Resursele umane n administratia publica

1. Concepte generale privind functiile si functionarii publici din

Romnia

ncepnd cu anul 1999, functionarii publici din Romnia si

desfasoara activitatea pe baza unui statut[2] care cuprinde norme referitoare
la recrutarea, ncadrarea, promovarea, modificarea si ncetarea raporturilor de
drept administrativ si, pe cale de consecinta, a raporturilor de serviciu ale
functionarilor publici.

1.1. Functia publica si functionarul public

A. Functia publica
Functia
publica
reprezinta
ansamblul
atributiilor
si
responsabilitatilor ,stabilite n temeiul legii, n scopul realizarii
prerogativelor de putere publica de catre administratia publica
centrala, administratia publica locala siautoritatile administrative
autonome.
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:
a)

legalitate, impartialitate si obiectivitate;

b) transparenta;
c)

eficienta si eficacitate;

d) responsabilitate, n conformitate cu prevederile legale;

e)

orientare catre cetatean;

f)

stabilitate n exercitarea functiei publice;

g)

subordonare ierarhica.

Clasificare. Functiile publice se grupeaza n functie de trei criterii:

1. Dupa tipul atributiilor si responsabilitatilor autoritatilor si
institutiilor publice:
functii publice generale, care reprezinta ansamblul atributiilor si
responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si
institutiilor publice, n vederea realizarii competentelor lor generale;
functii

publice

specifice,

care

reprezinta

ansamblul

atributiilor

si

responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, n

vederea realizarii competentelor lor specifice sau care necesita competente si
responsabilitati specifice[3].
2. n raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei
publice:
Functii publice din clasa I. Clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror
ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv
studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau
echivalenta;
Functii publice din clasa a II-a. Clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a
caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma.
Functii publice din clasa a III-a. Clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a
caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu
diploma de bacalaureat.
3. Dupa nivelul la care se exercita
functii publice de stat, care sunt functii publice stabilite si avizate, potrivit legii,
n cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice
centrale, precum si n cadrul autoritatilor administrative autonome.
functii publice teritoriale , care sunt functii publice stabilite si avizate, potrivit
legii, n cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
unitatile administrativ-teritoriale.
functii publice locale, care sunt functii publice stabilite si avizate, potrivit legii,
n cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al
institutiilor publice subordonate acestora.
4. Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice:
functii publice corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici. naltii
functionari publici realizeaza managementul de nivel superior n administratia
publica centrala si n autoritatile administrative autonome.
functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere
functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.
Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale:
- superior (ca nivel maxim);
- principal;
- asistent;
- debutant.
Trebuie spus ca functionarii publici numiti n functiile publice din
2

clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie.

n concret, functiile publice - tinnd cont de cele trei criterii de
clasificare - sunt prezentate n continuare:
I. Functii publice generale[4]:
I.A. nalti functionari publici
1. secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al
Guvernului;
2. secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale;
3. prefect;
4.secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate
ale administratiei publice centrale;
5. subprefect;
6.inspector guvernamental
I.B Functii publice de conducere
7. director general si director general adjunct din aparatul autoritatilor
administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale, precum si n functiile
publice specifice asimilate acestora[5];
8. director si director adjunct din aparatul autoritatilor administrative
autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, precum si n functiile publice specifice
asimilate acestora;
9.

secretar al unitatii administrativ-teritoriale;

10. director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, n cadrul institutiei prefectului, n cadrul
aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si
al institutiilor publice subordonate acestora, precum si n functiile
publice specifice asimilate acestora;
11.

sef serviciu, precum si n functiile publice specifice asimilate

acesteia;

12. sef birou, precum si n functiile publice specifice asimilate

acesteia
IC. Functii publice de executie

13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;

14. referent de specialitate;
15. referent.
II. Functii publice specifice[6]:
1. arhitect-sef;
2. inspector de concurenta;
3. inspector vamal;
4. inspector de munca;
5. controlor delegat;
6. comisar.
Raporturile de serviciu se nasc si se exercita pe baza actului
administrativ de numire, emis n conditiile legii. Exercitarea raporturilor de
serviciu se realizeaza pe perioada nedeterminata. n mod exceptional,
functiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata, n conditiile
expres prevazute de lege. Astfel, pot beneficia de statute speciale[7]
functionarii publici care si desfasoara activitatea n cadrul urmatoarelor
servicii publice:
a)

structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei;

b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;

c)

structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d) serviciile diplomatice si consulare;

e)

autoritatea vamala;

f)

politia si alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor;

g)

alte servicii publice stabilite prin lege.

Conditii pentru ocuparea unei functii publice. Poate ocupa o

functie publica persoana care ndeplineste doua tipuri de conditii:
a)

generale:

are numai cetatenia romna si domiciliul n Romnia;

cunoaste limba romna, scris si vorbit;

are vrsta de 18 ani mpliniti;

are capacitate deplina de exercitiu;

are o stare de sanatate corespunzatoare functiei pentru

care candideaza, atestata pe baza de examen medical de
specialitate;

ndeplineste conditiile specifice prevazute de lege

pentru functia publica;

nu a fost condamnata pentru savrsirea unei

infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra
autoritatii, de serviciu sau n legatura cu serviciul, care
mpiedica nfaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de
coruptie sau a unei infractiuni savrsite cu intentie, care ar
face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu
exceptia situatiei n care a intervenit reabilitarea;

nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a

ncetat contractul individual de munca pentru motive
disciplinare n ultimii 7 ani;

nu a desfasurat activitate de politie politica;

a cstigat concursul sau a luat examenul organizat
pentru ocuparea functiei publice. Ocuparea unei functii
publice se poate face si prin transfer, promovare sau
redistribuire.

b)

de studii.[8]

c)

conditii de vechime.

Poate face parte din categoria naltilor functionari publici

persoana care ndeplineste cumulativ:
a)

conditiile stabilite pentru ocuparea unei functii publice;

b) studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii

superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
c) cel putin 5 ani vechime n specialitatea studiilor necesare
exercitarii functiei publice;
d) a absolvit programele de formare specializata[9] pentru ocuparea
unei functii publice corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici;
e) a promovat concursul national pentru intrarea n categoria naltilor
functionari publici.

B. Functionarul public
Functionarul public este persoana numita ,n conditiile legii,
ntr-o functie publica[10]. Totalitatea functionarilor publici din cadrul
autoritatilor administrative autonome si din cadrul autoritatilor si
institutiilor publice din administratia publica centrala si locala constituie
corpul functionarilor publici.
Activitatile desfasurate de catre functionarii publici, care implica
exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt urmatoarele:
punerea n executare a legilor si a celorlalte acte normative;
elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice
autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;
elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor,
analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor
publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, n
vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice;
consilierea, controlul si auditul public intern;
gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;
colectarea creantelor bugetare;
reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice n raporturile
acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din
tara si strainatate, n limita competentelor stabilite de catre
conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea
n justitie a autoritatii sau institutiei publice n care si desfasoara
activitatea;
realizarea de activitati n conformitate cu strategia de informatizare a
administratiei publice.
Clasificare. Functionarii publici se pot grupa n functie de patru
criterii. Primele trei sunt cele pe care le-am prezentat la functia publica si nu
prezinta nici o particularitate pentru a fi reluate n continuare. Al patrulea
criteriu se refera la momentul angajarii. n functie de acesta, functionarii
publici se mpart n:
Debutanti - persoanele care au promovat concursul pentru
ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant.
Definitivi. Pot fi numiti functionari publici definitivi:
-

functionarii publici debutanti, care au efectuat perioada

de stagiu prevazuta de lege si au obtinut un rezultat
corespunzator la evaluare;

persoanele care intra n corpul functionarilor publici prin

concurs si care au vechimea n specialitatea
corespunzatoare functiei publice, de minimum 12 luni, 8
luni si, respectiv, 6 luni, n functie de nivelul studiilor
absolvite;

Nu sunt considerati functionari publici si, ca urmare, nu li se aplica

prevederile Legii functionarilor publici urmatorii salariati:
a)

personalul salariat din aparatul propriu al autoritatilor si

institutiilor publice care desfasoara activitati de secretariat,
administrative, protocol, gospodarire, ntretinere-reparatii si de
deservire, paza precum si alte categorii de personal care nu
exercita prerogative de putere publica[11];

b)

personalul salariat ncadrat, pe baza ncrederii personale, la

cabinetul demnitarului;

c)

corpul magistratilor;

d)

cadrele didactice;

e)

persoanele numite sau alese n functii de demnitate publica.

Incompatibilitati[12].

Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta

functie publica dect cea n care a fost numit, precum si cu
functiile de demnitate publica.

Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot

desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate, dupa
cum urmeaza:
-

n cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;

n cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului n

care functionarul public este suspendat din functia publica,
n conditiile legii, pe durata numirii sale;

n cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori n

alte unitati cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat,
n cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica
autorizata;

n calitate de membru al unui grup de interes economic.

Functionarii publici care, n exercitarea functiei publice, au

desfasurat activitati de monitorizare si control cu privire la
societati comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ nu pot sasi desfasoare activitatea si nu pot acorda consultanta de
specialitate la aceste societati timp de 3 ani dupa iesirea din
corpul functionarilor publici.

Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane n

ceea ce priveste efectuarea unor acte n legatura cu functia
publica pe care o exercita.

Functionarii publici nu pot fi membri ai organelor de

conducere ale partidelor politice.

naltii functionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic,

sub sanctiunea destituirii din functia publica.

Functionarii publici pot exercita functii sau activitati n domeniul

didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice. n aceasta
situatie, documentele care alcatuiesc dosarul profesional sunt gestionate de
catre autoritatea sau institutia publica la care acestia sunt numiti.

Functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau

poate fi numit ntr-o functie de demnitate publica. n aceasta situatie,
raportul de serviciu al functionarului public se suspenda:
a)

pe durata campaniei electorale, pna n ziua ulterioara

alegerilor, daca nu este ales;

b)

pna la ncetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate

publica, n cazul n care functionarul public a fost ales sau
numit.

1.2. Managementul functiilor publice si al functionarilor publici

1.2.1. Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP)

Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici

profesionist, stabil si impartial s-a nfiintat, n subordinea Ministerului
Administratiei si Internelor, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, organ
de specialitate al administratiei publice centrale cu personalitate juridica care
este condus de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de catre
primul-ministru.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici are urmatoarele atributii:

a)
b)
c)
d)

elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei

publice si al functionarilor publici;
elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind
functia publica si functionarii publici;
monitorizeaza si controleaza modul de aplicare a legislatiei
privind functia publica si functionarii publici n cadrul autoritatilor
si institutiilor publice;
elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autoritatilor
si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si
instructiuni privind aplicarea unitara a legislatiei n domeniul
8

functiei publice si al functionarilor publici;

e)
elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de
salarizare pentru functionarii publici;
f)
stabileste criteriile pentru evaluarea activitatii functionarilor
publici;
g)
centralizeaza propunerile de instruire a functionarilor publici,
stabilite ca urmare a evaluarii performantelor profesionale
individuale ale functionarilor publici;
h)
colaboreaza cu Institutul National de Administratie (INA) la
stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializata
n administratia publica si de perfectionare a functionarilor
publici;
i)
ntocmeste si administreaza baza de date cuprinznd evidenta
functiilor publice si a functionarilor publici;
j)
aproba conditiile de participare si procedura de organizare a
recrutarii si promovarii pentru functiile publice pentru care
organizeaza concurs, avizeaza si monitorizeaza recrutarea si
promovarea pentru celelalte functii publice, n conditiile
prezentei legi;
k)
realizeaza redistribuirea functionarilor publici carora le-au
ncetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
l)
acorda asistenta de specialitate si coordoneaza metodologic
compartimentele de resurse umane din cadrul autoritatilor si
institutiilor administratiei publice centrale si locale;
m)
participa la negocierile dintre organizatiile sindicale
reprezentative ale functionarilor publici si Ministerul
Administratiei si Internelor;
n)
colaboreaza cu organisme si cu organizatii internationale din
domeniul sau de activitate;
o)
elaboreaza anual, cu consultarea autoritatilor si institutiilor
publice, Planul de ocupare a functiilor publice din administratia
publica centrala, pe care l supune spre aprobare Guvernului;
p)
ntocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor
publice si al functionarilor publici, pe care l prezinta Guvernului.
q)
constata contraventii si aplica sanctiuni, n conditiile legii.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici are legitimare procesuala

activa si poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta cu
privire la:
a) actele prin care autoritatile sau institutiile publice ncalca legislatia
referitoare la functia publica si functionarii publici, constatate ca urmare a
activitatii proprii de control;
b) refuzul autoritatilor si institutiilor publice de a aplica prevederile
legale n domeniul functiei publice si al functionarilor publici.
Actul atacat este suspendat de drept. De asemenea, presedintele
ANFP poate sesiza si prefectul n legatura cu actele ilegale emise de catre

autoritatile sau institutiile publice locale.

Gestiunea curenta a resurselor umane si a functiilor publice

este organizata si realizata, n cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, de
catre un compartiment specializat, care colaboreaza direct cu ANFP.

1.2.2. Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici. Dosarul profesional

al functionarilor publici
Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici se tine n cadrul
fiecarei autoritati sau institutii publice, potrivit formatului stabilit de catre
Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Autoritatile si institutiile publice au
obligatia de a transmite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici toate
informatiile cuprinse n evidenta functiilor publice si a functionarilor publici din
cadrul acestora.
n scopul asigurarii gestionarii eficiente a resurselor umane, precum
si pentru urmarirea carierei functionarului public, autoritatile si institutiile
publice ntocmesc, actualizeaza si pastreaza n siguranta dosarul
profesional pentru fiecare functionar public.
Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica ANFP, n
termen de 10 zile lucratoare, orice modificare intervenita n situatia
functionarilor publici.
La solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publica
este obligata sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata
de catre acesta, vechimea n munca, n specialitate si n functia publica.

Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:

a) numarul maxim al functiilor publice rezervate promovarii functionarilor
publici;
b) numarul maxim al functiilor publice care vor fi rezervate n scopul
promovarii rapide;
c) numarul maxim al functiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare;
d) numarul maxim al functiilor publice care vor fi nfiintate;
e) numarul maxim al functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii;
f) numarul maxim de functii publice pe fiecare clasa, categorie si pe grade
profesionale;
g) numarul maxim al functiilor publice de conducere si al functiilor publice
corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici.
10

Planul de ocupare a functiilor publice se elaboreaza anual, cu

consultarea sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici, astfel:
a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pe baza propunerilor
ordonatorilor principali de credite, pentru autoritatile si institutiile publice din
administratia publica centrala.n acest caz, planul de ocupare a functiilor
publice se aproba prin hotarre a Guvernului.
b) de catre primar sau, dupa caz, de catre presedintele consiliului judetean,
prin aparatul propriu de specialitate, pentru autoritatile si institutiile publice din
administratia publica locala.n acest caz, planul de ocupare a functiilor publice
se aproba prin hotarre a consiliului local, respectiv a consiliului judetean.
Planul de ocupare a functiilor publice se ntocmeste centralizat, pe
fiecare ordonator principal de credite si pe fiecare institutie din subordinea
acesteia sau finantata prin bugetul sau.
Pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica
locala, proiectul planului de ocupare a functiilor publice se transmite Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici cu 45 de zile nainte de data aprobarii. n
situatia n care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata
neregularitati n structura acestuia, autoritatile sau institutiile publice au
obligatia de a modifica proiectul planului de ocupare a functiilor publice, pe
baza observatiilor Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, n conformitate
cu prevederile legale.
1.2.3. Acordurile colective. Comisiile paritare

A. Acordurile colective
Autoritatile si institutiile publice pot ncheia anual acorduri, cu
sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii
functionarilor publici, care cuprind numai masuri referitoare la:
c)

constituirea si folosirea fondurilor destinate mbunatatirii

conditiilor la locul de munca;

d)

sanatatea si securitatea n munca;

e)

programul zilnic de lucru;

f)

perfectionarea profesionala;

g)

alte masuri dect cele prevazute de lege, referitoare la

protectia celor alesi n organele de conducere ale organizatiilor
sindicale.

Autoritatea sau institutia publica va furniza sindicatelor

reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici informatiile
necesare pentru ncheierea acordurilor privind raporturile de serviciu.

11

B. Comisiile paritare
n cadrul autoritatilor si institutiilor publice se constituie comisii
paritare. n alcatuirea comisiei paritare intra un numar egal de reprezentanti
desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice si de sindicatul
reprezentativ al functionarilor publici. n cazul n care sindicatul nu este
reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati n sindicat,
reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritatii functionarilor publici din
respectiva autoritate sau institutie publica.
Modul de constituire, organizare si functionare a comisiilor paritare,
precum si componenta, atributiile si procedura de lucru ale acestora se
stabilesc prin hotarre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici.
Comisiile paritare sunt consultate n urmatoarele situatii:
a) la stabilirea masurilor de mbunatatire a activitatii autoritatilor si institutiilor
publice pentru care sunt constituite;
b) la stabilirea oricaror masuri privind pregatirea profesionala a functionarilor
publici, daca costurile acestora sunt suportate din fonduri bugetare;
c) la stabilirea programului de lucru de catre conducatorul autoritatii sau
institutiei publice;
d) alte situatii prevazute de lege.
n exercitarea atributiilor, comisiile paritare emit avize consultative.

1.3. Cariera functionarilor publici

1.3.1. Consideratii generale privind cariera functionarilor publici

Cariera n functia publica cuprinde ansamblul situatiilor juridice

si efectele produse, care intervin de la data nasterii raportului de
serviciu pna n momentul ncetarii acestui raport[13].

Cariera unui functionar public evolueaza prin parcurgerea mai

multor stadii:

Expansiunea - dezvoltarea: sunt dobndite noi aptitudini,

cunostintele cresc rapid, iar competentele se dezvolta ntr-un ritm
sustinut.

Stabilizarea: aptitudinile si cunostintele dobndite n faza de

avansare (expansiune) sunt puse n aplicare, sunt testate,
modificate si consolidate prin experienta.
12

Maturitatea: functionarii publici au un drum al carierei bine

stabilit si evolueaza n concordanta cu abilitatile, motivatia si
oportunitatile pe care le au.

Fiecare persoana se dezvolta si ajunge la maturitate ntr-un ritm

diferit, ceea ce nseamna ca, odata atins stadiul maturitatii, fie continua sa se
dezvolte, fie se plafoneaza (desi desfasoara nca activitati utile) sau
stagneaza si intra n declin.

Dezvoltarea carierei este procesul de gestionare a carierei si se

refera la evolutia functionarilor publici n cadrul institutiei publice,
potrivit nevoilor acesteia si n functie de performanta, potentialul si
aspiratiile fiecarui functionar public.

Se poate vorbi despre trei obiective de baza n ceea ce priveste

dezvoltarea carierei:

satisfacerea nevoilor de resurse umane ale institutiei publice;

asigurarea pregatirii si dezvoltarii necesare functionarilor

publici pentru a le permite sa faca fata oricarui nivel de
responsabilitate, cu conditia ca acestia sa aiba potentialul sau
capacitatea de a l atinge;

ndrumarea si sustinerea functionarilor publici competitivi

pentru atingerea obiectivelor personale n functie de potentialul,
nevoile si aspiratiile acestora, precum si de contributia lor n
cadrul institutiei publice.

Cnd ne referim la dezvoltarea carierei trebuie sa avem n vedere si

cele trei elemente esentiale, care sunt complementare sau se suprapun.
Mai nti este vorba de actiunile ntreprinse n cadrul institutiei
publice. Cele mai multe institutii publice au planuri concrete n cea ce
priveste dezvoltarea profesionala a functionarilor publici. Sunt oferite diferite
cursuri de formare profesionala. Majoritatea programelor, nsa ofera de fapt
cursuri de dezvoltare profesionala fie cu resurse din interiorul institutiei
publice, fie cu resurse achizitionate din afara ei, sau furnizate prin intermediul
diferitelor initiative educationale. Majoritatea institutiilor publice au sisteme
proprii de evaluare a performantelor. Prin aceste sisteme se poate evalua cine
are performante bune, mediocre sau slabe. Folosind rezultatele evaluarii
performantelor n activitatile de formare profesionala, institutiile pot realiza
diverse obiective: se pot initia actiuni de redresare si de mbunatatire a
performantelor slabe, se pot lua masuri pentru ca un functionar public sa
treaca de la un nivel mediu la un nivel ridicat de performanta, se pot oferi
ocazii speciale pentru ca cei care tintesc pozitii superioare sa se poata
dezvolta n ritmul permis de abilitatile si motivatia acestora.

13

Cel de-al doilea element al dezvoltarii carierei este functionarul

public. Cesta trebuie sa joace un rol important n dezvoltarea propriei cariere.
Cel de-al treilea element din triada ce caracterizeaza dezvoltarea
carierei este dezvoltarea aptitudinilor manageriale. Cele mai multe institutii
publice trebuie sa-si planifice potentialul de nlocuire a structurilor de
conducere. Trebuie sa se stie ca, n cazul aparitiei unor posturi vacante la
nivel de conducere, exista persoane capabile sa preia si sa pastreze
continuitatea eforturilor depuse. De asemenea, institutiile publice trebuie sa
mbunatateasca aptitudinile si calitatile functionarilor publici de conducere.

Modalitatile de dezvoltare a carierei n functia publica sunt

promovarea ntr-o functie publica superioara si avansarea n gradele de
salarizare.

Principiile care stau la baza organizarii si dezvoltarii carierei n

functia publica sunt urmatoarele:
a)

competenta: persoanele care doresc sa acceada sau sa

promoveze ntr-o functie publica trebuie sa detina si sa
confirme cunostintele si aptitudinile necesare exercitarii functiei
publice respective;

b)

competitia: confirmarea cunostintelor si aptitudinilor

necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs
sau examen;

c)

egalitatea de sanse, prin recunoasterea vocatiei la cariera n

functia publica a oricarei persoane care ndeplineste conditiile
stabilite potrivit legii;

d)

profesionalismul: exercitarea functiei publice se face cu

respectarea principiilor prevazute de lege;

e)

motivarea: n vederea dezvoltarii carierei, autoritatile si

institutiile publice au obligatia sa identifice si sa aplice
instrumente de motivare morala si materiala a functionarilor
publici, precum si sa sprijine initiativele privind dezvoltarea
profesionala individuala a acestora;

f)

transparenta: autoritatile si institutiile publice au obligatia de

a pune la dispozitie tuturor celor interesati informatiile de
interes public referitoare la cariera n functia publica.

Managementul carierei este procesul de proiectare si

implementare a scopurilor, strategiilor si planurilor care sa permita
institutiei publice sa si satisfaca necesitatile de resurse umane, iar
14

indivizilor sa si ndeplineasca scopurile carierei lor. Managementul

carierei planifica si modeleaza progresul indivizilor n cadrul unei institutii
publice n concordanta cu evaluarile nevoilor organizatorice, precum si cu
performantele, potentialul si preferintele individuale ale membrilor acesteia.

Managementul carierei n functia publica se asigura de catre:

a)
b)
c)

ANFP, prin elaborarea cadrului legal si a instrumentelor

necesare organizarii si dezvoltarii carierei n functia publica;
autoritatile si institutiile publice, prin aplicarea principiului
egalitatii de sanse si a motivarii;
functionarul public, prin aplicarea consecventa a principiilor
competentei si ale profesionalismului, n vederea dezvoltarii
profesionale individuale.

Stabilirea posibilitatilor de cariera n functia publica se realizeaza

anual prin planul de ocupare a functiilor publice cu privire la numarul
functiilor publice vacante si modalitatea de ocupare a acestora, cu consultarea
organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national, si se supune spre
aprobare Guvernului.

1.3.2. Recrutarea si selectia functionarilor publici

Intrarea n categoria naltilor functionari publici se face prin

concurs national. Recrutarea se face de catre o comisie permanenta,
independenta, formata din 7 membri, numiti prin decizie a primului-ministru.
Membrii comisiei au mandate fixe de 10 ani si jumatate si sunt numiti prin
rotatie. Persoanele care au promovat concursul national pot fi numite n
functiile publice corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici.

Recrutarea n vederea intrarii n corpul functionarilor publici se face

prin concurs[14], n limita funciilor publice vacante rezervate n acest scop
prin planul de ocupare a functiilor publice.
Concursul are la baza principiile competitiei deschise, transparentei,
meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitatii accesului la
functiile publice pentru fiecare cetatean care ndeplineste conditiile legale.
Anuntul privind concursul se publica n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a III-a, si ntr-un cotidian de larga circulatie, cu cel putin 30 de zile
nainte de data desfasurarii concursului. [15]

15

Conditiile minime de vechime n specialitatea studiilor necesare

participarii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea functiilor
publice de executie se stabilesc astfel:
a) un an n specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru
ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa
I, 8 luni pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional
asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea functiilor publice de
executie de grad profesional asistent din clasa a III-a;
b) 5 ani n specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru
ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional principal;
c) 9 ani n specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru
ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional superior.
Conditiile minime de vechime n specialitatea studiilor necesare
participarii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea functiilor
publice de conducere se stabilesc astfel:
a) 2 ani n specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru
ocuparea functiilor publice de conducere de: sef birou, sef serviciu si secretar
al comunei, precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora;
b) 5 ani n specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru
ocuparea functiilor publice de conducere, altele dect cele prevazute la lit. a).
Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru
ocuparea functiilor publice de conducere, candidatii trebuie sa fi absolvit studii
de masterat sau postuniversitare n domeniul administratiei publice,
management ori n specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice.
Concursul de recrutare pentru functiile publice vacante din
autoritatile si institutiile publice centrale este organizat, n conditiile legii,
astfel:
a) de catre comisia permanenta , numita prin decizie a primului -ministru,
pentru naltii functionari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se asigura de
Agentia Nationala a Functionarilor Publici;
b) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pentru ocuparea
functiilor publice de conducere generale si specifice;
c) de catre autoritati si institutii publice, cu avizul Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de executie generale
si specifice.
Concursul de recrutare pentru functiile publice vacante din
autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala este
organizat, n conditiile legii, astfel:
a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pentru functiile
publice de conducere din urmatoarele domenii: protectia copilului, evidenta
16

informatizata a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism

si arhitectura, resurse umane, integrare europeana, pentru secretarii unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si pentru functiile publice de executie din
domeniul auditului public intern;
b) de catre autoritati si institutii publice, pentru ocuparea functiilor publice
vacante, altele dect cele prevazute la lit. a)., cu obligatia administratiei
publica locala de a informa Agentia Nationala a Functionarilor Publici nainte
cu 10 zile de demararea procedurii de organizare si desfasurare a
concursurilor. n situatia n care ANFP constata ca nu sunt ndeplinite
conditiile legale privind organizarea si desfasurarea concursurilor dispune
amnarea sau suspendarea organizarii si desfasurarii concursului.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate delega autoritatilor
sau institutiilor publice, n conditiile legii, competenta de a organiza concursuri
de recrutare pentru ocuparea functiilor publice de conducere generale si
specifice.
Numarul total al functiilor publice de conducere din cadrul
fiecarei autoritati sau institutii publice, cu exceptia functiilor publice de
secretar al unitatii administrativ-teritoriale si de sef al oficiului prefectural, este
de maximum 12% din numarul total al functiilor publice[16].
Concursul pentru admiterea la programele organizate n
conditiile legii pentru obtinerea statutului de manager public se
organizeaza si se gestioneaza de institutiile abilitate potrivit legii[17] sa
organizeze astfel de programe, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici."
Concursul consta n 3 etape:

selectarea dosarelor de nscriere;

proba scrisa;

interviul.

Sunt declarati admisi candidatii care au promovat proba scrisa si

interviul[18].
1.3.3. Perioada de stagiu
Perioada de stagiu este etapa din cariera functionarului public
cuprinsa ntre data numirii ca functionar public debutant, n urma
promovarii concursului de intrare n corpul functionarilor publici, si data
numirii ca functionar public definitiv.
Perioada de stagiu are ca obiect confirmarea aptitudinilor
profesionale ale functionarilor publici debutanti n ndeplinirea
atributiilor si responsabilitatilor unei functii publice, formarea lor
practica, nsusirea specificului activitatii autoritatii sau institutiei publice
n cadrul careia si desfasoara activitatea, precum si a exigentelor
administratiei publice.
17

Durata perioadei de stagiu este de:

-

12 luni - functionarii publici de executie - din clasa I;

8 luni - functionarii publici de executie - din clasa a II-a;

6 luni - functionarii publici de executie - din clasa a III-a.

Pe parcursul perioadei de stagiu, activitatea functionarului public

debutant se desfasoara sub ndrumarea unui functionar public definitiv, de
regula din cadrul aceluiasi compartiment, denumit ndrumator.

La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluarii

realizate, functionarul public debutant va fi:
a)

numit functionar public de executie definitiv n clasa

corespunzatoare studiilor absolvite, n functiile publice
stabilite anterior, n gradul profesional asistent;

b)

eliberat din functia publica, n cazul n care a obtinut la

evaluarea activitatii calificativul "necorespunzator".

1.3.4. Numirea functionarilor publici

Numirea[19] naltilor functionari publici se face de catre:

a) Guvern, pentru functiile publice de:

secretar general al Guvernului si secretar general

adjunct al Guvernului;

prefect;

subprefect.

b) primul-ministru, pentru functiile publice de:

-

inspector guvernamental;

secretar general din ministere si alte organe de specialitate

ale administratiei publice centrale ;

secretar general adjunct din ministere si alte organe de

specialitate ale administratiei publice centrale;

18

Numirea n functiile publice pentru care se organizeaza concurs de catre

ANFP se face prin actul administrativ emis de catre conducatorii
autoritatilor sau institutiilor publice din administratia publica centrala si locala,
la propunerea ANFP.

Numirea n functiile publice pentru care se organizeaza concurs de catre

autoritatile si institutiile publice din administratia publica centrala si
locala se face prin actul administrativ emis de catre conducatorii
autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si
locala.

Actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa

contina:
-

temeiul legal al numirii;

numele functionarului public;

denumirea functiei publice;

data de la care urmeaza sa exercite functia publica;

drepturile salariale;

locul de desfasurare a activitatii.

Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul

administrativ de numire, iar o copie a acesteia se nmneaza functionarului
public.

La intrarea n corpul functionarilor publici, functionarul public

depune juramntul de credinta n termen de trei zile de la emiterea
actului de numire n functia publica definitiva. Refuzul depunerii
juramntului se consemneaza n scris si atrage revocarea actului
administrativ de numire n functia publica.

1.3.4. Evaluarea performantelor profesionale ale functionarilor publici

Evaluarea performantelor personalului este una din activitatile

de management prin care este administrata performanta ntregii
administratii. De fapt, nivelul si calitatea performantei unei institutii sunt
determinate de nivelul de performanta si standardele atinse de angajatii sai.
19

Exista mai multe abordari n ceea ce priveste evaluarea

performantelor angajatilor, nsa cea mai frecventa - si totodata cea care este
utilizata si n sistemul functiei publice din Romnia - implica evaluarea anuala
a performantelor personalului de catre superiorul ierarhic.
Pe baza observarii continue a performantei, superiorul ierarhic ar trebui
sa-si faca o idee clara asupra modului n cadre si desfasoara activitatea fiecare
din subordonatii sai.
Evaluarea se refera numai la modul n care angajatul si-a desfasurat
activitatea la locul de munca. Evaluarea performantelor nu are n vedere modul n
care angajatul s-a comportat n afara serviciului.
Evaluarea performantelor profesionale individuale ale naltilor
functionari publici se face anual, n conditiile legii.
Evaluarea generala a naltilor functionari publici se face o data la 2
ani, n scopul confirmarii cunostintelor profesionale, aptitudinilor si abilitatilor
necesare exercitarii functiei publice.
naltii functionari publici au obligatia de a urma anual cursuri de
perfectionare profesionala, n conditiile legii.
Evaluarea anuala si evaluarea generala se fac de catre o comisie de
evaluare, ai carei membri sunt numiti prin decizie a primului-ministru, la
propunerea ministrului administratiei si internelor.

A. Procedura
individuale[20]

de

evaluare

performantelor

profesionale

Evaluarea performantelor nseamna un sistem de raportare, de

regula anual, asupra unui functionar public, cu privire la modul n care
acesta si-a ndeplinit atributiile. Acesta vizeaza doua componente
principale ale activitatii:

Gradul de ndeplinire a obiectivelor stabilite. Obiectivele

sunt n mod normal stabilite la nceputul anului, nsa ele pot fi
revizuite trimestrial[21]. Numarul de obiective nu este fix. De
regula, ele sunt ntre 3 si 5 si sunt incluse n fisa postului[22].
Trebuie spus ca aceasta fisa a postului reprezinta elementul
principal pe care se bazeaza procesul de evaluare.

Standardele de performanta atinse. Acestea nu sunt definite

n lege. Ele se pot deduce din fisa postului si din obiectivele
stabilite. Criteriile de performanta se aproba prin ordin al
presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

20

Obiectivele individuale reprezinta scopuri specifice stabilite

pentru urmatoarea perioada, pe baza atributiilor prevazute n fisa
postului. Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
a)

sa fie specifice activitatilor care presupun exercitarea

prerogativelor de putere publica;

b)

sa fie cuantificabile - sa aiba o forma concreta de realizare;

c)

sa fie prevazute cu termene de realizare;

d)

sa fie realiste - sa poata fi aduse la ndeplinire n termenele

de realizare prevazute si cu resursele alocate;

e)

sa fie flexibile - sa poata fi revizuite n functie de modificarile

intervenite n prioritatile autoritatii sau institutiei publice.

Procedura de evaluare se realizeaza n trei etape:

1.

completarea raportului de evaluare[23] de catre

evaluator[24].
Evaluatorul
este
fie
conducatorul
compartimentului n care functionarul public si desfasoara
activitatea, fie functionarul public de conducere ierarhic superior
- n cazul n care evaluarea se face pentru functionarul public de
conducere;

2.

interviul;

3.

contrasemnarea raportului de evaluare.

1. n vederea completarii raportului de evaluare, evaluatorul:

a)

analizeaza ndeplinirea obiectivelor individuale fixate;

b)

noteaza criteriile de performanta n functie de importanta

acestora;

c)

stabileste calificativul final de evaluare a performantelor

profesionale individuale;

d)

consemneaza rezultatele deosebite ale functionarului public,

dificultatile obiective ntmpinate de catre acesta n perioada
evaluata si orice alte observatii pe care le considera relevante.

2. Interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezinta un

schimb de informatii, impresii si puncte de vedere care are loc ntre
evaluator si functionarul public, n cadrul caruia superiorul si subordonatul
convin asupra masurii n care acesta a atins standardele cerute de functia sa
si masura n care el a realizat obiectivele stabilite la evaluarea anterioara sau
la intervalul de timp care a trecut de atunci. n cadrul interviului sunt discutate
si eventualele probleme care ar fi putut sa apara n acest interval, cauzele
constatate si deciziile adoptate privind solutiile. S-ar putea ca ndrumarea sau
consilierea sa fie raspunsurile la problemele angajatului, dar uneori este

21

necesara si o instruire suplimentara. Indiferent de solutia luata n considerare,

trebuie sa se ajunga la o ntelegere privind obiectivele viitoare ale angajatului
si standardele performantei n viitor.
3. Raportul de evaluare se nainteaza contrasemnatarului[25]. El
poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului n urmatoarele cazuri:
a)
b)

aprecierile consemnate nu corespund realitatii;

ntre evaluator si functionarul public evaluat exista diferente de
opinie care nu au putut fi solutionate de comun acord.

B. Reguli specifice privind evaluarea

profesionale individuale ale naltilor functionari publici

performantelor

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale naltilor

functionari publici consta n aprecierea, pe baza raportului de activitate al
naltului functionar public, a:
a)

modului si a gradului de ndeplinire a obiectivelor stabilite de

catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice;

b)

modului de ndeplinire a obiectivelor si a performantelor

obtinute de structurile conduse;

c)

propunerilor privind eficientizarea activitatii structurilor

conduse, prin identificarea deficientelor n activitate si a
modului de eliminare a acestora.

Conducatorul autoritatii sau institutiei publice ntocmeste un raport

asupra activitatilor desfasurate de functionarul public evaluat n timpul
perioadei de evaluare, cu referire la componentele raportului de activitate.
De obicei, pentru naltii functionari publici nu are loc un interviu de
evaluare.
C. Efectele evaluarii anuale a performantelor profesionale
individuale ale functionarilor publici
n urma evaluarii performantelor profesionale individuale,
functionarului public i se acorda unul dintre urmatoarele calificative:
"nesatisfacator" , "satisfacator" , "bine" , "foarte bine" .
Calificativele obtinute la evaluarea profesionala sunt avute n
vedere la:
a) avansarea n treptele de salarizare;
b) promovarea ntr-o functie publica superioara;
c) eliberarea din functia publica.
n cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale ale
functionarilor publici se stabilesc cerintele de formare profesionala a
22

functionarilor publici.
Pot beneficia de sistemul de promovare rapida n functia
publica:
a) persoanele care au absolvit programe organizate, n conditiile legii, pentru
obtinerea statutului de manager public;
b) functionarii publici care au promovat concursul organizat, n conditiile legii,
n vederea promovarii rapide n functia publica.
.
Pot participa la concursul organizat n vederea promovarii rapide
n functia publica, functionarii publici care ndeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
a) au cel putin 1 an vechime n gradul profesional al functiei publice din care
promoveaza;
b) au obtinut calificativul foarte bine la evaluarea performantelor profesionale
individuale din ultimul an;
c) nu au n cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata n
conditiile prezentei legi;
d) au urmat cel putin o forma de perfectionare profesionala n ultimul an.

Concursul pentru promovarea rapida se organizeaza anual, de catre

Agentia Nationala a Functionarilor Publici, n limita numarului de functii
publice rezervate promovarii rapide.
Perioada n care o persoana a urmat programe organizate, n
conditiile legii, pentru obtinerea statutului de manager public este asimilata
perioadei de stagiu.
n cazul nepromovarii programelor organizate, n conditiile legii,
pentru obtinerea statutului de manager public , perioada de stagiu nu
constituie vechime n specialitatea studiilor necesare ocuparii functiilor publice

1.3.5. Promovarea functionarilor publici

n cariera, functionarul public poate promova n functia publica
si poate avansa n treptele de salarizare, n conditiile legii. Promovarea n
clasa, promovarea n grade profesionale si avansarea n trepte de salarizare
nu sunt conditionate de existenta unui post vacant.
Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin
ocuparea unei functii publice superioare.
Promovarea n gradul profesional imediat superior celui detinut
de functionarul public se face prin concurs sau examen, organizat anual,
23

prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a

promovarii concursului sau examenului. Fisa postului functionarului public
care a promovat n functia publica se completeaza cu noi atributii si
responsabilitati.
Examenul de promovare n gradul profesional se organizeaza de
autoritatea sau institutia publica, cu avizul Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici, n limita functiilor publice rezervate promovarii, cu
ncadrarea n fondurile bugetare alocate.
Pentru a participa la examenul de promovare n gradul
profesional imediat superior celui detinut, functionarul public trebuie sa
ndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa aiba cel putin 4 ani vechime n gradul profesional al functiei publice din
care promoveaza [26];
b) sa aiba cel putin 2 ani vechime n treapta de salarizare din care avanseaza;
c) sa fi obtinut cel putin calificativul bine la evaluarea performantelor
individuale n ultimii 2 ani;
d) sa nu aiba n cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata n
conditiile prezentei legi.
Pentru a participa la concursul de promovare ntr-o functie publica de
conducere, functionarii publici trebuie sa ndeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:
a) sa fie absolventi de masterat sau de studii postuniversitare n domeniul
administratiei publice, management sau n specialitatea studiilor necesare
exercitarii functiei publice;
b) sa fie numiti ntr-o functie publica din clasa I;
c) sa ndeplineasca cerintele specifice prevazute n fisa postului;
d) sa ndeplineasca conditiile de vechime necesare ocuparii functiei
respective;
e) sa nu aiba n cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata n
conditiile prezentei legi.
Avansarea n trepte de salarizare se face n conditiile legii privind
sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici.
n urma dobndirii unei diplome de studii de nivel superior n
specialitatea n care si desfasoara activitatea, functionarii publici de
executie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru
ocuparea unei functii publice ntr-o clasa superioara celei n care sunt
ncadrati, n conditiile legii. Promovarea n acest caz se face prin
transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii
examenului.
24

1.6. Drepturile, obligatiile si conduita functionarilor publici

1.6.1. Drepturile functionarilor publici

Functionarii publici au urmatoarele drepturi:

Dreptul la opinie.
Dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau n
aplicarea statutului si care l vizeaza n mod direct.
Dreptul de asociere sindicala .
Dreptul de a nfiinta organizatii sindicale, de a adera la ele
si de a exercita orice mandat n cadrul acestora.[27]
Dreptul de a se asocia n organizatii profesionale sau n
alte organizatii avnd ca scop reprezentarea intereselor proprii,
promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor.
Dreptul la greva stabilit n conditiile legii, cu respectarea
principiului continuitatii si celeritatii serviciului public.
Pentru activitatea depusa, functionarii publici au dreptul la
un salariu compus din:
- salariul de baza;
- sporul pentru vechime n munca;
- suplimentul postului;
- suplimentul corespunzator treptei de salarizare.

Functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale.

Salarizarea functionarilor publici se face n conformitate cu prevederile legii
privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

Durata normala a timpului de lucru pentru functionarii

publici este , de regula ,de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe
saptamna. Pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului
autoritatii sau institutiei publice peste durata normala a timpului
de lucru sau n zilele de sarbatori legale ori declarate zile
nelucratoare, functionarii publici de executie au dreptul la
recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul
de baza. Numarul orelor platite cu sporul de 100% nu poate
depasi 360 ntr-un an.
Functionarii publici pot fi alesi sau numiti ntr-o functie de
demnitate publica, n conditiile legii. [28]
Functionarii publici au dreptul la concediu de odihna, la concedii
medicale si la alte concedii.
Functionarul public are dreptul, pe lnga indemnizatia de
concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara
plecarii n concediu, care se impoziteaza separat.
Functionarii publici beneficiaza de asistenta medicala,
proteze si medicamente.
Functionarii publici beneficiaza de pensii, precum si de
25

celelalte drepturi de asigurari sociale de stat.

Autoritatea sau institutia publica n care functionarul public si
desfasoara activitatea este obligata:

sa i asigure protectie mpotriva amenintarilor, violentelor,

faptelor de ultraj carora i-ar putea fi victima n exercitarea functiei
sau n legatura cu aceasta;
sa l despagubeasca pe functionarul public n situatia n
care acesta a suferit, din culpa autoritatii sau a institutiei publice,
un prejudiciu material n timpul ndeplinirii atributiilor de
serviciu[29];
sa-i asigure conditii normale de munca si igiena, de natura
sa i ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica;
sa nu practice discriminarea ntre functionarii publici pe
criterii politice, de apartenenta sindicala, convingeri religioase,
etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala
sau de orice alta natura.

1.6.2. Obligatiile (ndatoririle) functionarilor publici

Functionarul public este dator:

sa si ndeplineasca cu profesionalism, impartialitate si n

conformitate cu legea ndatoririle de serviciu si sa se abtina de la
orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii persoanelor fizice
sau juridice sau prestigiului corpului functionarilor publici.
Totodata, functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine
propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine,
n vederea mbunatatirii activitatii autoritatii sau institutiei publice
n care si desfasoara activitatea, precum si a calitatii serviciilor
publice oferite cetatenilor;
sa se abtina, n exercitarea atributiilor ce i revin, de la exprimarea
sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor sale
politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie
careia i este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice;
sa nu ocupe functii de conducere n structurile sau organele de
conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite
conform statutului acestora, ale organizatiilor carora le este
aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau ale
fundatiilor ori asociatiilor care functioneaza pe lnga partidele
politice. naltilor functionari publici le este interzis sa faca parte
din partide politice, organizatii carora le este aplicabil acelasi
regim juridic ca si partidelor politice sau din fundatiile ori
asociatiile care functioneaza pe lnga partidele politice.
sa raspunda, potrivit legii, de ndeplinirea atributiilor ce i revin prin
functia publica pe care o detine, precum si a atributiilor ce i sunt
delegate;
sa se conformeze dispozitiei date de catre functionarul cu functie

26

publica de conducere caruia i este subordonat direct, cu exceptia

cazurilor n care apreciaza ca aceasta dispozitie este ilegala. n
asemenea cazuri, functionarul public are obligatia sa motiveze n
scris refuzul ndeplinirii dispozitiei primite. Daca cel care a emis
dispozitia o formuleaza n scris, functionarul public este obligat sa o
execute, cu exceptia cazului n care aceasta este vadit ilegala.
Functionarul public are ndatorirea sa aduca la cunostinta
superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia astfel de
situatii;
sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu, precum si
confidentialitatea n legatura cu faptele, informatiile sau
documentele de care ia cunostinta n exercitarea functiei publice,
cu exceptia informatiilor de interes public;
sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru el sau pentru
altii, n considerarea functiei lui publice, daruri sau alte avantaje;
sa prezinte conducatorului autoritatii sau institutiei publice
declaratia de avere la numirea, precum si la eliberarea din functie.
Aceasta declaratie se actualizeaza anual;
sa rezolve, n termenele stabilite de catre superiorii ierarhici,
lucrarile repartizate;
sa nu primeasca direct cereri a caror rezolvare intra n competenta
lui, sa nu discute direct cu petentii si sa nu intervina pentru
solutionarea acestor cereri;
sa respecte ntocmai regimul juridic al conflictului de interese si
al incompatibilitatilor, stabilite potrivit legii;
sa respecte normele de conduita profesionala si civica prevazute
de lege[30].

8.2.6.3. Pregatirea profesionala a functionarilor publici

Functionarii publici au dreptul si obligatia de a-si mbunatati n mod

continuu abilitatile si pregatirea profesionala.
Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa prevada n bugetul
anual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de
perfectionare profesionala a functionarilor publici organizata la initiativa ori n
interesul autoritatii sau institutiei publice.
Pe perioada n care functionarii publici urmeaza forme de
perfectionare profesionala, beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, n
situatia n care acestea sunt:
a) organizate la initiativa ori n interesul autoritatii sau institutiei publice;
b) urmate la initiativa functionarului public, cu acordul conducatorului
27

autoritatii sau institutiei publice.

Functionarii publici care urmeaza forme de perfectionare

profesionala, a caror durata este mai mare de 90 de zile ntr-un an
calendaristic, organizate n tara sau n strainatate, finantate din bugetul de
stat sau bugetul local, sunt obligati sa se angajeze n scris ca vor lucra n
administratia publica ntre 2 si 5 ani de la terminarea programelor,
proportional cu numarul zilelor de perfectionare profesionala, daca pentru
programul respectiv nu este prevazuta o alta perioada.
Functionarii publici care au urmat forme de perfectionare
profesionala, n conditiile mai sus aratate ,ale caror raporturi de serviciu
nceteaza prin acordul partilor, consemnat n scris, prin destituire din functia
publica, prin demisie sau destituire pentru incompetenta profesionala, n cazul
obtinerii calificativului nesatisfacator la evaluarea performantelor
profesionale individuale nainte de mplinirea termenului prevazut sunt obligati
sa restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, precum
si, dupa caz, drepturile salariale primite pe perioada perfectionarii, calculate n
conditiile legii proportional cu perioada ramasa pna la mplinirea termenului.
Prevederile anterioare nu se aplica n cazul n care functionarul
public nu mai detine functia publica din motive neimputabile acestuia.

n cazul n care persoanele care au urmat o forma de perfectionare,

dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt obligate sa restituie institutiei sau
autoritatii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare,
precum si drepturile salariale primite n perioada perfectionarii, calculate n
conditiile legii, daca acestea au fost suportate de autoritatea sau institutia
publica.
Nu constituie forme de perfectionare profesionala si nu pot fi
finantate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare sau
studiile de doctorat.
Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa comunice anual
Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, n conditiile legii, planul de
perfectionare profesionala a functionarilor publici, precum si fondurile
prevazute n bugetul anual propriu pentru acoperirea cheltuielilor de
perfectionare profesionala a functionarilor publici, organizate la initiativa ori n
interesul autoritatii sau institutiei publice.

28

8.2.7. Sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor

publici

8.2.7.1. Sanctiunile disciplinare ale functionarilor publici

Orice persoana care se considera vatamata ntr-un drept al sau sau

ntr-un interes legitim se poate adresa instantei judecatoresti, n conditiile
legii, mpotriva autoritatii sau institutiei publice care a emis actul sau care a
refuzat sa rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes
legitim.n cazul n care actiunea se admite si se constata vinovatia
functionarului public, persoana respectiva va fi obligata la plata daunelor,
solidar cu autoritatea sau institutia publica.
Raspunderea juridica a functionarului public nu se poate angaja
daca acesta a respectat prevederile legale si procedurile administrative
aplicabile autoritatiisau institutiei publice n care si desfasoara activitatea."

ncalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a

ndatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a
normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege constituie
abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestora.

n cadrul autoritatilor sau institutiilor publice se constituie comisii

de disciplina. n functie de numarul functionarilor publici din cadrul fiecarei
autoritati sau institutii publice, comisia de disciplina se poate constitui pentru o
singura autoritate sau institutie publica sau pentru mai multe.
Comisiile de disciplina sunt competente sa cerceteze faptele
sesizate ca abateri disciplinare si sa propuna sanctiunea aplicabila
functionarilor publici din autoritatile sau institutiile publice respective.

Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public,

ANFP poate elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care
o administreaza. Cazierul administrativ este un act care cuprinde
sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost

29

radiate n conditiile legii.

La individualizarea sanctiunii disciplinare se tine seama de cauzele

si gravitatea abaterii disciplinare, mprejurarile n care aceasta a fost
savrsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala
n timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta n
antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare.

Sanctiunile disciplinare se aplica n termen de cel mult 1 an de

la data sesizarii comisiei de disciplina cu privire la savrsirea abaterii
disciplinare, dar nu mai trziu de 2 ani de la data savrsirii abaterii
disciplinare.
n cazul n care fapta functionarului public a fost sesizata ca abatere
disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se
suspenda pna la dispunerea nenceperii urmaririi penale, scoaterii de sub
urmarire penala ori ncetarii urmaririi penale sau pna la data la care instanta
judecatoreasca dispune achitarea sau ncetarea procesului penal.
Pe perioada cercetarii administrative, n situatia n care functionarul
public care a savrsit o abatere disciplinara poate influenta cercetarea
administrativa, conducatorul autoritatii sau institutiei publice are obligatia de a
interzice accesul acestuia la documentele care pot influenta cercetarea sau,
dupa caz, de a dispune mutarea temporara a functionarului public n cadrul
altui compartiment sau altei structuri a autoritatii ori institutiei publice.
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)

ntrzierea sistematica n efectuarea lucrarilor;

neglijenta repetata n rezolvarea lucrarilor;
absentele nemotivate de la serviciu;
nerespectarea, n mod repetat, a programului de lucru;
interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri n
afara cadrului legal;
nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii
lucrarilor care au acest caracter;
manifestarile care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei
publice n care si desfasoara activitatea;
desfasurarea n timpul programului de lucru a unor activitati cu
caracter politic;
refuzul de a ndeplini atributiile de serviciu;
ncalcarea prevederilor legale referitoare la ndatoriri,
incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin
lege pentru functionarii publici;
alte fapte prevazute ca abateri disciplinare n actele normative
din domeniul functiei publice si functionarilor publici.

30

 Sanctiunile disciplinare sunt:

a)
b)

mustrarea scrisa;
diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de
pna la 3 luni;
suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare
sau, dupa caz, de promovare n functia publica pe o perioada
de la 1 la 3 ani;
retrogradarea n treptele de salarizare sau retrogradarea n
functia publica pe o perioada de pna la un an;
destituirea din functia publica.

c)
d)
e)

Sanctiunile disciplinare se pot aplica:

direct de catre de persoana care are competenta legala de

numire n functia publica n cazul mustrarii scrise;

de catre de persoana care are competenta legala de numire n

functia publica, la propunerea comisiei de disciplina[31], n cazul mustrarii
scrise.
Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate dect dupa cercetarea
prealabila a faptei savrsite si dupa audierea functionarului public. Audierea
functionarului public trebuie consemnata n scris, sub sanctiunea nulitatii.
Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o
declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza
ntr-un proces-verbal.

Sanctiunile disciplinare se radiaza, de drept, dupa cum

urmeaza:
a)

n termen de 6 luni de la aplicare - pentru mustrare scrisa;

b)

n termen de un an de la expirarea termenului pentru

care au fost aplicate sanctiunile referitoare la diminuarea
drepturilor salariale, suspendarea dreptului de avansare n
gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare n functia
publica, trecerea ntr-o functie publica inferioara, cu
diminuarea corespunzatoare a salariului;

c)

n termen de 7 ani de la aplicare, pentru destituirea din

functia publica.

8.2.7.2. Raspunderea functionarilor publici

31

Savrsirea unor contraventii, crearea unor pagube institutiei sau

savrsirea unor infractiuni n timpul serviciului sau n legatura cu atributiile
functiei publice pe care un functionar public o ocupa pot atrage dupa sine
raspunderea contraventionala, raspunderea civila sau raspunderea penala.

Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se

angajeaza n cazul n care acestia au savrsit o contraventie n timpul si
n legatura cu sarcinile de serviciu.

Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:

a)

pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului

autoritatii sau institutiei publice n care functioneaza;

b)

pentru nerestituirea n termenul legal a sumelor ce i s-au

acordat necuvenit;

c)

pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica,

n calitate de comitent, unor terte persoane, n temeiul unei
hotarri judecatoresti definitive si irevocabile.

Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice se

face:

pentru primele doua situatii - se dispune prin emiterea de catre

conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a
unei dispozitii de imputare, n termen de 30 de zile de la
constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui
angajament de plata;

pentru ultima situatie - pe baza hotarrii judecatoresti definitive

si irevocabile.

Raspunderea penala. Raspunderea functionarului public pentru

infractiunile savrsite n timpul serviciului sau n legatura cu atributiile
functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.
n cazul n care s-a pus n miscare actiunea penala pentru savrsirea
unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de
serviciu sau n legatura cu serviciul, care mpiedica nfaptuirea justitiei, de fals
ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savrsite cu intentie, care ar
face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, conducatorul autoritatii
sau institutiei publice va dispune suspendarea functionarului public din functia
publica pe care o detine pna la obtinerea unei hotarri judecatoresti
definitive si irevocabile.
32

8.2.8.Mobilitate , suspendarea si ncetarea raporturilor de

serviciu

8.2.8.1. Mobilitatea raporturilor de serviciu

Mobilitatea n cadrul corpului functionarilor publici se realizeaza

prin modificarea raporturilor de serviciu, astfel:
a) pentru eficientizarea activitatii autoritatilor si institutiilor publice;
b) n interes public;
c) n interesul functionarului public, pentru dezvoltarea carierei n functia
publica.
Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici de
executie si functionarilor publici de conducere are loc prin:
a) delegare;
b) detasare;
c) transfer;
d) mutarea n cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate
juridica a autoritatii sau institutiei publice;
e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

Daca mobilitatea functionarilor publici de executie si a functionarilor

publici de conducere se dispune n interes public, n conditiile legii,
33

functionarii publici nu pot refuza aplicarea masurilor de detasare si

mutare ,cu unele exceptii prevazute de lege[32], sub sanctiunea eliberarii din
functia publica. n aceste cazuri, modificarea raportului de serviciu se dispune
de catre persoana care are competenta de numire n functia publica, cu avizul
sau la solicitarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici."

A. Delegarea
Delegarea se dispune n interesul autoritatii sau institutiei
publice n care este ncadrat functionarul public, pe o perioada de cel
mult 60 de zile calendaristice ntr-un an. Delegarea pe o perioada mai
mare de 60 de zile calendaristice n cursul unui an calendaristic se poate
dispune numai cu acordul scris al functionarului public.
Pe timpul delegarii, functionarul public si pastreaza functia publica si
salariul, iar autoritatea sau institutia publica care l deleaga este obligata sa
suporte costul integral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de delegare.
Functionarul public poate refuza delegarea daca se afla n una
dintre urmatoarele situatii:
-

graviditate;

si creste singur copilul minor;

starea sanatatii, dovedita

contraindicata delegarea;

cu

certificat

medical,

face

B. Detasarea
Detasarea se dispune n interesul autoritatii sau institutiei
publice n care urmeaza sa si desfasoare activitatea functionarul public,
pentru o perioada de cel mult 6 luni.
Detasarea se poate dispune daca pregatirea profesionala a
functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei
publice, cu respectarea categoriei, clasei si gradului profesional al
functionarului public.
Detasarea se poate dispune si pe o functie publica de conducere,
daca functia publica este vacanta, de catre persoana care are competenta
numirii n functia publica, pe o perioada de maximum 6 luni ntr-un an
calendaristic , daca functionarul public ndeplineste conditiile de studii si
vechime n specialitatea studiilor si daca nu exista n cadrul autoritatii sau
institutiei publice functionari publici care sa exercite cu caracter
temporar functia publica.

34

Functionarul public poate fi detasat pe o functie publica inferioara,

numai cu acordul sau scris.
Pe perioada detasarii, functionarul public si pastreaza functia publica
si salariul. Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este detasat este
mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii n alta localitate,
autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul
integral al transportului, dus si ntors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al
indemnizatiei de detasare.

C. Transferul

Transferul[33], ca modalitate de modificare a raportului de serviciu,

poate avea loc ntre autoritatile sau institutiile publice dupa cum urmeaza:
a) n interesul serviciului. Acest transfer se poate face numai cu
acordul scris al functionarului public transferat. Transferul n interesul
serviciului se face ntr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad
profesional cu functia publica detinuta de functionarul public sau ntr-o functie
publica de nivel inferior.
b) la cererea functionarului public. Transferul la cerere se face
ntr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad profesional sau ntr-o
functie publica de nivel inferior, n urma aprobarii cererii de transfer a
functionarului public de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice la
care se solicita transferul. n acest caz, transferul poate avea loc numai ntre
autoritati sau institutii publice din administratia publica centrala, ntre autoritati
administrative autonome ori, dupa caz, ntre autoritati sau institutii publice din
administratia publica locala.
n cazul functionarilor publici de conducere, transferul se poate
realiza pe functii publice de conducere ale caror atributii sunt similare cu
atributiile functiei publice de pe care se efectueaza transferul.
Autoritatile sau institutiile publice au obligatia de a asigura
publicitatea functiilor publice vacante care pot fi ocupate prin transfer la
cerere. n situatia n care doi sau mai multi functionari publici solicita ocuparea
unei functii publice vacante prin transfer la cerere, selectia se face pe baza de
interviu.

D. Mutarea n cadrul altui compartiment al autoritatii sau

institutiei publice
Mutarea definitiva n cadrul altui compartiment poate avea loc n
urmatoarele situatii:

35

a) cnd se dispune de catre conducatorul autoritatii sau institutiei

publice n care si desfasoara activitatea functionarul public, pe o functie
publica vacanta de aceeasi categorie, clasa si grad profesional sau cu
repartizarea postului corespunzator functiei publice detinute, cu respectarea
pregatirii profesionale a functionarului public si a salariului acestuia. n acest
caz este necesar acordul scris al functionarului public.
b) la solicitarea justificata a functionarului public, cu aprobarea
conducatorului autoritatii sau institutiei publice, pe o functie publica de
aceeasi categorie, clasa si grad profesional, cu respectarea pregatirii
profesionale a functionarului public;
c) n alte situatii prevazute de dispozitiile legale.
Mutarea temporara sau definitiva n cadrul altui compartiment
poate fi solicitata de functionarul public n cazul n care starea sanatatii,
dovedita cu certificat medical, nu i mai permite desfasurarea activitatii n acel
compartiment. Mutarea se poate face pe o functie publica corespunzatoare,
daca functionarul public n cauza este apt profesional sa ndeplineasca noile
atributii care ii revin.

E. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de

conducere vacante
Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere
se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care
ndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice si care
nu are n cazierul administrativ sanctiuni disciplinare neradiate n conditiile
prezentei legi.
Daca functia publica este vacanta, masura se dispune de catre
persoana care are competenta numirii n functia publica, pe o perioada de
maximum 6 luni ntr-un an calendaristic[34], astfel:
a) cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru functiile din
cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala;
b) cu obligatia nstiintarii nainte cu cel putin 10 zile a Agentiei Nationale
a Functionarilor Publici, pentru functiile publice din cadrul autoritatilor si
institutiilor publice din administratia publica locala. n situatia n care Agentia
Nationala a Functionarilor Publici constata ca nu sunt ndeplinite conditiile
legale privind exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de
conducere, dispune neefectuarea masurii sau, dupa caz, ncetarea acesteia.
Daca functia publica este temporar vacanta, masura prevazuta
anterior se dispune de catre persoana care are competenta numirii n
functia publica, pna la data ncetarii suspendarii din functia publica, a
detasarii titularului functiei publice sau, dupa caz, a radierii din cazierul
administrativ al titularului functiei publice a sanctiunii disciplinare de
retrogradare n treptele de salarizare sau de retrogradare n functia publica pe
36

o perioada de pna la un an .
Daca salariul corespunzator functiei publice pe care o exercita cu
caracter temporar este mai mare, functionarul public are dreptul la acest
salariu.

8.2.8.2. Suspendarea raporturilor de serviciu

Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cnd

functionarul public se afla n una dintre urmatoarele situatii:
a)

este numit sau ales ntr-o functie de demnitate publica,

pentru perioada respectiva, cu exceptiile prevazute de lege;
b)
este ncadrat la cabinetul unui demnitar;
c)
este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa
desfasoare activitati n cadrul unor misiuni diplomatice ale
Romniei ori n cadrul unor organisme sau institutii
internationale, pentru perioada respectiva;
d)
desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta
suspendarea;
e)
efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este
concentrat sau mobilizat;
f)
este arestat preventiv;
g)
efectueaza tratament medical n strainatate, daca
functionarul public nu se afla n concediu medical pentru
incapacitate temporara de munca, precum si pentru nsotirea
sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude pna la gradul I
inclusiv;
h)
se afla n concediu pentru incapacitate temporara de munca,
pe o perioada mai mare de o luna, n conditiile legii;
i)
carantina;
j)
concediu de maternitate;
k)
este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarre
judecatoreasca irevocabila;
l)
forta majora;
l^1) n cazul n care s-a dispus trimiterea n judecata pentru
savrsirea unei infractiuni care ar face-o incompatibila cu exercitarea
functiei publice ;
l^2) pe perioada cercetarii administrative, n situatia n care
functionarul public care a savrsit o abatere disciplinara poate
influenta cercetarea administrativa, la propunerea motivata a
comisiei de disciplina;
m)
n alte cazuri expres prevazute de lege.

Raportul

de

serviciu[35]

se

suspenda

la

initiativa
37

functionarului public n urmatoarele situatii:

a)

concediu pentru cresterea copilului n vrsta de pna la 2 ani

sau, n cazul copilului cu handicap, pna la mplinirea vrstei de
3 ani;

b)

concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrsta de pna la

7 ani sau, n cazul copilului cu handicap pentru afectiunile
intercurente, pna la mplinirea vrstei de 18 ani;

c)

desfasurarea unei activitati n cadrul unor organisme sau

institutii internationale, n alte situatii dect cele prevazute
anterior;

d)

pentru participare la campania electorala;

e)

pentru participarea la greva.

Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face n scris cu

cel putin 15 zile calendaristice nainte de data cnd se solicita suspendarea.

Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al conducatorului

autoritati sau institutiei publice.
Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile
publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice.

8.2.8.3. ncetarea raporturilor de serviciu

ncetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are

loc n urmatoarele conditii:
a)

de drept;

b)

prin acordul partilor, consemnat n scris;

c)

prin eliberare din functia publica;

d)

prin destituire din functia publica;

e)

prin demisie.

A. Raportul de serviciu nceteaza de drept:

38

a) la data decesului functionarului public;

b) la data ramnerii irevocabile a hotarrii judecatoresti de declarare a mortii

functionarului public;

c) daca functionarul public nu mai ndeplineste una dintre conditiile prevazute

de lege pentru ocuparea unei functii publice;
d) la data ndeplinirii cumulative a conditiilor de vrsta standard si a stagiului
minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii
deciziei de pensionare pentru limita de vrsta, pensionare anticipata,
pensionare anticipata partiala ori invaliditate a functionarului public, potrivit
legii;

e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire n

functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarre
judecatoreasca definitiva si irevocabila;

f) cnd functionarul public a fost condamnat printr-o hotarre judecatoreasca

definitiva pentru o infractiune care l-ar face incompatibil cu funtia publica sau
prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data
ramnerii definitive si irevocabile a hotarrii de condamnare;

g) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei, ca masura de

siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramnerii definitive a
hotarrii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

h) la data expirarii termenului n care a fost ocupata pe perioada determinata

functia publica.

B. Constatarea cazului de ncetare de drept a raportului de serviciu

se face, n termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act
administrativ al persoanei care are competenta legala de numire n functia
publica. Actul administrativ prin care s-a constatat ncetarea de drept a
raporturilor de serviciu se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici, n termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.
Persoana care are competenta legala de numire n functia
39

publica va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ,

care se comunica functionarului public n termen de 5 zile lucratoare de la
emitere, n urmatoarele cazuri[36]:
a) autoritatea sau institutia publica si-a ncetat activitatea ori a fost mutata
ntr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze;
b) autoritatea sau institutia publica si reduce personalul ca urmare a
reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n functia publica ocupata de
catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal
ori pentru motive nentemeiate, de la data ramnerii definitive si irevocabile a
hotarrii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea;
d) pentru incompetenta profesionala, n cazul obtinerii calificativului
nesatisfacator la evaluarea performantelor profesionale individuale;
e) functionarul public nu mai ndeplineste conditiile specifice prevazute de
lege pentru functia publica ;
f) starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin
decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite
acestuia sa si ndeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice
detinute;
g) ca urmare a refuzului nentemeiat al naltului functionar public de acceptare
a mobilitatii.
n cazul eliberarii din functia publica, autoritatea sau institutia publica
este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile
calendaristice. n perioada de preaviz, persoana care are competenta legala
de numire n functia publica poate acorda celui n cauza reducerea
programului de lucru, pna la 4 ore zilnic, fara afectarea drepturilor salariale
cuvenite.
.

C. Destituirea din functia publica se dispune, prin act administrativ

al persoanei care are competenta legala de numire n functia publica, ca
sanctiune disciplinara aplicata pentru motive imputabile functionarului
public, n urmatoarele cazuri:
a) pentru savrsirea repetaa a unor abateri disciplinare sau a unei abateri
disciplinare care a avut consecinte grave;
b) daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu
actioneaza pentru ncetarea acestuia ntr-un termen de 10 zile calendaristice
de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Actul administrativ se comunica functionarului public n termen de 5
40

zile lucratoare de la data emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie

sa se faca anterior datei destituirii din functia publica.

D. Functionarul public poate sa comunice ncetarea raporturilor de

serviciu prin demisie, notificata n scris persoanei care are competenta legala
de numire n functia publica. Demisia nu trebuie motivata si produce efecte
dupa 30 de zile calendaristice de la nregistrare.
La modificarea, la suspendarea si la ncetarea raportului de serviciu
functionarul public are ndatorirea sa predea lucrarile si bunurile care i-au fost
ncredintate n vederea exercitarii atributiilor de serviciu.
La ncetarea raportului de serviciu, functionarul public si pastreaza
drepturile dobndite n cadrul carierei, cu exceptia cazului n care raportul de
serviciu a ncetat din motive imputabile acestuia.

8.3. Probleme privind resursele umane la nivelul administratiei

publice din Romnia

8.3.1. Profesionalizarea functionarilor publici

Profesionalizarea implica, n primul rnd, faptul ca functia

publica trebuie considerata ca fiind o meserie veritabila, adica o
activitate performanta si stabila, posibil de executat n mod durabil, la
adapost de constrngeri politice.
Conceptul de profesionalizare trebuie gndit n directa legatura cu
termenul de competenta.
Este esential de constientizat care sunt principalele piedici sau
obstacole care pot limita profesionalizarea n cadrul unui sistem
administrativ. n principal, aceste probleme sunt direct legate de influentele
mediului politic. Constrngerea politica se manifesta nca de la intrarea n
functia publica, de multe ori mecanismele oficiale de selectie fiind dublate de
dispozitive de verificare a conformismului ideologic si politic. n interiorul
acestei influente politice exista puncte cu un grad mai mare de influentare
negativa a elementelor profesionalizarii:

Anumite sectoare ale administratiei mai sensibile din punct

vedere politic, care n general sunt privite ca necesitnd
control strict din partea guvernului la putere. Este interesant
urmarit exemplul politiei, n cazul careia se pot observa,
multe ori, schimbari semnificative la nivel nalt, o data
schimbarea puterii politice.

de
un
de
de
cu

41

Functia publica locala, supusa tentativelor de politizare.

nalta functie publica, n cazul careia intersectarea cu politicul
este mult mai accentuata.

Politizarea administratiei are mai multe efecte negative, si anume:

Secretomania. Functionarul public care este promovat sau

admis n functie pe criterii nu profesionale, ci politice are tot interesul sa tina
secret acest lucru. n alta ordine de idei, acel functionar, n cele mai multe
cazuri, nu este un expert n domeniu, fapt ce va duce la inevitabile greseli n
timpul exercitarii functiei sale. Acesta va ncerca sa ascunda adevarul, adica
va tine n secret att greselile comise, ct si actiunile care au determinat
aceste greseli. Functionarul public care nu si poate tainui greselile va deveni
n fata opiniei publice un incompetent, iar partidul nu-l va mai putea sustine si
se va debarasa de el n mod public.
De asemenea, acesti functionari vor tinde sa considere secret de
serviciu aproape toate discutiile purtate n cadrul institutiei, metodologiile de
elaborare a actelor administrative, desi activitatea acestor institutii ar trebui
sa fie cunoscute de toata lumea.

Slaba pregatire a functionarilor publici. Afiliatia politica are

efecte si n ceea ce priveste calificarea necesara pentru ocuparea anumitor
functii. Un studiu a relevat faptul ca mai mult de 50% din personalul
prefecturilor are doar pregatire medie, circa 35% din personal are studii
superioare tehnice (ingineri), restul de 12% este ocupat de catre persoane cu
studii socio-umaniste, incluznd att absolventi de Drept, ct si profesori.
Acest fenomen a dus la exacerbarea a ceea ce se numeste sindromul
vechimii - cine lucreaza de mai mult timp n domeniu este mai calificat, are
mai multa experienta dect debutantii.
Omnipotenta functionarilor publici. Functionarii publici se cred
atotstiutori, nu tin seama de legi si norme juridice deoarece ei se
subordoneaza numai partidului care i-a promovat n functie. De asemenea, ei
gndesc numai n functie de beneficii si cred ca partidul i va scoate din
eventualele ncurcaturi datorate nerespectarii legii.

innd cont de aceste aspecte, pentru a determina cresterea

gradului de profesionalizare n administratia publica, trebuie rezolvate
mai multe probleme:

furnizarea de servicii publice trebuie sa respecte drepturile

cetatenilor si sa ofere egalitate de tratament;

este necesara orientarea sectorului public catre productivitate

si catre o reala calitate a serviciilor publice;

depolitizarea personalului din administratia publica;

42

necesitatea unui cadru legal si a unui cod etic. O data cu

intrarea n vigoare a Statutului functionarilor publici, unele dintre
problemele care trebuiau rezolvate - reglementarea carierei,
instruirea, avansarea - au fost solutionate.

Este foarte greu sa impui productivitatea si calitatea ca standarde n

administratia publica. Ca solutii pentru mbunatatirea calitatii activitatii din
administratie mentionam:

Perfectionarea functionarilor prin diferite cursuri. Aceasta

metoda este destul de putin folosita datorita costurilor.

Recrutarea lor din rndul celor cu studii de specialitate. n

ceea ce priveste cunostintele de care au nevoie functionarii
publici, exista doua orientari:
n viziunea primei orientari, functionarul public trebuie sa
fie n primul rnd specialist n domeniul n care lucreaza;
n viziunea celei de-a doua orientari, ar trebui preferate
calitatile generale, de administrator.

8.3.2. Pregatirea si perfectionarea profesionalaa functionarilor

publici

Dreptul la pregatirea si perfectionarea pregatirii profesionale a

functionarilor publici este prevazut n articolul 32 din Constitutia
Romniei sub denumirea de "dreptul la nvatatura", precum si n articolul
23 al Legii nr. 161/19.04.2003[37] care stipuleaza ca functionarii publici au
dreptul de a-si perfectiona n mod continuu pregatirea profesionala.
Asa cum se cunoaste, pentru ocuparea functiilor publice, persoanele
ce se prezinta la concurs trebuie sa ndeplineasca, printre alte conditii cerute,
si pe aceea a studiilor potrivit nomenclatoarelor de functii.
Cu toate ca la ocuparea postului, functionarul public are studiile
necesare, el are dreptul, iar institutia publica are obligatia sa-l sprijine n a
beneficia de conditiile create n societatea noastra pentru ridicarea
necontenita a nivelului pregatirii profesionale si a nivelului de cultura generala,
n raport cu cerintele progresului tehnico-stiintific, economico-social si cultural.
Pentru aceasta, functionarii publici au dreptul sa urmeze forme ale
nvatamntului superior, universitar sau postuniversitar si sa beneficieze de
concedii platite sau fara plata pentru cursuri de perfectionare sau programe
de specializare n tara si n strainatate.

n doctrina franceza, problema perfectionarii profesionale este

exprimata prin sintagma "formare profesionala" si se considera ca aceasta
43

formare nu este o etapa, ci un proces care se desfasoara pe toata perioada

carierei functionarului public, permitndu-i acestuia sa faca fata atributiilor
curente ale functiei publice, sa se adapteze exigentelor functiei n raport cu
evolutia noilor si multiplelor sarcini si, totodata, sa poata promova n functii
superioare.

Nord-americanii, ca si francezii, sunt categorici n a solicita celor

care doresc sa ocupe posturi (functii) n administratia centrala (de la cele
obisnuite la cele mai importante) sa fie absolventi ai unor scoli cu profilul
"administratie".

n Romnia, dupa 1989 au continuat sa functioneze licee de drept

economic si administrativ care pregatesc functionari cu studii medii pentru
administratia publica si s-au nfiintat facultati cu profilul "stiinte
administrative" sau "Administratie Publica", precum si colegii de
administratie publica. Aceste facultati au si cursuri "fara frecventa" sau de
"nvatamnt deschis la distanta" (IDD) si este indicat ca functionarii publici cu
studii medii sau absolventi ai altor institutii de nvatamnt superior sa urmeze
aceste facultati pentru a-si forma o temeinica pregatire n domeniul
administratiei publice.
Un aspect important ce trebuie retinut pe perioada scolarizarii sau
la cursurile de perfectionare este necesitatea efectuarii stagiului practic n
sistemul administratiei publice, pregatirea completndu-se cu aspecte din
cunoasterea cerintelor activitatii practice si experientei celor mai buni
functionari publici.
n afara de stagiul de practica, este bine sa fie folosita si metoda
invitarii la cursuri a unor functionari publici cu experienta, care sa
prezinte elevilor si studentilor specificul sarcinilor administratiei publice,
problemele complexe cu care se confrunta si modul cum trebuie rezolvate.

Tot n sensul pregatirii si perfectionarii a fost creat Institutul

National de Administratie, institutie specializata de formare pentru
functionarii publici si alesii locali. INA este conectat la reteaua nationala a
centrelor regionale de formare, precum si la reteaua internationala a
institutiilor de formare pentru functionarii publici din Europa. Prin lege,
functionarul public este obligat sa urmeze forme de perfectionare
profesionala, organizate de catre INA sau de alte institutii abilitate potrivit legii.

Succesul oricarui program de pregatire si perfectionare depinde de

corecta identificare a problemelor acute ale administratiei, de numarul si
calitatea materiilor predate, de obiectivele cursurilor de pregatire, de metodele
alese si, nu n ultimul rnd, de modul n care se fac evaluarea cursurilor si

44

propunerile pentru mbunatatirea lor.

O forma superioara de perfectionare a pregatirii profesionale este
realizata de cei care si dau doctoratul sau care elaboreaza unele studii si
lucrari stiintifice n domeniu.

8.3.3. Coruptia n administratia publica

Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru

suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile
unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune n
pericol stabilitatea institutiilor statale.

8.3.3.1. Notiunea de coruptie

Coruptia nu poate fi asimilata, n mod automat, cu faptele de natura

penala, chiar daca n majoritatea cazurilor ea este strns legata de
criminalitate. Coruptia n sens larg, ca si coruptia penala scot n evidenta
aceeasi atitudine fata de morala si etica si pentru a merge la esenta trebuie
precizat ca n toate situatiile ea tine de abuzul de putere si de
incorectitudine n adoptarea unei decizii.

Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, n scopul

obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui cstig necuvenit. Ea
presupune:
-

abuzul de putere n exercitarea atributiilor de serviciu;

frauda (nselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau

entitati);

utilizarea fondurilor ilicite n finantarea partidelor politice si a

campaniilor electorale;

favoritismul;

instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii n

domeniul privatizarii sau achizitiilor publice;

conflictul de interese (prin angajarea n tranzactii sau

dobndirea unei pozitii sau unui interes comercial care nu este
compatibil cu rolul si ndatoririle oficiale).

45

Grupul Multidisciplinar privind Coruptia (GMC), nfiintat de catre

Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei n anul 1994, a adoptat urmatoarea
definitie: "coruptia cuprinde comisioanele oculte si toate celelalte
demersuri care implica persoane nvestite cu functii publice sau private,
care si-au ncalcat obligatiile care decurg din calitatea lor de functionar
public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relatie de
acest gen, n vederea obtinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natura,
pentru ele nsele sau pentru altii".
Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia semnata
de Romnia la data de 27 ianuarie 1999 defineste coruptia, n cele doua
modalitati de savrsire, activa si pasiva:
-

Coruptia activa: "promisiunea, oferirea sau darea cu intentie,

de catre orice persoana, direct sau indirect, a oricarui folos
necuvenit, catre un functionar public, pentru sine ori pentru altul,
n vederea ndeplinirii ori abtinerii de la a ndeplini un act n
exercitiul functiilor sale".

Coruptia pasiva: "solicitarea ori primirea, cu intentie, de catre

un functionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit,
pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau
promisiuni a unui astfel de folos, n vederea ndeplinirii ori
abtinerii de la a ndeplini un act n exercitiul functiilor sale".

Potrivit conventiei, aceste fapte constituie coruptie daca sunt

savrsite de functionari publici nationali, functionarii publici straini,
parlamentarii nationali, straini si ai adunarilor parlamentare internationale,
functionarii internationali, precum si de persoane care reprezinta organizatii
internationale. De asemenea, coruptia priveste att sectorul public, ct si
cel privat.

8.3.3.2. Formele coruptiei

A. Coruptia administrativa

Sectoare vulnerabilela
coruptie
Administratia publica locala

Factori de risc
-

repartizarea locuintelor;
aplicarea legilor fondului funciar si a retrocedarii
imobilelor;
eliberarea de autorizatii si certificate;
contracte de concesionare, asociere si nchiriere;
contracte de achizitii publice de lucrari, bunuri si
servicii;

46

Autoritatile centrale ale

administratiei publice

Autoritati vamale
Aparare, ordine si siguranta
nationala
Cultura si nvatamnt

Sanatate si asistenta
sociala

gestionarea patrimoniului public;

transferul de patrimoniu ntre institutii publice;
valorificarea bunurilor patrimoniale ale institutiilor
publice aflate n exces;
acordarea de ajutoare n caz de dezastre si acordarea
de facilitati populatiei n diverse domenii (ncalzire,
agricultura, ajutoare sociale sau de urgenta);
nmatriculari de autoturisme;
eliberarea permiselor de conducere auto;
selectarea/promovarea personalului.
privatizari;
achizitii publice;
acordarea de licente;
contingentari;
autorizatii;
scutiri si esalonari de taxe si impozite;
valorificarea
controalelor.
control vamal;
evaziune fiscala
contrabanda.
trafic de influenta;
avansari n grad si n functie n mod preferential sau pe
alte criterii, altele dect cel al competentei;
activitatea de cercetare penala.
preluarea de spatii;
proliferarea institutiilor de nvatamnt superior
particulare grefate pe societati comerciale;
neplata taxelor si impozitelor;
promovarea examenelor de bacalaureat si de licenta n
mod fraudulos;
repartizarea burselor n mod preferential;
primirea unor foloase necuvenite.
neplata contributiei de asigurari sociale;
folosirea acestor fonduri n alte scopuri;
achizitionarea (importul) de tehnica si aparatura
medicala si neutilizarea acestora;
lipsa de medicamente si a asistentei medicale;
proliferarea bolilor si a accidentelor de munca.

B. Coruptia n justitie

Sectoare vulnerabilela
coruptie
Autoritati judecatoresti

Factori de risc
-

trafic de influenta;
influentarea cercetarilor penale;
influentarea deciziilor judiciare;

47

executarea hotarrilor judecatoresti.

C. Coruptia politica

Sectoare vulnerabilela
coruptie

Factori de risc

Parlament

Partidele politice

efectele imunitatii parlamentare;

activitatile de lobby;
interese de grup sau clientelare care pot influenta
initiativele legislative.
finantarea partidelor politice si a campaniilor
electorale;
formele de control asupra surselor de finantare a
partidelor politice si a modului de cheltuire a
resurselor.

n conformitate cu Legea nr. 78/8.05.2000 pentru prevenirea,

descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie[38], infractiunile de
coruptie sunt:

luarea de mita (articolul 254 din Codul penal);

darea de mita (articolul 255 din Codul penal);

primirea de foloase necuvenite (articolul 256 din Codul penal);

traficul de influenta (articolul 257 din Codul penal).

Sunt considerate infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie:

stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea

comerciala reala, a bunurilor apartinnd agentilor economici la
care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este
actionar, comisa n cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia
unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinnd autoritatilor
publice sau institutiilor publice, n cadrul unei actiuni de vnzare a
acestora, savrsita de cei care au atributii de conducere, de
administrare sau de gestionare;

acordarea de credite sau de subventii cu ncalcarea legii sau a

normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor
de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau
subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;

utilizarea creditelor sau a subventiilor n alte scopuri dect cele

pentru care au fost acordate.
48

8.3.3.3. Cauzele si efectele coruptiei

Coruptia are cauze majore care pot fi eradicate ntr-un timp

ndelungat.
Una dintre ele este mentalitatea. Pretentiile populatiei de la
administratie sunt mici, la fel si performantele acesteia. Ceea ce lipseste n cea
mai mare masura cetatenilor din Romnia este simtul raspunderii, ncepnd
chiar de la politicienii care conduc tara, exemplu care se propaga pna n
paturile cele mai de jos.
Un alt aspect generator de coruptie este gradul foarte mare de
implicare a statului n economie. Procesul de reducere a rolului statului este
unul extrem de ndelungat si de ntortocheat, care uneori genereaza mai multa
coruptie dect elimina.
n cele din urma, coruptia este asociata cu saracia - societatile
sarace sunt mai corupte, iar la rndul ei, coruptia este un mecanism prin care
avutia se concentreaza n partea superioara a piramidei. Este cazul
Romniei, care se inspira tot mai mult din modelul tarilor latino-americane.

Dar de ce ne deranjeaza att de tare coruptia? A fost ntotdeauna

prezenta n schimburile interumane si se pare ca nu putem face prea multe n
aceasta privinta. Se poate ntmpla chiar ca acest fenomen sa aiba efecte
pozitive, "ungnd rotitele" comertului. Raspunsul la aceasta ntrebare are doua
parti:

n primul rnd, efectele coruptiei sunt dezgustatoare si este

un lucru pe care societatea nu ar trebui sa l tolereze;

n al doilea rnd, desi exista cu siguranta peste tot, n unele

locuri este mai raspndita dect n altele. Societatile care trec printr-o perioada
de schimbari rapide sunt mai vulnerabile n fata coruptiei, partial deoarece normele
de comportament sunt si ele n schimbare, astfel nct oamenii nu au reguli morale
stabile si partial pentru ca exista attea ocazii de coruptiei ntr-o economie care se
modifica foarte mult.

Cele mai importante efecte ale coruptiei sunt:

cinismul, lipsa ncrederii si ignorarea legii. Acestea pot

duce, la rndul lor, la cresterea instabilitatii politice;

costuri economice directe. Unele dintre acestea sunt

evidente si dramatice - cazul dictatorilor care sustrag, pentru ei si familiile lor,
miliarde de dolari din economiile statelor respective. Dar, n general, costul
serviciilor publice care nu sunt furnizate n mod corespunzator si costurile
49

mari ale programelor guvernamentale, datorate coruptiei, reduc att

cresterea economica, ct si satisfactia oferita de serviciile publice.

Coruptia nu nseamna ntotdeauna mita. Cstigul personal poate fi

rezultatul relatiilor strnse dintre furnizori si agentii de aprovizionare ai
institutiilor publice, care determina oportunitatea unor locuri de munca pentru
functionari atunci cnd acestia parasesc sectorul public. Sau poate rezulta din
relatiile dintre marii industriasi si candidatii care primesc mari donatii din
partea primilor.
Prezenta companiilor straine reprezinta un catalizator pentru
coruptie, pentru ca acestea par prazi usoare si sunt adesea mai bogate dect
functionarii locali. Ceea ce poate parea o mita enorma pentru functionar ar fi
de fapt o cheltuiala obisnuita pentru compania straina.

8.3.3.4. Masuri pentru combaterea coruptiei

Robert Klitgaard ofera cteva sugestii practice pentru

combaterea coruptiei. Pe baza mai multor studii de caz, recomandarile sale
includ:

programe de educare publica (daca stabilitatea normelor de

comportament este o parte a problemei, acestea trebuie accentuate);

supravegherea functionarilor;

folosirea anumitor oficialitati corupte ca exemple;

schimbarea programelor de motivare (a recompenselor);

profesionalizarea birocratiei (aceasta pare a fi explicatia

performantelor mai bune ale statelor industrializate);

presiunea internationala. Recent, a fost fondata o noua

organizatie internationala, Transparency International[39], pentru a ajuta
statele lumii sa reduca gradul de coruptie din administratie.

Solutiile lui Robert Klitgaard se pot particulariza la nivelul

functionarilor publici din Romnia. Diminuarea coruptiei se poate realiza
prin:

salarii mai mari pentru functionari;

o mai buna instruire a acestora;

proceduri de sesizare/reclamatii mai bune;
mai putine acte si formulare;
50

introducerea unui "cod de comportare" pe care functionarii sa

fie obligati sa-l respecte;
afisarea drepturilor cetatenilor n birouri;
mai multa deschidere sau amabilitate n explicarea actiunilor;
ncurajarea functionarilor sa semnaleze public aspectele
negative ale institutiilor n care lucreaza;
controale si pedepse mai riguroase pentru functionari;
pedepse mai mari pentru cei care ofera mita.

innd cont de aceste aspecte, n 1999, s-a ncercat adoptarea unei

masuri pentru diminuarea coruptiei n administratie prin Legea nr. 188/1999
privind Statul functionarilor publici. Prin aceasta lege s-a nfiintat Agentia
Nationala a Functionarilor Publici cu scopul de a crea si dezvolta un corp
profesionist de functionari publici care se vrea o organizatie care reprezinta
mai mult dect un sindicat si care ar trebui sa se implice n mbunatatirea
activitatii din domeniul administratiei publice, prin:

reducerea gradului de implicare a politicului n administratie;

instituirea un mecanism de protejare a celor care refuza sa se

implice n activitati incorecte mpotriva sefilor care i dau astfel
de ordine, precum si a celor care dezvaluie astfel de practici;

instituirea unui cod etic a carui ncalcare sa fie aspru

sanctionata.

Pentru perioada imediat urmatoare si n perspectiva aderarii la

Uniunea Europeana, Guvernul Romniei a stabilit anumite masuri pentru
combaterea coruptiei din administratie:

completarea si nasprirea legislatiei actuale n scopul eliminarii

birocratiei si pentru asigurarea unor formulari clare si transparente, care sa
elimine posibilitatile de interpretare subiectiva si arbitrara a prevederilor
legale n aplicare;

introducerea de reglementari precise pentru stabilirea

competentelor fiecarei institutii n scopul prevenirii abuzurilor si actelor de
coruptie;

stimularea concurentei loiale si asigurarea transparentei achizitiilor

publice, n vederea eliminarii si prevenirii aparitiei procedurilor si sistemelor
clientelare;

obligativitatea nfiintarii n fiecare institutie din administratia

publica a unui singur ghiseu de primire a solicitarilor cetatenilor, indiferent de
continutul acestora, pentru a elimina contactul direct dintre cetatean si
functionarii publici care raspund direct de rezolvarea problemei solicitate; n
mod similar se va proceda pentru investitorii straini, organizndu-se un
serviciu unic n cadrul fiecarei institutii.

51

[1] Raadshelders si Ruttgers, The Evolution of Civil Service Systems, n

Bekke, Perry si Toonen (eds.), Civil Service Systems n Comparative
Perspective, Indiana University Press, 1996
[2]
Este vorba despre Legea nr. 188/8.12.1999 privind Statutul
functionarilor publici, publicata n M.O. nr. 600/8.12.1999 care a fost
modificata si completata de OG nr. 82/19.06.2000 (publicata n M.O. nr.
293/28.06.2000) ,de Legea nr. 161/19.04.2003, publicata n M.O. nr.
279/21.04.2003 si de LEGE nr. 251 din 23 iunie 2006 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici ,
(publicata n M.O. nr. 574 din 4 iulie 2006).

[3] Echivalarea functiilor publice specifice cu functiile publice generale, n

conditiile legii, se face prin statutele speciale sau la propunerea autoritatilor si
institutiilor publice, de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

[4] Functii publice generale se stabilesc cu avizul Agentiei Nationale a

Functionarilor Publici.

[5]Aceste functii se pot stabili si n cadrul autoritatilor si institutiilor publice din

administratia publica locala care au un numar de minimum 150 de posturi.

[6] Functii publice specifice se pot stabili de autoritatile si institutiile publice, cu

avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

[7] Prin statutele speciale se pot reglementa:

a) drepturi, ndatoriri si incompatibilitati specifice, altele dect cele prevazute
de prezenta lege;
b) functii publice specifice.
n cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice si consulare,
precum si politistilor si altor structuri ale Ministerului Administratiei si
Internelor, dispozitiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor
prevazute anterior, precum si cu privire la cariera."

52

[8]

Studii superioare de lunga durata, studii superioare de scurta durata sau

studii medii.

[9] Programele de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice

corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici se organizeaza n
conditiile legii.
[10] Persoana careia i-a ncetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei
si pastreaza calitatea de functionar public, continund sa faca parte din
corpul de rezerva al functionarilor publici.

[11] Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public

si li se aplica legislatia muncii.

[12] Incompatibilitatile functionarilor publici sunt stabilite n articolele 94-98

ale Legii anticoruptie nr. 161/2003
[13] HG nr. 1209/14.10.2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei
functionarilor publici, publicata n M.O. nr. 757 din 29.10.2003
[14] Conditiile de participare si procedura de organizare a concursului se
stabilesc potrivit legii.

[15] n mod exceptional, termenul de 30 de zile poate fi redus, n conditiile

legii, pentru concursul organizat n vederea ocuparii functiilor publice de
executie temporar vacante.

[16] Prin exceptie, n cadrul aparatului propriu al ministerelor, al celorlalte

organe de specialitate ale administratiei publice centrale si al institutiilor
publice subordonate acestora, ponderea functiilor publice de conducere se
poate stabili, pe baza justificarii autoritatii sau institutiei publice, la maximum
15% din numarul total al functiilor publice. Dispozitiile prezentei legi se
aplica n mod corespunzator si autoritatilor administrative autonome.

[17] Programele organizate pentru obtinerea statutului de manager public sunt

programele prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2004
privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager
public, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 452/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si de Legea nr. 157/2004 privind

53

instituirea bursei speciale a Guvernul Romaniei pentru formarea managerilor

din sectorul public, cu modificarile ulterioare.

[18] Proba scrisa si interviul sunt notate cu un numar de puncte de la 1 la

100. Pentru promovarea concursului, candidatul trebuie sa obtina o medie
generala de cel putin 100 de puncte si peste 50 de puncte pentru fiecare
etapa. Participarea la etapa ulterioara este conditionata de obtinerea unui
punctaj minim de 50 de puncte la proba anterioara. Este declarat admis, si va
fi numit n functie, candidatul care a obtinut cel mai mare punctaj dintre
candidatii care au concurat pentru aceeasi functie publica.
[19] Ca, de altfel, si ncetarea raporturilor de serviciu.
[20] n Anexa 9 sunt realizate trei reprezentari grafice care acopera:
reglementarile si procedurile de evaluare a performantelor: (I)
functionarilor publici debutanti; (II) functionarilor publici n general; (III)
naltilor functionari publici.
[21] Modificarile se consemneaza ntr-un document semnat si datat de
evaluator si de functionarul public care urmeaza sa fie evaluat, iar
documentul este anexat la raportul de evaluare.
[22]
Principalele elemente care vor fi avute n vedere la ntocmirea fisei
postului sunt prezentate n Anexa 10.
[23] Un model de raport de evaluare este prezentat n Anexa 11.
[24] Evaluatorul este persoana care are responsabilitatea completarii
raportului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale
unui functionar public. Are calitatea de evaluator:
a) functionarul public de conducere care coordoneaza compartimentul n
cadrul caruia si desfasoara activitatea functionarul public de executie sau
care coordoneaza activitatea acestuia;
b) functionarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii
organizatorice a autoritatii sau institutiei publice, pentru functionarul public de
conducere;
c) naltul functionar public, pentru functionarii publici de conducere din
subordine sau pentru functionarii publici de executie, atunci cnd acestia si
desfasoara activitatea n cadrul unor compartimente care nu sunt coordonate
de un functionar public de conducere, respectiv demnitarul, pentru
functionarii publici care se afla n subordinea directa a acestuia;
d) primarul, pe baza propunerii consiliului local, pentru secretarul comunei,
orasului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor.
[25] Are calitatea de contrasemnatar:
a) functionarul public ierarhic superior evaluatorului;
54

b) prefectul, pentru secretarul comunei, orasului si al subdiviziunii

administrativ-teritoriale a municipiilor.
[26] Functionarii publici care nu ndeplinesc conditiile de vechime prevazute
pentru promovarea n gradul profesional imediat superior celui detinut pot
participa la concursul organizat, n conditiile legii, n vederea promovarii
rapide n functia publica

[27] n situatia n care naltii functionari publici sau functionarii publici de

conducere sunt alesii n organele de conducere ale organizatiilor sindicale,
acestia au obligatia ca n termen de 15 zile de la alegerea n organele de
conducere ale organizatiilor sindicale sa opteze pentru una dintre cele doua
functii. n cazul n care functionarul public opteaza pentru desfasurarea
activitatii n functia de conducere n organizatiile sindicale, raporturile de
serviciu ale acestuia se suspenda pe o perioada egala cu cea a mandatului n
functia de conducere din organizatia sindicala.

[28] naltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot fi numiti n

functii de demnitate publica numai dupa ncetarea, n conditiile legii, a
raporturilor de serviciu.
naltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot candida
pentru functii de demnitate publica numai dupa ncetarea, n conditiile legii, a
raporturilor de serviciu.

[29] Masurile speciale de protectie pentru functionarii publici cu atributii de

control si inspectie, executare silita a creantelor bugetare, precum si pentru
alte categorii de functionari publici care desfasoara activitati cu grad ridicat de
risc profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici sau de catre autoritati si institutii publice, cu
avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
[30] Legea nr. 7/18.02.2004 privind Codul de conduita a functionarilor
publici, publicata n M.O. nr. 157/23.02.2004
[31] Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare si propunerea
sanctiunii disciplinare aplicabile functionarilor publici din autoritatile sau
institutiile publice se constituie comisii de disciplina. Din comisia de
disciplina face parte si un reprezentant al organizttiei sindicale reprezentative
sau, dupa caz, un reprezentant desemnat prin votul majoritatii functionarilor
publici pentru care este organizata comisia de disciplina, n cazul n care
sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati n
sindicat.
Comisia de disciplina poate desemna unul sau mai multi membri si,
dupa caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autoritatilor

55

sau institutiilor publice sa cerceteze faptele sesizate si sa prezinte rezultatele

activitatii de cercetare.
Comisia de disciplina pentru naltii functionari publici este compusa
din 5 nalti functionari publici, numiti prin decizia primului-ministru, la
propunerea ministrului administratiei si internelor.
Modul de constituire, organizare si functionare a comisiilor de
disciplina, precum si componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura
de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarre a Guvernului, la propunerea
Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
[32] Functionarul public poate refuza detasarea si mutarea daca se afla n
una dintre urmatoarele situatii:
-

graviditate;

si creste singur copilul minor;

starea sanatatii, dovedita

contraindicata detasarea;

detasarea se face ntr-o localitate n care nu i se asigura

conditii corespunzatoare de cazare;

cu

certificat

medical,

face

este singurul ntretinator de familie;

motive familiale temeinice care justifica refuzul de a da curs
detasarii sau mutarii.

[33] Transferul se poate face ntr-o functie publica pentru care sunt ndeplinite
conditiile specifice prevazute n fisa postului.
[34] n mod exceptional, perioada prevazuta de 6 luni poate fi prelungita cu
maximum 3 luni, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, daca
autoritatea sau institutia publica a organizat concurs de recrutare sau
promovare si functia publica nu a fost ocupata, n conditiile legii.

[35] Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a

functionarului public.
[36] Situatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) si e)-g) reprezinta motive
neimputabile functionarilor publici.

[1] Legea privind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea

demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea
si sanctionarea coruptiei

56

[2] Textul initial a fost publicat n M.O. nr. 219 din 18 mai 2000. Legea a fost
modificata si completata prin O.G. nr. 83/29.08.2000; O.U.G nr.
43/4.042002; Legea nr. 161/19.042003.
[3] n 2001, n cadrul unui studiu efectuat de catre Transparency
International, Romnia ocupa locul 67 din 99 de tari n ceea ce priveste
coruptia. Se constata o usoara mbunatatire a situatiei fata de 1999, dar
problema ramne foarte grava.

57