Sunteți pe pagina 1din 33

ANALIZA EFICIENŢEI UNUI

PROIECT DE INVESTIŢII
CUPRINS

1.2.1. Analiza lichidităţii societăţii....................................................................................................................7


Lichidităţi/ Datorii curente....................................................................................................................................7
1.2.2. Analiza solvabilităţii...............................................................................................................................9
1.2.3. Ratele îndatorării...................................................................................................................................12
1.2.4. Rata autonomiei financiare....................................................................................................................14

INTRODUCERE

În evoluţia societăţii, investiţiile au avut întotdeauna un rol primordial pentru


satisfacerea cât mai cuprinzătoare a nevoilor de ordin material şi spiritual ale membrilor săi.
De volumul invetiţiilor, de nivelul eficienţei, ca şi de rolul lor de moderator în permanentul
decalaj dintre cerere şi ofertă a depins, de-a lungul timpului, evoluţia realizărilor economico-
financiare ale economiei oricărei ţări, condiţionând, astfel, standardul de viaţă şi perspectivele
de progres ale societăţii umane.
În orice epocă şi orice sistem economic, investiţiilor le-a revenit misiunea importantă
de trecere cu succes de la prezent spre viitor. Dacă trecutul rămâne numai ca un factor de
analiză şi de concluzionare comparativă a ceea ce s-a făcut bine sau rău, în schimb, prezentul
şi viitorul se leagă organic,identificându-se cu aspiraţiile de mai bine ale omenirii.
Investiţiile reprezintă principalul motor al dezvoltării unei entităţi economice sau al
unei economii naţionale. Orice proiect de investiţii trebuie avut in vedere în amplul context al
strategiei întreprinderii, strâns legat însa şi de condiţiile pieţei la un moment dat. Esenţial este
faptul că orice investitor caută să realizeze fie un beneficiu economic fie unul de natura
socială prin angajarea capitalului într-un anumit proiect de investiţii.
Prin elaborarea prezentei lucrări, am avut în vedere realizarea următoarelor obiective
principale:
- Prezentarea fondului principal de cunoştinţe ce constituie proiectul de investiţii;
- Reliefarea principalelor elemente ale unui proiect de investiţii;
- Punerea la dispoziţie a unui studiu de caz referitor laanaliza eficienţei unui proiect
de investiţii.
Lucrarea este structurtă în 3 capitole ce tratează problematica de bază a analizei
eficienţei unui proiect de investiţii.
In primul capitol este descrisă organizaţia în care s-a desfaşurat studiul:
- obiectul de activitate al firmei
- produsele realizate de societate
- realizările economice ale organizaţiei
- analiza echilibrului financiar
În cel de-al doilea capitol este analizata eficienţa unui proiect de investiţii:
- familiarizarea cu conceptul de „investiţii”
- problematica generala a unui proiect de investiţii
- sursele de finanţare
- criterii şi metode de evaluare a unui proiect de investiţii
- studiul de caz la SC HELSAFE SRL
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile la care s-a ajuns în urma analizei
eficienţei unui proiect de investiţii la SC HELSAFE SRL.
CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ LA
S.C. HELSAFE S.R.L.

1.1 DATE INTRODUCTIVE

S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI este cea mai importantă firmă românească cu capital
privat care produce echipamente de lucru si protecţie, în care lucrează circa 100 de angajaţi.
Această societate are o experienţă de peste 20 de ani, produsele sale înregistrând de-a lungul
timpului succese atât în România cât şi în Germania, Norvegia si Italia.

România – 64%
Germania - 6 %
Norvegia - 4 %
Italia - 26 %

1.1. Principalele pieţe de desfacere

S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI a fost înfiinţată în 1989 şi s-a constituit ca societate
cu raspundere limitată.
În perioada 1999-2008, întreprinderea S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI, a avut
următoarea evoluţie:
• 2000 - deschiderea unui nou atelier de imprimat prin serigrafie, necesar pentru a
personaliza echipamentele;
• 2004 - extinderea, modernizarea şi reutilitarea societăţii cu maşini de cusut nasturi;
• 2005 - începerea procedurii de implementare si certificare a Sistemului de
Management al Calitaţii ISO 900 : 2000 ;
• 2007 - finalizarea cu succes al procesului de certificare si obţinerea certificatului de
conformitate SRAC si al certificatului internaţional IQNet;
• 2008 – deschiderea unui nou atelier la Galaţi;
• 2009 –extinderea şi modernizarea secţiei de la Tuluceşti cu 20 de maşini de cusut
nasturi.
Firma are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de echipamente de
lucru şi protecţie.
Produsele realizate de S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI:
Tip Produs Nr. Modele
Costum Salopetă 10
Sorţ Sudor 3
Haină Vătuită 5
Costum Sablator 2
Manuşă din piele 10
Colaci Salvare 2
Combinezon 3
Bocanci Protecţie cu Bombeu 4

În ceea ce priveşte realizările economice la S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI1,


acestea sunt prezentate pe ultimii trei ani în următorul tabel:
Tabelul nr.1 Evoluţia principalilor indicatori financiari ai S.C. HELSAFE S.R.L.
GALAŢI în perioada 2007-2009 (RON)

INDICATOR/AN 2007 2008 2009

Valoarea producţiei marfă 638.090,7 758.546,33 768.176,95


9
Cifra de afaceri 629.341,6 745.105,02 842.867,40
9
Profit brut 24.832,55 30.395,98 51.4772,33

1
Sursa: Contul de profit sau pierdere al S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009
1000000 valoarea
producţiei
800000
cifra de afaceri
600000
RON 400000 profit brut
200000
0
2008 2009 2010

Timp

Fig. 1.2. Evoluţia indicatorilor economici la S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI


în perioada 2007-2009

1.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. HELSAFE S.R.L.


1.2.1. Analiza lichidităţii societăţii

Analiza lichidităţii societăţii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile


curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea
riscului incapacităţii de plată. Indicatorii lichidităţii2 sunt redaţi în tabelul nr.2:

Tabelul nr.2 Evoluţia indicatorilor lichidităţii în perioada 2007-2009


MOD DE CALCUL VALOAREA
INDICATORI 2007 2008 2009 MEDIE PE
INDUSTRIE
Lichiditatea Active curente/Datorii curente 1,3975 1,1083 1,9309 1,8
curentă
Lichiditatea (Active curente-stocuri)/Datorii 0,6148 0,4049 1,3738 0,8
rapidă curente
Lichiditatea Lichidităţi/ Datorii curente 0.057 0,0725 0,7959 0,2
imediată

288.694,56

2
Sursa: Calcule proprii pe baza bilanţurilor contabile ale S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii
2007-2009
Lc 2007 = = 1,3975
206.565,72

297.084,49
Lc 2008 = = 1,1083
268.030,98

639.147,24
Lc 2009 = = 1,9309
331.008,06

Rata de lichiditatea curentă compară ansamblul activelor circulante, cu ansamblul


datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La această rată nivelul asiguratoriu este 2. Din
analiza evoluţiei ratei de lichiditate curentă se observă că în anul 2009 lichiditatea curentă
creşte de la 1,1 la 1,93. Principalul motiv pentru această evoluţie este creşterea
disponibilităţilor din casă şi conturi la bănci de la numai 19.435,40 RON în 2008 la
263.467,58 RON în 2009.
288.694,56-161.694,99

Lr 2007 = = 0.6148
206.565,72

297.084,49- 188.533,89
Lr 2008 = = 0,4049
268.030,98

639.147,24-184.382,94
Lr 2009 = = 1.3738
331.008,06

Rata de lichiditatea rapidă exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe


termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti.Valoarea recomandată a acestui indicator
este de 0,8. În 2009 faţă de anul precedent rata lichidităţii rapide a crescut de 3 ori ca urmare a
creşterii disponibilităţilor băneşti din casă şi conturi la bănci cu 125,5% în 2009 faţă de anul
2008. Nivelul indicatorului atinge valoarea de 1,3738 în 2009 de unde rezultă că firma poate
face faţă plăţilor scadente pe termen scurt pe seama activelor uşor transformabile în lichidităţi.

11.846,56

Li 2007 = = 0.0573
206.565,72
19.435,40
Li 2008 = = 0.072
268.030
,98

263.467,58
Li 2009 = = 0.7959
331.008,06

Rata de lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi


acoperite pe seama disponibilitãţilor băneşti. Pentru această rată se poate utiliza ca reper
nivelul de 0,2. În decursul celor 3 ani întreprinderea a înregistrat creşteri ale acestui indicator,
nivelul lui depăşind în 2009 valoarea medie pe industrie ca urmare a creşterii disponibilităţilor
din casă şi conturi în bănci prin vânzarea unui teren în suprafaţă de peste 4,6 hectare în 2009,
suma obţinută ridicându-se la peste 210 mii de euro.
Evoluţia indicatorilor de lichiditate pe cei trei ani analizaţi este prezentată în figura
nr.2:
lichiditate curentă
2
lichiditate rapidă

lichiditate
1 imediată

0
2007 2008Ani
2009

Fig. 1.3. Evoluţia indicatorilor lichidităţii


1.2.2. Analiza solvabilităţii

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor scadente


care rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a căror realizare
condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii. Indicatorii solvabilităţii3
sunt calculaţi în tabelul nr.3.

Tabelul nr.3. Indicatorii solvabilităţii

3
Sursa: Calcule proprii pe baza bilanţurilor contabile ale S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI
pe anii 2007-2009
INDICATORI MOD DE CALCUL 2007 2008 2009
Solvabilitate Capitaluri proprii/ 0,651 0,6772 0,800
patrimonială Total Pasiv 3

Solvabilitate (Disponibilităţi băneşti+ 0,057 0,0725 0,7959


imediată Plasamente)/ Obligaţii pe 3
termen scurt
Solvabilitate (Disponibilităţi băneşti 1,241 1,2090 2,3741
curentă +Plasamente+ Creanţe)/
(Obligaţii pe termen scurt+
Împrumuturi pe termen scurt)

Ratele Solvabilitatii

Capital propriu 2007 = 198.541,31+278.435,29+198.125,33 = 675.101,93


Cpital propriu 2008 =258.541,31+278.435,29+220.255,95 +25.329,43 = 782.561,98
Capital propriu 2009 =318.541,31+2.555.315+318.429,61+7.740,07 = 3.200.025,99

675.101,93

Sp 2007 = = 0.6513
747.454,02+288.694,56+260,41

782.561,98
Sp 2008= = 0.6772
855.562,95+297.084,49+2.829,93

3.200.025,99

Sp 2009 = = 0.800
3.356.068,87,65+639.147,24+3.817,92
Solvabilitate patrimonială exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea
creditelor pe termen mediu şi lung. Indicatorul solvabilităţii patrimoniale se apreciază ca fiind
pozitiv pentru valori între 0,4 şi 0,6. Limita minimă este apreciată ca fiind 0,3. Întreprinderea
a înregistrat o creştere a indicatorului peste medie, ceea ce înseamnă că acesta poate face faţă
obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate şi din operaţiile
curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii.

11.846,56
Si 2007 = = 0.0573
206.565,72

19.435,40
Si 2008 = = 0.0725
268.030,98

3.263.467,58
Si 2009 = = 0.7959
331.008,06

Solvabilitate imediată trebuie să aibă o valoare mai mare de 0,3. Deşi întreprinderea
înregistrează valori mai mici de 0,3 în 2007 şi 2008, ca urmare a creşterii obligaţiilor pe
termen scurt prin contractarea unui credit bancar, valoarea indicatorului în 2009 depăşeşte
media pe industrie.

11.846,56+115.153,01
Sc 2007 = = 0,6148
206.565,72

19.435,40+89.115,20
Sc 2008 = = 0,4049
268.030,98

263.467,58+191.296,72
Sc 2009 = = 1.3738
331.008,06

Solvabilitate curentă este de regulă subunitară, o situaţie optimă în ce priveşte


solvabilitatea o reprezintă nivelul cuprins între 0,8 şi 1. Firma a înregistrat o evoluţie
crescătoare a ratei, aceasta fiind peste media pe industrie, ca urmare a creşterii
disponibilităţilor din casă şi conturi la bănci de la numai 19.435,40 RON în 2008 la
263.467,58 RON în 2009, ca urmare a vânzării unui teren în suprafaţă de peste 4,6 hectare în
2009, ceea ce înseamnă că întreprinderea are capacitatea să-şi onoreze obligaţiile pe termen
scurt din creanţe şi disponibilităţi; aşa cum rezultă şi din figura nr.3:

solvabilitate
1,4 patrimonială
1,2
1 solvabilitate
imediată
0,8
0,6 solvabilitate
0,4 curentă
0,2
0
2006 2007
Ani
2008

Fig. 1.4. Evoluţia indicatorilor solvabilităţii

1.2.3. Ratele îndatorării

Ratele îndatorării arată măsura în care creditele sunt utilizate pentru finanţare. Ele dau
o imagine asupra capacităţii întreprinderii de a depăşi dificultăţile care ar putea apărea datorită
unei eventuale neîncrederi din partea furnizorilor de fonduri. Indicatorii îndatorării 4 sunt
calculaţi în următorul tabel:
Tabelul nr.4. Evoluţia indicatorilor îndatorării în perioada 2007-2009
VALOAREA MEDIE PE
INDICATORI MOD DE CALCUL 2007 2008 2009 INDUSTRIE

Rata îndatorării Datorii totale/Total activ 0,3285 0,3208 0,0966 0,66

Rata de acoperie (Profit brut+ Cheltuieli


a dobânzilor cu dobânzile)/ Cheltuieli 2,34 2,52 26 2,4
cu dobânzile
206,57+1.339,28
Rî 2007 = = 0,3285
10.364,08

2.680,31+1.027,04
4
Sursa: Calcul propriu pe baza bilanţului şi conturilor de profit sau pierdere a S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI
pe anii 2007-2009
Rî 2008 = = 0,3208
11.554,77

3.310,08+554,18
Rî 2009 = = 0,0966
39.980,34

Rata îndatorării pentru a fi considerată optimă trebuie să ia valori mai mici de 0,66.
Întreprinderea a înregistrat o rată a îndatorării cu o evoluţie descendentă în cei trei ani
analizaţi, sub media industrială, ca urmare a creşterii activelor imobilizate de la 8.555,63
RON în 2008 la 33.560,69 RON în 2009, creştere datorată de reevaluarea unor terenuri.
Nivelul acestui indicator arată că întreprinderea are puţine datorii pe termen lung, dar şi faptul
că ea face apel adesea la sprijinul băncilor.

2.483.255+18.413.352
Rd 2007 = = 2.34
1.841.352

3.039.593+1.994.571
Rd 2008 = = 2.52
1.994.571

51.477.232,67+2.059.023,63
Rd 2009 = = 26
2.017.023,63

Rata de acoperie a dobânzilor exprimă măsura în care veniturile pot scădea fără să
apară probleme financiare pentru firmă. Analiştii recomandă ca valoarea indicatorului să nu
scadă sub 2. Din analiza ratei de acoperire a dobânzilor se observă că întreprinderea are
capacitatea de a-şi acoperi cheltuielile cu dobânzile pe seama profitului brut ce se degajă din
derularea activităţii, firma înregistrând în 2009 un profit brut de 17 ori mai mare decât cel
înregistrat în 2008. Evoluţia acestor date este prezentată în figura următoare:

30
25 rata îndatorării
20
15
rata de
10
acoperire a
5 dobânzilor
0
2007 2008 2009
Ani
Fig.1.5. Evoluţia indicatorilor îndatorării
1.2.4. Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare reprezintă „un indicator global referitor la autonomia


financiară a firmei în ansamblul finanţării sale”. Ea exprimă gradul de finanţare a elementelor
de activ pe seama resurselor proprii şi se determină cu relaţia:
Raf= Capital propriu/ Capital permanent
Rata autonomiei financiare pe cei trei ani analizaţi este calculată5 în tabelul următor:

Tabelul nr.5. Rata autonomiei financiare


RATA AUTONOMIEI
ANI CAPITAL PROPRIU CAPITAL PERMANENT FINANCIARE
2007 675,10 809.029,73 0,8334
2008 782.561,98 885.265,85 0,8839
2009 3.200.025,99 3.255.443,83 0,9829

Pentru a fi considerată optimă, rata trebuie să ia valori mai mari de 0,5. Societatea
înregistrează în perioada analizată o evoluţie a ratei autonomiei financiare ascendentă datorită
creşterii capitalului propriu ca urmare a reevaluării unor terenuri, rezervele din reevaluare
ajungând în anul 2009 la 2.255.314,99 RON faţă de 278.435,28 RON în 2008. Din acestă
evoluţie rezultă că întreprinderea are posibilitatea de a-şi rambursa datoriile pe termen lung pe
seama capitalurilor proprii.

CAPITOLUL 2
STUDIUL CAZ LA S.C. HELSAFE S.R.L. PRIVIND ANALIZA EFICIENŢEI
UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

2.1. NOTIUNI ŞI DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTIŢIILE

5
Sursa: Contul de profit sau pierdere al S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009
Prin investiţii inţelegem asamblul resurselor (materiale, financiare, umane, de timp şi
informaţionale) destinate creşterii capacităţii de producţie a societăţii, a vieţii sociale sub toate
aspectele sale, pentru asigurarea obţinerii într-un anumit viitor a efectelor scontate.
Sub aspect contabil, investiţia nu poate fi altceva decât o imoblizare de fonduri, o
cheltuiala care reprezintă, în fapt ,bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale,
achiziţionate sau create în întreprindere, destinate a rămâne constant sub aceeasi forma.
Sub aspect economic, investiţiile cuprind toate consumurile de resurse care se fac în
prezent, în speranţa obţinerii, în viitor, a unor efecte economice (venituri, încasări) asalonate
în timp, şi care, în suma totala, sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse.
Sub aspect financiar, investiţiile trebuie privite ca nişte cheltuieli de resurse menite să
conducă la realizarea unor venituri, respectiv, economii, pe o perioada de timp de exploatare
raţională, când, prin amortizare, se asigură rambursarea tuturor acestor cheltuieli.
Investiţiile se pot clasifica după următoarele criterii:
1) După destinaţia cheltuielilor distingem:
- investiţii directe;
- investiţii colaterale;
- investiţii conexe.
2) După destinaţia obiectivelor de investiţii cunoaştem:
- investiţii productive;
- investiţii neproductive.
3) După stadiul de executare, se dinting:
- investiţii in curs de realizare;
- investiţii terminate;
- investiţii restante.
4) După structura lor tehnologică, distingem:
- lucrări de construcţii – montaj;
- achiziţii de utilaj care necesită montaj;
- achiziţii de utilaj care nu necesită montaj;
- lucrări de explorări geologice în care cuprind lucrările pentru prospecţiuni;
- cheltuieli efectuate pentru studii şi cercetări geologice.
- alte cheltuieli privind proiectarea, intruirea personalului pentru obiective noi
5) După natura investiţiilor, există:
- investiţii corporale;
- investiţii necorporale;
- investiţii financiare.

2.2 SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

Investiţiile joacă un rol primordial în dezvolatrea cantitativă şi calitativă a activităţilor din


sfera producţiei de bunuri şi a serviciilor, precum şi din sfera activităţilor social-culturale.
Desfăşurarea procesului investiţional şi susţinerea lui în toată perioada de execuţie şi de
exploatare a lucrărilor, presupune mai multe etape principale care, în succesiunea lor, asigura
materializarea eficeientă a întregii acţiuni de investire.
Asemenea etape importante sunt:
- strategia investiţională;
- conţinutul procesului investiţional.
În realizarea unei investiţii, un rol important îl are alegerea strategiei de urmat în
finalizarea acesteia. Pentru aceasta se realizeaza prognoze care sa definească modalitatea în
care domeniul unde se vor materializa investiţiile va evalua în perioada următoare.
Primul element ce se urmăreşte a fi fundamnetat este finanţarea investiţiei, cu precizarea
exactă a surselor de finanţare şi a cuantumului fiecarei surse în suma totală
Agentul economic are de ales dintr-o serie de surse pentru atragerea de fonduri:
- surse proprii prin autofinanţare;
- surse atrase de pe piaţa de capital;
- alocaţii de labugetul de stat;
- creditare ;
- surse atrase din exteriorul ţarii.
Ca o modalitate noua, modernă de finantare a dezvoltării de noi capacităţi de producţie
este „metoda leasing” care presupune un lanţ de trei agenţi economici între care se stabilesc
raporturi juridice specifice. Această metodă permite o finantare mai usoară a achiziţionării de
maşini şiutilaje necesare desfăşurării procesului de producţie.

2.3 EFICIENŢA ECONOMICĂ

Eficienţa economica este o noţiune cu caracter complex şi cu un rol important în evolutia


societăţii umane prin faptul că mobilul ei permanent a fost şi rămâne, în mod constant,
obţinerea unor rezultate favorabile în activitatea desfăşurată de către oameni, atât individual
cât şi în cadrul unor activităţi economice.
Realaţia de principiu privind determinarea eficientei economice este :

R
E=
C

sau

C
E=
R

În investiţii trebuie să se urmarească tendinţa către E = R/C→max, ceea ce inseamna că,


pentru orice unitate de efect (consum) trebuie să se depună cea mai mică cantitate de efort.
Din punct de vedere al efortului investiţional, distingem eforturi care se referă la:
- valoarea investiţiei;
- valoarea lucrărilor de construcţii-montaj;
- numărul şi valoarea utilajelor de acelaşi fel;
- numărul de personal din procesul investiţional.
Necesitatea utilizării unui număr adecvat de indicatori de eficienţă ce se obţin prin calcule
si prelucrări ale informţiilor incluse în documentaţie constituie premisa obiectivă şi necesară
deoarece un număr apreciabil de factori pot influenţa activitatea productivă a obiectivului
investit.
Cu privire la indicatorii de evaluare şi analaiză a aeficienţei economice a investiţiilor,
aceştia, deşi se includ în indicatorii de eficienţă economică în general, ei au totuşi denumiri
specifice şi se pot clasifica din următoarele puncte de vedere:
1) din punct de vedere al conţinutului lor general (indicatori generali);
2) din punct de vedere al posibilităţilor analizei eficienţei economice a investiţiilor
(indicatori de bază ainvestiţiei)
Indicatorii generali sunt cei care dau posibilitatea formarii unei păreri generale asupra
modalităţii de creare a eficienţei economice, ţinând seama de următorii indicatori :
a) Capacitatea de producţie reprezintă indicatorul care ne arată volumul maxim al
producţiei ce poate fi realizat într-o perioadă de timp anumită(oră, zi, lună, trimestru,
an) în condiţii de functionare normală autilajelor şi instalaţiilor productive şi de
folosire a resurselor materiale şi umane în mod raţional într-un coeficient de
schimburi determinat de natura procesului tehnologic.
Q = q•p
Q – capacitatea de producţie maximă
q – cantitatea de producţie fizică a unui anumit sortiment
p – pretul de productie al sortimentului
Capacitatea de producţie are importantă pentru invetitor deoarece este cea care dă o primă
orientare privind necesarul de fonduri ce trebuie imobilizate.
b) Costul producţiei reprezintă valoarea consumului de resurse materiale si umane
încorporate în producţia realizată la nivel maxim, pe o anumită perioadă de timp, în
obiectivul învestit.
Pentru determinarea ei, nu se utlizează o formulă deoarece ea este rezultatul însumării
tuturor cheltuielilor cu resursele materiale şi umane, inclusiv alte cheltuieli baneşti (impozite,
taxe).
c) Forţa de muncă este indicatorul care trebuie determinat chiar din faza de proiectare,
deoarece la baza calcului său stau utilajele de bază ce realizează sortimentele,
condiţiile de tehnologie sortimentală,numarul de oameni salariaţi care trebuie să
deservească fiecare loc de muncă din fazele tehnologice, nivelul de calificare
profesională.
Ţinându-se sema detoti parametyrii tehnologici se alcatuieste o listă de salariaţi pe
specialităţi se alcătuieste o listă de salariaţi pe specialităţi şi nivel de calificare, iar în funcţie
de volumul ce trebuie produs şi timpul de funcţionare se stabileşte coeficientul de schimburi
de lucru.
d) Productivitatea muncii este indicatorul care de termină capacitatea productivă a
fiecărui salariat, respectiv cantitatea sau valoarea unor produse realizate de fiecare
salariat într-o unitate de timp sau într-o perioadă de timp stabilită spre afi luată in
calcul.
Valoarea productiei
Q
W= =
Ns Nr. de salariaţi

q Cantitatea produsă
W= =
Timpul necesar pt. cantitatea produsă
F1

q Cantitatea produsului
W= =
Ns Numărul de salariaţi
Ns Numarul de salariaţi

W= =
q Cantitatea produsului

e) Profitul reprezintă acelindicator care redă venitul net ce trebuie realizat ca urmare a
desfăşurării unei activităţi de investitii.
El este reprezentat, în general, prin rata profitului, care arată capacitatea obiectivului de
investiţii de a aduce profit.
Profitul, ca element component al acumulării de capital, constituie un factor important
în sporirea capitalului fix, deoarece elpoate fi investit pentru dezvoltarea şi, respectiv,
modernizarea capacitaţilor de producţie.
f) Rata rentabilitătii este indicatorul care răspunde celmai frecvent la modalitatea de
luare a deciziilor de investiţii, deoarece dintre variantele nanalizate, se alege cea care
prezintă rata rentabilităţii optime.

P
r= • 1000
C

r – rata rentabilităţii
P – profitulobţinut
C – cheltuielie de producţie necesare

Exemplificam prin tabelul de mai jos cu date concrete, modul de calcul al indicatorilor
generali ale societaţii S.C. HELSAFE S.R.L.:

Tabelul nr.6. Indicatori generali


INDICATOR/AN 2007 2008 2009
Capacitatea de productie 638100 758520 768195

Productivitatea muncii 15563,19 12040,42 9848,42

Rata rentabilităţii 974,68 970,22 1084,32


1) Capacitatea de productie:

Q2007 = 14180 • 45 = 638100


Q2008 = 16856 • 45 = 758520
Q2009 = 17071 • 45 = 768195

2) Productivitatea muncii:

638090,79

W2007 = = 15563,19

41

758546,33

W2008 = = 12040,42
63

768176,95

W2009 = = 9848,42

78

3) Rata rentabilitţii:

528647
r2007 = • 1000 = 974,68
542377,17

625888,22
r2008 = • 1000 = 970,72
644764,38
708008,61
r2009 = • 1000 = 1084,32
652950,40

Indicatorii de bază a investiţiei sunt proprii activităţii de investiţii spre deosebire de cei
generali care pot fi comuni si oricăror altor activităţi economice.
a) Volumul de capital investit este indicatorul care reprezintă efortul economic total
pentru proiectarea şi realizarea unui obiectiv de investitii.

It = Id+Icol+Icon+Y+Iimob+Fm+T+Mc

It – volumul capitalului investit


Id- valoarea inestiţiilor directe
Icol- valoarea investiţiilor colaterale
Icon – valoarea investitiilor conexe în aval
Y – valoarea terenului achiziţionat sau închiriat
Iimob – valoarea compensărilor pierderilor provenite din imobilizări de resurse
Fm – valoarea cheltuielilor efectuate cupregatirea, calificarea şi specializarea fortei de muncă
T – taxe vamalepentru import utilaje, instalaţii
Mc – valoarea mijloacelor circulante

b) Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii proiectate reprezintă indicatorul care


stabileşte perioada în care are loc execuţia lucrarilor proiectate, respectiv perioada în
care, potrivit proiectului, întregul efort investitional este transformat în capital fix,
activ şi pasiv.
c) Durata de funcţionare a obiectivului proiectat este indicatorul cel mai important
pentru orice investitor având în vedere ca reprexzintă timpul de funcţionare al
obiectivului,după ce a fost pus în funcţiune, până la scoaterea sa definitivă din
exploatare.
d) Investiţia specifică (Si) este indicatorul care creează posibilitatea pentru investitor de
a stabili o corelţie între efortul investiţional depus şi efectul economic obtinut pentru
varianta „i” de proiect analizată.
It
Si =
Q

It- valoarea totală a investiţiilor


Q – valoarea totala a producţiei
e) Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor este un indicator calculat ca
raport între profitul total obtinut în urma execuţiei investiţiei şi valoarea totală a
capitalului investit în obiectiv.

Ph

E=
It

E – coeficientul de eficienţă economică


Ph – profitul anual al investitiei
It – efortul total investiţional al investiţiei

f) Randamentul economic al investitiei este un indicator cu un grad de mare


cuprindere, facând posibilă comparabilitatea între beneficiulobtinut după realizarea
obiectivului şi efortul investiţional depus.
Pt

R=
It

R – randamentul economic
Pt – profitultotal realizat pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului

2.4. ANALIZA EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

2.4.1. Prezentarea proiectului de investiţii la S.C. HELSAFE S.R.L.


Proiectul constă în realizarea unei linii de producţie de veste de lucru si salvare având
ca rezultat mărirea capacităţii de producţie instalată şi diversificarea producţiei. El se
încadrează în categoria investiţiilor de extindere.
Această oportunitate rezultă din concluziile desprinse de managerii S.C. HELSAFE
S.R.L., în urma analizei ofertei de vestă de lucru şi salvare existente pe acest segment de
piaţă, şi anume:

- calitatea proastă a vestei de lucru si salvare provenit din export;


- nu există în România nici un producător de veste de lucru si salvare .
Vesta de lucru şi salvare rezultat în urma acestui proiect este prezent pe piaţă doar într-
o măsură extrem de mică, fapt care oferă societăţii comerciale oportunitatea de a fi primii care
îl promovează.
Alte avantaje care facilitează abordarea proiectului de investiţie respectiv sunt
următoarele:
- cunoaşterea tehnologiei de fabricaţie;
- existenţa unor legături tradiţionale cu furnizorii de utilaje şi materii prime;
- experienţă în managementul producţiei echipamentelor de lucru şi protecţie.
Valoarea totală a proiectului de investiţie propus este de 121.586,40 EUR.
Implementarea acestuia necesită următoarele operaţiuni:

- achiziţia a două noi utilaje;


- achiziţia unui soft de proiectare şi prezentare a vestei de lucru şi salvare;
- închirierea unei hale de producţie situată în apropierea sediului operaţional al
întreprinderii din localitatea Tuluceşti.
Furnizorii utilajelor sunt furnizorii tradiţionali, întreprinderea reuşind să creeze un
parteneriat cu aceştia care contribuie la obţinerea unor condiţii de aprovizionare favorabile în
ceea ce priveşte calitatea, termenul de livrare şi preţurile.

Utilajele necesare şi furnizorii acestora sunt prezentaţi în tab. nr.7

Tabelul nr. 7 Lista achiziţiilor efectuate

Obiectul investiţiei Buc Cost achiziţie


(EUR)
Maşină de cusut 2 ace PANONIA 1 44.662,40
Maşină de cusut triploc 2 ace 1 32.360
Soft specializat 1 4.520
Cost total 81542,40

Cheltuielile implicate de realizarea proiectului sunt evidenţiate în tab.nr. 8.


Tabelul nr.8 Costurile totale ale proiectului(EUR)

1. Imobilizări corporale Valoare cheltuieli


1.1. Echipamente 77.022,40
1.2. Construcţia sau renovarea clădirilor -
Subtotal 1 77.022,40
2. Imobilizări necorporale
2.1 Soft de proiectare şi prezentare a vestei de 4.520
lucru şi salvare
Subtotal 2 4.520
3. Investiţii în activitatea de exploatare
3.1 Necesarul suplimentar de fond de rulment 32.000
Subtotal 4 32.000
4. Alte cheltuieli implicate
4.1 Cheltuieli cu calificarea personalului 200
4.2. Cheltuieli cu promovarea produselor 880
4.3 Utilităţi 240
4.4 Chirii hală 1.600
4.5 Salarii personal 3.760
4.4. Materiale consumabile şi alte achiziţii 480
4.5 Cheltuieli de transport 260
4.6 Alte cheltuieli 624
Subtotal 5 8.044
Costuri totale implicate de realizarea proiectului 121.586,40

Principala materie primă utilizată în vederea realizării vestei de lucru şi salvare este
relon edi 150p. În vederea procurării acestuia şi a celorlaltor accesorii necesare, întreprinderea
va apela în continuare la furnizorii tradiţionali.
Periodicitatea aprovizionării cu materii prime va fi aceeaşi ca cea din anii anteriori,
aceasta realizându-se lunar.
Principalii furnizori şi ponderile deţinute de aceştia în total aprovizionări sunt
prezentaţi în tab. nr. 9.

Tabelul nr. 9 Materii prime utilizate şi furnizori


Materii prime Furnizori Pondere (valoric)
în total aprovizionări
(%)
Relon edi 150 p S.C TEWTEX S.R.L 49%

Ata cusut S.C ESADALE S.R.L. 2%


Chinga 40 S.C. ESADALE S.R.L. 3%
Banda reflectorizanta 25 S.C. ESADALE S.R.L. 18%
Fluiere S.C. LAMAZAS.R.L. 17%
Placa pee S.C. OPIMIA S.R.L. 11%

2.4.2. Estimarea costurilor totale de exploatare:

1) Estimarea costurilor cu materia primă:

Estimarea costurilor cu materia primă s-a realizat pe baza necesarului de materii prime
şi materiale aferent unei veste de lucru şi salvare şi a costului estimat.

Tabelul nr.10 Calculul costului cu materia primă pe unitate de produs

Material U.M. Preţ/um(EUR) Consum/vestă Cost/mobilă(E


UR)
Relon edi 150 p ml 4,08 22,40 114,24
Ata cusut buc 0,12 40 6
Chinga 40 ml 0,368 14,40 6,624
Banda reflectorizanta 25 ml 0,832 3,20 3,328
Fluiere buc 4,144 1 12,432
Placa pee mp 10,368 1,36 17,624
Total 160,248

2) Estimarea costurilor salariale:


Estimarea costurilor cu salariile s-a realizat pe baza necesarului de personal estimat
pentru proiect şi a salariilor aferente acestora.

Tabelul nr.11 Cheltuieli salariale(EUR)

Categoria de salariat Salarii lunare(EUR)


Croitor 266
Proiectanţi 160
Şoferi 128
Muncitori necalificaţi 976
Contabil 80
Lucrători comerciali 696
Total salarii lunare 2.306
Total salarii anuale 27.672

3) Alte cheltuieli:

Tabelul nr.12 Alte cheltuieli (EUR)

Elemente de cheltuieli Cheltuieli lunare Cheltuieli anuale


Cheltuieli cu utilităţile 800 9.600
Chirii 400 4.800
Cheltuieli de transport 2.000 24.000
Cheltuieli cu promovarea 80 960
produselor
Alte cheltuieli de 1.840 22.080
exploatare

2.4.3. Finanţarea proiectului de investiţie

Având în vedere faptul că sursele proprii nu sunt suficiente în vederea finanţării


proiectului de investiţie prezentat este necesară apelarea la un împrumut. Din costul total al
proiectului care se ridică la 121.586,40 EUR, întreprinderea poate asigura finanţarea unui
procent de 72,38%. Diferenţa(27,62%) ar trebui acoperită din surse externe.
În acest sens, întreprinderea îşi propune obţinerea unui credit bancar în valută, pe o
perioadă de 4 ani. Rambursarea creditului şi achitarea dobânzilor se realizează prin
intermediul unor plăţi anuale egale(anuităţi). Rata dobânzii este de 6%.

Valoarea anuităţii se calculează cu ajutorul factorului de recuperare a capitalului:


(1 + rd )n rd
A=Î
( 1 + rd )
n
−1

Unde:
A= anuitatea;
Î = împrumutul bancar;
rd = rata anuală a dobânzii;
n = durata creditului (în ani).
Valoarea împrumutului bancar(Î) deţine un procent de 27,62% din costul total al
proiectului:
Î = 0,21296*121.586,40 = 32.366,40 EUR

(1 + 0, 08)4 0, 08
A = 32.366.40 euro
( 1 + 0, 08)
4
−1

A= 9.772.09 EUR
Defalcarea anuităţilor pe dobânzi şi rate de rambursare este prezentată în tab.nr. 12.

Tabelul nr.12 Eşalonarea plăţilor anuale în contul creditului(EUR)


Perioada Anuitate Dobânda Rata Credit nerambursat la sfârşitul anului
(ani)
1 9.772.09 258.931,20 7.182,77 25.183,623
2 9.772.09 2.014,69 7.757,39 17.426,224
3 9.772.09 1.394,09 8.377,99 9.048,232
4 9.772.09 723,86 9.048,23 0

2.4.4. Estimarea cash-flow-urilor


Implementarea proiectului de investiţie prezentat necesită achiziţii de echipamente,
obţinerea softului necesar exploatării acestora, efectuarea unor cheltuieli cu calificarea
personalului, promovarea produselor, închirierea şi amenajarea halei destinate desfăşurării
procesului de producţie. De asemenea, se solicită capital în vederea acoperirii necesarului
suplimentar de fond de rulment implicat de noua activitate.
Elementele componente ale cash-flow-ului iniţial al proiectului de investiţie sunt
prezentate în tab. nr. 15. După cum de observă, valoarea totală a acestuia se ridică la
121.586,40 EUR.

Tabelul nr. 13 Calculul cash-flow-ului iniţial(EUR)


Elemente ale cash-flow-ului iniţial
Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor 77.022,40
corporale
Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor 4.520
necorporale
Variaţia NFR 32.000
Alte cheltuieli implicate 8.044
Total 121.586,40

Calculul acestor cash-flow-uri s-a realizat pornind de la profitul net din exploatare
previzionat, prin utilizarea următoarei formule:

CFprevt = PNprevt+At+Dt ± ∆ NFRt

PNprevt= profitul net previzionat pentru anul t;


At = amortizarea estimată pentru anul t;
Dt= dobânzi estimate pentru anul t;
∆NFRt= variaţia estimată a fondului de rulment pentru anul t.
Estimarea profitului net aferent noii investiţii s-a realizat pornindu-se de la
previziunile efectuate în privinţa veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, ţinându-se cont, de
asemenea, şi de cheltuielile financiare cu dobânzile implicate de finanţarea parţială a
proiectului prin credit bancar.
Calculul profitului net este prezentat în tab. nr. 14.

Tabelul nr. 14 Calculul profitului net (EUR)

Elemente 2009 2010 2011 2012 2013


Venituri din 230.400 230.400 230.400 230.400 230.400
exploatare
Cheltuieli 199.267,04 199.267,04 199.267,04 197.760,64 197.760,64
din
exploatare
Profit din 31.132,96 31.132,96 31.132,96 32.639,36 32.639,36
exploatare
Dobânzi 2.589,60 2.014,40 1.394,40 724 -
Profit brut 28.543,36 29.118,56 29.738,56 31.915,36 32.639,36
Impozit pe 4.566,94 4.658,96 4.758,16 5.106,45 5.222,29
profit(16%)
Profit net 23.976,41 24.459,59 24.980,39 26.808,90 27.417,06

Calculul cash-flow-urilor pornind de la profitul net estimat a fi degajat de proiectul


investiţional este reflectat în tab. nr. 15.

Tab. nr. 15 Calculul cash-flow-urilor pe baza profiturilor nete previzionate(EUR)

Elemente 2009 2010 2011 2012 2013


Profit net 16.719,20 17.201,6 17.722,4 19.551,2 20.159,20
previzionat 0 0 0
(PNprevt)
Amortizare(At) 16.911,20 16.911,2 16.911,2 15.404,8 15.404,80
0 0 0
Dobânzi(Dt) 2.589,60 2.014,40 1.394,40 724 -
ΔNFRt - - - - -
Cash-flow 43.477,22 43,385,1 43.285,9 42.937,7 42.821,86
previzionat 8 9 0
(5=1+2+3-4)

Cash-flow-ul final (valoarea reziduală)

Avându-se în vedere faptul că utilajele achiziţionate se amortizează în intervalul de 5


ani, valoarea reziduală a proiectului de investiţie poate fi limitată la valoarea NFR-ului care
poate fi dezinvestit, de 32.000 EUR.

2.4.5. Evaluarea proiectului de investiţie pe baza criteriilor VAN, IP, TRA, RIR

Evaluarea proiectului de investiţie considerat s-a realizat pe baza următoarelor criterii:


- Valoarea Actualizată Netă(VAN);
- Indicele de Profitabilitate(IP);
- Rata Internă de Rentabilitate(RIR);
- Termenul de Recuperare Actualizat(TRA).

1.Valoarea Actualizată Netă(VAN) exprimă surplusul de câştig generat de proiectul


în care s-a investit, surplus care rezultă după recuperarea capitalului avansat şi remunerarea
acestuia prin intermediul ratei de rentabilitate solicitate. Formula de calcul a VAN este
următoarea:
n
CF t V rez
VAN = −I + ∑ (1 + r )
t =1
t
+
(1 + r ) n

I = costul investiţiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vre= valoarea reziduală;
r= rata de actualizare
În cazul exemplului prezentat, expresia VAN devine următoarea:

VAN = - 121.586,40 EUR +168.772,92 EUR = 47.186,52 EUR

2. Indicele de Profitabilitate (IP) exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de


lichidităţi obţinută pe unitate monetară de capital investit.
Formula de calcul al IP este, deci, următoarea:
n
CFt V rez
∑ (1 + r )
t =1
t
+
(1 + r ) n
IP =
I

Înlocuind datele în formula indicelui de profitabilitate, se obţine:

168.772,92
IP = = 1,110
121.586,40

3. Rata internă de rentabilitate(RIR)

Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care determină egalitatea


între valoarea actualizată a cash-flow-rilor estimate aferente duratei de exploatare a investiţiei
şi valoarea costurilor implicate de proiectul respectiv.
Deci, formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea:
n
CFt V rez
I= ∑ (1 + RIR )
t =1
t
+
(1 + RIR ) n

RIR = rata de internă de rentabilitate degajată de proiect.


În cazul proiectului de investiţie analizat RIR-ul este soluţia următoarei ecuaţii:

36.220 36.127,20 36.028 35.680


121.586,40 = + + + +
(1+RIR)2 3 4
(1+RIR) (1+RIR) (1+RIR)

35.564+32.000
+ = 18,4%
5
(1+RIR)
4. Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)
Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni)
necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi actualizate
degajate de aceasta.
Comparând valoarea investiţiei cu cea a cash-flow-urilor anuale actualizate, se observă
că întreprinderea îşi recuperează capitalul avansat în circa 4 ani şi 9 luni.
CAPITOLUL 3
CONCLUZII

Programele de investiţii trebuie sa aibă la bază, ideea că investiţiile sunt mijloace prin
care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termenlung, evoluţia eficienţei şi poziţia în
mediul din care face parte.
Analiza şi evaluarea proiectelor de investiţii se realizează conform unei metodologii
bine stabilite. Oprimă şi indispensabilă etapă în evaluarea proiectelor de investiţii poate fi
considerată selectarea variantelor de proiect elaborate. O a doua etapă, mult mai complexă, o
constituie anlaiza şi evaluarea propriu-zisă, care supune proiecteleunei analize
multmaiprofunde, aceasta constituind de fapt fundamentarea luării deciziei de investiţii. O
condiţie fără de care nu se poate vorbi de luarea deciziei de investiţie o constituie însă
existenţa unui număr cât mai mare de variante de proiect, oentru ca, din compararea lor
obiectivă, sa se poată trage concluziile cele mai convingătoare privind evoluţia obiectivului şi
rezultatele obţinute în perioada exploatării sale.
Valoarea pozitivă semnificativă a VAN de 47.186,51 EUR şi cea supraunitară a
indicelui de profitabilitate de 1,110 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat se
dovedeşte a fi rentabil.
Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate de 18,4 % este superioară limitei
minime acceptată de investitori(10,51 %).
Termenul de recuperare actualizat al investiţiei evidenţiază faptul că recuperarea
valorii acesteia pe baza cash-flow-urilor actualizate se realizează într-un interval de 4 ani şi 9
luni.
Concluzia care se desprinde este aceea că, potrivit calculelor efectuate, proiectul de
investiţie este rentabil, fiind justificată implementarea lui.
BIBLIOGRAFIA

 Atanasiu Pop, “Contabilitate financiară”, IAS”, Edit. Intelcredo, Buc.


2007
 Aurel Işfănescu,“Ghid practic de analiă economico - financiară”, Edit. Tribuna
Economică, Buc. 2008
 Elena Doval, "Managementul investiţiilor", FRM, Buc. 2006
 Maricica Stoica,“Investitii”, Edit. Economică, Buc. 2007
 Maricica Stoica, "Proiectarea obiectivelor de investiţii", Edit. Economică, Buc. 2008