cedata unui tert! care va deveni titularul intreprinderii! dar care nu va prelua si datoriile fostului titular. Cesiunea intreprinderii este frecvent intilnita in procedurile de insolventa! dar ea poate fi imaginata si in afara acestei proceduri! ca modalitate de evitare a insolventei. Ca realitate economica! intreprinderea nu este numai obiectul interesului titularului sau (in cazul intreprinderii societare! asociatii sau actionarii)! ci si al celorlalte persoane ale caror interese sau subzistenta depind! intr(o masura mai mica sau mai mare! de supravietuirea intreprinderii. +stfel! intreprinderea este o sursa de locuri de munca! o sursa de venituri pentru bugetul de stat sau pentru bugetele autoritatilor publice locale! un client pentru furnizorii de utilitati! un client pentru diversi fabricanti! producatori sau prestatori de servicii! un client pentru banci etc. ntreprinderea este in centrul unei retele cvasi(infinite de raporturi juridice si de interese economice! sociale si c1iar politice. 2isparitia unei intreprinderi ar insemna pierderea locurilor de munca! cresterea ratei somajului! pierderea unui client etc.! astfel! ca salariatii! statul! comunitatile locale! bancile si c1iar creditorii c1irografari (denumiti -sta5e1olders* in teoria guvernarii corporatiste) sunt interesati in supravietuirea intreprinderii! iar aceste interese trebuie protejate! uneori c1iar in contra

intereselor titularului intreprinderii sau ale actionarilor acestuia. 2in perspectiva economica si sociala! intreprinderea transcende titularului sau! care ramine! totusi! din perspectiva juridica! titularul intreprinderii si! in esenta! persoana care trebuie sa suporte riscul economic al intreprinderii sale. 0rocedurile de insolventa au in centrul lor debitorul! acel subiect care! asumindu( si riscul unei afaceri! a esuat. ncepind cu anul 3%%.! la nivelul Hniunii Duropene se vorbeste din ce in ce mai mult de intreprinderea debitorului! care merita salvata! intrucit de ea depind o suma cvasi infinita de persoane cu care debitorul se afla in relatii de afaceri sau in alte raporturi juridice (salariatii! statul! comunitatea locala! bancile! creditorii). "a fel! se vorbeste din ce in ce mai mult de asa numitul -faliment scuzabil* al intrerpinzatorilor nefericiti! victime ale conjuncturilor nefavorabile sau ale propriei incompentente si se -propavaduieste* reinsertia acestora in mediul de afaceri. 7copul traditional si! in trecut! primordial al procedurilor de faliment! adica protectia creditorului in relatiile de afaceri! a trecut treptat in umbra! in zona subsidiarului! primordiala fiind incercarea de salvare a debitorului. 7unt legislatii! cum este cea franceza! care isi propun in mod direct si fatis salvgardarea intreprinderii debitorului! dincolo de orice considerente de ordin economic centrate pe creditor. +lte legislatii! cum este cea germana! fac din reorganizare (salvarea intreprinderii) o prioritate in practica! din moment ce! c1iar daca reorganizarea este o simpla modalitate a procedurii insolventei in legea germana! ea este prezenta in peste $8J din cazuri si are o rata de -succes* de aproape C%J. Cvasi( totalitatea legislatiilor europene! precum si cea americana! impun fie continuarea unor contracte! fie incetarea altora! indiferent de culpa debitorului. 7unt unii creditori din aceste contracte care! desi nu sunt platiti la scadenta! lor li se impune sa continue sa furnizeze sau sa presteze debitorului! pentru singurul scop al continuarii intreprinderii debitorului! un debitor care! nota bene! nu si(a platit datoriile si! deci! este in culpa. nvers! creditorii care si(au respectat obligatiile si care! intr(o masura ami mica sau mai mare! se bazau pe continuitatea unui contract cu debitorul! isi pot vedea neutralizate sansele prin actul de vointa al unui tert! administratorul judiciar sau lic1idatorului care! in interesul sporirii averii debitorului! decide sa inceteze contractul respective. 2ar cei sacrificati in favoarea acestor -succese* sunt! in definitiv! creditorii! intrucit lor li se amputeaza creantele! lor li se impun suspendari ale e/ecutarilor silite si alte restrictii ale drepturilor lor obsinuite si tot ei sunt cei care trebuie sa suporte efectul e/tinctiv al creantei lor pentru disparitia personalitatii juridice a debitorului sau pentru descarcarea lui de datorii. Dste usor de vazut similitudinea intre conceptia noului a!cuis comunitar in domeniul insolventei si antica : dar atemporala : parabola a fiului risipitor. +vem un debitor care isi asuma riscul de a fi independent! dar care isi ruineaza averea in urma unor aventuri care l(au dus in insolventa si care poate fi asimilat fiului risipitor< o lege care ii permite debitorului sa ia din averea celorlati atit cit ii trebuie pentru a(si pune in practica ideile aventuroase! lege care poate fi asemuita tatalui< increderea celorlalti ca debitorul are fler si ca isi va plati datoriile! care poate fi asemuita cu credinta! putin naiva! a tatalui ca fiul sau se va descurca sau! in caz contrar! se va intoarce la origini ca sa isi reia viata de la zero< ruina proprie a debitorului determinata de un mediu economic neprietenos sau indusa de propria incompetenta! caderea implacabila! recunoasterea greselii (conditie a acordarii beneficiului salvgardarii sau al scuzabilitatii)! solidaritatea creditorilor fata de pierderile provocate de debitor (jumatatea de avere incredintata de tata fiului sau risipitor)! minia creditorilor fata de comsumarea averii debitorului si a unei parti din

&

averea lor! raspunsul misterios si bizar al legii la aceasta minie si la inevitabila iritare insotitoare! iertarea de catre lege a unui debitor scuzabil si! in fine! reinsertia acestuia in familia afacerilor! cu sau fara acordul creditorilor. +proape tot tabloul este complet. Dste evident ca un debitor vinovat nu are ce sa caute in acest tablou! intrucit legea impune o rapida eliminare a sa din mediul economic si de afaceri pe care l(a contaminat. 2ar personal m(am pus de multe ori in postura creditorilor confruntati cu realitatea frustranta a sustinerii! inclusiv cu banii lor! a unui debitor care a esuat in afacerea sa si care pretinde ajutor! iar legea ii confera c1iar mijloace de a(i constringe pe creditori la acest ajutor. 7i am incercat sa vad lucrurile din aceasta perspectiva! a creditorilor participanti involuntari la un act de salvare impus de o ratiune greu de inteles din perspectiva sentimentului de dreptate. +m sesizat din aceasta postura ca acesti creditori! care nu sunt altceva decit fiul ne(risipitor! care isi platesc datoriile proprii la timp! fara a cauza tulburare celorlalti parteneri contractuali si care! totusi! din caz fortuit sau din vina debitorului! isi vad averea ciuntita (asa cum averea tatalui este injumatatita in povestea fiului risipitor)! pot fi nu numai frustrati ca nu au parte de sarbatoare dinspre tatal! ci c1iar loviti ei insisi de faliment! concedieri! divorturi! sinucideri! pe scurt! mari tulburari la nivel social! economic si c1iar personal care nu se justifica defel fata de asa(zisul imperativ al salvarii unei singure oi dintr(o suta. n acest domeniu! al intreprinderii privita ca realitate economica! se verifica cel mai bine afirmatia ca una este legea si ratiunea ei! altele sunt regulile! pe care le respecti sau nu! si alta este realitatea. $. Faptele de comert cone%e (accesorii) sunt actele juridice! faptele juridice sau operaiunile care capt caracter comercial datorit str'nsei legturi pe care o au cu acte sau operaiuni considerate de lege fapte de comer. Dste vorba de acte sau operaiuni care prin natura lor nu sunt comerciale! dar care devin comerciale datorit legturii lor cu acte jurdice sau operaiuni pe care legea le calific fapte de comer. D/. 4 garantia reala mobiliara! ipoteca! asigurarile pentru fapte de comert. 1&. Fapte de comer subiective sunt obligatiile care rezulta din comertul unui comerciant. +rt. ? C.com instituie o prezumie de comercialitate pentru toate obligaiile comerciantului care rezulta din e/ercitiul comertului sau. +ceste obligatii au caracter comercial indiferent de izvorul lor. +sadar! este vorba de 4 (i) obligaii contractuale sau care rezulta din acte juridice unilaterale ale comerciantului< (ii) obligaii deriv'nd din sv'rirea unor fapte juridice licite< (iii) obligaii rezult'nd din sv'rirea unor fapte juridice ilicite (e/. 4 concurenta ilicita! contrafacerea unei marci sau a unei inventii! incalcarea dreptului de proprietate intelectuala! contraventii! infractiuni de rezultat etc.). 0rezumia de comercialitate poate fi rsturnat doar n condiiile art.? C.com! adica prin dovedirea caracterului civil al obligaiei sau a caracterului necomercial al acesteia! care rezult c1iar din actul sv'rit de comerciant. +sadar! prezumtia de comercialitate este o prezumie sui-generis=mi/t! si nu o prezumtie iuris tantum! intrucit legea permite s se fac dovada c operaiunea este strin comertului comerciantului! datorit naturii ei sau a scopului pe care l urmrete. D/cepiile de la prezumtia de comercialitate sunt! deci! obligatiile de natura civila si obligatiile a caror ne(comercialitate rezulta din insusi actul savirsit de comerciant. "egea nu precizeaz ce se nelege prin acte civile prin natura lor. ntr(o asemenea situatie! vor fi avute n vedere actele de drept privat care pin structura i funcia

lor esenial nu se pot referi la activitatea comercial i care rm'n civile! indiferent de persoana care le sv'rete. +ctele de drept civil propriu(zise (e/4 testamentul! acceptarea=renunarea la motenire) si actele juridice de dreptul familiei (recunoaterea unui copil din afara cstoriei! adopia) intra! fara nici un dubiu! in aceasta categorie. 2ar actele juridice cu titlu gratuit nu intra eo ipso in aceasta categorie. Hnele acte cu titlu gratuit! de genul sposorizarii sau mecenatului pot avea caracter comercial! daca sunt facute in vederea promovarii afacerii comerciantului. Kecomercialitatea obligatiei poate rezulta din nsui actul sv'rit de comerciant! caci acesta poate! prin propria voin! s imprime actului un caracter necomercial. 7pre e/emplu! comerciantul cumpr bunuri necesare uzului sau personal sau al familiei sale ori mprumut o sum de bani destinat unui scop strin comerului. 2aca necomercialitatea nu rezulte din nsui actul sv'rit de comerciant! ci din alte acte sau operatiuni adiacenta! prezumtia comercialitate se mentine. 11. 'ctele comerciale unilaterale sau mi%te rezulta din conceptia codului nostru comercial care a acceptat ca legea comerciala eeste destinata nu numai comerciantilor! ci si ne(comerciantilor care! fie ca intra in relatii juridice cu comerciantii (cum fac! srpe e/emplu! consumatorii)! fie ca intra in relatii juridice cu alti ne(comerciantii! pot sa se afle in situatia de a savirsi acte de comert! c1iar daca! in ce(i priveste! actul in sine nu ar avea caracter comercial. 2efinitia actului juridic unilaterla sau mi/t este tot atit de greu de inteles ca si definitia de mai sus. +stfel! 8C C.com considera ca! daca un act juridic este comercial numai in ceea ce priveste una dintre partile acestui act! atunci actul juridic respectiv este spus legii comerciale! cu e/ceptia dispozitiilor relative la persoana insasi a comerciantului. "egea prevede c anumite acte au caracter comercial numai pentru una dintre pri. +stfel! art.8 C.com dispune ca v'nzarea de produse agricole unui comerciant este un act de comer pentru comerciant i un act civil pentru agricultor si! imn cazul in care comerciantul cumpara marfuri pentru uzul sau ori al familiei sale! actul nnu este comercial in ce(l priveste! dar este! fara indoial! comercial in ce(l priveste pe comerciantul care i(a vindut marfa. +rt.C C.com! la rindul sau! dipsune ca asigurrile de lucruri sau de stabilimente care nu sunt obiectul comerului i asigurrile asupra vieii sunt fapte de comer numai pentru asigurtor. Contul curent! cambia! biletul la ordin i cecul nu sunt considerate fapte de comer pentru necomerciani! cu e/cepia cazului n care au o cauz comercial. ,egimul juridic al faptelor de comer unilaterale sau mi/te este stabilit de art. 8C C.com. ceea ce este esential de retinut este ca faptele unilaterale sau mi/te nu constituie o categorie aparte de fapte de comer. Dle pot fi fapte de comert obiective sau subiective pentru partea fa de care raportul este comercial! acest lucru fiind indiferent pentru partea pentru care raportul este civil. 2ac un act este comercial numai pentru una dintre pri! toi contractanii sunt supui legii comerciale. +sadar! faptele de comer unilaterale=mi/te sunt guvernate de legea comercial pentru ambele pri! c1iar dac pentru una dintre ele actul juridic are caracter civil C. 9otusi! art. 8C C.com stabileste doua categorii de excepii de la aplicarea legii comerciale! respectiv 4 (i) dispoziiile legii
C

n dreptul francez! n msura n care este posibil! se aplic regulile civile celui fa de care actul este civil i regulile comerciale celui fa de care actul este comercial (astfel se rezolv problemele legate de competena de soluionare a litigiilor! a probaiunii i a modalitilor de e/ecutare).

comerciale privind persoana comercianilor< legea reglementeaz numai raportul juridic! fr a avea vreo consecin asupra statutului juridic al prii pentru care actul juridic nu este un act de comer< necomerciantului nu i sunt aplicabile dispoziiile legii comerciale referitoare la persoana comerciantului (obligatiile profesionale ale comerciantilor! aplicabilitatea legii insolventei etc)< (ii) dispoziiile pe care nsi legea comercial le e/clude de la aplicare< e/4 conform art.?3 alin (.) C.com! prezumia de solidaritate nu se aplic la necomerciani pentru operaiuni care! nc't i privete! nu sunt fapte de comer. 12. n mod traditional! v'nzarea produselor solului de ctre proprietar sau cultivator este considerata o operatiune civil prin determinarea legii. '(ricultura este! in mod traditional! e/clusa de la aplicabilitatea dreptului comercial. ntr(adevar! conform art. 8 C.com! nu se poate considera ca fapt de comer v'nzarea productelor de ctre proprietarul sau cultivatorul le are pe pm'ntul su! sau cel cultivat de d'nsul. n doctrina se considera ca v'nzarea are caracter civil i dac obiectul su este format din derivatele produselor agricole! rezultate din transformarea acestora (fin! br'nz! unt! vin). n jurisprudena! noiunea de agricultur are o accepiune larg4 1orticultura! silvicultura! creterea vitelor etc. Cu toate acestea! legea permite e/istenta unor societati comerciale agricole si! in plus! supune si societatile agricole (civile sau comerciale) procedurii insolventei. n opinia mea! intreprinderea agrar are caracter comercial! tocmai pentru ca este o ntreprindere. 2e altfel! daca intreprinderea este organizata in forma unei societati agricole cu personalitate juridica sau in forma unei societati comerciale agricole! acestea sunt spuse procedurii insolventei! ca orice persoana juridica ce desfasoara activitati organiuzate sub form de ntreprindere.

#%