Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ


PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTAREA AFACERILOR

Lucrare de licenţă

Conducător ştiinţific

Absolvent

2
Suceava 2012

Importanţa studiului de fezabilitate în luarea


deciziei de investiţii.
Studiu de caz:
S.C SIDEM S.R.L

3
CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Date generale despre investiție

1.1 Conceptul de investiție


1.2 Clasificarea investiţiilor
1.3 Elementele financiare ale investiţiei
1.4 Politici şi strategii investiţionale

Capitolul 2. Noțiuni introductive privind studiul de fezabilitate

2.1. Studiul de fezabilitate –date generale


2.2 Rolul şi importanţa studiului de fezabilitate în luarea deciziei de investiții
2.3. Structura studiului de fezabilitate
2.4. Formularea deciziei de investiţie

Capitolul 3. Studiu de caz la firma S.C SIDEM S.R.L

3.1 Date generale


3.2 Costul investiției și sursele de finanțare.Influența factorilor calitativi și cantitativi
asupra
rezultatelor economice.
3.3 Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea
urmatoarelor categorii de indicatori
3.4 Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficienței economice a investițiilor
fiind supuse spre analiză trei variante de proiecte de investiții
3.5 Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceeași
rată de actualizare

Capitolu 4 Concluzii

Bibliografie

4
CAPITOLUL 1
INVESTIŢIA
1.1 Conceptul de investiţii. Definiţie și consideraţii generale

Noţiunea de investiţie reprezintă o categorie financiară deosebit de complexă, fiind percepută


cu semnificaţii şi sensuri diferite. Investiţiile sunt consecinţa principalei decizii financiare a
întreprinderii, care presupune crearea de capacităţi de producţie, şi de comercializare. În definirea
investiţiilor se are în vedere reflectarea anumitor caracteristici generale şi omogene ale acestora în
raport cu modul de formare sau cu destinaţia pe care fondurile respective o primesc.
La prima vedere investiţia apare ca o operaţiune 1 de modificare şi de creştere a patrimoniului
iniţial: construcţii industriale şi civile; achiziţia, montajul şi instalarea unor echipamente industriale;
cumpărarea unor maşini, utilaje etc. La o analiză mai profundă, investiţia este alocarea capitalurilor
economisite în activităţi lucrative şi profitabile care să majoreze valoarea capitalurilor investite.
Investița într-o altă formulare reprezintă totalitatea resurselor ( materiale, umane, financiare,
informații ) alocate pentru dezvoltarea-modernizarea forței productive a societății, a întregii vieți
sociale, astfel încât să se creeze condițiile necesare obținerii unor efecte utile în viitor2.
Conceptul de investiţie pote fi definit din puncte de vedere diferite şi anume: financiar,
contabil (sau economic după alte opinii), juridic şi psihologic.
În sens financiar, investiţia reprezintă schimbarea unei sume de bani prezente şi certe, în
speranţa obţinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile: achiziţionarea unei maşini pentru
creşterea productivităţii muncii, construirea unei uzine în vederea sporirii producţiei, asimilarea unui
brevet pentru fabricarea de noi produse. Tot în sens financiar, investiţiile reprezintă plasamente 3 pe
pieţele financiare ale excedentelor de rentă neconsumate, efectuate de deţinătorii acestora.
În sens contabil, investiţiile sunt considerate imobilizări concretizate în bunuri mobile sau
imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau create în întreprindere, care rămân constante o
perioadă mai lungă de timp (au o durată de viaţă mai mare de un an). Această abordare pune accentul
pe conţinutul material al efortului investiţional şi pe valoarea şi durata de viaţă a investiţiei realizate.

1
Mihaela Onofrei, Finantele Intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti 2004, pag 143
2
Sisteme de productie, vol.2, Brasov, Editura Universitatii Transilvania, 2001, pag.272
3
Zait, D., Fundamentele economice ale investitiilor, Editura SANVIALY, Iasi, 1996,
pg.14
5
Sub aspect juridic, investuţiile semnificând în acest caz achiziţii de bunuri sau elemente care
constituie componente ale unui patrimoniu şi obiect al dreptului de proprietate (echipamente de
producţie, bunuri, terenuri, valori mobiliare, bunuri imateriale etc.). Aceste bunuri pot aduce sau nu
venituri posesorului lor, deci creşterea bogăţiei este în acest caz rezultatul creşterii proprietăţii.
Conceptul de investiţii are în prezent un conţinut foarte complex şi nu este abordat în mod
unitar în literatura şi practica economică şi financiară internaţională. Într-o acepţiune largă4,
investiţiile reflectă plasamentul de capitaluri lichide (mijloace băneşti) atât în imobilizări pe termen
lung de natură corporală, necorporală şi în participaţiuni, cât şi în imobilizări pe termen scurt. Într-o
manieră asemănătoare, investiţiile sunt definite şi în reglementări legale privind investiţiile din ţara
noastră (Ordonanţa nr.92/1997 privind stimularea investiţiilor directe), respectiv ca “participare la
constituirea sau extinderea unei întreprinderi în oricare din formele juridice prevăzute de lege,
dobândirea de acţiuni sau părţi sociale ale unei societăţi comerciale, cu excepţia investiţiilor de
portofoliu, precum şi înfiinţarea sau extinderea în România de sucursale de către societăţi comerciale
străine”.
În sens restrâns5, investiţiile reprezintă cheltuieli ce se efectuează pentru obţinerea de active
imobilizate, prin contruire, reconstruire, lărgire, modernizare sau achiziţionare de maşini, utilaje.
instalaţii, clădiri, mijloace de transport etc. Investiţiile sunt considerate şi cheltuielile referitoare la 6
lucrări de proiectare, prospecţiuni şi explorări geologice şi pregătirea personalului ce va lucra la
obiectivele de investiţie.
Indiferent de punctele de vedere conform cărora se definesc investiţiile, se pot observa câteva
trăsături caracteristice7:
 cu ocazia desfăşurării investiţiei se produce o transformare a valorii din formă bănească în
forme materiale diverse ( echipamente materiale, bunuri financiare, informatii etc.) care au
durate de viaţă economică îndelungate;
 prin procesele de valorificare care urmează se speră obţinerea unei valori suplimentare
concretizată intr-un surplus monetar;

4
Dumitru Bucataru, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Junimea, Iasi 2004,
pg. 73
5
J., A., Giurgiu, s.a., Finantele firmei, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pg.57
6
Bistriceanu, G., s.a., Finantele agentilor economici, Editura Didactica si pedagogica R.A., Bucuresti, 1995,
pg.117
7
Dumitru, Bucataru. Op. Cit., pg.74

6
 operaţiunile de constituire a activelor imobilizate, dar mai ales cele de valorificare suportă
numeroase riscuri care dau caracter aleatoriu rezultatelor;
 pe timpul desfăşurării investiţiei are loc o imobilizare de mijloace financiare al cărei cost
trebuie acoperit în viitor de rezultatele nete sperate.

Investiţiile joacă un rol central, multiplicator în creşterea economică, influențând atât cererea,
cât şi oferta pe piaţă. Scopul fundamental al investiţiilor este acela de a spori bogăţia proprietarilor
(acţionarilor) şi, implicit, a valorii întreprinderii. Pe termen scurt, investiţiile vizează creşterea
productivităţii, diversificarea activităţilor, îmbunănătăţirea condiţiilor de muncă, cu impact favorabil
la nivel macroeconomic. Rolul investițiilor în circuitul economic și social este sugestiv
schematizat în figura de mai jos:

7
1.2 Clasificarea investițiilor

Clasificarea riguroasă a investiţiilor după criterii raţionale şi acceptabile din punct de vedere
metodologic este necesară deoarece aceasta trebuie să răspundă unor necesităţi de ordin practic,
legate de fundamentarea şi analiza economică a diverselor proiecte de investiţii. Diversele criterii de
clasificare a investiţiilor scot în evidenţă complexitatea acestui concept şi particularităţile cu privire la
tehnica, mijloacele de efectuare şi destinaţia fondurilor (băneşti, materiale sau umane) antrenate în
procesul investiţional. Necesităţile practice de fundamentare şi analiză economică au evidenţiat mai
multe criterii8 de caracterizare a investiţiilor.
1) În funcţie de natura şi caracterul investiţiilor, se pot distinge :
 investiţii de înlocuire, care presupun în prealabil dezafectarea mijloacelor fixe uzate din
punct de vedere fizic şi moral;
 investiţii de expansiune care se materializează în extinderea sau dezvoltarea unor secţii sau în
crearea unor obiective noi;
 investiţii de modernizare/ inovare care presupun cheltuieli cu îmbunătăţirea procesului
tehnologic, automatizarea şi informatizarea acestora;
 investiţii strategice care au ca obiectiv prevenirea unor riscuri de natură tehnologică,
economică sau financiară.

2) După structura internă (după natura activităţilor, în opinia altor autori 9), investiţiile se
clasifică astfel:
 investiţiile pentru lucrări de construcţii-montaj;
 investiţii pentru achiziţionarea de utilaje şi transportul acestora;
 investiţii în lucrări şi exploatări geologice;
 alte investiţii: cheltuieli de proiectare, piese de schimb şi obiecte de inventar- primă dotare,
cheltuieli cu obţinerea terenului, cheltuieli cu pregătirea personalului afferent noilor
capacităţi, cheltuieli cu plata personalului de supraveghere şi control, cheltuieli cu demolarea
şi exproprierea .
3) După destinaţia obiectelor la realizarea cărora participă, investiţiile pot fi :
 investiţii propriu- zis productive, concretizate în active fixe;
8
Mihaela, Onofrei, Finantele intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pg. 145
9
Opinia lui Lazar Cistelecan, dupa Zait, D., op. cit., pg. 17

8
 investiţii socio-demografice prin care se realizaeză active fixe în domeniile: social, cultural,
învăţământ, sănătate.
4) În funcţie de modul de executare a lucrărilor apar două grupe de investiţii:
 investiţii în antrepriză realizate prin intermediul unor unităţi specializate de construcţii-
montaj, dispunând de dotare tehnică şi personal calificat, în raport cu specificul lucrărilor pe
care le acoperă;
 investiţii în regie, realizate prin forţele proprii ale beneficiarului de investiţii pentru unele
lucrări izolate mai puţin specializate, în cazul reutilărilor şi altor dotări; tot în această
categorie intră autodotările şi autoutilările.
5) Din punctul de vedere al legăturii cu obiectul principal contruit, investiţiile au următoarea
structură:
 investiţii de bază ( directe);
 investiţii colaterale ( anexe);
 investiţii conexe.
6) După caracterul încasărilor şi plăţilor ( din perspectiva monetară a intrărilor şi a ieşilor de
trezorerie), se pot distinge patru tipuri de investiţii:
 investiţii cu o singură cheltuială iniţială ( intrare), şi o singură încasare ( ieşire) la încheierea
duratei investiţiei;
 investiţii care solicită o singură cheltuire a capitalurilor iniţiale şi generează încasări
eşalonate pe durata de viată a investiţiei.
 investiţii care reclamă o cheltuire eşalonată a capitalurilor iniţiale şi degajă o singură încasare
la sfârşitul duratei investiţiei.
 investiţii caracterizate prin intrări şi ieşiri eşalonate de trezorerie pe durata de viaţă a
proiectului; din această categorie fac parte majoritatea investiţiilor industriale.

1.3 Elementele financiare ale investiţiei


În evaluarea investiţiilor trebuie să se ţină seama de caracteristicile financiare ale eforturilor şi
efectelor acestora. În timp ce efortul este întotdeauna măsurabil, efectele investiţiilor sunt dificil de
cuantificat, fie datorită caracterului mai special al unor investiţii ( ca cele socio- umane), fie datorită

9
incertitudinii efectelor viitoare. Cu toate acestea, efortul şi efectul unei investiţii pot fi surprinse în
următoarele elemente10:
1) cheltuielile pentru investiţii cuprind în general:
 costul de achiziţie al echipamentului, utilităţilor şi pământului;
 alte costuri referitoare la investiţie (transport, instalaţii, personal suplimentar);
 costuri de oportunitate
2) durata de viaţă a investiţiei poate fi exprimată astfel:
 durata de viaţă tehnică-determinată de caracteristicile tehnico funcţionale specifice fiecărui
bun de investiţie;
 durata contabilă ( fiscală;
 durata de viaţă economică ( comercială;
 durata juridică.
3) beneficiile suplimentare sau economiile ( de materiale, manoperă) preconizate a se obţine
prin exploaterea investiţiei. Acestea sunt fluxuri de numerar ( cash- flow) determinate de punerea în
funcţiune a obiectivului de investiţie. Ele se determină ca diferenţă între încasările suplimentare şi
plăţile suplimentare din activitatea firmei, prin punerea în funcţiune a investiţiei. Fluxurile de
numerar sunt de trei feluri:
 investiţia iniţială- este fluxul de numerar net existent la începutul proiectului respective ( la
momentul to); ea cuprinde cheltuielile pentru investiţii prezentate anterior;
 fluxul de numerar din exploatare- este fluxul de numerar net aşteptat de-a lungul vieţii
economice a proiectului. El se referă la numerarul generat de exploatere
( operaţiuni) şi cuprinde profitul şi amortizarea. Cash- flow total include fluxul
numerarului din exploatare ajustat cu mărimea capitalului de lucru.
 fluxul de numerar terminal- reprezintă fluxul de numerar net , pozitiv/ negative, existent la
finele proiectului. El se apreciază prin compararea rezultatelor exploatării în condiţiile
folosirii noii investiţii, fată de rezultatele exploatării de dinaintea investiţiei.
4) valoarea reziduală exprimă valoarea posibil de realizat după închiderea duratei de viaţă a
investiţiei ( prin vânzare). Câştigul de capital astfel obţinut măreşte profitul impozabil, iar pentru a
reduce impactul fiscal, unele legislaţii acordă scutiri de impozit pentru o parte din câştigul de capital.

1.4.Politici şi strategii

10
Hoanţă , N., Finanţele firmei, Editura Continent, Bucureşti, 1996, pg. 198.

10
Strategia investiţională, stabileşte pe baza unor studii, analize şi simulări, obiectivele
principale ale firmei în domeniul investiţional, acţiunile ce urmează să se desfăşoare pentru
atingerea obiectivelor, modalităţile de atingere a acestora, sursele de finanţare şi metodele de alocare
a resurselor. Strategia investiţională trebuie să aibă în vedere şi celelalte strategii ale firmei (de piaţă,
de restructurare, privatizare, informatizare etc.), înscriindu-se în strategia globală a firmei, în politica
sa economică, asigurând suportul financiar al materializării programelor firmei.
În funcţie de puterea economică a firmei, de corelarea care există între ceea ce ea produce şi
cererea pieţei, strategia investiţională poate fi:
 de redresare;
 de consolidare;
 de dezvoltare.
Pentru fundamentarea strategiei investiţionale a firmei trebuie să se analizeze rolul şi locul firmei în
cadrul ramurii respective, să se facă un studiu al comportamentului celorlalţi producători, al
furnizorilor de materii prime, al obiceiurilor şi tradiţiilor locale etc.
Pentru a reuşi, strategia trebuie să se bazeze pe forţele proprii. Importanţa acţiunii nu depinde
de profitul imediat, ci de profitul total, realizat pe un anumit orizont de timp. În general, profitul total
depinde de durata de funcţionare a viitorului obiectiv.
Orice strategie investiţională trebuie să răspundă la cel puţin patru întrebări de bază:
- ce urmează să se facă?
- care este potenţialul actual al firmei şi care ar trebui să fie?
- ce este realizabil?
- ce este prioritar?
În funcţie de răspunsurile primite la aceste întrebări, se va putea stabili gradul de realism şi de
eficienţă economică pentru strategia investiţională care vizează activitatea viitoare a firmei. Prin
răspunsuri se conturează obiectivele ce trebuiesc îndeplinite / urmate de firmă. În funcţie de volumul
resurselor, de criteriul eficienţei economice stabilit de firmă etc., se va dimensiona potenţialul viitor
al firmei .

11
CAPITOLUL 2

STUDIUL DE FEZABILITATE

2.1. Studiul de fezabilitate – date generale


Un studiu de fezabilitate11 nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a ajunge la decizia de a
investi. Acesta trebuie să ofere o bază tehnică, economică şi financiară pentru o astfel de decizie.În
cadrul unui astfel de studiu, se definesc şi se analizează elementele.

Studiile de fezabilitate reprezintă un instrument util managerilor societăţilor comerciale folosit în


scopul luării şi fundamentării deciziilor acestora. Evident, însă, că nu i se poate atribui unui asemenea
studiu un caracter de “îndrumar pe perioadă nelimitată”, întrucât acesta nu este valabil decât pentru o
perioadă de timp limitată, fiind necesar ca el să fie reconsiderat (chiar refăcut), atunci când condiţiile
concrete avute în vedere la întocmirea sa s-au schimbat.
În funcţie de destinaţia lor, studiile de fezabilitate sunt împărţite în mai multe categorii:
 pentru obiective noi, de producţie sau servicii, care deseori pot fi devansate de studii de
prefezabilitate în scopul restrângerii numărului de variante analizate şi clasificării unor
aspecte tehnice, de marketing şi financiare;
 pentru dezvoltarea societăţilor comerciale existente care au un profil bine definit, o piaţă de
desfacere sigură (internă şi externă), un profit apreciabil şi resurse proprii de dezvoltare;
 pentru restructurarea societăţilor comerciale existente care nu au profit (sau au un profit
foarte mic), urmărind pe această cale rentabilizarea acestora şi obţinerea unui profit
corespunzător;

11
Nicolescu O., Iliescu V.-“Managementul proiectelor”, Editura R.A., Bucuresti 2005

12
 pentru privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, avându-se în vedere fie numai
secţiile nerentabile din cadrul unei întreprinderi, fie ansamblul întreprinderii;
 pentru fuzionarea sau scindarea unei întreprinderi;
 pentru înfiinţarea unei societăţi mixte, cu parteneri străini, caz în care se vor analiza variante
privind producţia şi desfacerea acesteia, efortul de investiţii necesar, rezultatele economice
probabile şi, desigur, modul de repartizare a efortului şi rezultatului între cele două părţi.
Aşa cum se poate observa din această clasificare, se poate spune că studiile de fezabilitate includ sau
pot include, în cele mai multe cazuri (pentru dezvoltare, pentru fuzionare, pentru scindare, pentru
privatizare, pentru restructurare) şi activităţi de restructurare şi fără îndoială pe cele de
retehnologizare şi de dezvoltare.
Studiile de fezabilitate şi restructurare nu reprezintă preocupări de moment, ele urmând a se elabora,
pe etape, în continuare ori de câte ori managementul societăţilor va sesiza schimbări importante
apărute pe plan naţional şi internaţional, în ceea ce priveşte produsele, performanţele şi calitatea
acestora, piaţa, tehnologiile, resursele de producţie etc. Realizarea unor studii de fezabilitate
pertinente, susţinute de folosirea unei metodologii corespunzătoare, constituie una din condiţiile
dinamismului şi eficienţei activităţilor societăţilor comerciale.
Fiecare întreprindere reprezintă o entitate aparte cu probleme specifice, motiv pentru care studiile de
fezabilitate sunt orientate către rezolvarea concretă a problemelor majore ale acesteia.
Cu toate acestea, indiferent de scopul propus sau de particularităţile specifice fiecărei întreprinderi,
metodologia elaborării acestora este comună şi are la bază ipoteze şi premise cu privire la evoluţia
viitoare, care împreună cu realizările perioadei trecute stau la baza întocmirii variantelor de
perspectivă.
Ca instrument fundamental al managementului strategic, studiul de fezabilitate trebuie să prezinte o
strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung, cu precizarea activităţilor în care se va acţiona, a
rezultatelor economice probabile, a efortului necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea şi riscul în
atingerea rezultatelor. În prezent, este recomandabil ca strategiile să nu fie elaborate pentru perioade
mai mari de 10 ani, şi chiar mai puţin, ţinând seama de acţiunea inflaţiei şi a schimbărilor ce pot
apare în mediul economic intern şi internaţional. Este foarte important de precizat că acea
componentă cu privire la restructurarea întreprinderilor va deveni o acţiune continuă, care nu se
limitează la cerinţele actuale ale procesului de privatizare. Utilitatea studiilor de fezabilitate este
dovedită şi-n cazul Bursei de Valori, unde societăţile trebuie să prezinte cumpărătorilor de acţiuni
programe şi strategii ale dezvoltării viitoare; de asemenea, în cazul sociatăţilor de acţionariat ce au

13
drept scop să gestioneze acţiunile încredinţate de cumpărători. Sigur, nu va fi lipsit de interes ca
societăţile comerciale şi băncile să prezinte periodic (la 2-3 ani) concluziile unor studii de
fezabilitate, în care locul principal să-l ocupe analiza diagnostic şi prognozele menţionate, şi care să
sintetizeze gândirea conducerii cu privire la dezvoltarea viitoare, la creşterea rentabilităţii şi a
rezultatelor economice.
Obiectivele concrete ce vor trebui avute în vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate sunt cel puţin:
 economisirea de mijloace (materii prime, energie, manoperă) pentru realizarea producţiei sau
serviciilor preconizate, cu consecinţe favorabile asupra creşterii rentabilităţii în condiţiile
pieţei libere şi acţiunii concurenţilor;
 redresarea economică a societăţii (unde este cazul) prin ameliorarea performanţelor şi
calităţii produselor, extinderea pieţei (interne şi externe), creşterea productivităţii muncii şi
capitalului, reducerea cheltuielilor de producţie, de transport, de desfacere;
 conturarea unei strategii pe termen mediu şi lung în care să se înscrie deciziile succesive
adoptate de managerii societăţii; în această strategie va trebui acordat locul cuvenit aspectelor
sociale, dar şi celor necuatificabile.
Un loc important în concluziile acestor studii îl va ocupa managementul societăţii şi informatizarea,
ştiut fiind faptul că performanţa depinde de calitatea managementului, o informatizare complexă,
dezvoltarea activităţii de cercetare proprie, aplicarea marketingului mix, realizarea de investiţii.
Pentru a răspunde acestor cerinţe, în structura unui studiu de fezabilitate va trebui să regăsim:
 date de identificare a societăţii;
 studii premergătoare privind prognoza produselor, a tehnologiilor, marketingul previzional;
 analiza diagnostic a stării actuale a societăţii;
 variantele propuse pentru dezvoltarea, sau restructurarea (unde este cazul) activităţii
întreprinderii;
 analiza eficienţei variantelor studiate;
 analiza incertitudinii, riscului şi sensitivităţii variantelor;
 utilizarea şi interpretarea indicatorilor economici obţinuţi şi formularea unei strategiide
perspectivă.
Aşa cum se poate observa, sintetizând cele prezentate, elementele componente de bază ale unui
studiu de fezabilitate sunt:
 analiza diagnostic a stării actuale a activităţii întreprinderii;

14
 elaborarea studiilor de prognoză (pentru produse şi tehnologii), studiilor de piaţă (atât piaţa
internă, cât şi cea externă), studiilor de organizare, informatizare şi management;
 elaborarea variantelor posibile;
 analiza variantelor propuse şi a sensitivităţii acestora.
Se poate spune că între trecut (rezultate obţinute) şi viitor (studiat prin prisma a mai multe variante şi,
respectiv, a sensitivităţii acestora) prezentul, în care realizăm previziunile şi elaborăm variantele de
optimizare a activităţii, se regăseşte ca o placă turnantă. Astfel, în funcţie de calitatea previziunilor
făcute, de fundamentarea ipotezelor luate în calcul, depinde aplicabilitatea şi eficienţa studiului
realizat.

2.2 Rolul şi importanţa studiilor de fezabilitate în luarea deciziei de investiţii


Frecvent, în practica economică, apare necesitatea stabilirii unor decizii majore privind
selectarea variantelor de realizarea a unor proiecte complexe care antrenează importante resurse
materiale, umane, financiare şi de timp. Studiul de fezabilitate are menirea de a maximiza nivelul
cunoaşterii „know how“12, de a estima anticipat dacă proiectul propus va angaja mai multe resurse
băneşti decât cel în funcţiune sau decât celelalte proiecte definite ca alternative, precum şi de a
minimiza riscul pe care organizaţia şi-l asumă prin adoptarea unui proiect.
Studiile de fezabilitate sunt mai valoroase atunci când problemele şi oportunităţile sunt clare,
bine definite şi cunoscute, astfel prognosticarea fezabilităţii după aceşti factori devine incertă şi
riscantă.
Un rol important al acestor studii este şi faptul că ele oferă o imagine clară a situaţiilor reale, a
potenţialului economic şi o poziţie pe care o obţine pe piaţă agentul economic, în contextul în care îşi
desfăşoară activitatea în funcţie de principalele oportunităţi ce-i sunt disponibile.
În acest sens, studiul de fezabilitate poate să înlesnească deciziile de plasare a capitalului de la
investitori străini şi autohtoni, şi în acelaşi timp, să reducă riscul şi să garanteze obţinerea unor
profituri sigure şi atractive.
La nivelul macroeconomic, studiul de fezabilitate reprezintă un instrument util în
fundamentarea politicii de restructurare şi privatizare a economiei naţionale.
Motive pentru a realiza un studiu de fezabilitate13:
 Scoate în evidenţă aspectele valoroase ale proiectului şi evidenţiază alternativele

12
Mihai Păun – Analiza sistemelor economice, Editura All, Bucureşti, 1997

15
 Limitează numărul alternativelor
 Idenifică noi oportunităţi pe parcursul studiului
 Motivează acţiunea de a abandona proiectul
 Asigură informaţii corecte pentru luarea deciziilor
 Ajută la creşterea investiţiilor în companie
 Produce documentaţie care demonstreaza că proiectul a fost investigat în amănunt
 Ajută la asigurarea fondurilor de către instituţii de prestigiu.
Aşadar, studiul de fezabilitate ar trebui văzut ca o necesitate şi se realizeă în faza de
deliberare, înainte ca antreprenorul sau echipa de management a unei companii să hotărască
implementarea sau abandonarea unui proiect.
Studiile de fezabilitate permit planificatorilor să dezvolte ideile lor pe hârtie înainte de
implementarea lor propriu zisă. Această metodă poate dezvălui erori mari ale proiectului înainte ca
implementarea lor să afecteze în mod negativ afacerea. Aplicarea lecţiilor învatate din studiile de
fezabilitate vor contribui în mod semnificativ la reducerea costurilor proiectului de afaceri.

Studiile de fezabilitate prezintă aşadar riscurile şi veniturile proiectului, astfel încât posibilii
parteneri să le poată evalua într-un stadiu iniţial. Nu există un “număr magic” sau o rată de
rentabilitate corectă a proiectulu pentru ca antreprenorul să decidă asupra unei variante. Nivelul
acceptabil de risc şi câştig variază pentru fiecare, în funcţie de aşteptările, nevoile şi dorinţele
personale. În orice caz, studiul va prezenta toate scenariile, de la cel mai optimist până la cel mai
nefavoirabil, ajutându-l pe antreprenor să îşi plaseze mai bine afacerea în contextul economic prezent
şi să vizualizeze şansele de reuşită.

Studiile de fezabilitate sunt folositoare. Evaluarea unei idei noi de afacere, atât a unui
întreprinzator, cât şi a unei companii existente reprezintă scopul cel mai frecvent, dar nu este
singurul. Aceste studii pot ajuta companiile să decidă dacă să extindă sau nu gama de produse/servicii
existentă, să construiască sau să reamenajeze birourile, să schimbe metodele de operare, să adauge un
produs nou sau chiar să fuzioneze cu o altă companie.

13
Cristian Bişa – Elaborarea Sudiilor de fezabilitate şi a planurilor de afaceri, Bucureşti: BMT Publishing
House, 2005, pg.102
Deşi costurile realizării unui asemena studio (atat bani cât şi timp) pot părea destul de ridicate,
ele sunt nesemnificative ăn comparaţie cu costul total al proectului iar multe informaţii din studiu vor
apărea şi în planul de afaceri. Cel mai important lucru este că aceste cheltuieli iniţiale cu realizarea
unui studiu de fezabilitate vă pot ajuta să vă protejaţi în faţa unor investiţii majore şi inutile de
capital.

2.3. STRUCTURA STUDIULUI DE FEZABILITATE


Studiul de fezabilitate14 în documentaţia Phare,elaborat in conformitate cu prevederile
legislaţiei romaneşti în domeniu, include un Deviz General estimativ al investiţiei, în Euro,indicand
valoarea ratei de schimb ROL/Euro utilizata în calcularea Devizului.
Conform legislaţiei din Romania ,studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia în care sunt
prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei, prin care seasigură utilizarea
raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale într-un mod ce satisface
cerinţele economice şi socialein domeniul respectiv.
Cadrul general al studiului de fezabilitate.
Partile scrise ale studiului de fezabilitate includ urmatoarele capitole:
1. DATE GENERALE:
a) Denumirea investiţiei
b) Elaborator
c) Ordonatorul principal de credite
d) Autoritatea contractantă
e) Amplasamentul (ţara, regiunea, judeţul, localitatea)
f) Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii avute în vedere la aprobareastudiului de
prefezabilitate (dacă este cazul)
g)Descrierea investiţiei (descriere generală, stare actuală, preconizări
2. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
a) Date generale (zona şi amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmează să fieocupat,
caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii topografice, dateclimatice)
b) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acesteia:

14
Stancioiu I., Militaru CH.-“Management- Elemente fundamentale”, Editura teora, Bucuresti, 1999
-Obiectivele studiului de fezabilitate/priorităţi
-Analiza şi selecţia alternativelor optime
-Ipoteze de lucru şi evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizeimulticriteriale (aspecte
relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate,riscuri)
3. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPE PRINCIPALE
4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
-Componente majore ale proiectului
-Asistenţă tehnică şi supervizare
-Publicitate
5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ:
Este capitolul cel mai important al studiului de fezabilitate, deoarece prin el se stabileşte,
ţinând cont de toate informaţiile oferite de celelalte capitole, eficienţa firmei, a proiectului de
investiţii.
Acest capitol prezintă, practic, esenţa studiului de fezabilitate. În cadrul său este studiată
eficienţa economică a fiecărei variante în parte prin intermediul unui sistem de indicatori de eficienţă
economică (statici, dinamici, specifici diverselor ramuri, specifici metodologiei BIRD).

La nivelul agentului economic trebuie să se stabilească veniturile şi cheltuielile totale ale


obiectivului aferent întregii perioade analizate. Constituirea fluxurilor de venituri şi cheltuieli,
presupune, mai întâi, compararea tuturor variantelor propuse şi apoi alegerea variantei optime din
punct de vedere economic, privind:
- Îmbunătăţirea folosirii extensive şi intensive a investiţiei;
- Obţinerea de venituri suplimentare reflectate în:
 Economii la cheltuieli indirecte;
 Economii la combustibil şi energie;
 Economii la materiale;
 Beneficiu suplimentar, etc.
- Estimarea fluxului de venituri determinat de realizarea variantei optime;
- Estimarea fluxului de cheltuieli anuale corespunzătoare variantei optime.
Iniţial se va face analiza financiară a investiţiei.
Preţurile luate în calcul sunt cele nominale, plătite sau obţinute efectiv. La venituri se includ
sumele realizate din vânzarea produselor, împrumuturile făcute, sumele obţinute din valorificarea
activului la scoaterea obiectivului din funcţiune.
În cazul costurilor intră şi cheltuielile de investiţii şi cele de exploatare a obiectivului,
impozitele şi taxele de orice fel plătite, alte speze plătite.
Ele vor fi scăzute din veniturile proiectului.
În încheierea analizei financiare se vor calcula indicatorii:
o Venitul net actualizat (VNA);
o Raportul venituri-costuri (V/C);
o Rata financiară internă de rentabilitate (RIR).

Relaţiile de calcul ale indicatorilor sunt următoarele:


De 1
VNA = Σ (Vh C h ) *
h =1 (1 + e) h +d
De 1
Σ Vh *
V h =1 (1 + e) h +d
= De
C 1
Σ Ch *
h =1 (1 + e) h +d
VNA(+)
RIR = Rmin + (Rmax - Rmin)*
VNA(+) VNA( )
În care:
D – este durata de funcţionare a obiectivului de investiţii;
RIR – rata internă de rentabilitate;
d – durata de execuţie a obiectivului;
Vh – încasări anuale din vânzarea producţiei;
Ch – cheltuieli anuale de producţie şi de investiţii;
VNA – venitul net reactualizat;
Rmin, Rmax – rata de actualizare.
Aprecierile eficienţei economice, ţinând seama că întreaga investiţie se obţine pe credit, se
face prin compararea ratei interne de rentabilitate cu dobânda medie anuală.
Rata internă de rentabilitate trebuie să acopere dobânda şi să asigure o rată a profitului care să
fie comparabilă cu realizările celor mai competitivi agenţi economici din ţările dezvoltate.
Rata intenă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care face ca veniturile să fie egale cu
costurile, iar venitul net actualizat exprimă câştigul investitorului. Între cei doi indicatori există
similitudini, dar şi diferenţe fundamentale, care pot determina contradicţii în alegerea variantei
optime de proiect.
Alături de analiza financiară se va face analiza economică care determină rentabilitatea şi
viabilitatea unui proiect din punct de vedere al economiei naţionale.
În fluxurile de valori, subvenţiile se includ în costuri, iar taxele şi impozitele în venituri.
Aşadar, în analiza economică se ţine seama de beneficiul social corespunzător tuturor resurselor
angajate pentru proiect, indiferent de cine contribuie la constituirea acestora şi de cine beneficiază de
rezultatele investiţiei.
De aceea taxele vamale, impozitele pe venituri, dobânzile şi ratele la credit nu sunt
considerate ca un cost, ci ele fac parte din beneficiul total al proiectului, luând forma plăţilor de
transfer între unitatea economică şi bancă, investiţii financiar-vamale sau la bugetul statului. Excepţie
fac doar împrumuturile externe şi dobânda la ele, care sunt cheltuieli şi pentru economia naţională.
Diferenţele dintre fluxurile de valori, financiare, şi cele economice generale de subvenţii şi
impozite apar în evidenţele firmei. Există însă, şi alte elemente de costuri care nu sunt evidenţiate.
Astfel, unitatea poate beneficia de subvenţii din partea statului şi în mod indirect, când acestea sunt
acordate furnizorilor.

Agentul economic înregistrează economii la costuri când lasă pe seama statului acţiunile de
protejare şi depoluare a mediului, de asistenţă socială şi educaţie, etc.

La rândul lui statul realizează economii pe seama agenţilor economici care, cu fonduri proprii
pun în valoare anumite zone geografice, dezvoltând turismul, înfiinţează locuri de muncă, asigură
specializarea şi reciclarea salariaţilor, etc.
Toate aceste transferuri de cheltuieli între agenţii economici şi economia naţională trebuie
luate în calcul, în măsura în care pot fi cuantificate, deoarece contribuţia lor la rezultatele generale ale
proiectului este importantă.

6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI
Din valoarea totală a investiţiei:
- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană
- împrumuturi
- buget de stat
- buget local

7. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN


REALIZAREAINVESTIŢIEI
- Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie
- Număr de locuri de muncă create în faza de operare
8. AVIZE ŞI ACORDURI
- Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:
- certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizatşi
aprobat potrivit legii;
- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatearealizării
investiţiei;
- avizele privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă,canal,
telecomunicaţii etc.);
- avizele pentru consumul de combustibil;
- acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi a apelor;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
Partile desenate includ:
- Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000)
- Plan general (1:5.000-1:500)
- Plan de arhitectura (planurile nivelelor,fatade,vederi,sectiuni)
Întocmirea studiului de fezabilitate pentru o întreprindere trebuie să fie precedată de
elaborarea unei prognoze tehnologice şi a unei prognoze a produselor din domeniul de activitate
specific întreprinderii respective. Studiile de fezabilitate destinate să fundamenteze deciziile agenţilor
economici trebuie să fie precedate de prognoze tehnologice şi prognoze pe produse, de studiide
marketing previzional. La acestea este necesar să se adauge studii privind evaluarea patrimoniului
care constituie un element esenţial în procesul de privatizare.
Prognoza tehnologică15 îşi dovedeşte utilitatea datorită impactului ştiinţei şi tehnologiilor asupra
eficienţei producţiei.Introducerea noilor tehnologii este însă legată de mai multe cerinţe:
•formarea unei forţe de muncă superior calificată, crearea unui sistem deorganizare şi conducere;
•edificarea unui mecanism adecvat de exploatare şi întreţinere aechipamentelor;
•asigurarea unor materii prime cu însuşiri superioare ceea ce ridică probleme întreprinderilor
furnizoare din ţară.
Din aceste considerente rezultă că progresul tehnologic devine un sistem ce trebuie rezolvat într-o
concepţie unitară. La aceasta se mai adaugă şi constatarea că este necesar un timp de absorbţie a
noilor tehnologii cu atât mai lung cu cât acestea sunt mai sofisticate,ceea ce face deseori ca la
capacităţi de producţie modernizate, cu o tehnologie de ultima oră,eficienţa să nu fie obţinută decât
după o perioadă de timp în care complexul de factori s-aurodat într-un sistem funcţional coerent.Pe
baza acestor consideraţii se desprinde concluzia că în perfecţionareatehnologiilor va trebui urmărită
introducerea nu a celei mai sofisticate tehnologii, ci a celei mai indicate faţă de condiţiile existente
sau care pot fi asigurate în perspectiva apropiată,scopul urmărit fiind creşterea rentabilităţii şi
accelerarea proceselor de transformare.Prognozele tehnologice destinate studiilor de fezabilitate
trebuie să conţină o analiză diagnostic în care să se evidenţieze dificultăţile întâmpinate, modalităţile
de înlăturare a acestora.Vor trebui, de asemenea, prezentate tehnologiile folosite în alte ţări posibil a fi
introduse în unitatea respectivă cu precizarea elementelor caracteristice precum:
 consumurile specifice de energie, de materii prime, de manoperă;
 gradul de automatizare;
 sursele de obţinere a echipamentelor;
 valoarea investiţiilor necesare .
Se va preciza necesitatea achiziţionării de licenţe, a posibilităţii de colaborare în producţie cu firme
din alte ţări.Vor fi de asemenea abordate problemele privind organizarea şi conducerea proceselor de
producţie, informatizarea acestora, precum şi nivelurile cheltuielilor de producţie.O atenţie deosebită
trebuie acordată transferului de tehnologie cuprinzând modalităţile de transfer, cheltuielile necesare
cu implicaţiile privind calificarea forţei de muncă, materiile prime necesare, informatizarea
activităţilor, colaborări s.a.
Pe baza prognozei tehnologice se poate deci contura varianta tehnologică cea mai indicată pentru
întreprindere, în funcţie de care se va concepe studiul de fezabilitate şi se vor determina o serie de
parametri importanţi în cadrul acestuia.

Prognoza produselor16 folosită în studiile de fezabilitate începe cu o analizăretrospectivă a


caracteristicilor acestora (performanţe, sortimente, calitate), a modalităţii de perfecţionare pentru
15
Staicu F., “Eficienta economica a investitiilor”, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti
atingerea nivelurilor produselor similare din alte ţări. În acest scop este necesară analiza valorii de
întrebuinţare a produselor, a componentelor şi caracteristicilor ce determină calitatea acestora şi o
corelaţie cu nivelul preţurilor de producţie şi de livrare.Această analiză priveşte atât trăsăturile
tehnice (rezistenţa, fiabilitatea s.a.) cât şi pe cele funcţionale (durabilitate, rentabilitate, amenitate).Pe
baza acestor prognoze, studiul de fezabilitate vizează creşterea rentabilităţii unei întreprinderi,
constituind suportul indispensabil luării unor decizii majore privind restructurarea, modernizarea şi
dezvoltarea acesteia, acţiuni de anvergură care definesc făgaşul evoluţiei ei viitoare şi care presupun
efectuarea unor eforturi investiţionale pe măsura obiectivelor fixate de sporire a rentabilităţii şi
competitivităţii.Politica de marketing propusă în studiul de fezabilitate va trebui să evite grevarea
viitorului societaţii prin credite cu dobanzi mari, să urmarească ieşirea la export pe seama previziunii
produselor în ceea ce privește calitatea, performanţele şi preţul, în diferite ipostaze care sa țină seama
de schimbarile ce pot interveni in mediul extern. Din acest motiv analiza conjuncturii economice pe
pietele externe în studiile de marketing este de cea mai mare importanță.Daca în deceniile
anterioare ,eficiența întreprinderilor, cu deosebire a celor din industrie, se bazează pe lipsa de
concurență ,apariția pieței libere impune un alt tip de conducere economică bazată pe analiza
concurenței și a măsurilor necesare pentru contractarea acestora.Asemenea analiza constituie înca
unul din obiecctivele studiului de marketing.Ca urmare a celor prezentate mai înainte se poate aprecia
ca studiul de marketing destinat fundamentării studiilor de fezabilitate va trebui să conțină propuneri
privind :
 Marketingul opoerațiilor
 Promovarea vînzarillor
 Activizarea comerțului exterior
 Distribuția produselor
 Dezvoltarea activității de informare și cercetare.
Analiza Cost Beneficiu– reprezintă una din cele mai importante capitole ale studiului de fezabilitate
si de restructurare.la baza ei stă concepția cu privire la rezultatele agenților economici și anume
obținerea de profit, precum și asigurarea unei rentabilități care să asigure totodată și recuperarea
investițiilor efectuate.
Analiza Cost-Beneficiu17 (Cost-Benefit analysis): cadru conceptual aplicat oricarei evaluări
cantitative, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a determina daca sau cat de mult, acest
proiect este valoros dintr-o perspectivă publică sau socială. Analiza cost- beneficiu diferă de o
estimare financiară netă prin aceea ca ea consideră toate castigurile(beneficiile) și pierderile
(costurile) indiferent cui aparțin. În mod uzual, Analiza Cost-Beneficiu implică utilizarea prețurilor
de contabilitate. Rezultatele pot fi exprimate în mai multe moduri, incluzand rata rentabilității interne
a investiției, valoarea actuală netă și raportul beneficiu cost.
Studiul de fezabilitate este un instrument de fundamentare a deciziei de a îmbunătăţi situaţia
tehnică şi economică a întreprinderilor.Procesul de rentabilizare ce face de obicei obiectul studiului
de fezabilitate poate fi atins prin restructurarea producţiei, prin noi tehnologii, îmbunătăţirea
organizării şi conducerii proceselor de producţie şi de luare a deciziilor, informatizarea
activităţilor.Aceste obiective urmărite în studiul de fezabilitate sunt legate de realizarea unor investiţii

16
Gherghinescu O., Iliescu V.-“Managementul proiectelor”, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti,
2005
17
Stancioiu I., Militaru GH.,”Managementul-Elemente fundamentale”, Editura Teora, Bucuresti, 1999
deoarece fiecare din ele presupun efectuarea de cheltuieli pentru fonduri fixe; asigurarea materiilor
prime; introducerea sistemelor moderne de gestiune; efectuarea de cercetări ştiinţifice s.a.

Modalitatea de întocmire a studiului de fezabilitate este diferită în funcţie de sursa şi de modul


de finanţare a investiţiilor (publice, autonome, private, finanţate de organismele interne sau
internaţionale), dar în mare măsură informaţiile cuprinse în studiu sunt aceleaşi.
Pe plan legislativ, reglementările actuale vizează doar investiţiile publice şi pentru acestea s-
au elaborat 2 machete de întocmire a studiilor de fezabilitate aprobate prin Ordinul Ministrului
Finanţelor Publice numărul 32 din 15 ianuarie 1993. pe lângă acestea, numeroşi agenţi economici
folosesc pentru întocmirea studiilor de fezabilitate o metodologie care a fost elaborată de Banca
Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, ca urmare a preocupărilor acesteia de a acorda
finanţare în scopul stimulării dezvoltării aconomice a numeroase ţări.
Studiul de fezabilitate folosit în fundamentarea deciziei de investiţie cuprinde studiile de
marketing, studiile prospective privind tehnologiile de fabricaţie şi de marketing industrial, studiile
cu caracter financiar legate de asigurarea finanţării lucrărilor, studiile privind forţa de muncă oferită.
Un studiu de fezabilitate conduce la concluzii definitive privind rezultatele principale ale proiectului
numai după luarea în considerare a mai multor variante.
Pentru a-şi îndeplini corespunzător rolul de suport informaţional al deciziilor privind
orientarea eforturilor de creştere a rentabilităţii întreprinderii, studiul de fezabilitate trebuie să
cuprindă, în principiu, următoarele capitole şi informaţii:

2.4. Formularea deciziei de investiţie.

Studiul de fezabilitate trebuie să se încheie cu o analiză comparativă a variantelor în scopul


semnalizării variantelor cele mai indicate şi a liniilor strategice pentru perspectivă. Adoptarea unei
strategii este hotărâtoare pentru bunul mers şi redresarea societăţii comerciale, ea presupunând un
obiectiv final şi corelarea deciziilor succesive luate de conducerea societăţii cu prevederile acestei
strategii.
Deşi aspectele economice şi tehnice sunt determinante, la adoptarea strategiei vor trebui să se
ia în considerare şi aspectele necuantificabile printre care: dinamismul şi coeziunea echipei
manageriale, ataşamentul salariaţilor faţă de societate, sprijinul sindicatului, poziţia societăţii pe piaţa
internă şi externă.

Cap.3 Studiu de caz.


Studiu de fezabilitate al firmei S.C. ”SIDEM” S.R.L.

3.1 Date generale

SC SIDEM SRL și-a început activitatea în anul 2001, având ca acționar unic firma SC
SIDEM NV Belgia. De la începerea activității și până în prezent firma s-a profilat pe producția de
piese auto și accesorii pentru autovehicule din import în principal dar și pentru cele din producția
internă. Permanent, s-a urmărit de către societate introducerea de tehnologii noi, adaptate la progresul
tehnic, angajarea personalului calificat, pentru a obține eficiența și competitivitate în ceea ce privește
domeniul în care activăm. Profil de activitate Piața țintă este în principal cea a pieselor de schimb
însă politica firmei are în vedere și firmele producătoare din industria autovehiculelor – pentru prim
montaj. Producția de piese a SC SIDEM SRL din România este destinată exportului, în peste 40 de
țări din lumea întreagă. Sidem-ul aplică o Strategie de Dezvoltare Durabilă țintind în principal
componenta economică și componenta de mediu, având în vedere totodată cerințele de consum ale
societății moderne, care devine din ce în ce mai exigentă în ceea ce privește calitatea și diversitatea
produselor.

SC SIDEM SRL - Date Economice

Cifra de faceri: 405 mil lei


Profitul net: 46,2 mil lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 55 mil lei
Pierdere brut: 0 Lei
Salariati: 500 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule
Datorii Total: 7362 mil lei
Cheltuieli totale: 350 mil lei
Venituri totale: 405 mil lei
Active imobilizate TOTAL: 2834 mil lei
Active circulante TOTAL: 19010 mil lei
Stocuri: 15616 mil lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei
Creante: 2949 mil lei
Cheltuieli in avans 19 mil Lei
Venituri in avans 234 mil lei
Capitaluri: 12267 mil lei
Patrimoniul regiei: 0 mil lei
Patrimoniul public: 0 mil lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 mil lei
Capital social subscris si varsat: 777 mil lei

3.2 Costul investiției și sursele de finanțare.Influența factorilor calitativi și cantitativi asupra


rezultatelor economice.

Capital fix---CFh+1=CFh+∆CFh,h-1 ,unde:


- h- anul pentru care se face investiția

- ∆CFh,h-1-modificarea capitalului fix in anul h față de anul h-1

Venituri în anul h---Vh=CF * Vi, unde:


- Vi-venituri la 1000 lei capital fix

Profit în anul h---Ph=Vh * P/1+p, unde:


- p- rata profitului

Dividendele--- Dh =Ph * d, unde:


- d- rata dividendelor

Investiția netă în anul h---INh =Ph * i, unde:


- i-rata investițiilor nete
Capitalul circulant în anul h---Cch= Ph * c,unde:
- c-rata capitalului circulant în anul h

Amortizarea---Ah=CFh * a, unde:
- a-rata amortizării

Investiții brute în anul h---IBh= INh + Ah


Scoaterea din funcțiune în anul h---SFh= CFh * α
- α-coeficientul de scoatere din funcțiune a capitalului fix

Investiții totale în anul h---ITh= IBh+ Inet h,unde:


- Inet h- investiții neterminate în anul h

Punere în funcțiune în anul h---PFh=Ith * β,unde:


- β-coeficientul de punere în funcțiune

Societatea comercială se caracterizează prin următorii parametri tehnico-economici:


- Valoarea capitalului fix=1000 mil lei

- Venitul la 1000 lei capital fix

- Rata profitului=25%

- Rata amortizării=10%

Anual se scot din fabricație 10% din capital fix și se dă în folosință 65% din investițiile realizate,
profitul obținut se repartizează astfel:
- pentru plata dividendelor
- pentru investiții nete
- pentru procurarea capitalului circulant
În anul de bază investițiile neterminate sunt de 10 mil lei, orizontul de prognoză se va considera ca
fiind de 3 ani.
Se analizează influența modificării veniturilor la 1000 lei capital fix,influența modificării
ponderii investițiilor nete în profit asupra rezultatelor economice ale societății comerciale. Se
consideră 3 variante caracterizate de următorii indicatori:

Varianta I VariantaII Varianta III


- v1=1400 lei - v2=1300 lei - v3=1500 lei
- d1=50% - d2=55% - d3=55%
- i1=35% - i2=30% - i3=30%
- c1=10% - c2=15% - c3=15%
Varianta I mil lei

Ptotal=881,28 ITtotal=803,2
Varianta II mlrd lei

h CFh Vh Ph Dh Inh Cch Ah Ibh SFh ITh PFh Ineth ∆


1
1 1000 1400 280 140 98 28 100 198 100 208 135,2 72,8 3
2 1035,2 1449,28 289,86 144,93 101,45 28,99 103,52 204,97 103,52 277,77 180,55 97,22 7
3 1112,23 1557,12 311,42 155,71 108,99 31,14 111,22 220,21 111,22 317,43 206,33 111,1 9

h CFh Vh Ph Dh Inh Cch Ah Ibh SFh Ith PFh


∆C Ineth
1,
1 1000 1300 260 143 78 39 100 178 100 188 122,2 65,8 22
2 1022,2 1328,86 265,77 146,17 79,73 39,86 102,22 181,95 102,,22 247,75 161,04 86,71 58
3 1081,02 1405,33 281,07 154,59 84,32 42,16 108,1 192,42 108,1 279,13 181,43 97,7 73
Ptotal=806,84 ITtotal=714,88

Varianta III mil lei

h CFh Vh Ph Dh INh Cch Ah Ibh SFh ITh PFh Ineth


∆C
1,h
1 1000 1500 300 165 90 45 100 190 100 200 130 70 30
2 1030 1545 309 169,95 92,7 46,35 103 195,7 103 265,7 172,7 93 69
3 1099,7 1649,55 329,91 181,45 98,97 49,48 109,97 208,94 109,97 301,94 196,26 105,68 86
Ptotal=938,91 ITtotal=767,64
Conform datelor din tabelele I,II și III, am construit graficul care reprezintă cele trei variante
de finanțare.După graficul de mai jos se observă că cea mai optimă variantă care asigură maximizarea
profitului este cea de-a 3-a variantă.
3.3 Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea urmatoarelor
categorii de indicatori

SC SIDEM SRL prezintă la sfârşitul anului 2011 următoarea situaţie bilanţieră:


Suma Suma
Denumire element Denumire element
(mil lei) (mil lei)

Active curente Pasive curente

Conturi în bancă 15 Furnizori + creditori 10


Casa 5 Credite pe termen scurt 12
Stocuri 20 Salarii şi impozite aferente 18

Facturi emise şi neîncasate 10 Total pasive curente 35

Total active curente 50 Credite pe termen lung 27


_
Active fixe 130 Pasive proprii

Amortizare 35 Capitaluri proprii 79

Total active fixe 100 Fond de rezervă 4

Total pasive proprii 83

Total activ 150 Total pasiv 150

Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor (Contul de profit şi pierdere):


- Venituri totale 405 mil lei
- Cheltuieli totale 350 mil lei
- Profit brut 55 mil lei
- Impozit 16% 8,8 mil lei
- Profit net 46,2 mil lei
- Dividende 50% 23,1 mil lei

Alte date care intervin în calculul indicatorilor financiari:


- Cheltuieli directe 35 mlrd lei
- Rate de capital scadente 5 mil lei
- Dobânzi aferente 2 mil lei

Politica de creditare a firmei:


- Recuperarea creanţelor în 65 de zile
- Plata furnizorilor şi creditorilor în 105 zile

Informaţii legate de acţiuni:


- Valoarea nominală a acţiunilor 10lei/acțiune
- Valoarea de piaţă a acţiunilor 12 lei/acțiune

a. Analiza economico-financiară pe bază de bilanț

Indicatorii propuşi de metodologia ONUDI


a) Indicatorii de activitate
a.1. Rata capitalului de lucru (RCL)

Profit Net PNet 46,2millei 46,2millei


RCL   100   100   100   100
Capital de lucru Acurente  Pcurente 50  35millei 15millei
RCL  3,08  100  308%

Nivelul acestui indicator este peste medie ceea ce ne indică faptul că activitatea firmei este
favorabilă.

a.2. Rata de eficienţă a stocurilor (RES)


Chelt. directe 35millei
RES   100   100  1,75  100  175%
Stocuri 20millei
Nivelul stocurilor este peste necesar ceea ce indică o situaţie nefavorabilă.

b) Indicatorii de rentabilitate
b.1. Rata profitului calculat la cifra de afaceri (RPV)
PNet 46,2millei
RPV   100   100  0,114  100  11,4%
C. A. 405millei
Valoarea indicatorului ne indică o situaţie nefavorabilă (de ineficienţă) a afacerii.

b.2. Rata profitului calculat la total active (RPA)


PNet 46,2millei
RPA   100   100  30,8%
Total Acti ve 150millei
Nivelul acestui indicator ne indică o situaţie favorabilă a activităţii companiei.

c) Indicatorii de lichiditate
c.1. Rata rapidă a lichidităţii (RRL)
Acurente  Stocuri 50  20millei 30millei
RRL     0,857
Obligatii Curente 35millei 35milei

Obilgații curente=Total Pasive Curente


Deoarece acest indicator are o valoare mai mare de 0,80 se poate spune că situaţia este
favorabilă, adică compania are o rată rapidă a lichidităţii.

c.2. Rata recuperării creanţelor (RRC)


Facturi.emise.si.neincasate 10
RRC   365   365  0,025  365  9,01 zile
Cifra.de.afaceri 405

Indicatorul calculat este mai mic decât 65 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume
faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că clienţii îşi plătesc facturile la timp.

c.3. Rata de plată a debitelor (RPD)


Furnizori  Creditori 10
RPD   365   365  0,285  365  104,02 zile
Chelt .directe 35
Indicatorul calculat este mai mic decât 105 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi
anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi și compania îşi plăteşte facturile la timp.

c.4. Rata de acoperire a creditelor (RAC)


PNet  Amortizare  Dividende.de. plata 46,2  35  23,1millei 58,1
RAC     8,3
Rate.de.capital.scadente  Dobanzi.aferente 5  2millei 7

Nivelul indicatorului este mai mare ca 1 ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume că
activitatea firmei este profitabilă, iar capacitatea de plată este bună.
c.5. Rata de autofinanţare (RA)
Obligatii.totale Pcurente  Credite. pe.t.lung 35  27 millei
RA     0,78
Capital. propriu Capital. propriu 79millei

Nivelul ratei de autofinanţare este mai mic decât 1 de unde rezultă o situaţie favorabilă
pentru companie, aceasta fiind capabilă de a-şi acoperi obligaţiile totale din capitalul propriu.
b. Analiza ALTMAN
ZA= 0,012x1+ 0,014x2 + 0,033x3 + 0,006x4 + 0,999x5
Acurente  Pcurente 50  35millei 15millei
x1= = = = 0,1
TotalActiv e 150millei 150millei
PNet 46,2millei
x2   100   100  30,8
TotalActive 150millei
PBrut 55millei
x3   100   100  36,67
TotalActiv e 150millei
Valoarea .de. piata.a.capitalului. propriu 94,8millei
x4   100   100  2,43
Valoarea .contabila.a.datoriei 27  12millei

Capital. propriu 79millei


Val. piata =  Vpiata.act.   12lei / act = 94,8 millei
VN 10lei / act
Val. contab. a dator.=Credite pe termen lung + Credite pe termen scurt
C. A. 405millei
x5    2,7
T . A. 150millei
ZA = 0,012  0,1 + 0,014  30,8 + 0,033  36,67 + 0,006  2,43+ 0,999  2,7=
=0,0012+0,4312+1,21+0,0146+2,6973=4,3543
După calculul acestui indicator rezultă că riscul financiar al firmei este scăzut, firma având o situaţie
financiară bună deoarece valoarea lui ZA >2,675.

c. Analiza Conan - Holder


ZCH= 0,16 R1-0,22 R2+ 0,8 R3+ 0,10R 4 – 0,24 R5
Acurente  Stocuri 50  20millei
R1    0,2
TotalActiv e 150millei
Capital. permanent 83millei
R2    0,553
TotalActiv e 150millei

Capital permanent=Total Pasive Proprii

Chelt . financiare ( Dobanzi) 2millei


R3    0,005
C. A. 405millei
Chelt.salariale Chelt.salariale 18millei
R4     1,2
Val .adaugata Ac  Pc 50  35millei
C. A. C. A. 405millei
R5     6,53
Îndatorare.globala Pc  Credite. p.t.lung 35  27 millei

ZCH= 0,16  0,2 – 0,22  0,553 + 0,8  0,005 + 0,10  1,2 – 0,24  6,53 =
= 0,032-0,122+0,004+0,12-1,567= -1,533
După calculul acestui indicator rezultă că compania nu prezintă risc de faliment, firma
având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZCH < -0,068.
Centralizând toţi indicatorii analizaţi putem spune că compania SC SIDEM SRL va primi
împrumutul pentru realizarea unui proiect de investiţii.

3.4 Prezentarea indicatorilor cu caracter general ce caracterizează firma analizată


Indicatorii cu caracter general contribuie la contribuie la formarea unei imagini globale
asupra condiţiilor concrete de eficienţă economică în care se va realiza şi va funcţiona obiectivul de
investiţii.
Compania SC SIDEM SRL prezintă următorii indicatori cu caracter general:

1. Capacitatea de producţie – exprimă producţia maximă ce poate fi vândută într-o


perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane
şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi. Ea se poate exprima în unităţi fizice şi în unităţi
valorice.
n
Q= q
i 1
i  pi ,unde

Q – capacitatea de producţie valorică;


qi – capacitatea fizică de producţie a sortimentului i;
pi – preţul sortimentului i de producţie.
Deoarece compania SIDEM SRL comercializează o gamă foarte largă de produse de tip
tehnologic de diferite preţuri şi care au diferite unităţi de măsură se va prezenta capacitatea valorică
de producţie a tuturor produselor, iar pentru capacitatea fizică de producţie se va stabili bucată ca
unitate fizică de masură, având următoarea situaţie:
Q = 10 mil lei
q = 0,1 mil buc
2. Numărul de salariaţi. Acest indicator este în corelaţie cu producţia, productivitatea
muncii şi coeficientul de schimburi.
Nivelul acestui indicator, în cadrul companiei SC SIDEM SRL, pe total, cât şi pe structură
este:
Numărul total salariaţi - 500 , din care
a. Numărul de salariaţi productivi - 380
b. Numărul de salariaţi auxiliari - 120

3. Costul de producţie trebuie cunoscut atât la nivelul întregii producţii realizate, cât şi la
nivelul fiecărui sortiment de producţie în parte.
Costul total de producţie = 12 mil lei
Costul mediu de producţie = 30 lei/buc

4. Profitul este efectul urmărit de SIDEM SRL. Prin intermediul profitului, întreprinzătorul
asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix.
Ph = Qh – Ch= 405 mlrd lei-350 mlrdlei= 55 mil lei unde:
Ph – profitul annual
Qh – venitul annual
Ch – cheltuieli anuale cu producţia

5. Productivitatea muncii arată producţia ce poate fi comercializată pe un lucrător sau pe


oră. Poate fi calculată în unităţi fizice sau în unităţi valorice.
Q 10mil / lei
w=   20 mii lei/salariat
L 500.sal
q 0,1mil / .buc
w=   200 bucăţi/salariat unde:
L 500.sal
w – productivitatea muncii;
Q – producţia exprimată valoric;
q – producţia exprimată fizic;
L – numărul de lucrători sau unităţi de timp pe muncă.
6. Rata rentabilităţiieste cel mai important indicator de eficienţă economică. Există mai
multe moduri de determinare a acestuia:
P 55millei
r=  100% =  100 =458,33%
C 12millei
P 55millei
r=  100% =  100 =13,58%
CA 405millei
P 55millei
r=  100% =  100 =15,71% , unde:
Cu 350millei
r – rata rentabilităţii;
P – profitul obţinut;
C – costul de producţie;
CA – cifra de afaceri;
Cu – capitalul utilizat.

3.4 Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficienței economice a investițiilor fiind


supuse spre analiză trei variante de proiecte de investiții

Compania SC SIDEM SRL doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea să-
şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului cu produsele de tip tehnologic. Deci compania îşi
va extinde activitatea prin construierea de fabrici în unul din orasele unde există această cerere.
Pentru realizarea investiţiei societatea va supune spre analiză 3 variante de proiecte de
investiţii, propuse pentru 3 orașe, ce se caracterizează prin următorii indicatori:

Nr.crt Indicatori U.M. P1 P2 P3


1 It , din care : 10000 9000 11000
- anul 1 4500 4600 5500
- anul 2 Mln lei 1500 4400 -
- anul 3 4000 - 5500
2 qh Mln bucăţi 2500 2200 2300
3 Qh(Vh) Mln lei 8100 8000 8400
4 Ch Mln lei 3900 3900 3900
5 D Ani 11 11 11
6 D Ani 3 2 3
7 Ph= Qh – Ch Mln lei 4200 4100 4500
8 Pt =Ph  D Mln lei 46200 45100 49500

1. Investiţia specifică
It
a) s = Qh
10000millei
s1 =  4leu investit la 1 leu producție obținută
2500millei
9000millei
s2 =  4,09eu investit la 1 leu producție obținută
2200millei
11000 millei
s3 =  4,78leu investit la 1 leu producție obținută
2300millei
It
b) s’= qh

10000millei
s’1=  1,23 lei investiți/ bucată
8100milbuc
9000mllei
s’2 =  1,13 lei investiți/ bucată
8000milbuc
11000 millei
s’3=  1,31 lei investiți/ bucată
8400milbuc

2. Termenul de recuperare a investiţiei


It
T=
Ph
10000millei
T1 =  2,38 ani
4200millei
9000millei
T2 =  2,20 ani
4100millei
11000 millei
T3=  2,44 ani
4500millei

3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei


Ph 1
e= 
It T
1
e1 = = 0,42leu profit anual/ 1 leu investit
2,38
1
e2 = 2,20
= 0,45 leu profit anual/ 1 leu investit
1
e3 = 2,44
= 0,41 leu profit anual/ 1 leu investit

4. Cheltuieli recalculate sau echivalente


K=It + Ch  D
K1= 10000mil lei+ 3900 mil lei  11 = 52900 mil lei efort total
K2 = 9000 + 3900  11 = 51900 mil lei efort total
K3= 11000 + 3900  11 = 53900 mil lei efort total

5. Cheltuieli specifice
K
a) k =
qh  D
52900millei
k1 = = 1,92 lei efort total/ bucată
2500mil.buc 11
51900millei
k2 = = 2,14lei efort total/ bucată
2200milbuc  11

k3 = 53900millei = 2,13lei efort total/ bucată


2300milbucx11
K
b) k’ =
Qh  D
52900millei
k’1 = 8100millei  11 = 0,59ei efort total/1 leu producție obținută

51900miieuro
k’2 = = 0,59lei efort total/1 leu producție obținută
8000iieuro  11
53900miieuro
k’3 = 8400miieuro  11 = 0,58lei efort total/1 leu producție obținută

6. Randamentul economic al investiţiei


Pt
R= 1
It
46200miieuro
R1 =  1 = 3,62euro profit total/ 1 euro investit
10000miieuro
45100miieuro
R2 =  1 =4,01euro profit total/ 1 euro investit
9000 miieuro
49500miieuro
R3 =  1 = 3,5euro profit total/ 1 euro investit
11000 miieuro

Tabel cu rezultate
Nr.Crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 It 10000 9000 11000 Minim
2 D 3 2 3 Minim
3 D 11 11 11 Maxim
4 S 4 4,09 4,78 Minim
5 S’ 1,23 1,13 1,31 Minim
6 T 2,38 2,20 2,44 Minim
7 E 0,42 0,45 0,41 Maxim
8 K 529000 51900 53900 Minim
9 K 1,92 2,14 2,13 Minim
10 k`’ 0,59 0,59 0,58 Minim
11 R 3,62 4,01 3,5 Maxim

În urma calculului indicatorilor statici varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund
majoritatea criteriilor de alegere din punct de vedere al eficienţei.
3.4.1 Calculul indicatorilor imobilizărilor stiind ca fondurile se cheltuiesc la inceputul
anului
Indicatorii imobilizărilor se vor calcula pentru compania SC SIDEM SRL pe baza aceloraşi 3 variante
de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că fondurile se cheltuiesc la inceputul anului (k=1).
1. Mărimea imobilizărilor totale
d
Mi = I
h 1
h  (d  h  k )

Mi1= 4500(3-1+1) + 1500(3-2+1) + 4000(3-3+1) = 20500 mii euro imobilizari totale

Mi2 = 4600(2-1+1) + 4400(2-2+1) = 13600 mii euro imobilizari totale

Mi3 = 5500(3-1+1) + 5500(3-3+1) = 220000 mii euro imobilizari totale

2. Imobilizarea specifică
Mi
a) mi= qh

m i 1= 20500miieuro .imob ilizari.totale = 8,2euro imobilizați/bucată


2500mii buc

m i 2 = 13600miieuro .imob ilizari.totale = 6,18euro imobilizați/bucată


2200mii buc

m i 3= 22000miieuro .imob ilizari.totale = 9,57euro imobilizați/bucată


2300mii buc
Mi
b) m i ’ = Qh

mi’1= 20500miieuro .imob ilizari.totale = 2,53euro imobilizați/ 1 euro producție


8100miieuro
obținută

mi’2= 13600miieuro .imob ilizari.totale = 6,18euro imobilizați/ 1 euro producție


2200miieuro
obținută

mi’3= 22000miieuro .imob ilizari.totale = 9,57euro imobilizați/1euro producție


2300iieuro
obținută
3. Imobilizarea medie anuală
Mi
ma =
d

ma1= 20500miieuro .imob ilizari.totale = 6833,33mii euro imobilizați/an


3ani

ma2 = 13600miieuro .imob ilizari.totale = 6800 mii euro imobilizați/an


3ani
ma3 = 22000miieuro .imob ilizari.totale = 7333,33 mii euro imobilizați/an
3ani
4. Efectul economic al imobizărilor
Ph
Ei = e  Mi, unde e = It
4200miieuro
e1 =  = 0,42euro profit anual/1 euro investit
10000miieuro
4100miieuro
e2 =  = 0,45euro profit anual/1 euro investit
9000miieuro
4500 miieuro
e3 =  = 0,41euro profit anual/ 1 euro investit
11000 miieuro
Ei1= 0,42  20500 = 8610 mii euro pierderi din imobilizări
Ei2= 0,45  13600 = 6256 mii euro pierderi din imobilizări
Ei3= 0,41  22000 = 9020 mii europierderi din imobilizări
5. Efectul economic specific al imobilizărilor
Ei
a)  =
qh
20500miieuropierderi.din.imobilizari
1 = =8,2 euro pierderi/ bucată
2500mii.buc
13600miieuropierderi.din.imobilizari
2 = =6,18 europierderi/ bucată
2200mii.buc
22000miieuropierderi.din.imobilizari
3 = =9,57 europierderi/ bucată
8400mii.buc

Ei
b)  i =
'
Qh
20500miieuropierderi.din.imobilizari
 1' = =2,53 europierderi/ 1 europroducţie
8100miieuro
obţinută
13600miieuropierderi.din.imobilizari
 2' = =1,7 euro pierderi/ 1 europroducţie
8000miieuro
obţinută
22000miieuropierderi.din.imobilizari
 3' = =2,62 euro pierderi/ 1 euro producţie
8400miieuro
obţinută

c)  i
"= Ei
It
20500miieuropierderi.din.imobilizari
 1'' = =2,05 euro pierderi/ 1 euro investit
10000miieuro
13600miieuropierderi.din.imobilizari
 2'' = =1,51 europierderi/ 1 euroinvestit
9000miieuro
22000miieuropierderi.din.imobilizari
 3'' = =2 euro pierderi/ 1 euro investit
11000miieuro
Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 Mi 20500 13600 22000 Minim
2 mi 8,2 6,18 9,57 Minim
3 mi’ 2,53 1,7 2,62 Minim
4 ma 6833,33 6800 7333,33 Minim
5 Ei 8610 6256 9020 Minim
6 i 8,2 6,18 9,57 Minim
7  i' 2,53 1,7 2,62 Minim
8 2,05 1,51 2 Minim
 i
"

În urma calculului indicatorilor imobilizărilor varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund
totalitatea criteriilor de alegere.

3.4.2 Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul începerii lucrărilor de investiții și


momentul scoaterii din folosință obiectului de investiție folosind o rată de actualizare de 25 %
Indicatorii actualizaţi se vor calcula pentru compania SC SIDEM SRL pe baza aceloraşi 3
variante de proiecte de investiţii de mai sus.

Actualizarea indicatorilor la momentul începerii lucrărilor de investiţii(a=25%),n=0

Investiţii totale actualizate(Ita)


d 1
Itan =∑Ih*
h=1
(1+a)h

Itan1 = 4500*0,8+1500*0,64+4000*0,512=3600+960+2048=10208 mii euro Itan


Itan2= 4600*0,8+4400*0,64= 3680+2816=6496 mii euro Itan
Itan3= 5500*0,8+5500*0,512= 4400+2816=7216 mii euro Itan
Profitul total actualizat(Pta)
1 (1+a)D-1
Ptan= ––––––* –––––––––*Ph
(1+a)d a(1+a)D
Ptan1 =4200*0.512*3,656= 7861,86 mii euro Ptan
Ptan2 =4100*0,64*3,656= 9593,34 mii euro Ptan
Ptan3 =4500*0,512*3,656= 8423,42 mii euro Ptan

Randamentul economic actualizat al investiţiei


Pta
Ra= –––––– –1
Ita

7861,86
Ra 1= ––––––– –1=-0,23 euro Ptanla 1 euro Itan
n

10208

9593,34
Ran2= ––––––– –1=0,48 euro Ptanla 1 euro Itan
6496

8423,42
Ra 3= ––––––– –1=0,17 euro Ptanla 1 euro Itan
n

7216

Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor

logPh –log[Ph-a *Ita(1+a)d


n
Ta = –––––––––––––––––––––––
log(1+a)

log 4200-log[4200-0,25*10208*1,953] 0,729


Tan1 = –––––––––––––––––––––––––––––––= =–––––– = 7,52ani
log 1,25 0,097

log 4100-log[4100-0,25*6496*1,562] 0,419


n
Ta 2 = –––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 4,32 ani
Log1,25 0,097

log 4500-log[4500-0,25*7216*1,953] 0,663


Tan3 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 6,84 ani
Log1,25 0,097

Costurile totale actualizate


Kta =Itan + Ctan
n

1 (1+a)D–1
n
Cta = –––––––* ––––––––––*Ch
(1+a)d a(1+a)D

Cta1n= 0,512 * 3,656 * 3900 =7300,3 mii euro Ctan

Cta2n= 0,64 * 3,656 * 3900 =9125,38 mii euro Ctan


Cta3n= 0,512 * 3,656 * 3900 =7300,3 mii euro Ctan

Kta1n = 10208+7300,3 = 17508,3 mii euro Ktan


Kta2n = 6496+9125,38 = 15621,38 mii euro Ktan
Kta3n = 7216+7300,3= 14516,3 mii euro Ktan

Pentru momentul scoateriidin folosință a obiectivului investiții (v=0) știind că rata de


actualizare folosită este a=25%
Investiţii totale actualizate(Ita)
d+D-1

Ita =∑Ih *(1+a)h


v

h=D

Itav1 = 4500*18,19+1500*14,55+4000*11,64= 150240 mii euro Itav


Itav2= 4600*14,55+4400*11,64= 118146 mii euro Itav
Itav3= 5500*18,19+5500*11,64=164065 mii euro Itav
Profitul total actualizat(Pta)
(1+a)D-1
Ptav= –––––––––*Ph
a
Pta 1 =4200 * 42,57 = 178794 mii euro Ptav
v

Ptav2 =4100 * 42,57= 174537 mii euro Ptav


Ptav3 =4500* 42,57 = 191565 mii euro Ptav
Randamentul economic actualizat al investiţiei
Ptav
v
Ra = –––––– –1
Itav
Ra 1=178794/15240-1= 0,19 euro Ptav la 1 euro Itav
v

Rav2=174537/118146-1= 0,48 euro Ptav la 1 euro Itav


Rav3=191565/164065-1= 0,17 euro Ptav la 1 euro Itav

Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor

logPh(1+a)D –log[Ph(1+a)D-a*Itav]
Tav = ––––––––––––––––––––––-----------–
log(1+a)

log4200(1+0,25)11 –log[4200(1+0,25)11-0,25*150240] 4,690-4,054


v
Ta 1 = ______________________________________ = _____________________ = 6,56 ani
log(1+0,25) 0,097
log4100(1+0,25)11 –log[4100(1+0,25)11-0,25*118146] 4,679-4,260
v
Ta 2 = ______________________________________ = _____________________ = 4,32 an
log(1+0,25) 0,097

log4500(1+0,25)11-log[4100(1+0,25)11 -0,25*164065] 4,719-4,056


Tav3 = ______________________________________ = _____________________ = 6,84
log(1+0,25) 0,097

Tabel cu rezultate pentru momentul n=0


Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
n
1 Ita 10208 6496 7216 Minim
n
2 Pta 7861,86 9593,34 8423,42 Maxim
3 Ran -0,23 0,48 0,17 Maxim
n
4 Ta 7,52 4,32 6,84 Minim
5 Ktan 17508,3 15621,38 14516,3 Minim

În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul începerii obiectivului de


investiţii (n=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de
alegere.
Tabel cu rezultate pentru v=o
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 Itav 150240 118146 164065 Minim
2 Ptav 178794 174537 191565 Maxim
3 Rav 0,19 0,48 0,17 maxim
4 Tav 6,56 4,32 6,84 minim

În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul scoaterii dinn folosinţă a obiectivului de
investiţii (v=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de
alegere.
3.5 Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceeași rată
de actualizare

Indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale se vor calcula pentru compania SC


SIDEM SRL pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că rata de
actualizare folosită este aceeaşi a = 25%.

3.5.1. Calculul indicatorilor pentru varianta P 1


d + D = 3 ani + 11 ani = 14 ani
1. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
Vta 14984 m ln lei
ra =  =1,08
K ta 13912,7 millei
r a = 1,08>1, proiectul este eficient, vom continua analiza
AN ta = V ta – K ta = 14984-13912,7=1071,3 mil lei

2. Indicele de profitabilitate
VN ta 1071,3
k=  100%   100  10,71%
It 10000
VN ta 1071,3
 100%   100  16,20%
k' = I ta 6612,82

VN ta 1071,3
ka= 1  1  1,16%
I ta 6612,82
Ita=4500*1/(1+0,25)1+1500*1/(1+0,25)2+4000*1/(1+0,25)3=6537,5 mil lei Ita
3. Rata internă de rentabilitate
VN ta 
RIR = amin + (amax – amin)
VN ta   VN ta 
a = 25%  VN ta = 1071,3 mil lei
a = 30%  VN ta = -297,3 mil lei
1071,3
RIR= 25% + (30%-25%) 1368,6  23,4%
4. Cursul de revenire net actualizat
K ta (lei) 13912,7
CRNA= = 240,2  66,19 lei/ 1euro
VN ta (valuta)
1 euro = 4,46
P1

1 1
h Ih Ch Kh (1  0,25) h Kha Vh Vha VNh VNha (1  0,30) h VNha1
1 4500 0 300 0,800 3600 0 0,00 -4500 -3600 0,769 -3460,5
2 1500 0 200 0,640 960 0 0,00 -1500 -960 0,592 -888
3 4000 0 200 0,512 2048 0 0,00 -4000 -2048 0,455 -1820
4 0 3900 900 0,410 1599 8000 3280 4100 1681 0,35 11435
5 0 3900 900 0,328 1279,2 8000 2624 4100 1344,8 0,269 1102,5
6 0 3900 900 0,262 1021,8 8000 2096 4100 1074,2 0,207 848,7
7 0 3900 900 0,210 819 8000 1680 4100 861 0,159 651.9
8 0 3900 900 0,168 655,2 8000 1344 4100 688,8 0,123 504,3
9 0 3900 900 0,134 522,6 8000 1072 4100 549,4 0,094 385,4
10 0 3900 900 0,107 417,3 8000 856 4100 438,7 0,074 299,3
11 0 3900 900 0,086 335,4 8000 688 4100 352,6 0,056 229,6
12 0 3900 900 0,069 269,1 8000 552 4100 282,9 0,043 176,3
13 0 3900 880 0,055 214,5 8000 440 4100 225,5 0,033 135,3

14 0 3900 0,044 171,6 8000 352 180,4 0,025 102,5

Kta= Vta= VNta= VNta1=


Total 10000 13912,7 14984 1071,3 -297,3
P2
1 1 VNha
H
Ih Ch Kh (1  0,25) h Kha Vh Vha VNh VNha 1  0,30)h
0,769 -3537,4
1 4600 0 4600 0,800 3680 0 0 -4600 -3680
0,592 -2604,8
2 4400 0 4400 0,640 2816 0 0 -4400 -2816
0,455 0
3 0 0 0 0,512 0 0 0 0 0
0,35 1435

4 0 3900 3900 0,410 1599 8000 3280 4100 1681


0,269 1102,9
5 0 3900 3900 0,328 1279,2 8000 2624 4100 1344,8
0,207 848,7

6 0 3900 3900 0,262 1021,8 8000 2096 4100 1074,2


0,159 651,9
7 0 3900 3900 0,210 819 8000 1680 4100 861
0,123 504,3
8 0 3900 3900 0,168 655,2 8000 1344 4100 688,8
0,094 381,3
9 0 3900 3900 0,134 522,6 8000 1072 4100 549,4
0,073 299,3

10 0 3900 3900 0,107 417,3 8000 856 4100 438,7


0,056 229,6
11 0 3900 3900 0,086 335,4 8000 688 4100 352,6
0,043 176,3
12 0 3900 3900 0,069 269,1 8000 552 4100 282,9
0,033 135,3
13 0 3900 3900 0,055 214,5 8000 440 4100 225,5
VNta=
-377,6
Kta= Vta= VNta=
Total 9000 39000 48000 13629,1 14632 7570 1002,9
3.5.2 Calculul indicatorilor pentru varianta P 2

d + D = 2 ani + 11 ani = 13 ani


1. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
Vta 14632 millei
ra =  =1,07
K ta 13629,1 millei
r a = 1,07>1, proiectul este eficient, vom continua analiza
AN ta = V ta – K ta =1002,9 millei

2. Indicele de profitabilitate
VN ta 1002,9
k=  100%   100  11,43 %
It 9000
VN ta 14632
k' =  100%   100  225,09 %
I ta 6500,5
VN ta 14632
ka= 1   1  3,25%
I ta 6500,5

3 Rata interna de rentabilitate


VN ta 
RIR = amin + (amax – amin)
VN ta   VN ta 
a = 25%  VN ta =1002,9 milei
a = 30%  VN ta = -377,6 milei

1002,9
RIR= 25% + (30%-25%)  = 21,9%
9000

4.. Cursul de revenire net actualizat


K ta (lei) 13629,1 millei
CRNA= = 224,87miieuro  60,61lei/ 1 euro
VN ta (valuta)

1 euro = 4,46 lei


VNta=1002,9:4,46=224,87
P3 1 1
h Ih Ch Kh (1  0,25) h Kha Vh Vha VNh VNha (1  0,30)h VNha1
-
1 5500 0 5500 0,800 4400 0 0 5500 -4400 0,769 -4229,5
2 0 0 0 0,640 0 0 0 0 0 0,592 0
-
3 5500 0 5500 0,512 2816 0 0 5500 -2816 0,455 2502,5
4 0 3900 3900 0,410 1599 8400 3444 4500 1845 0,35 1575
5 0 3900 3900 0,328 1279,2 8400 2755,2 4500 1476 0,269 1210,5
6 0 3900 3900 0,262 1021,8 8400 2200,8 4500 1179 0,207 931,5
7 0 3900 3900 0,210 819 8400 1764 4500 945 0,159 715,5
8 0 3900 3900 0,168 655,2 8400 1411,2 4500 756 0,123 553,5
9 0 3900 3900 0,134 522,6 8400 1125,6 4500 603 0,094 423
10 0 3900 3900 0,107 417,3 8400 898,8 4500 481,5 0,073 328,5
11 0 3900 3900 0,086 335,4 8400 722,4 4500 387 0,056 252
12 0 3900 3900 0,069 269,1 8400 579,6 4500 310,5 0,043 193,5
13 0 3900 3900 0,055 214,5 8400 462 4500 247,5 0,033 148,5
14 0 3900 3900 0,044 171,6 8400 369,6 198 -0,025 112,5

Kta= Vta= VNta= VNta1=


Total 11000 53900 14520,7 15733,2 1212,5 -228
3.5.3. Calculul indicatorilor pentru varianta P 3

1. Angajamentul de capital
d + D = 3 ani + 11 ani = 14 ani

2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate


Vta 15733,2 millei
ra =  =1,08
K ta 14550,7 millei
r a = 1,08>1, proiectul este eficient, vom continua analiza
AN ta = V ta – K ta =1212,5 millei
3. Indicele de profitabilitate
VN ta 1212,5
k=  100%   100  11,02%
It 11000
VN ta 1212,5
k' =  100%   100  16,79%
I ta 7220,5
VN ta 1212,5
ka= 1  1  1,17%
I ta 7220,5
4. Rata interna de rentabilitatzze
VN ta 
RIR = amin + (amax – amin)
VN ta   VN ta 
a = 25%  VN ta =1212,5 millei
a = 34%  VN ta =-288 millei
1212,5
RIR= 25% + (30%-25%) 271,6  = 24,3 %
5. Cursul de revenire net actualizat
K ta (lei ) 14520,7 mil lei
CRNA= = 271,86mii euro  53,41 lei/ 1 euro
VN ta (valuta )
1 euro = 4,46lei
Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 K ta 13912,7 13629,1 14520,7 Minim
2 ra 1,08 1,07 1,08 maxim
3 AN ta 1071,3 1002,9 1212,5 maxim
4 VN ta 1071,3 1002,9 1212,5 maxim
5 k’ 16,39 227,56 19,69 maxim
6 ka 1,88 1,81 1,14 maxim
7 RIR 43,76 65,86 53,24 Maxim
8 CRNA 21,4 10,43 14,7 Minim

În urma calculului indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale se


poate spune că varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea
criteriilor de alegere.

51
3.5.4 Centralizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor
calculate la punctele precedente si evidentierea variantei optime de proiect de
investii
Nr.crt. Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 It 700 900 750 minim
2 d 3 2 3 minim
3 D 9 11 10 maxim
4 S 0,5 0,53 0,47 minim
5 S’ 378,38 461,54 412,09 minim
6 T 1,4 1,17 1,21 minim
7 E 0,71 0,85 0,83 maxim
8 K 8800 11130 10550 minim
9 k 528,53 518,88 579,67 Minim
10 k1 0,7 0,59 0,66 Minim
11 R 8 8,41 8,27 Maxim
12 Mi 800 400 600 Minim
13 mi 432,43 205,13 329,67 Minim
14 mi’ 0,57 0,23 0,37 Minim
15 ma 266,67 200 200 Minim
16 Ei 568 340 498 Minim
17 i 307,03 174,36 273,63 Minim
18  i' 0,41 0,2 0,31 Minim
19 0,81 0,38 0,66 Minim
 i
"

20 Itan 470,4 640 470,4 Minim


21 Ptan 886,53 1801,68 1133,26 Maxim
22 Ran 0,88 1,81 1,4 Maxim
23 Tan 2,75 1,75 2,06 Minim
24 K ta 2063,4 2813,41 2258,9 Minim
25 ra 1,2 1,41 1,29 Maxim
26 AN ta 414,6 1159,49 661,1 Maxim
27 VN ta 414,6 1159,49 661,1 Maxim
28 K 59,23 128,83 88,15 Maxim
29 K' 88,14 181,17 140,54 maxim
30 Ka 1,88 1,81 1,14 maxim

52
31 RIR 43,76 65,86 53,24 maxim
32 CRNA 21,4 10,43 14,7 Minim

Din centralizarea tuturor indicatorilor calculaţi, rezultă că varianta optimă de


proiect de investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere
a indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

Cap. 4 Concluzii si propuneri pentru alocarea eficienta a


resurselor pentru investitii si posibilitatea de imbunatatire a activitatii
firmei
Compania FUTURE`S SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea
să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului .
Realizând analiza economico-financiară a companiei şi centralizând toţi
indicatorii analizaţi putem spune că compania FUTURE`S SA prezintă o situaţie
favorabila din punct de vedere al majorităţii indicatorilor şi va primi împrumutul necesar
pentru realizarea unui proiect de investiţii din partea acționarilor,fiind considerată aceasta
sursă cea de autofinanțare.
Investiţiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe
termen lung, evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte. Eficienţa
economică este o categorie economică complexă ce necesită determinarea anumitor
indicatori.
În raport cu situaţia dată, compania FUTURE`S SA doreşte să-şi păstreze locul
de lider în comerţ, fixându-se asupra creşterii eficienţei economice, în special prin
penetrarea pe noi pieţe şi aceasta putând fi posibilă de realizat printr-un lansarea unui nou
proiect de investiţii. Pentru aceasta au fost propuse trei variante de proiecte de investiţii.
Varianta optimă de proiect nu poate fi aleasă numai prin prisma unui indicator, ci este
necesar calculul cât mai multor indicatori pe baza efectelor şi eforturilor proiectului
pentru a lua o decizie de investiţie cât mai corectă.
O problemă importantă în ceea ce priveşte investiţiile este faptul că acestea se
realizează într-o anumită perioadă de timp, iar recuperarea fondurilor consumate are loc
într-o altă perioadă de timp, ceea ce face ca atât investiţiile, cât şi efectele lor şi nivelul
eficienţei să aibă un pronunţat caracter dinamic. Astfel, pe lîngă calculul indicatorilor
statici de eficienţă economică este necesar şi calculul indicatorilor dinamici.
În situaţia realizării unui obiectiv mai amplu este nevoie de surse suplimentare
de finanţare, iar unul din organismele care acordă împrumuturi este Banca Mondială.
Aceasta acordă credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o eficienţă
economică ridicată şi pe baza unui sistem de indicatori proprii.
Astfel putem concluziona că este necesar calculul tuturor tipurilor de indicatori
economici: indicatorii statici, indicatorii imobilizărilor, actualizaţi şi cei propuşi de Banca
Mondială şi că se constată că din toate cele trei proiecte de investiţii analizate, varianta
optimă de proiect de investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor
de alegere a indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

53