Sunteți pe pagina 1din 53

s

Academia de Studii Economice

„Realizarea unui proiect de investitii in cadrul firmei S.C.


MEGASTAR EXIM S.R.L”

Bucuresti, 2008
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1. Prezentarea generală a firmei............................................pag
Capitolul 2. Diagnosticul......................................................................pag
 2.1 Juridic...............................................................................pag
 2.2 Comercial.........................................................................pag
 2.3 Resurselor umane.............................................................pag
 2.4 Tehnologic.......................................................................pag
 2.5 Financiar..........................................................................pag
Capitolul 3. Analiza SWOT.................................................................pag
 3.1 Analiza echilibrului financiar…………………………..pag
 3.2 Analiza performantelor financiare……..….…………....pag
 3.3 Analiza fluxurilor de trezorerie........................................pag
 3.4 Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului.........pag
 3.5 Previziunea financiara......................................................pag
Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu
investitia......................................................................................................pag
Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediul cert...............pag
Capitolul 6. Analiza proiectului de investitie in mediul incert............pag
 6.1 Analiza de sensibilitate.....................................................pag
 6.2 Tehnica scenariilor............................................................pag
 6.4 Finantarea proiectului de investitie...................................pag
Capitolul 7. Concluzii...........................................................................pag
Bibliografie

Introducere
Proiectele de investitii au o importanta deosebita pentru dezvoltarea intreprinderii.
Pentru ca ele pregatesc capacitatile si conditiile de productie viitoare, aceste proiecte
conditioneaza competitivitatea pe termen a intreprinderii si in consecinta rezultatele si
echilibrul financiar.
Deoarece investitiile angajeaza importante resurse financiare pe termen lung,
aceste proiecte prezinta riscuri deosebite, lansarea lor avand cel mai adesea un caracter
ireversibil.
Alegerile efectuate in materie de investitii reprezinta aspecte esentiale ale politicii
intreprinderii in general, si ale gestiunii sale financiare in particular, si constituie una din
determinantele principale ale dezvoltarii sale viitoare.
Perspectivele financiare favorabile pot fi obtinute, fie continuand cu activitatile
actuale, fie facand investitii si lansand noi activitati. Insa un esec sau o eroare in legatura
cu noile investitii pot afecta competitivitatea viitoare si chiar viitorul intreprinderii.
Deciziile relative la politica de investitii prezinta o importanta deosebita pentru
intreprindere.
Gestionarii financiari ai intreprinderii trebuie sa faca aprecieri asupra investitiilor
realizate in trecut si asupra nevoilor de investitii din viitor. Trebuie evaluate efectele
investitiilor precedente si prevazute efectele proiectelor vizate in viitor.
Punerea la punct a procedurilor de diagnostic, de evaluare si de luare a deciziilor cere o
delimitare prealabila a operatiunilor care reprezinta investitii. Definirea criteriilor de
apreciere a proiectelor de investitii conduce la selectarea celor mai avantajoase proiecte.
Capitolul 1. Prezentarea generala a firmei

S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. s-a infiintat in 1993 avand numarul de


inregistrare la Registrul Comertului J16/2274/1993 si codul fiscal RO5000761.
Activitatea de service se desfasoara in punctele de lucru situate in Craiova, str. Alexandru
Macedonschi, nr.33, si str. Nanterre, nr.21
Sediul social al firmei se afla in Craiova,str.Dragoslavele ,nr.5
Pentru o perioada de mai mult de 10 ani domeniul principal de activitate al S.C.
MEGASTAR EXIM a fost comercializarea produselor elecronice si electrocasnice , in
aceasta perioada firma noastra, cu o retea de 8 magazine ( Craiova, Tr. Severin, Slatina,
Caracal, Bailesti, Rm. Valcea), devenind una dintre cele mai importante firme de profil
din zona Oltenia. Beneficiind de avantajul proprietatii asupra unor imobile (hale,
depozite) de parcul auto dezvoltat pe parcursul timpului, in paralel cu activitatea de
comert cu produse electronice si electrocasnice, S.C. MEGASTAR EXIM a desfasurat
si alte activitati si anume: comert en gross cu produse alimentare si bauturi alcoolice si
nealcoolice, transport marfuri.
In iunie 2005 actionariatul S. C. MEGASTAR EXIM a decis separarea obiectelor
de activitate pe firme diferite. Astfel comercializarea produselor electronice si
electrocasnice s-a desfasurat in continuare prin S.C. MEGASTAR EXIM iar celelalte
activitati au fost preluate de o noua firma cu acelasi actionariat.
Departamentul de Service a fost infiintat in 1997 in cadrul S.C. MEGASTAR
EXIM din dorinta de a oferi clientilor o gama cat mai completa de servicii pentru
produsele comercializate de firma noastra si de alte firme din domeniu.
Treptat activitatea de service a devenit domeniul principal de activitate, si in
present, prin seriozitate si o permanenta preocupare pentru dezvoltare, firma detine o
importanta cota de piata in domeniu
S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. asigura in principal urmatoarele tipuri de
servicii:
- reparatii pentru produse electronice, electrocasnice si aparate de aer conditionat de
toate tipurile, in termen de garantie si postgarantie;
- reparatii masini de spalat, aparate frigorifice, casnice si industriale
- montaj aparate de aer conditionat, pentru uz casnic si industrial;
- lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat,pentru uz casnic si
industrial.
Activitatea de service a S.C. MEGASTAR EXIM este organizata pe departamente
de activitate dupa cum urmeaza:
- electronice audio- video-tv;
- electrocasnice mici, masini de spalat, aragazuri;
- frigotehnice (aparate de aer conditionat, combine frigorifice, frigidere);
- receptie lucrari ;
- prelucrare date- raportari- relatii cu clientii .
In sectorul de reparatii-montaj isi desfasoara activitatea o echipa formata din 4
ingineri si 12 tehnicieni care prin pregatirea teoretica si prin experienta acumulata au
competenta dar si obligatia de a presta servicii la un nivel calitativ foarte ridicat astfel
incat atat clientii dar si colaboratorii sa gaseasca in S. C. MEGASTAR EXIM un partener
de incredere. Departamentul de service are in total un numar de 22 angajati.
Baza materiala de care beneficiaza angajatii ii ajuta de asemenea sa-si desfasoare
activitatea cu profesionalism. In acest sens mentionam ca activitatea de service se
desfasoara intr-un imobil, aflat in proprietatea S.C. MEGASTAR EXIM, in suprafata de
150 mp, pe doua nivele (compartimentat in laborator de electronice, laborator
electrocasnice mici, atelier masini de spalat- frigidere - pentru cazurile in care produsele
se repara la service - , birou receptie, birou prelucrare date), mijloace de transport pentru
deplasari la domiciliul clientilor ( DACIA – 3buc, TICO - 4 buc ), truse de scule si
dispozitive, aparate de masura si control specifice fiecarui tip de activitate.
Seriozitatea si profesionalismul care caracterizeaza activitatea firmei sunt
certificate si de numarul mare de contracte pe care le are incheiate cu fabricanti,
importatori, servisanti nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de
garantie si montaj (FRIGOTEHNICA, PANASONIC, FLANCO, RELCO S.A., PECEF
TEHNICA, GENCO, SAPEL, QUASAR , ZASS, ADATTI, ROMANEL,
ELECTROLUX, TEHNOTON, METALICA, AUDIO BRONX, MEDA, ORION,
WHIRLPOOL, INDESIT etc), sau alte firme pentru operatiuni de intretinere, reparatii,
montaj echipamente frigotehnice industriale - COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, CEZ DISTRIBUTIE S.A.( ELECTRICA
OLTENIA), REGIONALA CAI FERATE CRAIOVA etc.
Pentru cresterea competitivitatii S.C.MEGASTAR EXIM a implementat
Sistemului de Management al Calitatii , conform SR EN ISO 9001:2001 .
In continuare in prim planul echipei manageriale a S.C. MEGASTAR EXIM
S.R.L. sta dezvoltarea prin cresterea numarului de firme colaboratoare si prin
diversificarea serviciilor oferite si in acelasi timp consolidarea pozitiei de lider de piata
prin cresterea nivelului calitativ al serviciilor oferite, prin promptitudine si seriozitate in
relatiile cu clientii, prin ridicarea continua a nivelului profesional al angajatilor in
concordanta cu progresul tehnologic si cu cerintele pietei.

Capitolul 2. Diagnosticul
JURIDIC COMERCIAL RESURSELOR TEHNOLOGIC FINANCIAR
UMANE
Analiza Estimare a Cunoasterea de Analiza a Performante
aspectelor pietei actuale catre evaluator factorilor realizate si
legale privind si potentiale a a resurselor tehnici, a riscuri
evaluarea intreprinderii umane si a tehnologiilor de Ajustarea
firmei si pozitiei sale potentialului de fabricatie situatiilor
analizate pe piata management precum si a financiare
organizarii istorice
activitatii Compararea
operationale cu
intreprinderi
similare

Prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste sintetic


evidentierea a doi parametrii cheie : rentabilitatea si riscul. Cunoasterea tuturor lanturilor
activitatii acesteia precum si a punctelor forte si a celor slabe corespunzatoare fiecareia
este de natura sa permita evaluatorului fundamentarea judecatii valorii intreprinderii.

2.1 Diagnosticul juridic


Are drept scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei.
Realizarea acesteia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii :
dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul fiscal, dreptul comercial, dreptul
muncii, dreptul mediului, litigiile.
Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea firmei retinem :
- drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate ;
- analiza controlului asupra deciziei din cadrul firmei (distribuirea dividendelor,
politica de investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea,
cesiunea, actiunilor etc.) ;
- analiza oricarei restrictii legale privind transferul actiunilor ;
- documente privind tranzactii anterioare cu participatii la intreprinderea respectiva.
Dreptul societatii comerciale : se verifica contractul de societate, statutul si
modificarile ulterioare infiintarii, registrul adunarii generale a actionarilor (asociatilor),
registrul actionarilor, registrul actiunilor etc.
Dreptul civil : se analizeaza si se verifica actele si contractele privind : dreptul de
proprietate asupra constructiilor, situatia juridica a terenurilor intreprinderii, situatia
juridica a imobilizarilor necorporale, situatia imobilizarilor financiare, situatia
imprumuturilor primite, a garantiilor constituite, existenta creditelor nerambursate la
scadenta, situatia asigurarii societatii prin efectul legii si in virtutea unor contracte de
asigurare impotriva unor riscuri (calamitate naturala, furt).
Dreptul comercial : se verifica contractele de vanzare – cumparare, de inchiriere,
contractele de locatie de gestiune, cele de concesiune.
Dreptul fiscal : se verifica inregistrarea intreprinderii la organele abilitate ale
administratiei financiare, daca s-au achitat obligatiile legale datorate, situatia platilor
restante comparativ cu termenele eligibile, ultimul control fiscal si rezultatele sale.
Dreptul muncii : se verifica si se analizeaza existenta contractelor colective si
individuale de munca, regulamentului de ordine interioara, contractului de management.
Dreptul mediului : se analizeaza daca activitatea firmei evaluate se desfasoara in
cadrul impus de legislatia de mediu ; din perspectiva restrictiilor privind efectele
activitatii asupra mediului, intereseaza daca firma are un studiu de impact, daca au fost
obtinute autorizatiile de mediu, daca sunt litigii cu alte intreprinderi ori cu autoritatile.
Litigiile : se verifica daca firma este implicata in litigii, aflate pe rolul instantelor
judecatoresti sau a Arbitrajului de pe langa Camera de Comert si ce posibilitati de
rezolvare exista.
Dupa verificare si analiza domeniilor juridice prezentate mai sus, putem formula
concluziile diagnosticului juridic sub forma punctelor forte si a punctelor slabe ale
cadrului juridic, acestea constituindu-se ca parte componenta a raportului de evaluare.
Puncte forte :
- firma este asigurata impotriva riscului de furt ;
- contractele de vanzare – cumparare sunt in conforme cu prevederile legale ;
- de asemenea exista contracete colective si individuale de munca, precum si contractul
de management ;
- activitatea firmei se desfasoara in cadrul impus de legislatia de mediu ;
- firma nu este implicata in litigii.
Puncte slabe :
- firma este inregistrata la organele abilitate ale administratiei fiscale, dar, in urma
ultimului control fiscal s-a constatat ca intreprinderea nu si-a achitat la timp toate
obligatiile legale datorate.
Alte aspecte juridice : mijloacele fixe sunt in proprietatea firmei, nu exista
mijloace fixe inchiriate sau in leasing si, de asemenea, acestea nu sunt folosite drept
garantii la banci.

2.2 Diagnosticul comercial


Vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei de aprovizionare.
Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimare pietei actuale si
potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata.
SC MEGASTAR EXIM S.R.L se ocupa cu comercializarea produselor electronice
si electrocasnice si cu urmatoarele tipuri de servicii :
- reparatii pentru produse electronice, electrocasnice si aparate de aer conditionat de
toate tipurile, in termen de garantie si postgarantie;
- reparatii masini de spalat, aparate frigorifice, casnice si industriale
- montaj aparate de aer conditionat, pentru uz casnic si industrial;
lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat,pentru uz casnic si industrial
Piata de desfacere a firmei, respectiv spatiul in care oferta specifica a societatii
comerciale se intalneste cu cererea, reprezinta un segment esential al diagnosticului
comercial, care nu poate fi completat daca nu se analizeaza competitia ca element
fundamental al pietei.
Astfel pricipalii concurenti ai firmei analizate sunt: WINNER S.R.L, CYBERIA
S.R.L, VLAROS-TYP S.R.L
Cota de piata detinuta de firma evaluata este de aproximativ 33,67 % iar cota de
piata relativa este de 15,3%.
Puncte forte:
- firma ofera o gama diversificata de produse si servicii;
- detine o retea de 8 magazine ( Craiova, Tr. Severin, Slatina, Caracal, Bailesti, Rm.
Valcea), devenind una dintre cele mai importante firme de profil din zona Oltenia
- cota de piata a firmei este semnificativa;
- pentru cresterea competitivitatii S.C.MEGASTAR EXIM a implementat Sistemului
de Management al Calitatii , conform SR EN ISO 9001:2001;
- numarul mare de contracte pe care le are incheiate cu fabricanti, importatori, servisanti
nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de garantie si montaj
(FRIGOTEHNICA, PANASONIC, FLANCO, RELCO S.A., PECEF TEHNICA,
GENCO, SAPEL, QUASAR , ZASS, ADATTI, ROMANEL, ELECTROLUX,
TEHNOTON, METALICA, AUDIO BRONX, MEDA, ORION, WHIRLPOOL,
INDESIT etc), sau alte firme pentru operatiuni de intretinere, reparatii, montaj
echipamente frigotehnice industriale - COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, CEZ DISTRIBUTIE S.A.( ELECTRICA
OLTENIA), REGIONALA CAI FERATE CRAIOVA etc
Puncte slabe:
- cifra de afaceri a firmei a inregistrat o scadere semnificativa in ultimii 3 ani;
- relatia cu clientii este destul de slaba, astfel ca durata creantelor este de aproximativ
99 de zile de cifra de afaceri;
- viteza de rotatie a stocurilor este de 4,7 rotatii si se previzioneaza o crestere a
acesteia cu 1,38 rotatii;
- relatia cu furnizorii este extrem de slaba, astfel ca durata datoriilor este de 315 zile de
cifra de afaceri

2.3 Diagnosticul resurselor umane


In diagnosticarea resurselor umane ale unei firme in vederea evaluarii se impune
folosirea unui sistem de indicatori privind, pe de o parte, dimensiunea, structura si
comportamentul, iar pe de alta parte eficienta potentialului uman.
Dimensiunea potentialului uman : se vor folosi urmatorii indicatori :
- numarul mediu de salariati (cu contract de munca) = medie aritmetica simpla a
numarului zilnic al salariatilor : 22 angajati in departamentul service
- numarul mediu de personal – se stabileste prin adaugarea la numarul mediu de
salariati a numarului mediu de colaboratori angajati pe baza de conventie civila : 25
- numarul de personal prezent la lucru- reflecta situatia la un moment dat : 22.
Structura resurselor umane :
- dupa pricipalele categorii de salariati : muncitori (direct produtivi, indirect productivi,
de deservire generala), personal tehnic ingineresc (ingineri, tehnicieni, maistrii), personal
de administrare si de conducere.
Astfel, in cadrul firmei pe care o analizam, in departamentul de vanzari exista un
numar de 54 de muncitori indirect productivi; in sectorul de reparatii-montaj isi
desfasoara activitatea o echipa formata din 4 ingineri si 12 tehnicieni care prin pregatirea
teoretica si prin experienta acumulata au competenta dar si obligatia de a presta servicii la
un nivel calitativ foarte ridicat astfel incat atat clientii dar si colaboratorii sa gaseasca in
S. C. MEGASTAR EXIM un partener de incredere, iar personalul de administrare si
conducere este :

Nr. AdministratoriNr. Asociati Nr. Sucursale Nr. Filiale


2 2 0 9

- dupa vechimea in intreprindere, personalul se poate structura in urmatoarele grupe :


sub un an :2 angajati, intre 6 si 10 ani : 5 angajati, peste 10 ani : 1 angajat iar intre 2 si
5 ani restul angajatilor.Analiza structurii dupa vechime si evolutia sa in timp poate
furniza informatii cu privire la strategia angajarilor efectuate de intreprindere, dar si a
eforturilor sale pentru stabilizarea personalului. In mod normal structura dupa
vechime trebuie sa fie echilibrata, manifestandu-se o politica adecvata de stabilizare a
personalului.
- dupa varsta, personalul se poate grupa in : pana la 30 ani : 2 angajati, intre 31 si 40 de
ani :5 angajati, peste 40 de ani : restul angajatilor. Un dezechilibru accentuat in
structura dupa varsta a personalului poate sa dauneze starii si performantelor
capitalului uman al intreprinderii. De exemplu, angajarea masiva la un moment dat a
tinerilor franeaza posibilitatile acestora de promovare
- dupa sex : in situatia firmei analizate, personalul este format in proportie de 90% din
persoane de sex masculin.

Puncte forte :
- firma dispune de personal competent in cadrul sectorului de service : 4 ingineri si 12
tehnicieni ;
Puncte slabe :
- se observa ca personalul este format in proportie destul de mare din angajati cu o
varsta de peste 40 de ani, existand astfel un dezechilibru in structura dupa varsta a
personalului, lucru care poate dauna starii si performantelor capitalului uman al
intreprinderii ;
- in anul 2000 s-a inregistrat cel mai mare numar de angajati, in anul 2005 acesta s-a
redus drastic, pentru ca in anul 2007 sa ajunga la aproximativ 15.

2.4 Diagnosticul tehnologic


Presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de
fabricatie a produselor, precum si a organizarii productiei si a muncii, ce poate fi realizata
de catre evaluatori care au si calitatea de experti tehnici.
In cadrul firmei analizate activitatea de service se desfasoara intr-un imobil, aflat
in proprietatea S.C. MEGASTAR EXIM, in suprafata de 150 mp, pe doua nivele
(compartimentat in laborator de electronice, laborator electrocasnice mici, atelier masini
de spalat- frigidere - pentru cazurile in care produsele se repara la service - , birou
receptie, birou prelucrare date), mijloace de transport pentru deplasari la domiciliul
clientilor ( DACIA – 3buc, TICO - 4 buc ), truse de scule si dispozitive, aparate de
masura si control specifice fiecarui tip de activitate.
Activitatea de service a S.C. MEGASTAR EXIM este organizata pe departamente
de activitate dupa cum urmeaza:
- electronice audio- video-tv;
- electrocasnice mici, masini de spalat, aragazuri;
- frigotehnice (aparate de aer conditionat, combine frigorifice, frigidere);
- receptie lucrari ;
- prelucrare date- raportari- relatii cu clientii .

Puncte forte:
- firma dispune de o buna organizare a productivitatii si a muncii, aparatele de masura
si control specifice fiecarui tip de activitate sunt de o calitate inalta;
Puncte slabe:
- firma nu dispune de suficiente truse de scule, dispozitive, aparate specifice activitatii
desfasurate, iar unele din acestea nu mai functioneaza corespunzator.

2.5 Diagnosticul financiar


Unele dintre cele mai importante si complexe demersuri vizeaza abordarea
diagnosticului financiar pentru evaluare, aceasta componenta de diagnostic avand un rol
cheie in procesul de evaluare a intreprinderii din cauza rolului major jucat in cadrul
raportului, si anume :
- rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic ;
- rolul de asigurare a coerentei in cadrul relatiei diagnostic – metode de evaluare
(indeosebi metode bazate pe venit)
Diagnosticul financiar urmareste trei obiective majore :
- sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma evaluata in ultimii 3 ani
precum si evidentierea riscurilor activitatii intreprinderii. In acest sens gandirea
perspectivelor viitoare de performanta se sustine pe analiza tendintelor care s-au
manifestat de-a lungul perioadei diagnosticate ;
- sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice pentru : a dezvolta abordarea pe
baza de active, implicit corectiile asupra elementelor de activ si datorii, a pregati
aplicarea abordarii pe baza de venit, prin estimarea abilitatii intreprinderii de a genera
fluxuri de venit pentru furnizorii de capital ;
- sa asigure compararea cu intreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc,
rentabilitate, aspecte fundamentale in : abordarea prin comparatie in evaluarea firmei,
estimarea costului capitalului (ratei de actualizare)
Locul 62909 în Top Profit 2007
Locul 80114 în Top Venit 2007
Locul 83352 în Top Cheltuieli 2007
Locul 43659 în Top Angajatori 2007

Puncte forte :
- firma analizata are o situatie relativ buna din punct de vedere al veniturilor ;
Puncte slabe :
- profitul nu a evoluat aproape deloc, ponderea acestuia in cadrul veniturilor este
extrem de scazuta
Vom analiza amanuntit datele financiare ale firmei, indicii de profitabilitate si risc
in Capitolul 3. Analiza SWOT.

Capitolul 3. Analiza SWOT

3.1 Analiza echilibrului financiar ( pe baza bilantului financiar)


Analiza echilibrului financiar al intreprinderii, ca prima etapa a analizei
financiare, se realizeaza pe baza bilantului. Acesta reprezinta imaginea statica ,
„fotografia” la un anumit moment ( de regula sfarsitul exeritiului financiar), a nevoilor de
finantare ale intreprinderii, reflectate in activ, respectiv a obligatiilor rezultand din
constituirea surselor de finantare, ce se regasesc in pasiv.
Subetape:
a) calcularea indicatorilor de echilibru;
b) interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp.

Bilant contabil simplificat

  2004 2005 2006   2004 2005 2006


I. ACTIVE 5871982 645239 656337 II. PASIVE 5871982 645239 656337
1. Active imobilizate 2632774 244814 341193 1. Capital propriu 909646 92465 106586
a. imobilizari corporale 2623626 243899 340278 a. CSV 5000 500 500
b. imobilizari financiare 9148 915 915 b. Rezerve 1000 90464 91966
2. Active circulante 3239208 400425 315144 c. Rezultatul exercitului financiar 90382 1501 14120
a. stocuri 2465409 153900 133716 d. Rezultat reportat 813264 0 0
b. creante 544084 226895 173539 2. Datorii pe termen scurt 4962336 552774 549751
c. casa si cont banca 229715 19630 0        
d. IFTS 0 0 7889        

Pentru a realiza analiza echilibrului financiar se compara anumite categorii de


active si pasive prin intermediul unor indicatori specifici aplicati bilantului financiar.
Deoarece avem nevoie de bilantul financiar, il vom realiza prin transformarile urmatoare:
- Active permanente = Active cu termen de lichiditate mai mare de 1 an;
- Active curente = Active cu termen de lichiditate mai mic de 1 an;
- Pasive permanente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mare de 1 an;
- Pasive curente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an;
- Active de trezorerie = Casa si cont banca + IFTS ;
- Pasive de trezorerie = Creditele din contul curent.

Bilant financiar

  2004 2005 2006   2004 2005 2006


1. Active 24481 34119 3. Pasive 10658
permanente 2632774 4 3 permanente 909646 92465 6
2. Active 40042 31514 4. Pasive 496233 55277 54975
curente 3239208 5 4 curente 6 4 1
* active de * pasive de
trezorarie 229715 19630 7889 trezorarie 0 0 0

a) Calcularea indicatorilor de echilibru

Indicatori de echilibru
financiar 2004 2005 2006   2004 2005 2006
1. FR=Pasive
permanente-
Active permanente -1723128 -152349 -234607 4. TN=FR-NFR 229715 19630 7889
2. A.C.N=Active
curente- Pasive
curente -1723128 -152349 -234607 5. CF=∆TN 0 -210085 -11741
3. NFR=(Active
temporare- Active
de trezorarie)- 6. AE= Pasive
(Pasive temporare- permanente=
pasive de Active
trezorarie) -1952843 -171979 -242496 permanente+A.C.N 909646 92465 106586
b) Interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp

1. Fondul de rulment (FR)


Se calculează pe baza bilanţului financiar; se mai numeşte fond de rulment
net global (FRNG).
Arată în ce măsură resursele financiare permanente acoperă finanţarea
activelor fixe ; ceea ce rămâne peste această acoperire poate fi folosit pentru
finanţarea activelor circulante.
Din tabel se observa ca in toti anii FR < 0 , ceea ce inseamna un deficit de resurse
financiare permanente.
Se încalcă regula de aur a finanţelor: „Nevoile pe termen lung să fie finanţate din resurse
pe termen lung; nevoile pe termen scurt să fie finanţate din resurse pe termen scurt”;
Finanţarea activelor fixe este mai ieftină, dar poate apare lipsa de
lichiditate, insolvabilitate şi încetarea de plăţi, adică riscul de
faliment.
Insuficienţa de fond de rulment poate fi:
- pasageră: consecutivă unei ample mobilizări de resurse cu scopul de a atinge
un obiectiv ce va permite obţinerea de rezultate mai bune într-un viitor
apropiat, va mări capacitatea de autofinanţare şi va crea resurse suplimentare
pentru creşterea celor proprii şi implicit a celor permanente;
- structurată: o erodare de durată (câţiva ani) a capitalului propriu (acoperirea
unor pierderi).

∆FR0= -152349 – (-1723128) = 1570779


∆FR1= -234607 – (-152349) = -82258
Deoarece ∆FR0 este pozitiv, inseamna o situatie favorabila, adica se respecta
regula de finantare a nevoilor permanente din surse durabile ; aceasta nu se poate spune si
despre ∆FR1 care este negativ.

2. Active circulante nete (A.C.N.)


Arata in ce masura finantarea activelor curente acopera resursele financiare curente.
Din tabel se observa ca in toti anii A.C.N.< 0 , ceea ce inseamna un deficit de active
curente.
∆A.C.N.0= -152349 – (-1723128) = 1570779
∆A.C.N.1= -234607 – (-152349 ) = -82258

3. Necesarul de fond de rulment (NFR)


Necesarul de fond de rulment releva valori negative in toti anii (alocarile pe
termen scurt fiind mai mici decat resursele de finantat), ceea ce inseamna ca nevoile
temporare sunt acoperite integral din resurse temporale , surplusul de resurse
temporare putand fi utilizat pentru acoperirea nevoilor permanente.
∆NFR0= -171979 – (-1952843) = 1780864
∆NFR1= -242496 – (-171979 ) = -70517

4. Trezoreria neta (TN)


Arată existenţa sau nu a lichidităţilor la nivelul societăţii comerciale.
Se observa ca in toti anii TN > 0 , deci FR > NFR, ceea ce inseamna ca există surse cu
caracter permanent peste nevoia de finanţare pe termen scurt, adică există lichidităţi disponibile în
casă, cont la bancă. Aceasta reflecta o buna realizare a echilibrului financiar, degajarea
unor disponibilitati monetare intr-o trezoreie excedentara
Ca strategie de dimensionare a FR, firma opteaza pentru o politica prudentiala.

5. Cash-flowul (CF)
In anul 2004 cash-flowul este pozitiv, ceea ce inseamna ca a crescut capacitatea
de autofinantare.In schimb aceasta a scazut in anii 2005 si 2006 cand cash-flowul este
negative.
∆CF0= -210085
∆CF1= -11741 – (-210085)= 198344

6. Activul economic (AE)


∆AE0= 92465 – 909646= -817181
∆AE1= 106586– 92465 = 14121
In 2005 au scazut resursele pe termen lung fata de 2004 (∆AE0 <0), datorita
scaderii capitalului propriu , iar in 2006 vor creste fata de 2005 (∆AE1>0)

3.2 Analiza performantelor financiare ( pe baza contului de profit si pierdere)

Se obţin indicatori financiari de gestiune: soldurile intermediare de gestiune (SIG) si


capacitatea de autofinanţare (CAF), care exprimă diferitele niveluri de rentabilitate a firmei si
caracterizează situaţia financiară a întreprinderii din punctul de vedere al aportului diferiţilor
factori de producţie. SIG sunt în mare parte indicatori „în cascadă”.
Subetape :
a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate
b) Interpretari si comparatii in timp

Cont de profit si pierdere


  2004 2005 2006
1. Cifra de afaceri 14694017 1364890 628319
a. Productia vanduta 2664829 500606 537449
b. Venituri din vanzarea marfurilor 12029188 864284 90870
c. Venituri din subventii de expluatare aferente
CA nete 0 0 0
2. Variatia stocurilor * SC 0 0 0
*SD 0 0 0
3. Productia imobilizata 0 0 0
4. Alte venituri din expluatare 0 45282 3278
Total venituri din exploatare 14694017 1410172 631597
5 a. Cheltuieli mateii prime si materale
consumabile 1274613 335265 366415
Alte cheltuieli materiale 582346 44854 25754
b. Alte cheltuieli externe ( apa, energia) 170975 14031 7923
c. Cheltuirli privind marfurile 10702724 786605 81045
6. Cheltuieli cu personalul 676025 65432 62876
a. Salarii 512140 49564 48346
b. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 163885 15868 14530
7 a. Amortizari si provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor corporale si
necorporale 53279 1470 3055
a.1) Cheltuieli 53279 1470 3055
a. 2) Venituri 0 0 0
b. Ajustarea valorii activelor circulante 0 0 0
b.1) Cheltuieli 0 0 0
b.2) Venituri 0 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare 698805 137143 55165
8.1) cheltuili privind prestatii externe 617966 83837 43578
8.2) cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate 80839 11659 10263
8.3) cheltuieli cu despagubiri, donatii si
activele cedate 0 41647 1324
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli 0 0 0
*Cheltuieli 0 0 0
*Venituri 0 0 0
Cheltuieli de exploatare total 14158767 1384800 602233
Rezultat de exploatare * Profit 535250 25372 29364
*Pierdere 0 0 0
9. Venituri din interese de participare 0 0 0
*din care, in cadrul grupului 0 0 0
10. Venituri din alte investitii financiare si
creante care fac parte din activele imobilizate 0 0 0
*din care, in cadrul grupului 0 0 0
11. Venituri din dobanzi 648 46 510
*din care, in cadrul grupului 0 0 0
Alte venituri financiare 74751 3793 1691
Venituri financiare total 75435 3839 2201
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
si a investitiilor finaciare detinute ca active
circulante 0 0 0
*Cheltuieli 0 0 0
*Venituri 0 0 0
13. Cheltuieli privind dobanzile 338023 21229 11036
*din care, in cadrul grupului 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 91692 3600 0
Cheltuieli financiare total 429715 24829 11036
Rezultatul financiar *Profit 0 0 0
*Pierdere 354280 20990 8835
14. Rezultatul curent *Profit 180970 4382 20529
*Pierdere 0 0 0
15. Venituri extraordinare 0 0 0
16. Cheltuieli extraordinare 44150 1614 1714
17 Rezultatul extraordinar *Profit 0 0 0
*Pierdere 44150 1614 1714
VENITURI TOTALE 14769452 1414011 633798
CHELTUIELI TOTALE 14632632 1411243 614983
18. REZULTAT BRUT *Profit 136820 2768 18815
*Pierdere 0 0 0
19. Impozit pe profit 46438 1267 4695
20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in
elementele de mai sus 0 0 0
21. REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI FINANCIAR *Profit 90382 1501 14120
*Pierdere 0 0 0

a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate

Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

I. Soldurile intermediare de gestiune


calculate in varianta franceza 2004 2005 2006
1. Marja comerciala= venituri din vanzare de
marfuri- cheltuieli aferente marfurilor
vandute 1326464 77679 9825
2. Productia exercitiului= venituri din
vanzare de produse finite+productia
stocata+productia imobilizata 2664829 500606 537449
3. Valoarea adaugata=marja
comerciala+productia exercitului-consumuri
externe 1963359 184135 147182
4. EBE=valoarea adaugata+subventii de
exploatare+alte venituri de exploatare-
impozite,taxe,varsaminte asimilate-cheltuieli
cu personalul-alte cheltuieli de exploatare 588529 26842 32419
5. Rezulatul exploatarii=venit din exploatare-
cheltuieli de exploatare 535250 25372 29364
6. Rezultat curent=rezulatat de
exploatare+venituri financiare-cheltuieli
financiare 180970 4382 20529
7. Rezultatul brut= rezulatat curent+venituri
extraordinare-cheltuieli extraordinare 136820 2768 18815
8. Rezultat net=rezultat brut-impozit pe profit 90382 1501 14120
 
II. Soldurile intermediare de gestiune
calculate in varianta anglo-saxona 2004 2005 2006
1. EBITDA=venituri din exploatare monetare-
cheltuieli de exploatare monetare 588529 26842 32419
2. EBIT=EBITDA- cheltuieli cu amortizarea si
provizioanele 535250 25372 29364
3. EBT=EBIT-cheltuieli cu dobanzile 197227 4143 18328
4. Profit net= EBT-impozit pe profit 90382 1501 14120

Capacitatea de autofinantare (CAF)reprezinta o resursa interna aflata la dispozitia


intreprinderii si se poate determina prin doua metode:

I Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda


deductiva 2004 2005 2006
EBE 588529 26842 32419
+ venituri financiare (fara provizioane) 75435 3839 2201
- cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane) 429715 24829 11036
+ venituri extraordinare 0 0 0
- cheltuieli exceptionale 44150 1614 1714
- impozit pe profit 46438 1267 4695
= CAF 143661 2971 17175
II Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda
aditiva 2004 2005 2006
Rezultat net al exercitiului 90382 1501 14120
+cheltuieli cu amortizari si provizioane de exploatare 53279 1470 3055
+cheltuieli cu amortizari si provizioane financiare,
extraordinare 0 0 0
-venituri din provizioane de exploatare 0 0 0
-venituri din provizioane financiare, extraordinare 0 0 0
= CAF 143661 2971 17175
Pragul de rentabilitate (PR)

Analiza rezultatelor intreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune


nu este singura posibilitate de apreciere a performantelor intreprinderii. Exista, de
asemenea, un model de analiza bazat pe separarea cheltuielilor (fixe si variabile) in raport
cu cifra de afaceri, model care permite aprecierea riscului economic (de exploatare) al
intreprinderii.
Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati
fizice sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a
genera profit.

  PR de exploatare PR g
CA (CF+amortizare)/(1-CV/CA) (CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA)
(CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1- (CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1-
-CV CV/CA)] CV/CA)]
-CF CF CF
-Amortizare Amortizare Amortizare
=EBIT 0 cheltuieli cu dobanzi
-Cheltuieli cu
dobanzile Cheltuieli cu dobanzile cheltuieli cu dobanzi
=EBT -Cheltuieli cu dobanzile
-Impozit pe profit 0
=PN -Cheltuieli cu dobanzile
Variatia fata de prag    

Situatia PR de
Anul 2004   inregistrata exploatare PR global

CA 14694017 11425289 13752439


-CV 12559683 9765744 11754871
-CF 1606266 1606266 1606266
-Amortizare 53279 53279 53279
=EBIT 474789 0 338023
-Cheltuieli cu
dobanzile 338023 338023 338023
=EBT 136766 -338023 0
-Impozit pe profit 46438 0 0
=PN 90328 -338023 0
Situatia PR de PR
Anul 2005   inregistrata exploatare global

CA 1364890 1199608 1345825


-CV 1166724 1025439 1150427
-CF 172699 172699 172699
-Amortizare 1470 1470 1470
=EBIT 23997 0 21229
-Cheltuieli cu
dobanzile 21229 21229 21229
=EBT 2768 -21229 0
-Impozit pe profit 1267 0 0
=PN 1501 -21229 0

Situatia PR de PR
Anul 2006   inregistrata exploatare global

CA 628319 507394 552100


-CV 473214 382140 415810
-CF 122199 122199 122199
-Amortizare 3055 3055 3055
=EBIT 29851 0 11036
-Cheltuieli cu
dobanzile 11036 11036 11036
=EBT 18815 -11036 0
-Impozit pe profit 4695 0 0
=PN 14120 -11036 0

b) Interpretari si comparatii in timp


Marja comerciala exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri; adică
bunuri ce nu fac obiectul de activitate al societăţii.
Este specifică SD şi are, în mod obişnuit, o pondere redusă în rezultatul final al SI.
MC > 0 exprimă faptul că din operaţiunile de vânzare/cumpărare de mărfuri se
obţine un rezultat favorabil pentru societate. Se observa ca, in anul 2006, marja
comerciala creste, ceea ce poate semnifica faptul ca adaosul comercial al firmei a crescut
fata de anul precedent, iar in 2005 acesta a crescut fata de 2004. Totusi, un adaos
comercial mare poate avea ca efect preturi mari practicate de firma si, deci, un rulaj incet
al produselor.
Totusi, se observa ca productia exercitiului creste in anul 2006 fata de 2005 nu din
cauza productiei stocate sau celei imobilizate, ci pe fondul cresterii productiei vandute,
ceea ce infirma teoria unui rulaj incet al marfurilor.
Urmatorul sold intermediar este valoarea adaugata, care poate fi interpretata ca fiind
fluxurile prin care sunt remunerati actionarii, creditorii, salariatii, statul. Se observa ca
marja comerciala cunoaste o continua sscadere in cei tri ani.
Excendentul brut de exploatare semnifica marimea resurselor de finantare rezultate
din activitatea de exploatare a firmei. Nefiind influentat de politica de investitii a firmei,
este un indicator foarte bun de comparatie a profitabilitatii firmelor care activeaza pe
acelasi segment de piata.
Pornind de la valoarea EBE, putem calcula rezultatul de exploatare, prin scaderea
din veniturile totale din exploatare a cheltuielilor totale de exploatare. Acest sold este
influentat de politica de investitii a intreprinderii, constituind sumele cu care
intreprinderea poate acoperi cheltuielile sale financiare. Pentru buna functionare a
intreprinderii, este de preferat ca rezultatul exploatarii, la care se aduna veniturile
financiare (eventual), sa fie superior cheltuielilor financiare, pentru ca firma sa nu fie
preluata de creditori.
Rezultatul curent, rezultatul brut al exercitiului si respectiv cel net cunosc valori, in
anul 2006, ce depasesc valorile anului precendent, ceea ce semnifica faptul ca
intreprinderea este profitabila, neinregistrand pierderi sau diminuari ale averii
actionarilor; in schimb valorile acestora scad in 2005 fata de 2004.
Caf e excedentul de numerar degajat din intreaga activitate din care firma acorda
dividende si se autofinanteaza .CAF a crescut in 2006 fata de 2005 considerabil, cu 82%;
in schimb in anul 2005 a scazut foarte mult fata de 2004, cu 97, 93%.

3.3 Analiza fluxurilor de trezorerie ( a cash- flowrilor)

Intreprinderea desfasoara in mod curent operatiuni de gestiune (de exploatare,


operationale) si, in mod accidental, operatiuni de capital (investii sau dezinvestitii
acompaniate de finantari sau ramburasari de capitaluri atrase).Operatiunile de gestiune se
reflecta in fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de profit si pierdere, si se
sintetizeaza in profitul net si in amortizare (daca nu a fost reinvestita) ca potentiale surse
pentru cash-flow-ul intreprinderii.
In acceptiunea franceza, cash-flow-ul se explica prin variatia fondului de rulment si
variatia nevoii de fond de rulment.
In acceptiunea anglo-saxona, cash-flow-ul este suma fluxurilor de trezorerie rezultate
din operatiunile de gestiune, de investitii si cele de finantare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie:


2004 2005 2006
PN+Amo+Provizioane-Ven.fin
-NFR
CFgestiune (M.indirecta) 11187136 1171015 191752

Incasari din vanzare (CA-creante) 14694017 1682079 681675


-plata aferenta salariilor 512140 49564 48346
-plata dobanzilor 338023 21229 11036
-plata impozitului 46438 1267 4695
-plata aferenta aprovizionarilor 1856950 335265 36641

-plata aferenta altor cheltuieli externe 582346 89708 25754

-plata energiei electrice 170975 14031 33677

CFgestiune (M.directa) 11187136 1171015 191752


CPR 0 -817181 14121

-Pr.net 90328 1501 14120

+DAT 0 -4409562 -3023


-plata dividendelor 0 0 0
CFfinantare -90328 -5228244 -3022
-IMObrute 0 2386490 99434

+ven. fin. 75435 3839 2201

CFinvestitii -14893 -2837915 -100255


CFtotal 11081915 6895144 88475

In acest capitol vom analiza si cash-flow-rile pentru evaluarea firmei care sunt :
CF de gestiune, cresterea economica si CF-ul disponibil.
Dar, pentru analizarea posibilitatii de investire vom avea nevoie de CF-ul
disponibil,care se poate calcula ca diferenta intre CF-ul de gestiune si - cresterea
economica sau ca suma dintre CFD pentru actionari si CFD pentru creditori. Vom
aborda a doua modalitate de calcul :
CFD pentru actionari 0 = PN - CPR = 1501 – (-817181) = 818682
CFD pentru creditori 0 = dobanzi - datorii financiare = 21229 – 0 = 21229
CFD 0 = 818682 +21229 = 839911

CFD pentru actionari 1 = 14120 – 14121 = -1


CFD pentru creditori 1 = 11036 – 0 = 11036
CFD 1 = -1 + 11036 = 11035

3.4 Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului


A. Diagnosticul rentabilitatii: Rentabilitatea reperzinta o dimensiune importanta a unui
bilant diagnostic financiar. Sub aspect economic profitul firmei este generat de
rentabilitatea tuturor investitiilor efectuate.
Diagnosticul rentabilitatii si al riscului are ca scop identificarea rentabilitatii
obtinuta de firma prin calcularea unui set de indicatori specifici pe baza carora se
masoara performanta investitie realizata de actionari, creditori si firma. Masurandu-se in
acelasi timp si riscul la care s-au expus investitorii( risc de indatorare, expluatare si
faliment).
In urma aplicarii diagnosticului financiar situatia unei firme se considera
favorabila daca:
 Se obtine rentabilitate maxima pentru un anumit nivel al riscului asumat.
 Risc minim pentru un anumit nivel al rentabilitatii ceruta de investitori.
Diagnosricul financiar al rentabilitatii se realizeaza prin calcularea ratelor de rentabilitate:
Efect Re zultat
Re ntabilitate  
Efort Capital investit
Re zultat CA Activ
  
  CA
  Activ
  Capital investit
    
Pentru identificarea factorilor rata
dedeinfluenta sau pentru
marja viteza de rotatie formularea propunerilor de
rata de structura
imbunatatire a ratelor de rentabilitate, acestea se descompun in 3 rate specifice:
1. Rata de marja= Rezultat/ CA
2. Viteza de rotatie= CA/Activ
3. Rata de structura= Pasiv/ Capital investit
Aprecierea sau interpretarea datelor se face prin comparatie cu ratele obtinute de firmele
concurente sau cu valori medii obtinute de sectorul respectiv de activitate.
Mulţimea de rate folosite pentru caracterizarea rentabilităţii arată:
 importanţa problemei în sine;
 necesitatea evidenţierii rezultatului relativ (procentual) al activităţii la diferitele
niveluri de evaluare a acestuia (adică atât a rezultatului financiar mai mult sau mai
puţin net, cât şi a dimensiunii eforturilor angajate – vezi activ economic, activ
economic net, activ total, capital angajat).

Rate de rentabilitate
1. Rentabilitatea financiara ( rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii)
Are ca scop caracterizarea profitabilităţii capitalului propriu si măsoară randamentul
capitalurilor proprii, respectiv a plasamentelor financiare pe care acţionarii le-au efectuat
atunci când au cumpărat acţiunile întreprinderii în cauză.

Rata rentabilitatii financiare= ROE= PN/CPR


Tabelul 1
Indicator 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
CPR 909646 92465 106586
ROE 9,9359% 1,6233% 13,2475%

Conform rezultatelor din tabelul 1 rezultă că întreprinderea a înregistrat un nivel de


rentabilitate nu prea mare în ceea ce priveşte plasamentele financiare pe care acţionarii
le-au efectuat în momentul cumpărării de acţiuni. Aceasta rentabilitatea a scazut in 2005
fata de 2004 de la 9,9359% pana la 1,6233% iar in 2006 a ajuns la 13,2475%, deci putem
spune ca gradul de remunerare a acţionarilor şi a societăţii în sine este scazut. Valorile
reduse obtinute pot fi interepretate ca fiind un mod de a nu atrage atentia asupra propriei
afaceri prin a nu degaja un profit remarcabil deoarece acesta ar necesita, in prealabil, un
efort sustinut nu numai de exploatare, dar si logistic, de investitii, aspecte care ar necesita
forte accentuat mobilizate.

Rentabilitatea financiara poate fi descompusa astfel:


PN
RCPR  R fin  ROE 
CPR
PN CA Activ
  
CA Activ
  CPR

profitabilitate rotatie indatorare
 Cresterea rentabilitatii financiare
PN poate
EBT fiEBIT
obtinutaCA
prin:Activ
     
cresterea ratei de marja a profitului net prin micsorarea ponderii cheltuielilor

EBT
  EBIT
   CA
  Activ
  CPR
totale in cifra de afaceri

 cresterea vitezei de rotatie a activului sau scaderea duratei de rotatie a acestuia
impozitare
Durata finantare profit exp loatare rotatie indatorare
de rotatie=A/CA*360
 cresterea raportului P/CPR, care se poate obtine prin cresterea gradului de
indatorare. Indatorarea determina o crestere a rentabilitatii financiarea doar daca
efectul de Levier este pozitiv.
Tabelul 2
Indicatori 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
CA 14694017 1364890 628319
Activ 5871982 645239 656337
CPR 909646 92465 106586
PN/CA 0,615% 0,1099% 2,2472%
CA/A 250,2394% 211,5324% 95,7311%
P/CPR 645,5238% 697,8197% 615,7816%

Din Tabelul 2 rezulta ca o crestere a indicatorului ROE este determinata de cresterea


marjei profitului net. Cresterea acestei rate reflecta o imbunatatire a capacitatilor globale
a întreprinderii de a obtine rezultate financiare pozitive. Daca in 2004, rata marjei nete
are o valoare de 0,615%, cresterea acesteia in anul 2006 indica o crestere a activitaii
generale a firmei. Rata de rotaţie reprezinta modul zilnic de realizare a activitatii
operationale. Aceasta rata fiind in scadere prezinta o utilizare a capitalul de lucru din ce
in ce mai redusa. Scaderea ratei de structură a capitalurilor de la 645,5238% in 2004 la
615,7816% in 2006 reflecta o diminuare a capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe
termen lung.

2. Rentabilitatea aferenta datoriilor( rata dobanzii)


Reprezinta o rata medie a dobanzilor la intreg portofoliul de datorii financiare contractate
de firma. Dobanzi
RDAT  Rdob 
DAT financiare

Tabelul 3
Indicatori 2004 2005 2006
Dobanzi 338023 21229 11036
Datorii financiare 0 0 0
RDAT

Rentabilitate aferenta datoriilor nu poate fi calculata din cauza lipsei datoriilor financiare
pe termen lung.

3. Rentabilitatea aferenta activului economic ( rentabilitatea economica)


CPR DAT financiare
RAE  Rec  R fin  Rdob 
AE AE
PN  Dobanzi EBIT  impozit pe profit
 
CPR  DAT financiare CPR  DAT financiare

Tabelul 4
Indicatori 2004 2005 2006
EBIT 535250 25372 29364
Impozit pe profit 46438 1267 4695
CPR 909646 92465 106586
DAT financiare 0 0 0
RAE 0.537365085 0.260693 0.231446907
Rentabilitatea economica este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii. Rata
rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In cazul analizat aceasta
caracteristica este satisfacuta.

4. Rentabilitatea aferenta activului


PN EBIT
ROA  sau
Activ Activ
PN ( sau EBIT ) CA
 
       Activ
CA 
profitabil itate rotatie
Tabelul 5
Indicatori 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
Activ 5871982 645239 656337
ROA 1.5392% 0.2326% 2.1513%

5. Efectul de levier:
Daca rentabilitatea economica > (<) rata dobanzii, apare efectul de levier pozitiv
(negativ), astfel ca rentabilitatea actionarilor devine superioara (inferioara) rentabilitatii
firmei.
DAT financiare
R fin  Rec  ( Rec  Rdob ) 
   CPR
   
        levier
  
efect de levier

Datoriiile financiare in cazul firmei analizate sunt egale cu zero. In acest caz efectul de
livier ia valoarea nula.
Din calculele anterioare rezulta ca rentabilitatea faerenta capitalurilor proprii este mai
mica decat rentabilitatea aferenta activului economic.

Costuri:
1. costul capitalurilor proprii:( CAPM, Gordon-Shapiro)
PN
kCPR  R fin  ROE 
CPR
Tabelul 6
Indicator 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
CPR 909646 92465 106586
kCPR 0,099359 0,016233 0,132475

2. Costul datoriilor financiare (rata dobanzii corectata cu economia de impozit


generata de ch.cu dobanzile):
Dobanzi  Economia fiscala generata de dobanzi
k DAT   Rdob (1   )
DAT financiare
3. Costul mediu ponderat al capitalului (costul capitalurilor proprii):
CPR DAT financiare
k AE  cmpc  k fin  k dob
AE AE

B. Diagnosticul riscului
1. Indicatori privind variabilitatea rezultatelor: media, varianta si coeficientul de variatie
ale profitului net.

E ( PN ) 
 PN Tabelul 7
n
Indicatori Valori
 2
( PN ) 
 ( PN t  E ( PN )) 2 E(PN) 35334.33
n 1 σ2(PN) 2312493994
 ( PN ) CV(PN) 1.36095387
CV ( PN ) 
E ( PN )

2. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati fizice


sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a genera
profit. Pragul de rentabilitate de exploatare/global = cifra de afaceri pentru care rezultatul
exploatarii/net este zero; cu cat cifra de afaceri efectiva este mai mare fata de nivelul
pragului de rentabilitate, cu atat riscul aferent firmei este mai scazut, existand mai putine
“sanse” ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.

  PR de exploatare PR g
CA (CF+amortizare)/(1-CV/CA) (CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA)
(CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1- (CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1-
-CV CV/CA)] CV/CA)]
-CF CF CF
-Amortizare Amortizare Amortizare
=EBIT 0 cheltuieli cu dobanzi
-Cheltuieli cu
dobanzile Cheltuieli cu dobanzile cheltuieli cu dobanzi
=EBT -Cheltuieli cu dobanzile
-Impozit pe profit 0
=PN -Cheltuieli cu dobanzile
Variatia fata de prag    

Tabelul 8
Situatia PR de Situatia PR de
Anul 2004 inregistrata exploatare PR global Anul 2005 inregistrata exploatare PR global

CA 14694017 11425289 13752439 CA 1364890 1199608 1345825


-CV 12559683 9765744 11754871 -CV 1166724 1025439 1150427
-CF 1606266 1606266 1606266 -CF 172699 172699 172699
-Amortizare 53279 53279 53279 -Amortizare 1470 1470 1470
=EBIT 474789 0 338023 =EBIT 23997 0 21229
-Cheltuieli cu -Cheltuieli cu
dobanzile 338023 338023 338023 dobanzile 21229 21229 21229
=EBT 136766 -338023 0 =EBT 2768 -21229 0
-Impozit pe profit 46438 0 0 -Impozit pe profit 1267 0 0
=PN 90328 -338023 0 =PN 1501 -21229 0

Tabelul 9
Situatia PR de PR
Anul 2006   inregistrata exploatare global

CA 628319 507394 552100


-CV 473214 382140 415810
-CF 122199 122199 122199
-Amortizare 3055 3055 3055
=EBIT 29851 0 11036
-Cheltuieli cu
dobanzile 11036 11036 11036
=EBT 18815 -11036 0
-Impozit pe profit 4695 0 0
=PN 14120 -11036 0
Pentru toti 3 anii analizati, cifra de afaceri efectiva este mai mare decat nivelul pragului
de rentabilitate, ceea ce inseamna ca scaderea cifrei de afaceri nu va genera pierdere,
acest rsic este scazut.

2. coeficientul de elasticitate a PN in raport cu CA:


Elasticitatea indica modul in care modificarea profitului net afecteaza modifiacrea
cifrei de afaceri.

PN CA  PN EBT   EBT EBIT   EBIT CA 


ePN / CA          
PN 0 CA0  PN 0 EBT0   EBT0 EBIT0   EBIT0 CA0 
                     
ePN / EBT eEBT / EBIT eEBIT / CA

Tabelul 10
Indicatori 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
ΔPN - -88881 12619
CA 14694017 1364890 628319
ΔCA - -13329127 -736571
EBT 197227 4143 18328
ΔEBT - -193084 14185
EBIT 535250 25372 29364
ΔEBIT - -509878 3992
ePN/CA - 1.08409119 -15.57856
ePN/EBT - 1.004493351 2.455442911
eEBT/EBIT - 1.027709381 21.76098637
eEBIT/CA - 1.050142971 -0.291553907

Elasticitatea PN in raport cu CA in anul 2005 este pozitiva ceea ce inseamna ca scaderea


in cazul de fata a Profitului Net a determinat diminuarea CA, iar in anul 2006 relatia este
inverse: cresterea Profitului net a determinat o diminuare a Cifrei de afaceri.

4. volatilitatea rentabilitatii actiunilor firmei in raport cu rentabilitatea medie a pietei de


capital
modelul CAPM
E ( Ri )  R f   i  E ( RM )  R f 
cov( Ri , RM )
 i  coeficient de volatilita te 
 2 ( RM )

5./6. Indicatori privind lichiditatea / solvabilitatea


Diagnosticul riscului de faliment reprezintă evaluarea capacităţii întreprinderii de a face
faţă angajamentelor asumate faţă de terţi, deci evaluarea solvabilităţii şi lichidităţii
întreprinderii. Analiza riscului de faliment se poate realiza static, prin analiza echilibrelor
financiare din bilanţ, sau dinamic, prin analiza fluxurilor din tabloul de finanţare.
5. rate de lichiditate – masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt
din lichiditati sau din alte active curente ce se transforma in lichiditati intr-o perioada mai
mica de 1 an.
 Rata curenta / testul acid = active curente/datorii curente
 Rata rapida/intermediara/imediata = (active curente-stocuri)/datorii
curente
 Rata la vedere/cash = lichiditati/datorii curente

Tabelul 11
Indicatori 2004 2005 2006
Active curente 3239208 400425 315144
Active curente- stocuri 773799 246525 181428
Datorii curente 4962336 552774 549751
Lichiditati 229715 19630 7889
Rata curenta 0.6527587 0.724392 0.5732486
Rata rapida 0.15593442 0.445978 0.3300185
Rata la vedere 0.04629171 0.035512 0,0143

Pentru lichiditatea curenta se recomanda o cifra mai mare de 1 dar nu exagerat de mare.
Din tabelul 11 observam ca aceste valori sunt mai mici de 1, deci firma analizata nu are
posibilitatea de a-si acoperi datoriile curente din lichiditati.
Situatia normala este ca lichiditatea rapida sa fie mai mica decat 1. Din calculele facute se
observa ca rezultatele
Lichiditatea la vedere inregistreaza deasemenea valori scazute. Aceste valori implica un
risc ridicat privind lipsa lichiditatilor, dar si un cost de opurtunitate scazut aferent
lichiditatilor prea mici in raport cu obligatiile scadente pe termen scurt.

6. rate de indatorare; levier


datorii pe termen lung / scurt
 rata( gradul)de indatorare pe termen lung / scurt 
pasiv
datorii financiare( pe termen lung )
 levier 
capital propriu
capital propriu
 solvabilitate patrimoniala 
pasiv
Tabelul 12
Indicatori 2004 2005 2006
Datorii pe TL 0 0 0
Datorii pe TS 4962336 552774 549751
CPR 909646 92465 106586
Pasiv 5871982 645239 656337
Rata de indatorare TL 0 0 0
Rata de indatorare TS 0.84508706 0.8567 0.8376
Solvabilitatea patrimoniala 0.15491294 0.1433 0.1624

Solvabilitatea patrimoniala variaza intre 14% si 16 % ceea ce insemna ca resursele


imprumutate sunt mai mari decat resursele proprii si reprezinta valori cuprinse intre 845
si 86% din total pasiv.
Rata de indatorare pe termen lung este egala cu zero ca urmare a lipsei datoriiilor pe
termen lung.

3.5 Previziunea financiara


Previziunea necesitatilor, a resurselor si a rezultatelor financiare este o activitate cu
caracter prospectiv si anticipativ, de mare raspundere si rafinament. Ea implica multa
informatie, intuitie si realism, influentand intreaga activitate ulterioara a firmei.
Desigur ca previziunea (planificarea, programarea) in sine nu garanteaza succesul
afacerii, dar ea ajuta conducerea (si pe ceilalti beneficiari ai previziunilor) sa anticipeze
riscurile si sa fie gata sa le faca fata.
Obiectivul previziunilor financiare consta in determinarea resurselor necesare pentru
acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu, lung. Astfel, pe termen scurt se
identifica atat necesarul de stocuri (materii prime, materiale, marfuri) si resursele de care
are nevoie firma pentru aprovizionarea cu acestea, cat si de resurse pentru finantarea
capitalului de lucru net suplimentar. Pe termen mediu si lung se previzioneaza resursele
necesare pentru realizarea de investitii.
Modalitatea cea mai simpla de previzionare financiara consta in stabilirea corelatiei
intre elementele bilantului si a contului de profit si pierdere cu cifra de afaceri. Unele
elemente din cadrul bilantului, precum sunt activele imobilizate nu depind in mod direct
de cifra de afaceri, variatia lor fiind determinata de alti factori. Dinamica acestora în
raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinată la nivel global, fiind necesară analiza
pentru fiecare componentă in parte. Variatia activelor circulante este influentata direct de
evolutia cifrei de afaceri. O crestere a cifrei de afaceri va genera cresterea valorii
stocurilor si a capacitatii de creditare a clientilor firmei. Prin urmare, valoarea activelor
direct productive detinute de firma trebuie sa creasca odata cu cresterea cifrei de afaceri,
insa aceasta crestere trebuie acoperita cu o crestere a elementelor din pasiv, care la randul
lor sunt sau nu sunt influentate in mod direct de evolutia cifrei de afaceri. Capitalul
propriu este partial determinat de cifra de afaceri prin partea din profit destinata
investitiilor (nedistribuita sub forma de dividende).
Subetape:
a) analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din bilant si din contul de
profit si pierdere a caror evolutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri;
b) previziunea cifrei de afaceri;
c) construirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere previzionate.
Previziunea financiara se poate realiza prin cateva metode:
 Metoda “procent din cifra de afaceri” - determinarea coeficientului de
proportionalitate inregistrat pana in momentul realizarii previziunii pentru
elementele din bilant care depind direct de cifra de afaceri;
 Metoda „durata de rotaţie” sau „vitezei de rotaţie” – similara cu metoda
precedenta, indicatorul de referinta fiind durata de rotatie sau viteza de rotatie
din perioada precedenta momentului realizarii previziunii.
a) Pentru prima etapa am ales metoda „procent din cifra de afaceri”.
Identificam elementele dependente de dinamica cifrei de afaceri:
− Stocuri
− Creante
− Datorii pe TS
Sa analizam rata de evolutie a cifrei de afaceri:
Pentru fiecare an, am calculat rata de crestere a CA prin formula:
CAT  CAT 1
R * 100 , rezultatele obtinute le-am prezentat in tabelul de mai jos. Se
CAT 1
observa faptul ca CA are o modificare procentuala negativa si a scazut din 2004-2005 cu
90% si cu 53% din 2005 pana in 2006, pe seama reducerii considerabile a activelor de
trezorerie. Pentru a previziona volumul CA pentru anul 2007, am presupus ca CA va
scade cu un procent mediu dintre scaderile din anii precedenti. Astfel, am previzionat o
scadere a CA in 2007 cu aproximativ 73%, la o valoare de 173.803.

Anul CA Modificarea (%)


2004 14694017
2005 1364890 -90,71%
2006 628319 -53,97%
2007 173803 -72,34%

Estimam marimea previzionata (in functie de modificarea procentuala a CA) a:


− Stocurilor

Anul Stocuri CA % din CA


2004 2465409 14694017 16,78%
2005 153900 1364890 11,28%
2006 133716 628319 21,28% Stocurile previzionate
valoare medie 16,45% valoare medie 28589
valoare minima 11,28% valoare minima 19604
valoare maxima 21,28% valoare maxima 36983

− Creantelor

Anul Creante CA % din CA


2004 544084 14694017 3,70%
2005 226895 1364890 16,62%
2006 173539 628319 27,62% Creantele previzionate
valoare medie 16% valoare medie 27807
valoare minima 3,70% valoare minima 6430
valoare maxima 27,62% valoare maxima 48002
− Datoriilor pe TS

Anul Datorii pe TS CA % din CA


2004 4962336 14694017 33,77%
2005 552774 1364890 40,50%
2006 549751 628319 87,50% Datorii previzionate
valoare medie 54% valoare medie 93848
valoare minima 33,77% valoare minima 58690
valoare maxima 87,50% valoare maxima 152069

Vom alege aceeasi metoda de previzionare pentru elementele bilantiere analizate mai sus,
adica metoda valorii medii.
Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Modificarea %Valoarea previzionata


Stocuri -78,62% 28589
Creante -84% 27807
Datorii pe TS -83% 93848
CA -72,34% 173803

b) Previziunea cifrei de afaceri:


Se poate realiza prin 2 metode:
− Utilizarea datelor istorice
− Utilizarea ratei de crestere sustenabile
Utilizarea datelor istorice:
In cadrul acestei variante, rata previzionata de crestere a cifrei de afaceri este media
(aritmetica simpla sau ponderata) a ratelor de crestere inregistrate in trecut.
MA simpla:
T CA  CA

 t t 1
_ t 1 CAt 1
g
T
MA ponderata:
T CAt  CAt 1
 *t
_ t 1 CAt 1
g T

t
t 1

In functie de acesta rata medie (aritmetica simpla sau ponderata) de crestere a cifrei de
afaceri, se poate determina valoarea previzionata a cifrei de afaceri pentru perioada
urmatoare:
_
CAprev ( t 1)  CAT * (1  g )
Valorile obtinute pentru cifra de afaceri pentru anul 2007 prin ambele metode sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Anul CA g(CA)
2004 14694017
2005 1364890 -90,71%
2006 628319 -53,97%
2007
MA simpla -72,34% 173803
MA ponderata -66,21% 212283

Utilizarea datelor istorice in estimarea cresterii viitoare a cifrei de afaceri este utila, insa
acestea nu ofera informatii suficiente. Relevanta datelor istorice pentru previzionarea
datelor din viitor depinde de stabilitatea activitatii economice a firmei si a mediului in
care aceasta actioneaza. Evolutia instabila a cifrei de afaceri pe parcursul a ultimilor 3 ani
demonstreaza ineficienta utilizarii datelor istorice in estimarea valorii viitoare a cifrei de
afaceri pentru firma respectiva.
Utilizarea ratei de crestere sustenabile:
Rata de crestere sustenabila se refera la rata de crestere a cifrei de afaceri maxim posibile
fara a cauza dezechilibre financiare si poate fi determinata prin 3 modalitati, in functie de
ceea ce urmareste firma la etapa actuala:

* Active CP P
gt    (1  d ) * net
Activet 1 CPt 1 CPt 1
Determinarea ratei de crestere sustenabile:

2005 2006 g* (2006) g (2006)


Capital Propriu 92465 106586 15,27%
Profit net 14120 15,27%
Dividende 0 0
CA 1364890 628319 -54%

Din tabelul de mai sus, observam ca rata de crestere efectiva a cifrei de afaceri (g) este
mult inferioara ratei de crestere sustenabila (g*), prin urmare ajungem la concluzia ca
firma nu utilizeaza integral resursele disponibile, astfel ca apar costuri de oportunitate.
Firma ramane cu resurse neutilizate. Aceasta poate fi o strategie strategie utilizata pentru
acumularea de resurse in vederea sustinerii unei cresteri viitoare anticipate.
c) Construirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere previzionate
Pe baza ipotezelor din etapa 1 si a cifrei de afaceri previzionate in cadrul etapei 2, se pot
construi documentele contabile previzionate.

Bilantul si contrul de profit si pierdere din 2006:


  2006   2006
I. ACTIVE 656337 II. PASIVE 656337
imobilizari 341193 capital propriu 106586
stocuri 133716 CSV 500
creante 173539 rezerve 91966
active de trezorerie 7889 rezultatul exercitului financiar 14120
datorii pe termen scurt 549751
Situatia
Anul 2006   inregistrata

CA 628319
-CV 473214
-CF 122199
-Amortizare 3055
=EBIT 29851
-Cheltuieli cu
dobanzile 11036
=EBT 18815
-Impozit pe profit 4695
=PN 14120

Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de afaceri, durata si
respectiv viteza de rotatie pentru elementele din bilant a caror evolutie este determinata
de modificarea cifrei de afaceri:

% din CA durata de rotatie viteza de rotatie


imobilizari 341193 54,30% 195,5 1,8
stocuri 133716 21,28% 76,6 4,7
creante 173539 27,62% 99,4 3,6
active de trezorerie 7889 1,26% 4,5 79,6
datorii pe TS 549751 87,50% 315,0 1,1
CA 628319

Pentru realizarea previziunii pentru anul 2007, consideram urmatoarele ipoteze de lucru:

1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere efectiva;


2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;
3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii;
4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta;
6) durata de rotatie a datoriilor pe TS ramane scade cu 120,6 zile;
7) Amortizarile reprezina 0,55% din CA.

Aplicand ipotezele, obtinem:


1) CA2007= 628319*(1-72,34%)= 173803
2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;
Durata rotatie imobilizari = 195,5 zile = Imobilizari2007/CA2007 ;
Imobilizari2007=195,5* 173803/ 360= 94384,68
3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii;
Viteza de rotatie stocuri = 4,7+1,38 = 6,08 =CA2007/ Stocuri2007
Stocuri2007 = 173803/ 6,08 = 28589
4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile
Durata rotatie creante clienti = 99,4 – 41,8 = 57,6 zile = Creante clienti2007
*360/CA2007
Creante clienti2007 = (CA2007* 57,6)/ 360 = 27807
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta:
A. de trezorerie/ CA = 1,26% ;
A. de trezorerie2007 = 1,26%* CA2007 = 2190 ;
6) durata de rotatie a datoriilor pe TS scade cu 120,6 zile:
315 – 120,6 = 194,4 zile
(Dat2007/ CA2007)* 360 = 194,4 zile
Dat2007 = 194,4* 173803/ 360 = 93848
7) Amo2007/ CA2007 = 0,55% ;
Amo2007 = 173803* 0,55% = 834,25.

Ponderea CV in CA = 75,3%, CV= 173803* 75,3% = 130873,6


Ponderea CF in CA = 19,4%, CF = 173803* 19,4% = 33717,7
EBIT/ CA = 4,75%, EBIT = 8255,6
Cheltuielile cu dobanzile scad cu 40%, ca urmare a lichidarii a unei parti din datoriile
curente si inexistentei datoriilor pe termen lung. Chelt cu dob = 6621,6
EBT = EBIT – chelt cu dob = 8255,6 – 6621,6 = 1634
Impozitul pe profit : EBT * 16% = 261,44
Astfel, profitul net previzionat pentru anul 2007 va fi de 1372,2.

Prin utilizarea acestor valori previzionate, construim bilantul si contul de profit


si pierdere:

  2007   2007
I. ACTIVE 152970,68 II. PASIVE 152970,68
imobilizari 94384,68 capital propriu 106586
stocuri 28589 CSV 500
creante 27807 rezerve 91966
active de trezorerie 2190 rezultatul exercitului financiar
Situatia 14120
Anul 2007   inregistrata
datorii pe termen scurt 93848

CA 173803
-CV 130873,6
-CF 33717,7
-Amortizare 956,1
=EBIT 8255,6
-Cheltuieli cu
dobanzile 6621,6
=EBT 1634
-Impozit pe profit 261,44
=PN 1372,7
Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu investitia
Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediu cvasi – cert

Decizia de investitii este una dintre cele mai importante decizii pe care le poate
lua un manager. De ce afirmam acest lucru? Deoarece managerii si actionarii urmaresc
cresterea valorii firmei, obiectiv fundamental al gestiunii intreprinderii.
Plusul de rentabilitate pe care il aduc proiectele de investitii cu VAN maxima in
raport cu rata normala de rentabilitate va contribui la maximizarea valorii intreprinderii, a
averii investitorilor si deci la realizarea obiectivului major de finante. Complementar
VAN, proiectele de investitii cele mai eficiente au si rentabilitati interne(RIR) mai mari
decat rentabilitatea medie a pietei monetare, aleasa ca referinta.
Vorbind de mediul cert, cream de fapt modele de evaluare in conditii
deterministe. In realitate, nu putem discuta despre un astfel de mediu intru-cat pot aparea
situatii favorabile sau nefavorabile, cu o anumita frecventa, neexistand o transparenta
perfecta pe piata. Modelele care se dezvolta in conditii de certitudine implica asumarea
urmatoarelor ipoteze:
- se presupune cunoasterea apriori si certa a fluxurilor monetare viitoare ale
proiectelor de investitii si a ratei dobanzii. Variatiile posibile ale ratei dobanzii,
ale ratei inflatiei si ale riscului de activitate economica nu sunt luate in calculul de
fundamentare a deciziei de investitii in mediu cert;
- investitorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta, respectiv, o piata
perfect concurentiala si fara impozit;
- nu se percep costuri de tranzactie, iar rata dobanzii la plasamentele in depozite
bancare este egala cu cea a creditelor acordate;
- decizia de investitii este independenta de decizia de finantare, intru-cat toate
sursele de capital sunt oferite la pretul lor de echilibru dintre cerere si oferta,
anticipate omogen;
- exista piata financiara eficienta(existenta transparentei complete a informatiilor si
prin lichiditatea tranzactiilor.
Decizia de investitii poate consta ori in investitii interne(alocarea de capital in
scopul dezvoltarii si perfectionarii productiei intreprinderii), ori in investitii
externe(participatii la formarea sau cresterea capitalului social al altor intreprinderi), care
sunt cunoscute si sub denumirea de investitii financiare. In cazul nostru, vorbim de o
investitie interna-directa.
Pentru firma pe care am analizat-o, am considerat realizarea unei investitii in
aparatura tehnologica si ustensile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii ale
electrocasnicelor clientilor. Investitia va fi in valoare de 21000RON, amortizabila pe trei
ani si va genera cresteri ale cifrei de afaceri de: 50000 RON in primul an, 60000 RON in
al doilea an, 70000 RON. Investitia se va finanta 90 % din capitaluri proprii si 10 % din
credit bancar rambursabil in rate anuale egale si cu rata dobanzii de 12%. Cheltuielile
variabile reprezinta 40% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe sunt de 18000 RON pe
an,durata activelor circulante nete este 40 de zile de cifra de afaceri, iar rata rentabilitatii
ceruta de investitori este de 15%. Pretul de vanzare a investitiei este de 2000 RON.

CA 50000 55000 60000


-cheltuieli variabile 20000 22000 24000
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 4748 7832 10916
-impozit pe profit 759,68 1253,12 1746,56
=profit net 3988,32 6578,88 9169,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 11240,32 13746,88 16253,44
-ACR nete 5556 555 555
=CFD 5684,32 13191,88 15698,44

Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-un set de indicatori, dintre


care cei mai importanti sunt:
- valoarea actualizata neta(VAN);
- rata interna de rentabilitate(RIR);
- termenul de recuparare(TR);
- indicele de profitabilitate(IP).
Teoretic si practic, cel mai bine fundamentat si robust criteriu de selectie a
proiectelor de investitii eficiente este cel am valorii actuale nete, respectiv, plusul de
valoare pe care proiectele noi de investitii ”promit” ca il aduc la valoarea existenta a
intreprinderii. Selectia celor mai performante proiecte de investitii se va face deci in
raport cu maximizarea valorii actuale nete.

a) Valoarea actualizata neta (VAN)


Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor
previzibile actualizate si costul initial al investitiei.
Semnificatia sa economica poate fi evidentiata astfel:
- Daca VAN este pozitiv inseamna ca se reconstituie fondurile initiale si se obtine
un surplus. Proiectul exercita deci o influenta favorabila asupra intreprinderii si
trebuie acceptat.
- Daca VAN este negative inseamna ca nu se vor reconstitui fondurile initiale,
tinand cont de timpul necesar pentru obtinerea lor. Proiectul este defavorabil
pentru intreprindere.
CMP (costul mediu ponderat al capitalului) = 90% x 15% + 10% x 12% x (1 – 16%) =
14,51%
VR = 2000 x 0,84 + 6666,67 = 8346,67 RON
VAN = -21000 + 5684,32 / (1+ 14,51%) + 13191,88 / (1+ 14,51%)² + (15698,44 +
8346,67) / (1+14,51%)³ = 10038,42 RON
Deoarece VAN > 0, putem afirma ca investita exercita o influenta favorabila
asupra intreprinderii.
Aplicarea meodei VAN se loveste de doua dificultati:
- o prima dificultate vizeaza previziunea cash-flow-urilor viitoare pe care le va
genera investitia. Sunt necesare studii tehnice, economice si comerciale prealabile
evaluarii financiare a investitiei;
- a doua dificultate priveste alegerea ratei de actualizare. Aceasta metoda este
extreme de sensibila la variatiile ratei de actualizare. Stabilirea marimii acestei
rate este esentiala.
Aceasta sensibilitate a metodei la rata de actualizare introduce un risc major prin
alegerea acestei rate. Din fericire alegerea acestei rate nu este o alegere discretionara
a intreprinderii, ci are in vedere costul resurselor pentru finantarea investitiilor,
furnizandu-se astfel un fundament obiectiv aplicarii metodei.

b) Rata interna de rentabilitate (RIR)


Rata interna de rentabilitate corespunde ratei de actualizare care face VAN = 0.
Ea corespunde costului maxim pe care intreprinderea ar putea sa-l suporte pentru
finantarea investitiei
RIR trebuie interpretat prin compararea cu costul mediu ponderat (CMP) al
resurselor intreprinderii. Daca r > CMP, investita este avantajoasa, ea permite
compensarea costului resurselor de finantare.
Pentru un k1 = 35%, VAN(k1) = 221,89 RON iar pentru un k2 = 36%, VAN(k2)
= - 129,12 RON
RIR = k1 + (k2 – k1) x VAN (k1) / ( VAN (k1) – VAN (k2))
RIR = 35,63% > 14,51%, ceea ce inseamna ca investitia este avantajoasa.

c) Termenul de recuperare a investitiei (TR)


Calcularea termenului de recuperare a investitiei consta in a compara, an dupa an,
costul initial cu surplusurile banesti cumulate degajate de proiect, pentru a determina
momentul in care recuperarea costurilor se va fi realizat.

AN CF CF actualizat CF cumulat
1 5684,32 4964,04 4964,04
2 13191,88 10060,51 15024,55
3 15698,44 10455,05 25479,6
VR 8346,67 5558,82 31038,42

TR = 2 ani + (21000 – 15024,55) x 360 / (25479,6 – 15024,55) = 2 ani si 205 zile.

d) Indicele de profitabilitate (IP)


Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de
exploatare prin raportarea (VAN + Io) la Io. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu
cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de
exploatare si pe cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii.
Echivalent deciziei de realizare a proiectului de investitii daca VAN > 0, proiectul
va fi considerat profitabil daca asigura un indice de profitabilitate mai mare decat 1.
IP = (10038,42 + 21000) / 21000 = 1,478 > 1, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie
poate fi considerat profitabil.

Capitolul 6. Analiza proiectului de investitii in mediul incert

Incertitudinea asupra evolutiei viitoare a economiei,, a unei afaceri sau investitii


determina existenta riscului ca fluxurile financiare viitoare sa fie variabile, cu valori
diferite de cele previzionate in cadrul unui mediu determinist. Mediul probabilistic este
mai aproape de realitatea economica si va fi folosit in acest context.

6.1 Analiza de sensibilitate


Presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile
(CFD) si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru
factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie.
In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele
estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie.
In analiza noastra am construit doua scenarii, evidentiind modificarea variabilelor
care au impact asupra performantelor proiectului de investitii:

Scenariu optimist Scenariu pesimist


CA Creste cu 7% Scade cu 7%
Cheltuieli variabile 33% din CA 47% din CA
Cheltuieli fixe Scad cu 10 % Cresc cu 10%
Durata ACR nete 30 de zile de CA 50 de zile de CA

Pentru fiecare variabila, pentru fiecare scenariu, vom calcula indicatori de


performanta (VAN si RIR), considerand respectiva variabila in conformitate cu scenariul
analizat, iar celelalte variabile ramanand la valorile din scenariul de baza.
Pentru a surprinde impactul modificarii unei variabile asupra unui indicator de
performanta, se poate calcula coeficientul de elasticitate (e) care exprima modificarea
relativa a indicatorului determinata de modificarea cu 1% a variabilei respective:
e (indicator/variabila i) = (∆indicator / indicator in scenariul de baza) : (∆variabila
i / variabila i in scenariul de baza).
In functie de valoarea elasticitatii se poate analiza influenta modificarii variabilei
I asupra indicatorului respectiv:
- daca elasticitatea este pozitiva (negativa), inseamna ca modificarea variabilei
determina o modificare in acelasi sens (in sens contrar) a indicatorului;
- daca elasticitatea este supraunitara (subunitara), semnifica o amplitudine a
modificarii indicatorului mai mare (mica) fata de amplitudinea modificarii variabilei.

a) Impactul modificarii CA
- Scenariul optimist
CA (creste cu 7%) 53500 58850 64200
-cheltuieli variabile 21400 23540 25680
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 6848 7832 10916
-impozit pe profit 1095,68 1253,12 1746,56
=profit net 5752,32 6578,88 9169,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 13004,32 13746,88 16253,44
-ACR nete 5944,44 594,44 594,42
=CFD 7059,88 13152,44 15659,02
VR = 2000 x 0,84 + 7133,3 = 8813,3 RON
VAN = 11494,12 RON
e (VAN/CA) = (11494,12 – 10038,42) / 10038,42 : 7 % = 2,0716 ; cresterea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 2,0716%
a VAN.
RIR = 38% + (39% - 38%) x 334,08 / (334,08 + 1,26) = 38,99%
e (RIR/CA) = (38,99% - 35,63%) / 35,63% : 7% = 1,3472 ; cresterea cu 1% a CA fata
de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 1,3472% a RIR.

- Scenariul pesimist
CA (scade cu 7%) 46500 51150 55800
-cheltuieli variabile 18600 20460 22320
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 2648 5522 8396
-impozit pe profit 423,68 883,52 1343,36
=profit net 2224,32 4638,48 7052,64
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 9476,32 11806,48 14136,64
-ACR nete 5166,67 516,66 516,67
=CFD 4309,65 11289,82 13619,97

VR = 2000 x 0,84 + 6200 = 7880


VAN = 5692,33 RON
e (VAN/CA) = (5692,33 – 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = 6,1849 ; scaderea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 6,1849
% a VAN.
RIR = 26% + (27% - 26%) x 279,57 / (279,57 + 110,8) = 26,72%
e (RIR/CA) = (26,72% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = 3,5724 ; scaderea cu 1% a CA
fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 3,5724 % a
RIR.

c) Impactul modificarii cheltuielilor variabile

- Scenariul optimist
CA 50000 55000 60000
-cheltuieli variabile
(33% CA) 16500 18150 19800
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 8248 11682 15116
-impozit pe profit 1319,68 1869,12 2418,56
=profit net 6928,32 9812,88 12697,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 14180,32 16980,88 19781,44
-ACR nete 5556 555 555
=CFD 8624,32 16425,88 19226,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 17421,85 RON
e (VAN/ch.variabile) = (17421,85 – 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = - 10,5974 ;
scaderea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina cresterea cu 10,5974% a VAN.
RIR = 50% + (51% - 50%) x 219,74 / (219,74 + 75,94) = 50,74%
e (RIR/ch.variabile) = (50,74% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = - 6,0583 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 6,0583% a RIR.

- Scenariul pesimist
CA 50000 55000 60000
-cheltuieli variabile
(47% CA) 23500 25850 28200
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 1248 3982 6716
-impozit pe profit 199.68 637,12 1074,56
=profit net 1048,32 3344,88 5641,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 8300,32 10512,88 12725,44
-ACR nete 5556 555 555
=CFD 2744,32 9957,88 12170,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 2654,99 RON
e (VAN/ch.variabile) = (2654,99 – 10038,42) / (10038,42) : (+7%) = - 10,5073 ;
cresterea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina scaderea cu 10,5073 % a VAN.
RIR = 20% + (21% - 20%) x 75,45 / (75,45 + 349,22) = 20,18%
e (RIR/ch.variabile) = (20,18%- 35,63%) / 35,63% : (+7%) = - 6,1946 ; cresterea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
scaderea cu 6,1946 % a RIR.

c) Impactul modificarii cheltuielilor fixe

- Scenariul optimist
CA 50000 55000 60000
-cheltuieli variabile 20000 22000 24000
-cheltuieli fixe
(scad cu 10%) 16200 16200 16200
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 6548 9632 12716
-impozit pe profit 1047,68 1541,12 2034,56
=profit net 5500,32 8090,88 10681,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 12752,32 15258,88 17765,44
-ACR nete 5556 555 555
=CFD 7196,32 14703,88 17210,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 13518,9 RON
e (VAN/ch.fixe) = (13518,9 – 10038,42) / 10038,42 : (-10%) = - 3,4672 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 3,4672% a VAN.
RIR = 42% + (43% - 42%) x 285,76 / (285,76 + 37,25) = 42,88%
e (RIR/ch.fixe) = (42,88% - 35,63%) / 35,63% : (-10%) = - 2,0348 ; scaderea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea
cu 2,0348% a RIR

- Scenariul pesimist
CA 50000 55000 60000
-cheltuieli variabile 20000 22000 24000
-cheltuieli fixe 19800 19800 19800
(cresc cu 10%)
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 2948 6032 9116
-impozit pe profit 471,68 965,12 1458,56
=profit net 2476,32 5066,88 7657,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 9728,32 12234,88 14741,44
-ACR nete 5556 555 555
=CFD 4172,32 11679,88 14186,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 6557,93 RON
e (VAN/ch.fixe) = (6557,93 – 10038,42) / 10038,42 : (+10%) = - 3,4671 ;
cresterea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va
determina scaderea cu 3,4671 % a VAN.
RIR = 28% + (29% - 28%) x 133,08 / (133,08 + 250,22) = 28,34%
e (RIR/ch.fixe) = (28,34% - 35,63%) / 35,63% : (+10%) = - 2,046 ; cresterea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea
cu 2,046 % a RIR.

d) Impactul modificarii duratei ACR nete

- Scenariul optimist
CA 50000 55000 60000
-cheltuieli variabile 20000 22000 24000
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 4748 7832 10916
-impozit pe profit 759,68 1253,12 1746,56
=profit net 3988,32 6578,88 9169,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 11240,32 13746,88 16253,44
-ACR nete
(durata ACR nete 4166,67 416,66 416,67
= 30 zile de CA)
=CFD 7073,65 13330,22 15836,77

VR = 2000 x 0,84 + 5000 = 6680 RON


VAN = 10339,344 RON
e (VAN/durata ACR nete) = (10339,344 – 10038,42) / 10038,42 : (- 25%) = -
0,1199 ; scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul
normal determina cresterea cu 0,1199% a VAN.
RIR = 37% + (38% - 37%) x 22,2809 / (22,2809 + 306,6808) = 37,07%
e (RIR/durata ACR nete) = (37,07% - 35,63%) / 35,63% : (- 25%) = - 0,1616 ;
scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1616 a RIR.

- Scenariul pesimist
CA 50000 55000 60000
-cheltuieli variabile 20000 22000 24000
-cheltuieli fixe 18000 18000 18000
-amortizare 7000 7000 7000
-dobanda 252 168 84
=Profit brut 4748 7832 10916
-impozit pe profit 759,68 1253,12 1746,56
=profit net 3988,32 6578,88 9169,44
+amortizare 7000 7000 7000
+dobanda 252 168 84
=CF de gestiune 11240,32 13746,88 16253,44
-ACR nete
(durata ACR nete 6944,44 694,44 694,45
= 50 zile de CA)
=CFD 4295,88 13052,44 15558,99

VR = 2000 x 0,84 + 8333,33 = 10013,33 RON


VAN = 9973,04 RON
e (VAN/durata ACR nete) = ( 9973,04 – 10038, 42) / 10038, 42 : (+25 %) = - 0,0260
; cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,0260 % a VAN.
RIR = 34% + (35% - 34%) x 103,11 / (103,11 +262,36) = 34,28%
e (RIR/durata ACR nete) = (34,28% - 35,63%) / 35,63% : (+25%) = - 0,1516 ;
cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,1516 % a RIR.

Tabelul VAN – urilor


Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist
CA 11494,12 10038,42 5692,33
Cheltuieli variabile 17421,85 10038,42 2654,99
Cheltuieli fixe 13518,9 10038,42 6557,93
Durata ACR nete 10399,34 10038,42 9973,04

Tabelul RIR – urilor


Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist
CA 38,99% 35,63% 26,72%
Cheltuieli variabile 50,74% 35,63% 20,18%
Cheltuieli fixe 42,88% 35,63% 28,34%
Durata ACR nete 37,07% 35,63% 34,28%

Din analiza tabelelor VAN-urilor si RIR-urilor se constata ca cea mai puternica


influenta asupra indicatorilor de performanta o are ponderea costurilor variabile; in
schimb putem afirma ca modificarea duratei ACR nete are cel mai mic impact asupra
indicatorilor de performanta.

6.2 Tehnica scenariilor


O alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutitiei viitoare a
proiectelor de investitii este tehnica scenariilor
Se consideră ca există mai multe modalităţi de evoluţie viitoare a fenomenelor şi astfel se
utilizează mai multe scenarii.
Avantaj: prezentarea unei imagini de ansamblu asupra indicatorilor de performanţă
aferenţi proiectului de investiţii în cazul luării în considerare a mai multor variabile şi a
legăturilor existente între acestea pentru fiecare scenariu avut în vedere (pentru cele mai probabile
stari economice ce se preconizeaza a aparea in viitor).
Tehnica scenariilor: probabilităţile asociate fiecărui scenariu trebuie să respecte o
distribuţie normală.
Pentru proiectul nostrum de investitii in valoare de 21000 RON, cu o durata de
viata de 3 ani, am estimate cash-flow-urile disponibile in cadrul a trei scenari:

Stare probabilitate CFD 1 CFD 2 CFD VR VAN RIR


economica 3
nefavorabila 0,3 4309,6 11289,8 13619 7880 5692,33 26,72%
normala 0,4 5684,3 13191,8 15698 8336,6 10038,42 35,63%
favorabila 0,3 7059,8 13152,4 15659 8813,3 11494,12 38,99%

Calcularea VAN asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea


de 68%:
S
E (VAN ) t   t   VAN st  p st = 9171,303 RON
s 1
S
t   (VAN
s 1
st   t ) 2  pst = 2355,92 RON

E(VAN) – σ < VAN < E(VAN) + σ


6815,383 < VAN < 11527,223
Calcularea RIR asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea
de 68%:

E(RIR) = 33,965%
σ = 4,94%
29,025% < RIR < 38,905%

6.3 Finantarea proiectului de investitie

Decizia de finantare a investitiei se ia in considerare dupa decizia de investire.


Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in
vederea acoperirii cheltuielilor de investire la timp si in cuantumul necesar.
Sursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa trebuie
finantate din capital permanent, intrucat investitiile presupun imobilizari de lunga durata.
Finantarea din capitalul permanent a investitiilor nu exclude ca, pentru perioade
scurte de timp, sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume, atunci
cand se creeaza decalaje in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea
cheltuielilor.
Necesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se stabilesc pe baza
documentatiei de proiect si deviz. Valoarea investitiei preluata din documentatia tehnico-
economica se corecteaza cu mobilizarile sau imobilizarile de active si pasive pentru
investitie – mobilizarile reduc necesarul de finantat, in timp ce imobilizarile maresc
necesarul de finantat – rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Ulterior se
adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mijlociu pentru
investitii, plus dobanzile aferente si se obtine totalul cheltuielilor pentru investitii, anual
si pe trimestre.
Una din principalele probleme induse de implementarea unui proiect de investitii
este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respectiv de investitii.
Ca principiu, costurile investitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de
darea in functiune a proiectului. Acestea pot cuprinde costurile legate efectiv de achizitia
de active(inclusiv impozitele aferente), cheltuielile complementare, aferente punerii in
functiune a proiectului(cheltuieli de cercetare, publicitate, etc.), finantarea necesarului de
fond de rulment(de active circulante nete, in anumite conditii) de exploatare. Uneori,
aceste outflow-uri se vor corecta cu inflow-urile induse de cesiunea elementelor de activ,
devenite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de investitii.

Stim ca fondul de investitii este de 21000 RON iar acesta este format din:
- credit bancar rambursabil in suma de 2100 RON, rambursat in rate anuale egale,
cu dobanda perceputa de 12%, pe o perioada de 3 ani;
- apelarea la sume din fondul de capital in suma de 18900 RON.

Graficul de rambursare pentru creditul bancar


Creditul bancar va fi rambursat anual, in 3 transe egale cu 2100 RON / 3=700
RON, rambursarea si plata dobanzii avand loc la sfarsitul fiecarui an. Graficul de
rambursare va fi urmatorul:
-RON-
Anul Imprumut Rata Dobanda Anuitate Suma
nerambursat ramasa la
la inceputul finele
anului anului
1 2100 700 252 952 1400
2 1400 700 168 868 700
3 700 700 84 784 0
Total 2100 504 2604

Graficul de rambursare pentru ”imprumutul” din fondul de capital


Retragerea sumelor din fondul de capital duce la pierderea dobanzii la care ar fi
fructificate aceste sume. Consideram ca rata dobanzii la care aceste depozite ar fi
fructificate este de 14,51% anual. Aceasta pierdere de dobanda se diminueaza pe masura
ce suma respectiva este rambursata. Rambursarea are loc anual la sfarsitul anului, prin
rate egale. Asimiland pierderea de dobanda unei plati(de dobanda), graficul pentru
”imprumutul” din fondul de capital este urmatorul:
-RON-
Anul Imprumut Rata Dobanda Anuitate Suma
nerambursat ramasa la
la inceputul finele
anului anului
1 18900 6300 2742,39 9042,39 12600
2 12600 6300 1828,26 8128,26 6300
3 6300 6300 1179,41 7479,41 0
Total 18900 5750,06 24650,06

Astfel, graficul cash flow-urilor pentru investitie este urmatorul:


-RON-
Anul 0 1 2 3
Intrari de 21000 0 0 0
fonduri
Iesiri de
fonduri,
din care:
-investitie 21000
-anuitate credit 952 868 784
bancar
-anuitate 9042,39 8128,26 7479,41
aferenta
fondului de
capital
Diferenta de 0 9994,39 8996,26 8263,41
acoperit
Total diferenta 27254,06
de acoperit

Capitolul 7. Concluzii

Dupa natura sa, un proiect de o anumita importanta are implicatii mai mult sau
mai putin ample asupra diferitelor aspecte ale gestiunii intreprinderii.
Pe plan comercial, o investitie are implicatii asupra gamei de produse, conditiilor
de distribuire, raporturilor cu reteaua comericiala, politicii de preturi, imaginii
intreprinderii etc.
Pe planul productiei, o investitie are implicatii asupra derularii proceselor
productive, asupra capacitatii de productie, asupra productivitatii muncii etc.
Cu privire la gestiunea resurselor umane, un proiect de o anumita importanta
produce efecte asupra gestiunii efectivului de salariati, asupra calificarii acestora, asupra
conditiilor de munca si asupra organizarii muncii.
In sfarsit, gestiunea administrativa si logistica a intreprinderii este afectata de
noile investitii care modifica circuitul fluxurilor fizice si al fluxurilor informationale.
Un nou proiect de investitii trebuie sa intarasca pozitia intreprinderii intre
producatorii aceluiasi produs. Proiectul trebuie sa fie convergent cu relatiile stabilite de
intreprindere cu partenerii exteriori (furnizori, clienti, concurenti, puterea publica). In
sfarsit, el trebuie sa fie compatibil cu structura interna a intreprinderii.
Politica de investitii trebuie sa se sprijine pe criterii si metode complexe de
evaluare a proiectelor.
Printre aceste criterii si metode, cele propuse de analiza financiara aduc indicatii
precise, clare dar partiale. Concluziile evaluarii financiare nu decid singure cu privire la
investitiile intreprinderii in viitor, dar furnizeaza indicatii de referinta care vor putea fi
confruntate cu alte indicatii calitative sau cantitative, emise de alti specialisti din
intreprindere. Astfel, responsabilii comerciali, responsabilii cu productia, responsabilii cu
gestiunea personalului si fiscalistii isi vor exprima punctele de vedere care pot sa
convearga cu cele ale finantistilor, dar care pot fi si divergente.
In final, va interveni directia generala a intreprinderii, fie pentru a stabili
consecintele indicatiilor convergente, fie pentru a transa indicatii care conduc la concluzii
divergente.

Bibliografie: