Modificarea Raportului de Serviciu
al Funcionarilor Publici
Lazin Daliborca-Duia
Haru Lmia-Marica
Administraie Public An II
Cuprins:
[Link] serviciului [Link] public i funcionarul public
2. Raportul de serviciu
3. Modificarea raportului de serviciu
NOIUNEA SEVICIULUI PUBLIC
FUNCIA PUBLIC I FUNCIONARUL PUBLIC
Statul, judeul i comuna au luat fiin pentru a asigura membrilor
societii, aprarea teritoriului, a vieii i bunurilor persoanelor fizice care
alctuiesc populaia acestora, precum i pentru satisfacerea necesitilor de
instruire, cultur i sntate a populaiei i asigurarea fondurilor necesare bunei
funcionri a organelor statului, judeului i comunei i a instituiilor publice de
invtmnt, cultur, sntate etc.1
Pentru realizarea acestor sarcini, statul, judeul i comuna infiineaz o serie
intreag de organisme care au obligaia de a le infptui in practic, in favoarea i
pentru intreaga populaie a statului i a subdiviziunilor sale administrative
teritoriale. Organismele create de stat, jude i comun pentru a realiza aceste
sarcini se numesc serviciile publice.2
Faa de diversitatea atribuiilor statului modern, acesta infiineaz o multitudine
de servicii publice, fiecare infptuind o anumit atribuie, sau numai o latur a
acesteia, a statului. Astfel, pentru adoptarea unor norme juridice general
obligatorii, care s regelmenteze, in mod uniform, la nivelul intregii ri,
raporturile sociale ce apar intre membrii societaii, statul a infiinat servicul
public pentru legiferare, alctuit, in ara noastra, din dou Camere Camera
Deputailor i Senatul.
Tot astfel, pentru a soluiona, cu putere de adevar legal, conflictele
juridice ce apar intre membrii societii, precum i pentru a pedepsi pe cei ce
incalc legea, statul a infiinat serviciul public judiciar, format din sistemul
instanelor judectoreti-judectorii, tribunale judeene i al municipiului
Bucureti, Curii de Apel, Inalta Curte de Casaie i Justiie. In sfrsit, pentru a
realiza atribuiile statului in domeniul executrii legilor i a hotrrilor
judecatoreti, precum i pentru asigurarea ordinii publice in stat, paza granielor
trii i securitatea statului, satisfacerea intereselor de instruire, cultura i sntate
ale populaiei i asigurarea condiiilor material de viat, statul a creat i creeaz,
1 Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrative roman, Ed. All Beck, 1996.
2 Idem
3
inca o diversitate de organisme administrative care infaptuiesc sarcinile puterii
executive. Aceste organisme administrative infiinate de stat, jude si comun, se
numesc servicii publice administrative.3
Mijloacele prin care se realizeaz administraia public sunt resursele
umane, cele materiale i financiare , precum i competenta. Resursele umane
reprezentate de persone fizice organizate intr-o instituie sunt prghiile prin care
acioneaz administraiile publice sau particulare. Funcia este un element
esenial ce exprima felul activitii la prestarea creia persoana s-a obligat prin
raportul juridic de drept public sau privat.4
Funcia public este alcatuit din competene stabilite de lege cuprinznd
atribuiile necesare satisfacerii intereselor generale i scopurilor de interes
public pentru care a fost creat, neputndu-se admite ca ea sa fie utilizat in
scopuri personale.
Potrivit Legii nr.188/1999 (r 2) privind statutul funcionarilor publici funcia
public reprezint ansamblul atribuiillor i responsabilitilor stabilite in
temeiul legii, in scopul realizrii prerogativelor de putere public de catre
administraia public central, administraia public local i autoritaile
administrative autonome. Textul legii defineste funcionarul public ca fiind
persoana numit, in condiiile legii, intr-o funcie public5.
Conceptul de funcie public este n strns corelaie cu noiunile de
putere public, autoritate public sau organ public, serviciu public i interes
public. Orice societate organizat n stat se bazeaz pe prerogativele puterii
publice, n vederea satisfacerii intereselor generale, publice ale societii.n
consecin organizarea statal reflect necesitile ce trebuie satisfcute ncadrul
sistemului social iar valorile pe care le realizeaz autoritatea statal sunt
valori politice, stabilite potrivit specificului organizrii societii. Aceste valori
privesc satisfacerea trebuinelor de interes general, ntr-un regim de putere
public, pe baza prerogativelor constituionale care fac s prevaleze interesul
public fa de cel [Link] publice, indiferent de natura sau forma de
3 Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrative roman, Ed. All Beck, 1996
4 Ivan Stelian, Fonder Ion, Drept Administrativ, Ed. Fundatiei Andrei Saguna, Constanta 2004.
5 Legea nr.188/1999 (r 2) privind statutul functionarilor publici.
4
organizare, realizeaz activiti proprii potrivit competenei lor stabilit prin
lege.
Competena unui serviciu public este strns legat de funcia ndeplinit
n cadrul organizrii [Link] cu diversificarea funciilor statului modern
apare necesitatea nfiinrii de noi servicii publice. Prin activitatea de legiferare
Parlamentul reglementeaz n mod uniform relaiile sociale dintre membrii
societii. Serviciul public judiciar alctuit din sistemul instanelor judectoreti
soluioneaz litigiile care apar ntremembrii societii i aplic sanciunile legale
celor care ncalc [Link] satisfacerea intereselor generale de aprare a
ordinii publice i asecuritii statului, de asigurare a trebuinelor de instruire,
cultur i sntate a populaiei precum i pentru asigurarea condiiilor materiale
de via ale cetenilor aufost create i organizate serviciile publice
administrative care i desfoar activitatea,ntr-un regim de putere public,
pentru organizarea executrii i executarea n concreta legilor.
Fiecare autoritate public sau serviciu public realizeaz n domeniul lor
de activitate, atributele de putere ale statului prin personalul repartizat pe
diferite structuri, compartimente funcionale, pe criterii profesionale, pe linii
ierarhice i pefuncii. Prin urmare corespunztor funciilor fundamentale ale
statului,funcia public statal se realizeaz pe categorii de funcii publice, ntre
care exist att asemnri, ct i deosebiri. Bunoar toate categoriile de funcii
publice se bazeaz pe prerogativelede putere public i se deosebesc prin
specificul activitilor pe care le [Link] dispoziiilor
constituionale, n exercitarea mandatului lor, deputaii i senatorii sunt n
serviciul poporului iar statutul funcionarilor publici se stabilete prin lege
organic. Legea privind statutul funcionarilor publici6 se aplic
tuturor funcionarilor publici inclusiv celor care au statute proprii, aprobate prin
legi speciale,n msura n care acestea nu dispun altfel, reprezentnd dreptul
comun n aceast materie.
6 Legea 188/1999, Publicat n Monitorul Oficial Partea I, nr.600 din 8 decembrie 1999, modificat
prin Legea 161/2003,Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr.279 din 21 aprilie 2003
5
Raportul de serviciu
Raportul de serviciu este acea relaie juridic intersubiectiv care
consfinete intrarea unei persoane fizice n serviciul unei autoriti
[Link] de serviciu poate fi de drept, n cazul n care se constituie
printr-un act administrativ unilateral al autoritii publice i de fapt,n lipsa unui
act formal de nvestire n funcie.
Raportul de serviciu de drept poate fi voluntar sau impus ,n funcie de
necesitatea consensului [Link] de serviciu impuse sunt strict
delimitate de lege. Potrivit art. 42 din Constituie munca forat este interzis.
Nu constituie ns munc forat:
a)serviciul cu caracter militar sau activitile desfurate n locul acestuia
de cei care, potrivit legii, nu presteaz serviciul militar obligatoriu din motive
religioase;
b) munca unei persoane condamnate, prestat n condiii normale, n
perioada de detenie sau delibertate condiionat;
c) prestaiile impuse n situaia creat de calamiti ori de alt pericol,
precum i cele care fac parte din obligaiile civile normale stabilite de lege.
Raportul de serviciu (de drept) voluntar poate fi: de
carier (funcionresc),cnd se concretizeaz ntr-o relaie juridic ntre o
autoritate public i o persoan fizic i onorific, dac decurge dintr-o relaie
juridic pe o perioad determinat, fr a se acorda salariu sau alt retribuire
celui atras la realizarea unui serviciu public datorit naltei sale competene i
prestigiului profesional de care se bucur.
Elementele componente ale raportului de serviciu sunt: subiectele,
obiectul i coninutul [Link] raportului de serviciu sunt
autoritatea administrativ, ca subiect supraordonat i persoana [Link]
acestui raport este constituit din prestarea activitilor care duc n mod direct la
6
realizarea sarcinilor [Link] raportului de serviciu l reprezint
ansamblul drepturilor i ndatoririlor reciproce.
Cele mai importante caracteristici ale raportului de serviciu sunt
evideniate de faptul c el se prezint ca un:
-raport de drept public,avnd n vedere caracterul public al subiectului
supraordonat i scopul public;
- raport voluntar ntruct att pentru constituire ct i pentru continuarea
acestuia este necesar nu numai voina administraiei publice ci i cea a celui
nvestit n funcie;
-raport strict personal deoarece capacitatea intelectual i tehnic cerut
pentru fiecare sarcin i ncrederea pe care instituia trebuie s o aib n
persoana creia i ncredineaz propriile interese, necesit ca raportul s fie
constituit intuituu persoane;
-raport juridic bilateral comportnd drepturi i obligaii reciproce;
- raport de subordonare ierarhic, adic subordonarea ierarhic i
disciplina disting de fapt funcia i obligaia profesional.
Raportul de serviciu avnd trsturi caracteristice se deosebete de
raportul de munc ncheiat n condiiile legislaiei muncii. Bunoar raportul de
serviciu i arei zvorul n actul unilateral de numire n funcie, fiind supus
regimului juridic de drept public, pe cnd salariatul i desfoar activitatea pe
baza contractului individual demunc, ncheiat potrivit dreptului
[Link] de munc are caracter bilateral cuprinznd drepturile i
obligaiile prilor care se afl pe o poziie de egalitate juridic, pe cnd raportul
de serviciu conine drepturile i obligaiile prilor stabilite pe cale unilateral
conform normelor [Link] de serviciu se ncheie ntotdeauna ntre o
autoritate sau instituie public i o persoan fizic, pe cnd raportul de munc
poate fi ncheiat i ntre dou persoane [Link] privind raportul de
serviciu se soluioneaz de instanele de contencios administrativ, n timp ce
astfel de litigii care vizeaz raportul de munc intr ncompetena instanelor
civile specializate.
In consecin raportul de serviciu a l funcionarului public, nu se
identific cu raportul de munc al salariailor, chiar dac aceste raporturi au i
trsturi comune.
MODIFICAREA RAPORTULUI DE SERVICIU
Raportul de serviciu care ia natere intre autoritile sau instituiile publice i
funcionarii publici,in baza actului de numire in funcie,are urmatoarele
elemente eseniale :funcia,salariul i locul de munc7.
Modificarea raporturilor de serviciu se face dupa principiile care guverneaz
aceste raporturi. Aceste principii decurg din natura juridic administrativ a
raporturilor dintre functionarul public i serviciul public.
Recrutarea in vederea intrarii in corpul funcionarilor publici se face prin
concurs, in limita funciilor publice vacante rezervate in acest scop prin planul
de ocupare a funciilor publice. Mobilitatea in cadrul corpului funcionarilor
publici se realizeaz prin modificarea raporturilor de serviciu, astfel: pentru
eficientizarea activitii autoritilor i instituiilor publice, in interes public, in
interesul funcionarului public- pentru dezvoltarea carierei in funcia public.
Modificarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici de
execute i funcionarilor publici de conducere are loc prin:
a) delegare;
b) detaare;
c) transfer;
d) mutarea in cadrul altui compartiment sau altei structuri fra personalitate
juridic a autoritii sau instituiei publice;
e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcii publice de conducere.
7 Anton Trailescu,Drept administrativ,Editia a4-a,Ed. [Link],Bucuresti 2010
8
DELEGAREA
Delegarea se dispune in interesul autoritii sau instituiei publice in care
este incadrat funcionarul public, pe o perioad de cel mult 60 de zile
calendaristice intr-un an. Delegarea pe o perioad mai mare de 60 de zile
calendaristice in cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul
scris al funcionarului public. Pe timpul delegrii funcionarul public ii
pastreaz functa public i salariul, iar autoritatea sau instituia public care il
deleag este obligat s suporte costul integral al transportului, cazrii i al
indemnizaiei de delegare.
Funcionarul public poate refuza delegarea dac se afl in una dintre
urmatoarele situaii8:
a) graviditate;
b) ii creste singur copilul minor;
c) starea sntaii, dovedit cu certificat medical, face contraindicat
delegarea.
Delegarea, ca modalitate de modificare a raporturilor de serviciu, nu trebuie
confundat cu delegarea de atribuii. De foarte multe ori eful superior al
autoritii deleag, adic trece toate - atunci cnd lipsete o anumit perioad,
pentru c, n alte condiii, el nu mai este funcionar public, care ocup o funcie
de conducere - sau o parte din atribuiile sale unui inferior ierarhic, care le va
ndeplini pe viitor. Pentru ca o asemenea delegaie s fie productoare de toate
efectele ei juridice, susine n continuare distinsul profesor, trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii:
8 Art.88 alin.(2) din Legea 188/1999
9
- s fie vorba de delegaia atribuiilor unui superior ctre un inferior din aceeai
ierarhie, delegaie neputndu-se da unor funcionari din alte servicii dect n
cazuri cu totul excepionale i prevzute de lege;
- delegaia s fie permis de lege, neputndu-se da delegaii acolo unde legea
oprete sau chiar tace.
Funcionarul delegat va lucra, n afara competenei sale proprii, cu puteri
delegate. n aceast calitate, el nu-i poate excede delegaiunea, pentru c altfel
tot ceea ce ar face n plus va trebui considerat ca fiind fcut fr competen i
cu exces de putere.
DETAAREA
Detaarea se dispune in interesul autoritii sau instituiei publice in care
urmeaz s ii desfasoare activitatea funcionarul public, pentru o perioad de
cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic un funcionar public poate fi
detaat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
Detaarea se poate dispune dac pregtirea profesional a funcionarului
public corespunde atribuiilor i responsabiltilor funciei publice, cu
respectarea categoriei, clasei i gradului profesional al funcionarului public.
Detaarea se poate dispune i pe o functie public de conducere, prin
promovarea temporar dac funcionarul public indeplinete condiiile de studii
i vechime in specialitatea studiilor i dac nu exist in cadrul autoritii sau
instituiei publice funcionari publici care s exercite cu caracter temporar
funcia public.
In acest caz, detaarea se dispune de ctre persoana care are competena
numirii in funcia public, pe o perioad de maximum 6 luni intr-un an
calendaristic, astfel:
a) cu avizul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici, pentru funciile din
cadrul autoritilor i instituiilor publice din administraia public central;
10
b) cu obligaia intiintrii inainte cu cel putin 10 zile a Ageniei Naionale a
Funcionarilor Publici, pentru funciile publice din cadrul autoritilor i
instituiilor publice din administraia public locala.
In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata ca nu sunt
indeplinite conditiile legale privind exercitarea cu caracter temporar a unei
functii publice de conducere, dispune neefectuarea masurii sau, dupa caz,
incetarea acesteia.
Perioada detaarii poate fi prelungit cu maximum 3 luni, cu avizul
Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici, dac autoritatea sau instituia
public a organizat concurs de recrutare sau promovare i funcia public nu a
fost ocupat, in condiiile legii.
Funcionarul public poate fi detaat pe o funcie public inferioar,
numai cu acordul sau scris.
Funcionarul public poate refuza detaarea dac se afl in una dintre
urmatoarele situaii:
a) graviditate;
b) ii creste singur copilul minor;
c) starea sntii, dovedit cu certificat medical, face contraindicat detasarea;
d) detaarea se face intr-o localitate in care nu i se asigur condiii
corespunztoare de cazare;
e) este singurul intreinator de familie;
f) motive familiale temeinice justifi refuzul de a da curs detarii.
Pe perioada detarii funcionarul public ii pstreaz funcia public i
salariul. Dac salariul corespunzator funciei publice pe care este detaat este
mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detarii in alt localitate
acesta are urmatoarele drepturi9 :autoritatea sau instituia public beneficiar
este obligat sa-i suporte costul integral al transportului, dus i intors, cel puin
o dat pe lun, al cazrii i al indemnizaiei de detaare.
9 [Link].(4) teza finala din Legea nr.188/1999
11
TRANSFERUL
Transferul poate avea loc dupa cum urmeaz:
a) in interesul serviciului;
a) la cererea funcionarului public.
Transferul se poate face intr-o funcie public pentru care sunt indeplinite
condiiile specifice prevzute in fia postului.
[Link] in interesul servicului se poate face numai cu acordul
scris al functionarului public transferat10. In cazul transferului in interesul
serviciului in alt localitate, funcionarul public transferat are dreptul11 la o
indemnizaie egal cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna
anterioar celei in care se transfer, la acoperirea tuturor cheltuielilor de
transport i la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suport de
autoritatea sau instituia public la care se face transferul, in termen de cel mult
15 zile de la data aprobrii transferului.
Transferul in interesul serviciului se face intr-o funcie public de aceeai
categorie, clasa i grad profesional cu funcia public deinut de funcionarul
public sau intr-o funcie public de nivel inferior.
[Link] la cerere se face intr-o funcie public de aceeai
categorie, clasa i grad profesional sau intr-o funcie public de nivel inferior, in
urma aprobrii cererii de transfer a funcionarului public de catre conducatorul
10 Art.90,alin(3). Din Legea nr.188/199
11 Ibidem
12
autoritii sau instituiei publice la care se solicit transferul. In acest caz,
transferul poate avea loc numai intre autoriti sau instituii publice din
administraia public central, intre autoriti administrative autonome ori, dup
caz, intre autoriti sau instituii publice din administraia public local.
In cazul funcionarilor publici de conducere transferul se poate realiza pe
funcii publice de conducere ale cror atribuii sunt similare cu atribuiile
funciei publice de pe care se efectueaz transferul.
Autoritaile sau instituiile publice au obligaia de a asigura publicitatea
funciilor publice vacante care pot fi ocupate prin transfer la cerere. In situaia in
care doi sau mai multi funcionari publici solicit ocuparea unei funcii publice
vacante prin transfer la cerere, selecia se face pe baza de interviu.
MUTAREA
Mutarea in cadrul altui compartiment al autoritii sau instituiei publice
poate fi definitiv sau temporar. Mutarea definitiv in cadrul altui
compartiment poate avea loc in urmatoarele situaii:
a) cnd se dispune de catre conducatorul autoritii sau instituiei publice in
care ii desfoar activitatea funcionarul public, pe o funcie public vacant
de aceeasi categorie, clas i grad profesional sau cu repartizarea postului
corespunztor funciei publice deinute, cu respectarea pregtirii profesionale a
funcionarului public i a salariului acestuia. In acest caz este necesar acordul
scris al funcionarului public;
b) la solicitarea justificat a funcionarului public, cu aprobarea
conductorului autoritii sau instituiei publice, pe o functie public de aceeai
categorie, clas i grad profesional, cu respectarea pregtirii profesionale a
funcionarului public;
c) in alte situaii prevzute de dispoziiile legale.
13
Mutarea temporar in cadrul altui compartiment se dispune motivat, in interesul
autoritii sau instituiei publice, de ctre conducatorul autoritii sau instituiei
publice, pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an, cu respectarea pregtirii
profesionale i a salariului pe care il are funcionarul public.
Mutarea temporar sau definitiv in cadrul altui compartiment poate fi
solicitat de funcionarul public in cazul in care starea sanataii, dovedit cu
certificat medical, nu ii mai permite desfurarea activitaii in acel
compartiment. Mutarea se poate face pe o funcie public corespunzatoare, dac
funcionarul public in cauza este apt profesional sa indeplineasc noile atribuii
care ii revin.
Dac mutarea se dispune in alt localitate, funcionarul public
beneficiaz de o indemnizaie egal cu salariul net calculat la nivelul salariului
din luna anterioar celei in care se mut, la acoperirea tuturor cheltuielilor de
transport i la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suport de
autoritatea sau instituia public la care se face mutarea , in termen de cel mult
15 zile de la data aprobrii mutrii.
Funcionarul public poate refuza mutarea in cadrul altei structuri a
autoritii sau instituiei publice in alt localitate, daca se afl in una dintre
situatiile:
a) graviditate;
b) ii creste singur copilul minor;
c) starea sanatii, dovedit cu certificat medical, face contraindicat
mutarea;
d) mutarea se face intr-o localitate in care nu i se asigur condiii
corespunzatoare de cazare;
e) este singurul intreinator de familie;
f) motive familiale temeinice justific refuzul de a da curs mutrii.
14
EXERCITAREA CU CARACTER TEMPORAR A UNEI FUNCII
PUBLICE DE CONDUCERE
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcii publice de conducere se
realizeaz prin promovarea temporar a unui funcionar public care indeplineste
condiiile specifice pentru ocuparea acestei funcii publice i care nu are in
cazierul administrativ sanciuni disciplinare neradiate in condiiile prezentei
legi.
Dac funcia public este vacant, promovarea temporar se dispune de
catre persoana care are competenta numirii in funcia public, pe o perioad de
maximum 6 luni intr-un an calendaristic, astfel:
a) cu avizul Agentiei Naionale a Funcionarilor Publici, pentru funciile din
cadrul autoritilor i instituiilor publice din administraia public central;
b) cu obligaia intiinrii inainte cu cel putin 10 zile a Ageniei Naionale a
Funcionarilor Publici, pentru funciile publice din cadrul autoritilor i
instituiilor publice din administraia public local. In situaia in care Agenia
National a Funcionarilor Publici constat c nu sunt indeplinite condiiile
legale privind exercitarea cu caracter temporar a unei funcii publice de
conducere, dispune neefectuarea msurii sau, dupa caz, incetarea acesteia.
Perioada maxim de exercitare cu caracter temporar a unei funcii publice
de conducere poate fi prelungit cu maximum 3 luni, cu avizul Ageniei
Naionale a Funcionarilor Publici, dac autoritatea sau instituia public a
organizat concurs de recrutare sau promovare i funcia publi nu a fost ocupat,
in conditiile legii.
Daca funcia public este temporar vacant, promovarea temporar se
dispune de catre persoana care are competena numirii in funcia public, pn
15
la data incetrii suspendrii din funcia public, a detarii titularului funciei
publice sau, dupa caz, a radierii din cazierul administrativ al titularului funciei
publice a sanciunii disciplinare ce i s-a aplicat.
Dac salariul corespunzator funciei publice pe care o exercit cu
caracter temporar este mai mare, funcionarul public are dreptul la acest salariu.
Inalii funcionari publici sunt supui mobiliatii in funcie i prezint
disponibilitate la numirile in funciile publice
a) secretar general al Guvernului i secretar general adjunct al Guvernului;
b) secretar general din ministere i alte organe de specialitate ale administraiei
publice centrale;
c) prefect;
d) secretar general adjunct din ministere i alte organe de specialitate ale
administraiei publice centrale;
e) subprefect;
f) inspector guvernamental.
Refuzul neintemeiat al numirilor in una din funciile enumerate anterior
atrage eliberarea din funcia public.
Autoritile i instituiile publice au obligaia de a asigura decontarea
cheltuielilor ocazionate de mobilitate, precum i locuine de serviciu, in
condiiile legii.
16
Bibliografie:
[Link] I. Prisacaru, Tratat de drept administrative roman, Ed. All Beck,
1996.
[Link] Stelian, Fonder Ion, Drept Administrativ, Ed. Fundatiei Andrei
Saguna,Constanta 2004.
3. Legea 188/1999, Publicat n Monitorul Oficial Partea I, nr.600 din 8
decembrie 1999, modificat prin Legea 161/2003,Publicat n Monitorul
Oficial, Partea I nr.279 din 21 aprilie 2003
[Link] Trailescu,Drept Aministrativ,Ed a-4-a,[Link],Bucuresti 2010
5. Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, consolidata 2009
17
