Universitatea București

FUNCȚIONARUL PUBLIC
EUROPEAN
Legislație în administrația publică

Studente:Clinciu Alexandra-Ionela
Țane Mădălina-Elena
În dreptul administrativ, noțiunea de funcție publică
este strâns legată de cea de activitate, autoritate, organ
de stat cuprinzând , în general, trei elemente:
competența, mijloace material-financiare și
personalul. Titularul unei funcții publice, într-o
formulare generică, poartă denumirea de funcționar
public.
Prin funcția publică se înțelege situația juridică a
persoanei fizice investită legal, cu atribuții în
realizarea copetenței unei autorități publice, ce constă
în ansamblul drepurilor și obligațiilor care formează
conținutul juridic complex dintre persoana fizică
respectivă și organul care l-a investit.
Funcționarul public este persoana fizică investită în mod
legal prin actul de voință unilaterală al unei autorități
publice sau al cetățenilor, cu sarcina îndeplibirii pe un timp
limitat sau nedeterminat a unei funcții publice, în vederea
realizării competenței organului din structura căruia face
parte funcția respectivă.
Funcția publică europeană este o funcție publică sup
ranațională, deși inspirată din sistemele de funcție publică a
statelor membre, are numeroase particularități, o organizare
reprezentată de categorii de funcții și funcționari specifice ,
o împărțire în categorii, grade și eșaloane a funcțiilor publice
care nu se regăsesc la nivelul funcției publice românești
După criteriul gradului de acces la funcția publică, atât
funcționarii publici români, cât și cei europeni sunt grupați în
funcționari publici debutanți și definitivi.
Deosebirea în cadrul acestor categorii constă în durata
perioadei stagiului, care la nivelul funcției publice europene
este de 9 luni nediferențiată în funcție de categoriile de funcții
publice, iar la nivelul funcției publice din România aceasta
este de 12 unipentru funcționarii publici din clasa I, 8 luni
pentru cei din clasa a II-a și 6 luni pentru cei din clasa a III-a
Funcția publică europeană este clasificată în categorii, clase și
grade, se împarte în categorii, clase și eșaloane, eșaloanele
reprezentând subdiviziunea românească a gradelor.
Principiile care guvernează exercitarea drepturilor și
obligațiilor funcționarilor europeni
1.Principiul independenței absolute a funcționarilor
publici europeni față de orice guvern, autoritate,
organizație sau persoane exterioare instituției lor și
față de statul ai căror naționali sunt
a.Principiul independenței funcționarului european
față de orice autoritate, instituție, organizație sau
persoane eexterioare celei din care face parte.
b.Principiul independenței funcționarului european
față de statul al cărui național este
2.Principiul îndatoririi funcționarilor de a considera numai
interesele Uniunii în exercitarea atribuțiilor de funcție
publică
3Privilegiile și imunitățile sunt conferite funcționarilor
europeni exclusiv în interesul Uniunii
4Funcționarii publici se găsesc în permanență la dispoziția
instituției
5Funcționarii europeni sunt antrenați în pregătirea
reglementărior cărora li se supun și în punerea lor în practică
6.Principiul proporționalității este încorporat în artiolul 5
alineatul 3 al Tratatului Comunităților Europene
Principiile care stau la baza exercitării
funcției publice:
-legalitate, imparțialitate, obiectivitate
-transparență
-eficiență și eficacitate
-responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale
-orientare către cetățean
-stabilitate în exercitarea funcției publice
-subordonare ierarhică
T
Trăsăturile funcției publice

1.Drepturile și obligațiile funcționarilor publici nu pot

fi stabilite decât pe cale unilaterală, prin norme
juridice, de către organele de stat.Se deduce că suntem
în prezența unei insituții de drept public, fiind vorba
de realizarea unui interes public
2.Aceste drepturi și obligații, atribuții ale funcției de
stat, sunt create și organizate în vederea realizării
puterii publice, ca și competență însăși
3.Existența drepturilor și obligațiilor este determinată
și are aceeași durată cu existența competenței pe care
funcția o realizează
Clasificare
După criteriul nivelului atribuțiilor titularului funcției
publice
a)funcții publice corespunzătoare categoriei înalților
funcționari publici- secretar general, prefect,
subprefect, inspector guvernamental
b)funcții publice corespunzătoare categoriei
funcționarilor publici de conducere-director general,
director adjunct, șef de birou, șef de serviciu
c)funcții publice corespunzătoare categoriei
funcționarilor publici de execuție-consilier, inspector
Funcții publice generale- caracter general și comun tuturor
autorităților și instituțiilor publice în vederea realizării
competențelor lor generale
Funcții publice specifice- caracter specific stabilit în vederea
realizării competențelor lor specifice, sau care necesită
competențe și responsabilități specifice
Funcții publice de stat-din ministere, din administrația
publică centrală
Funcții publice teritoriale- cele stabilite în cadrul instituției
prefectului
Funcții publice locale-în cadrul aparatului propriu al
autorităților administrației publice locale
În raport cu nivelul studiilor necesare
Clasa I- funcții publice care cer studii universitare de
licență absolvite cu diplomă, studii superioare de
lungă durată
Clasa a II-a- cuprinde funcțiile publice a căror ocupare
se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu
diplomă
Clasa a III-a-cuprinde funcțiile publice pentru a căror
ocupare se cer studii liceale, studii medii liceale ,
finalizate cu diplomă de bacalaureat
Recrutare
Legea nr 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu
modificările și completările ulterioare stipulează la art. 54 că
poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește
următoarele condiții
-are numai cetățenie română și domiciliul în România
-cunoaște limba română scris și vorbit
-are vârsta minimum 18 ani împliniți
-are capacitate deplină de exercițiu
-are o stare de sănătate corespunzătoare funcției pentru care
candidează, atestată pe baza de examen medical de specialitate
-are studii corespunzătoare
-nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni
Modificarea, suspendarea și încetarea
raporturilor de serviciu
Conform prevederilor art. 87 din Statut, modificarea
raportului de serviciu are loc prin
 a) delegare
b)detașare
c)transfer
d)mutarea în cardul autorității sau instituției publice
ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a
autorității sau instituției publice
e)exercitarea cu caracter temporar a unei funcții
publice de conducere
Modificarea raportului de funcție publică poate fi
definită ca reprezentând trecerea funcționarului
public pe un alt post sau în aceeași instituție sau în
alta, în mod vremelnic sau definitiv.
 Delegarea se dispune în interesul autorității sau
înstituției publce în care este încadrat funcționarul
public pe cel mult 60 de zile calendaristice într-un
an.Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile
calendaristice se poate face doar cu acordul scris al
funcțioarului.
Detașarea se dispune în interesul autorității sau
instituției publice în care urmează să îsi desfășoare
activitatea funcționarul public, pe o perioadă de cel
mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic , un
funcționar public poate fi detașat mai mult de 6 șuni
numai cu acord scris.
Transferul poate fi in interes de serviciu sau la cerere
Mutarea poate fi definitivă sau temporară
Dreptuile funcționarilor
Dreptul la salariu
Dreptul la protecție
Dreptul la asociere sindicată
Dreptul la grevă
Dreptul la concediu
Potrivit legii, încălcarea de către funcționarii publici,
cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atinge
răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau
penală, după caz.
Răspuderea administrativ disciplinară intervine,
potrivit Statutului, atunci când funcționarul public
încalcă cu vinovăție îndatoririle corespunzătoare
funcției publice pe care o dețin și a normelor de
conduită profesională și civilă prevăzute de lege.
Sancșiuni- diminuarea salariului, suspendarea
dreptului de avansare
Răspunderea contravențională a funcționarilor publici
intervine în cazul în care a săvârșit o contravenție în legătură
cu sarcinile de serviciu.
Răspunderea penală intervine pentru infracțiunile săvârșite
în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției pe
care oocupă. Statutul precizează obligativitatea măsurii
suspendării din funcție daca s-a pus în mișcare acțiunea
penală.
Răspunderea civilă a funcționarului public intervine pentru
pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității
sau instituției publice în care funcționează/ nerestituirea în
termen legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit
Bibliorafie
Noțiuni de drept administrativ, Oana Iucu
Statutul funcționarilor publici din România și Uniunea
Europeană, Gheorghe Pârvan, Mircea Voinea