ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

SISTEME ADMINISTRATIVE COMPARATE

SISTEMUL ADMINISTRATIV FRANCEZ SI SISTEMUL ADMINISTRATIV
BRITANIC
Cuprins:

1. Titlul lucrarii si justificarea acestuia........................................................................3

2. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ, componentelor structurale
ale acestuia, altor subiecte cu impact asupra sistemelor administrative dintr-o tara.. .3
3. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ, componentelor structurale
ale acestuia, altor subiecte de impact din tara cu care se face comparatia.................6
4. Identificarea si explicarea asemanarilor.................................................................7
5. Identificarea deosebirilor si explicarea lor..............................................................8
6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale sistemelor
administrative studiate.................................................................................................11
7. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de know-how din sistemele
administrative studiate in sistemul administrativ din Romania....................................11
8. Bibliografie............................................................................................................13

2
 1. Titlul lucrarii si justificarea acestuia

Franta si Marea Britanie

Sistemele administrative din Franta si Marea Britanie sunt sisteme complexe

care au suferit modificari de-a lungul tipului.
Am ales aceasta tema deoarece sistemele administrative din aceste tari au
trecut printr-un proces de modernizare pentru a se adapta la sistemele administrative
din tarile dezvoltate,si acum sunt modele de urmat si pentru Romania.
Voi prezenta sistemele administrative din cele doua tari, detaliind puteriile de
stat, legislativa, executiva si judecatoreasca; voi prezenta sistemul britanic si cel
francez separat, ulterior punan in evidenta asemanarile si deosebirile celor doua
sisteme administrative; Spre sfarsit, din continutul lucrarii, voi prezenta avantajele
competitive si modalitatile de transfer know-how.

2. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ,

componentelor structurale ale acestuia, altor subiecte cu
impact asupra sistemelor administrative dintr-o tara.

Sistemul administrativ din Marea Britanie

Marea Britanie este o monarhie constitutionala ereditara care nu are o Constitutie

scrisa. Principiile de guvernare se bazeaza pe traditie si proceduri specifice.
Parlamenul, ca reprezentant al poporului,este puterea suprema care poate schimba
complet prevederile constitutionale.
Cadrul institutional al Marii Britanii presupune cateva autoritati – aceleasi de la
primii pasi evoluand in directia constituirii regimului parlamentar – care in aparenta n-
au fost modificate de secolo. Acestea sunt: Coroana, Parlamentul, Cabinetul,
Guvernul, instantele judecatoresti.
Puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, format din Camera
Comunelor si Camera Lorzilor. Camera lorzilor este compusa din 1200 de persoane
si este formata din lorzi ereditari, pairi numiti pe viata de regina, lorzi spirituali care
sunt inalti demnitari ai bisericii si lorzi judiciari care sunt inalti magistrati numiti pe

3
viata, care nu participa la dezbateri. Camera Lorzilor nu are putere de control asupra
guvernului iar competentele legislative i-au fost reduse prin cele doua acte ale
Parlamentului. Aceasta Camera a conservat patru functii: 1.o functie judiciara, ea
detinand inca importante competente in acest domeniu; 2.o functie de reflectie
asupra proiectelor de lege ce-i sunt trimise de Camera Comunelor; 3.o functie
legislativa; 4.o functie de pastrare a traditiilor tarii; Camera Comunelor este
mostenitoarea unei traditii vechi care a stiut sa se adapteze conditiilor noi ale
parlamentarismului. P.Pactet. este formata prin alegeri care au loc o data la cinci ani.
Din secolul XIX, in Marea Britanie se practica scrutinul uninominal cu un tur, in care
candidatul care a obtinut cele mai multe voturi este declarat ales. Camera Comunelor
este condusa de un speacker ales pe durata legislaturii, dar traditia de impartialitate
face sa fie reales chiar daca parlamentul are o alta culoare politica. El este cel ce
asigura aplicarea si respectarea regulilor statutare. Speackerul dispunde de o
considerabila autoritate. Comportamentul sau trebuie sa fie total impartial. El nu
voteaza decat cand este balotaj, si atunci in sensul favorabil Guvernului. El este
responsabil de organizarea si desfasurarea dezbaterilor, da cuvantul intervenientilor,
accepta sau refuza amendamentele, inchide dezbaterile, interpreteaza regulile
nescrise de functionare a Camerei, desemneaza Presedintii comisiilor si repartizeaza
acestora proiectele si propunerile legislative.
Parlamentul britanic isi organizeaza comisii dar el comporta si o institutie tipica
House of Commons un fel de comitet al intregii camere. Acest sistem este insa
adesea abandonat in favoarea comisiilor permanente si semi-permanente, care in
marea britanie rar sunt specializate pe materii. Rolul comisiilor nu este atat de mare
ca si in alte comisii constitutionale. Camera Comunelor are primordial competente
legislative, si importante competente care tin de domeniul financiar, bugetar si de
control. Dar aceasta putere a ramas pur teoretica, deoarece de multi ani nu s-a mai
recurs la ea.
Primul Ministru si Cabinetul conduc intreaga politica.
Guvernul este ierarhizat pe trei nivele: 1.Cabinetul; 2.Ministrii cu protofoliu;
3.Secretar si Subsecretar de Stat. Cabinetul sub autoritatea primului ministru exercita
toate puterile.
Marea Britanie are o doctrina traditionala, aceea a suveranitatii
Parlamentului, ceea ce inseamna ca nimeni nu are voie sa amendeze legile
aprobate de Parlament. Exista si exceptii de la aceasta regula a exercitarii

4
conducerii administrative, cum ar fi, in relatia cu serviciile de securitate si politia
internationala.
Puterea executiva este exercitata de un guvern, condus de un prim-
ministru(unul din liderii politici ai partidului care a castigat alegerile). El este
nominalizat de Regina. Ea invita liderii partidelor politice care conduc majoritatea
in Camera Comunelor pentru a-I consulta in vederea formarii Guvernului. Primul
Ministru conduce sedinta Cabinetului, seleteaza ministrii si are puterea sa-I
demita. El este si Ministrul pentru Servicii Civile si are deasemenea
responsabilitatea formala pentru Serviciile de Securitate. Primul ministru este cel
ce comunică suveranului hotărârile guvernului, este responsabil pentru o mare
varietate de numiri şi exercită un patronaj considerabil.
Autoritatea juridica Marea Britanie nu are nicio Curte Constitutionala, nici un
sistem unitar de Curti si nicio separare clara a legilor private si publice asa cum
de altfel sunt in majoritatea tarilor europene. Astfel, managementul public se
deruleaza potrivit unor legi administrative potrivit Curtii Comunitatii Europene. Nu
exista un Ministru al Justitiei.
Avocatul Poporului In Marea Britanie exista un Avocat al Poporului sau un
Delegat al Parlamentului pentru administratie. Prezenta Avocatului Poporului este
semnificativa deoarece investigheaza nemultumirile populatiei fata de
administratie. Reprezentantii Avocatului Poporului au acces la lucrarile tuturor
departamentelor administrative si pot face cercetari la toate nivelurile
guvernamentale, dar nu au drept de analiza asupra deciziilor polititce. Sistemul
administrativ are la baza principiul autonomiei locale, al descentralizarii. Acesta se
remarca prin numarul mare de comitete comisii si consilii. Parlamentul si
Guvernul Marii Britanii ca institutii sunt separate, dar sunt situatii in care aceeasi
persoana exercita atat autoritatea legislativa cat si pe cea executiva. Cu privire la
sectorul public si la cel privat apare lipsa unei separari clare in continutul
legislatiei.
Structura Guvernului britanic cuprinde 6 ministere traditionale si 4 ministere
de creatie mai recenta. Ministerele clasice sunt: al Trezoreriei, de Externe de
Interne, Ministerul Comertului, Ministerul Apararii, Ministerul Educatiei si Stiintelor.
Ministerele nou înfiintate sunt: Ministerul Tehnologiei, Ministerul Serviciilor
Sociale, Ministerul Administratiei Locale si al Planificarii Regionale,
Departamentul Serviciilor Publice.

5
 Sistemul britanic se include in modelul de independenta contractuala.
Infiintarea agentiilor britanice urmeaza explicit modelul teoriei agentiei, prin care
agentul trebuie sa indeplineasca ceea ce este stipulat in contractul stabilit cu
ministerul. Contractul se manifesta sub forma unui document-cadru, in care se
stipuleaza obligatiile agentiei de a indeplinii obiectivele marcate. Agentiile se vad
obligate sa concureze cu alte firme pentru prestarea unui anumit serviciu.
Independenta este conditionata de documentul cadru care functioneaza ca un
contract. Sistemul britanic se bazeaza pe responsabilitatea ministeriala
individuala. Prin crearea agentiilor si stabilirea independentei lor intr-un document
cadru, cadrele de conducere superioare ale ministerului trebuie sa se abtina de a
interveni in gestiunea agentiei a carei responsabilitate revine directorului sau.
Daca ministrii se arata “iresponsabili”, responsabilitatea va cadea asupra sefilor
agentiei. Iresponsabilitatea ministrului nu este absoluta caci asupra lui, si a
echipei sale, cade sarcina de a redacta un document cadru adecvat si de a
aproviziona agentia cu resursele de care are nevoie pentru intreprinderea
adecvata a scopurilor sale. Modelul britanic se diferentiaza de restul deoarece
agentiile concureaza cu organizatiile private pentru furnizarea serviciilor publice,
de aceea existenta lor depinde de comportamentul sau concurential.

3. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ,

componentelor structurale ale acestuia, altor subiecte
de impact din tara cu care se face comparatia

Sistemul administrativ din Franta

Conform Constitutiei promulgate in 1958, Franta este republica prezidentiala,

democratica si sociala.
Puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral format din Senat
( ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral) si Adunarea Nationala
( aleasa pentru 5 ani pein vot universal direct).
Puterea executiva este exercitata de presedinte care numeste Consiliul de
Ministri, condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este raspunzator fata de
Parlament. Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult 2
mandate de cate 7 ani.

6
 Avocatul Poporului – Mediatorul Republicii este o autoritate independenta
desemnata pentru 6 ani prin decret al Consiliului de Ministri. Mandatul sau nu este
revocabil si nu primeste instructiuni de la Guvern. Mediatorul Republicii poate
propune reforme din proprie initiativa pe baza unei observari proprii sau la sugestia
membrilor parlamentului.
Sistemul francez se caracterizeaza prin doua elemente fundamentale care
definesc relatiile intre politica si administratie: cabinetele si marile corpuri. Cabinetele
constituie nucleul, structuri de relatii a puterii executive, nu numai in relatiile intre
Presedentie si Primul Ministru, cat si intre Primul Ministru si Ministere. Cheia acestei
puteri nu reiese doar din ansamblul relatiilor pe care cabinetele le are cu alte institutii
ci si din capacitatea lor de a interveni in chestiunile ministeriala si administrative
(exemplu: cabinetul Primului Ministru supravegheaza drect desfasurarea programelor
publice fara interventia ministrilor).
Pe de alta parte marile corpuri formeaza elita administrativa, care se
caracterizeaza prin: - a fost recrutata si socializata de catre un grup redus si selectat
de institutii, membrii elitei invata ssa se recunioasca si creaza retele informale de
putere; - instaurarea elitei administrative nu se circumscrie numai administratiei
centrale ci si celei teritoriale, sfera politica si sectorul privat.
Coeziunea elitei puterii executive obtinuta din sanul democratiei nu inseamna
ca sistemul administrativ francez nu este fragmentat. Exista fragmentare intre
ministere, fiecare minister este dominat de catre un corp de functionare.

4. Identificarea si explicarea asemanarilor

În ceea ce priveşte modul de numire al şefului guvernului (facem abstracţie de
denumirile diverse folosite în statele analizate), in Franţa şi Marea Britanie Primul-
ministru şi Guvernul se numesc de şeful statului, fără a fi necesar votul de încredere
al Parlamentului.
In Marea Britanie, din punct de vedere formal – juridic atât Cabinetul cât şi
Guvernul şi Primul –ministru se numesc de Coroană. Totuşi, ca urmare a unei
convenţii constituţionale formată în sec. XIX, obligă regina să numească în funcţia de
prim-ministru pe şeful partidului majoritar în Camera Comunelor.
Există posibilitatea ca Regina să poată influenţa totuşi desemnarea Primului-
ministru, atunci când nici, un partid nu deţine majoritatea (cum a fost cazul epocii tri-
partide interbelice) sau când partidul majoritar nu are un şef (cazul succesiunii lui

7
charchill). Cu aceste excepţii, se consideră că Primul –ministru este ales prin sufragiu
universal indirect, întrucât în mod normal, fiecare partid abordează alegerile cu un
şef desemnat pentru a fi Prim- ministru în caz de victorie electorală.
Alegerea celorlalţi membri ai Cabinetului şi ai Guvernului se face de către
primul-ministru din rândul partidului său, toţi membrii guvernului sunt şi membri ai
Camerei Comunelor sau, într-un număr restrâns, ai Camerei Lorzilor. Convenţiile
Constituţionale obligă pe primul-ministru să fie membru al Camerei Comunelor.
În afara cazurilor cexcepţionale: demisia, decesul sau moţiunea de cenzură
contra Guvernului, durata acestuia este egală cu cea a legislaturii. Durata legislaturii
este la dispoziţia primului- ministru dar mandatul Camerei Comunelor nu poate
depăşi 5 ani.
Primul-ministru poate oricând să ceară dizolvarea Prlamentului, punând capăt
legislaturii, pentru a profita de o conjunctură pe care o consideră favorabilă din punct
de vedere electoral. Aşa se face că durata medie a legislaturilor este de 4 ani.
Primul-ministru poate modifica oricând componenţa guvernului sau, în mod
obişnuit remanierile făcându-se anual, după vacanţa de vara.
In Franta, potrivit Constituţiei celei de-a V-a Republici şeful guvernului francez-
Primul-ministru, este desemnat şi numit de Preşedintele Republicii fără nici o
restricţie, fiind condiţionată doar de existenţa sau inexistenţa unei majorităţi
favorabile acestuia în Adunarea Naţională.
Angajarea răspunderii guvernului, cu ocazia constituirii sale în faţa Adunării
Naţionale are caracter facultativ întrucât, din punct de vedere constituţional,
investirea sa este efectivă odată cu numirea de către Preşedintele Republicii.
Singura posibilitate la îndemâna opoziţiei parlamntare este moţiunea de
cenzură care necesită majoritatea absolută. Rezultă că un Prim – ministru poate
guverna atâta timp cât majoritatea absolută din adunarea Naţională nu este împotriva
sa.
Numirea membrilor guvernului se face de către Preşedintele Republicii, la
propunerea primului-ministru, ceea ce presupune un acord între ceilalţi factori de
putere pentru nominalizarea portofoliilor ministerial.
Legat de componenţa Guvernului, atat in Marea Britanie cat si in Franta există Prim-
ministru şi miniştri.

8
 5. Identificarea deosebirilor si explicarea lor
Chiar daca modul de numire al sefului guvernului este asemanator in cele doua tari,
libertatea de opţiune a şefului statului variază de la o ţară la alta: în Franţa libertatea
este apreciabilă, în Marea Britanie este practic inexistentă.
În ceea ce priveşte compatibilitatea funcţiei guvernamentale cu cea parlamentară,
situaţia se prezintă astfel:
- in Marea Britanie calitatea de membru al guvernului este condiţionată de
calitatea de parlamentar;
- in Franta calitatea de membru al guvernului este incompatibilă cu cea de
parlamentar. În cazul unui parlamentar cooptat în Guvern, locul său în
Parlament este luat de un supleant ceea ce înseamnă că odată ce a ales
funcţia guvernamentală, revenirea în parlament nu este posibilă decât cu
ocazia unor noi alegeri.

Analizând ţările sub aspectul structurii guvernului, vom remarca următoarele:

- in Franta Constituţia reglementează în mod general structura Guvernului,
lăsând pe seama altor acte normative stabilirea precisă a membrilor acestuia;
- in Marea Britanie nu este o constitutie scrisa.
In Marea Britanie, structura Guvernului face obiectul mai multor convenţii
constituţionale. Organizarea sa este prerogativă reală, chiar dacă, în acest domeniu
convenţiile constituţionale sunt mai puţin riguroase decât celelalte cutume
constituţionale.
Termenul de guvern în Anglia are trei accepţiuni, respectiv:
 majoritate guvernamentala
 administraţia de stat
 ansamblul cuprins din cca. 100 de persoane, care sunt miniştri sau secretari
de stat
În această ultimă accepţiune Guvernul cuprinde:
* miniştri departamentali (cei care conduc un minister) care poartă denumirea de
Secretari de stat pentru ministerele cele mai vechi, şi miniştri în cazul ministerelor
mai recente.Miniştri departamentali sunt de regulă şi membri ai Cabinetului. ei îşi
conduc ministerele cu ajutorul miniştrilor de stat care le sunt adjuncţi, şi cu ajutorul
subsecretarilor de stat parlamentari, care asigură legătura cu Camerele
Parlamentului;

9
* miniştri non-deparlamentari (fără portofoliu) care ocupă în mod tradiţional anumite
funcţii, adesea onorifice;
* membrii grupului de parlamentari însărcinaţi cu organizarea votului în Parlament;
*consilierii juridici ai Guvernului.
Miniştri care fac parte din Cabinet, miniştri de stat, consilierii juridici şi
principalii parlamentari însărcinaţi cu organizarea votului în Parlament, sunt denumiti
cu apelativul miniştri seniori iar ceilalţi cu apelativul miniştri junior . Numirea tuturor
miniştrilor este decisă de Primul –ministru care stabileşte, de asemenea, şi
componenţa Cabinetului, adevăratul organ de decizie guvernamentală, şi care
cuprinde miniştri cei mai importanţi. Anumiţi membrii ai Guvernului intră din oficiu în
componenţa Cabinetului: Lordul Cancelar, ministrul de finanţe, subsecretarii de stat
de la apărare, interne, afaceri externe .
In Franta, guvernul este format din miniştri şi secretari de stat, care nu
participă la şedinţele Consiliului decât în cazul dezbaterii unor probleme ce ţin de
competenţa lor.
S-a stabilit ca obicei numirea unor miniştri delegaţi aflaţi ca şi secretarii de stat
în subordinea unui ministru, dar care au dreptul să participe la şedinţele Consiliului
de Miniştri.
În practica guvernamentală franceză se utilizează şi titlul de ministru de stat,
care are doar caracter onorific şi se acordă unora dintre miniştri la aprecierea
primului-ministru sau a Preşedintelui Republicii.
Suplinirea primului-ministru în caz de absenţă se face de către unul din
miniştri, după o ordine protocolară stabilită cu ocazia formării Guvernului sau a unei
remanieri ministeriale, de Primul-ministru împreună cu Preşedintele. Conform tradiţiei
imediat după primul-ministru urmează ministrul justiţiei, dar nimic nu împiedică
derogarea de la această tradiţie.
Numărul ministerelor şi atribuţiile fiecărui membru al Guvernului variază
frecvent chiar şi cu ocazia remanierilor ministeriale. Stabilirea acestora intră în
competenţa guvernului şi întrucât sunt decizii luate în Consiliul de Miniştri prezidat de
Preşedintele Republicii, este necesar acordul şi semnătura acestuia.
In Marea Britanie, cabinetul se întruneşte din iniţiativa primului-ministru care
stabileşte şi ordinea de zi. Deciziile se iau prin consens, care se obţine datorită
ascendentului primului-ministru asupra celorlalţi miniştri.

10
 In Franta, potrivit tradiţiei, Consiliul de Miniştri se reuneşte săptămânal,
miercuri dimineaţa, sub preşedinţia Preşedintelui Republicii, care stabileşte ordinea
de zi împreună cu Secretarul General al Guvernului, la reşedinţa preşedinţiei şi nu la
sediul Primului-ministru. Toate deciziile care se iau în Consiliu trebuie să poarte
semnătura preşedintelui, ceea ce implică acordul său.
Deciziile se iau prin consens, la propunerea Preşedintelui care, poate decide
singur în cazuri de gravitate excepţională, după ce a trecut avizul membrilor
Consiliului.
În mod cu totul excepţional, Guvernul se poate reuni în Consiliul Cabinetului,
fără participarea Preşedintelui, sub conducerea Primului –ministru.

6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive

esentiale ale sistemelor administrative studiate
Dezvoltarea sistemelor administrative din Franta si Marea Britanie s-a produs
datorita capacitatii celor doua tari de adaptare la mediul extern.
Sistemul administrativ se bazeaza pe principiul autonomiei locale. Datorita
intelegerii necesitatii procesului de descentralizare, eficientizare a procesului de
gestiune si aplicarii masurilor in domeniul politicilor publice, reforma administrativa
franceza a avut un real succes. Procesul de modernizare presupune posibilitatea
accesului la informatii a cetatenilor in privinta institutiilor pubilce si serviciile acestora.
12La baza modernizarii administratiei franceze este recunoasterea faptului ca,
singurii responsabili pentru derularea serviciilor publice sunt prestatorii acestora.
Aceste schimbari din administratia britanica cat si in cea franceza au dus la o
exercitare mult mai eficienta a functiilor de management, un control mult mai riguros
al rezultatelor, autonomie de gestiune si mai multa transparenta in asumarea
raspunderii individuale in prestarea de servicii.

7. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de

know-how din sistemele administrative studiate in
sistemul administrativ din Romania
Sistemul administrativ din Romania se aseamana cu sistemul administrativ
francez deoarece România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi

11
indivizibil ce se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului celor trei
puteri: legislativă, executivă şi judecătorească. Franta este o republica indivizibila,
laica, democratica si sociala, pe cand Marea Britanie este o monarhie
constitutionala. Ca si Franta, Romania are o Constitutie scrisa si un Parlament
bicameral.
In Romania exista ca si in cele doua tari prezentate mai sus puterea executiva
dar este reprezentata de Guvern , pe cand in Franta este reprezentata de primul
ministru si de presedinte iar in Marea Britanie puterea executiva este detinuta de
primul ministru.
La fel ca si in Franta, si in Romania presedintele este ales prin vot direct de
catre populatie si pe un anumit numar de ani.
Cele doua sisteme administrative pot fi exemple de urmat de catre sistemul
administrativ roman. Mai exact sistemul administrativ al Romaniei ar putea adopta
unele lucruri precum:

☺ Descentralizarea serviciilor publice, pentru o mai buna rezolvare

a intereselor locale. O autoritate locala ar putea gestiona mai bine
serviciile locale, fara a respecta ordinile primite de la centru;

☺ Introducerea unor mijloace tehnologice performante;

☺ Cursuri de specialitate pentru functionarii publici;

☺ Orientarea catre nevoile cetatenilor;

12
 8. Bibliografie

1) Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu - ,,Sisteme comparate de

administratie publicã europeanã”, Editura Economicã, Bucuresti, 2001
2) Parrado Diez Salvador – “ Sisteme administrative comparate” , Editura
Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2005
3) Prof. Univ. Dr. Genoveva Vrabie – “ Drept constitutional si institutii publice”
Editura Cugetarea, Iasi, 1999
4) Armenia Androniceanu – “ Sisteme administrative in statele din Uniunea
Europeana” Editura Universitara, 2007

13