Sunteți pe pagina 1din 46

1. Prezentarea generala SC Titan SA Titan S.A.

este o companie cu traditie pe piata de morarit si panificatie fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din tara. Producia Societii const n urmtoarele activiti de baz: morrit n vederea obinerii finurilor de gru i porumb, panificaie, producie de paste, producie de pesmet i producie de aluaturi. Activitatea de productie a societatii este structurata astfel: morarit in vederea obtinerii fainurilor de grau si porumb panificatie productie pesmet productie de aluaturi congelate

Titan SA are in portofoliul sau o gama larga de produse profesionale destinate producatorilor din industria de panificatie, precum si diverse categorii de produse de larg consum retail, comercializate in prezent sub marca Titan.

Produse promovate sub brandul TITAN

Pe segmentul de produse profesionale (fainuri de panificatie, fainuri speciale, malai) Titan comercializeaza o gama variata de fainuri. Fainurile profesionale sunt comercializate in ambalaj de hartie personalizat, la 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite si in varianta vrac (cisterna), la cererea clientului. In prezent Titan SA detine, conform estimarilor companiei, o cota de piata de peste 50% in Bucuresti si 15% la nivel national pentru aceasta categorie de produse. Printre principalii clienti ai companiei se numara producatori importanti pe piata romaneasca precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brau Union, United Romanian Breweries Bereprod, Cream Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker. Fainurile speciale reprezinta o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esential in procesul de fabricare al specialitatilor de panificatie: croissant, napolitane, foi de placinta, baghete, cozonaci, pateuri, chifle. In vederea respectarii specificatiilor tehnice si parametrilor de calitate necesari pentru obtinerea acestor fainuri, specialistii Titan acorda o atentie deosebita fiecarei etape a procesului tehnologic, din momentul receptionarii materiei prime si pana la obtinerea produsului final: selectarea graului de cea mai buna calitate se face cu strictete, procesul de macinare este supravegheat in permanenta si se realizeaza teste ale produsului in diferite stadii ale procesului de productie. 1

Din punct de vedere al pozitionarii pe piata, produsul faina se caracterizeaza prin: ocuparea pozitiei de lider in Bucuresti cu o cota de piata de 35% ocuparea locului trei pe piata cu o cota de 12% la nivel national produse de calitate distributie la nivelul intregii tari

pozitionarea in functie de pret este foarte apropiata de cea a competitorilor Dobrogea, Baneasa, Pambac. Obiectivele Titan in ceea ce priveste produsele profesionale sunt: mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei cresterea cotei de piata indeplinirea volumului de vanzari previzionat asigurarea profitabilitatii penetrarea de noi canale asigurarea calitatii produselor asigurarea expansiunii geografice optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire in piata dezvoltarea bazei de clienti

Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt comercializate sub brand-ul TITAN. Productia pentru aceasta categorie de produse a fost externalizata incepand cu august 2008, realizandu-se in colaborare cu producatorul Baneasa.

Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse si comercializate in pachete de 150g, sunt cele mai cunoscute de pe piata romaneasca din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan ramane pentru aceasta gama de produse ca brand de fabrica. Cerealele pentru micul dejun in pachete de 250g sunt si ele incluse in categoria produselor Titan. Pe laga produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolata si Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a imbogatit cu doua noi produse: Musli si Cerelale pentru dieta.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g si 900g comercializate pana in august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificari in structura ambalajului, designului iar marca sub care se regasesc acum este Titan. Introducerea pe piata in cursul anului 2008 a unui produs nou de brutarie fresh , sub denumirea de Paine PAVE 500g , obtinuta cu ajutorul unor echipamente noi achizitionate in cursul anului 2008 , care confera mai multa prospetime si un gust aparte . Fiind un produs nou, acesta a inregistrat o crestere rapida a vanzarilor si a crescut cota de piata pentru gama produselor de brutarie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investitii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de paine pe cuptoare pe vatra . Aceasta investitie este de aproximativ 1.200.000 EUR si se va finaliza in anul 2010 , cu o capacitate de 20 tone/24 ore.
Obiectivele producatorului Titan pentru produsele proaspete se prezinta astfel: mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei cresterea cotei de piata indeplinirea indicatorilor de vanzari asigurarea profitabilitatii asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate optimizarea ariei de desfacere

Titan comercializeaza pe piata si anumite sub-produse (ex: tarate, malai furajer, faina de porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de macinare al cerealelor, sevesc ca materie de baza in diferite industrii: in zootehnie, in fabricarea nutreturilor combinate, in industria de alcool.

Distributia produselor

In cazul produselor de panificatie sunt utilizate, preponderent, canale de distributie directe. Distributia directa presupune transportul marfurilor de la punctul de productie la punctul de desfacere, pe o lungime a canalului de distributie cat mai scurta. Astfel, in cazul produselor de panificatie proaspete: - 65 % din produse sunt distribuite direct, prin propria retea de magazine; - 35% din produsele proaspete sunt distribuite cu intermediari (magazine). 3

Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existentei micilor brutarii si patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de productie.

2. Analiza diagnosticului
Diagnosticul juridic SC Titan SA are ca obiect de activitate morarit si panificatie, fiind una dintre cele mai vechi fabrici din tara. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind astazi clientilor sai preparate sanatoase si gustoase precum: paine proaspata, paste fainoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate. Societatea TITAN SA are sediul in Jud. Ilfov, Oras Pantelimon, Soseaua Cernica, Nr.11. Are un punct de lucru situat in Tg. Mures, Str. Baneasa nr.31. Societatea s-a nfiinat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MURES SA. In 1999, Loulis Group a intrat pe piata din Romania prin preluarea celor doua unitati de profil din Bucuresti si Targu Mures, care prin fuziune au format compania Loulis SA. In iunie 2007 Loulis SA si-a schimbat denumirea in Titan SA ca urmare a vanzarii pachetului de actiunii grupului LLI Euromills. LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest AG) a inceput inca din 1995 sa se extinda pe segmentul food&beverage in Europa Centrala si de Est, in prezent activand in 7 tari. Grupul si-a concentrat activitatea pe segementul produselor de morarit si a automatelor de cafea si snacks-uri. Actiunile firmei Titan au fost cotate la Rasdaq inca din anul 1996. In anul 1999 Camera de Comert si Industrie a Romaniei a acordat companiei Titan locul IV in cadrul Topului National al Firmelor si locul I ca firma romaneasca. Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor. Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT
Puncte tari: - avand ca actionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest AG), S.C. Titan SA. a puput sa-si imbunatateasca politica de marketing, urmand un proces de rebranding - profesionalism si capacitate de dezvoltare - fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe: - in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern LLI Euromills , Titan S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern Oportunitati: - fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar - identificarea publicului tinta si informarea acestuia prin intermediul campaniilor publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piata. Amenintari: - pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor Diagnosticul comercial Compania si-a extins activitatea de distributie in directia comertului cu amanuntul, tocmai in ideea dezvoltarii retelei de retail cu scopul comercializarii produselor Titan. Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferita a magazinelor de paine si produse de panificatie. In urma unui studiu de piata realizat in Bucuresti, s-a inceput o campanie de rebranding, prin care s-a urmarit transformarea magazinelor sub o noua identitate, Family. Noua imagine a lantului de magazine a fost legata de activitatea specifica a grupului, cea de morarit si panificatie, prin sloganul Paine si mai mult. Acestea se doreau a fi magazine de
5

proximitate, care ofera a paleta variata de produse de panificatie si produse lactate, cu alte cuvinte locul ideal pentru cumparaturile zilnice ale familiei. Magazinele Family sunt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La nivel de concept de retail, Family reprezinta singurul lant de magazine cu o gama specifica de produse de moratrit si panificatie, fara concurenti directi. Compania intentioneaza sa extinda linia de produse cu aluaturi de patiserie congelata si sa introduca cuptoare in magazine. Analiza concurentei Potrivit datelor furnizate de MEMRB1, piata bunurilor de larg consum a cunoscut, in termeni de volum al vanzarilor, o crestere de 23,3% in anul 2009 comparativ cu anul 2008. Trendul crescator a fost datorat in principal produselor alimentare cu o crestere de 24,3%, in timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%. Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills detine, din punct de vedere al valorii vanzarilor, o cota de piata de 42,565% pe segmentul de produse paine feliata, fiind in acest moment lider de piata. Conform studiului realizat de Interbiz Group2 privitor la piata produselor de panificatie, competitorii din acest domeniu pot fi esalonati in functie de cifra de afaceri si de numarul de angajati. In functie de cifra de afaceri, competitorii se impart astfel: primele 10 de firme detin 24,2% din piata interna; primele 20 de firme detin 35,6% din piata interna; primele 40 de firme detin 49,7% din piata interna; primele 80 de firme detin 61,2% din piata interna. Baza luata in calcul are 2.646 de firme producatoare de morarit si panificatie. In functie de numarul de angajati, firmele din domeniul panificatiei se impart, potrivit aceluiasi studiu realizat de Interbiz Group, astfel: 19 firme (0,7%) au 500 angajati si peste, concentreaza 23,8 % din personalul angajat in industriile de morarit si panificatie; 12 firme (0,5%) au intre 250 si 499 angajati, concentreaza 7,5% din personalul angajat; 66 firme (2,5%) au intre 100 si 249 angajati, concentreaza 16,6% din personalul angajat; 124 firme (4,7%) au intre 50 si 99 angajati,concentreaza 12,9% din personalul angajat; 993 firme (37,5%) au intre 10 si 49 angajati, concentreaza 31,1% din personalul angajat;
1 2

MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la inceputulanilor 70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI. Interbiz Group este prima firma romneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din Romnia din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajati, concentreaza 8,1% din personalul angajat. Studiul reliefeaza de asemenea faptul ca cele mai puternice firme la nivel national, cu activitate preponderenta fabricarea produselor de panificatie, sunt: Vel Pitar (in crestere, datorita achizitiilor, logisticii si managementului), Titan SA. (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si managementului) si Pambac (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si diversificarii productiei). Fig.1 Top 5 grupuri de morarit si panificatie Nr. crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Mil. euro 2007


40,2 40,2 40,5 31,8 18,6 171,3

Companie
Dobrogea Vel Pitar Boromir Titan Pambac Total

2005
49,1 30,7 30,4 35,1 17,3 162,6

2006
49,6 36,2 41,0 37,9 20,1 184,8

2008
54,5 57,8 59,5 40,3 22,5 234,6

2009
75,0 73,4 74,0 50,0 35,0 307,4

Sursa: Ministerul Finantelor Publice Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Titan s.a. sunt Dobrogea, Boromir, Pambac, Baneasa, Grup Prod Pan, Vital si Hayel. Conform datelor detinute de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiaza de o mare flexibilitate in ceea ce priveste cerintele pietei, a dat dovada de instabilitate in ceea ce priveste calitatea produselor, practica preturi similare la nivelul intregii tari. Boromir, localizat in Sibiu, este cel mai important competitor, avand o buna acoperire nationala, produsele acestuia fiind de o calitate constant buna. Pambac, unul dintre cei mai mari producatori din zona Moldovei, practica o politica de preturi imprevizibila, remarcanduse prin instabilitate in ceea ce priveste calitatea produselor. In ceea ce priveste competitorul Baneasa, acesta a decis sa sisteze colaborarea pe care a avut-o cu distribuitorul Overseas ca urmare a slabelor rezultate. Vital si Hayel a facut dovada unei mari flexibilitati in ceea ce priveste cerintele pietei, linia urmata in raport de calitatea produselor oferite nefiind una constanta. Pentru produsul paine, principalul competitior al societatii Titan S.A il constituie producatorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cota de piata de 42,440% in ceea ce priveste valoarea vanzarilor pe segmentul de produse paine feliata. Prin cota de piata detinuta, restul producatorilor nu constituie pentru moment o amenintare pentru Titan S.A. Pe segmentul produsului paine proaspata grupul este lider de piata la nivelul orasului Bucuresti, cu o cota de piata de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul detine pe

piata o cota de 66%. Grupul detine in prezent, pentru vanzare acestor produse, un numar de 30 de magazine, zilnic peste 30.000 clienti trecand pragul acestor puncte de desfacere. Segmentul produselor proaspete (paine, pateuri, specialitati de panificatie) se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici: - principalii competitori practica preturi de vanzare scazute, facand astfel ca preturile medii sa cunoasca un trend descendent - practicarea de reduceri importante in principal ca urmare a cantitatilor mari de grau existente pe piata, punandu-se astfel presiune pe produsele cu preturi ridicate - cresterea competitiei din punct de vedere geografic prin achizitii in diferite zone ale Bucurestiului Fig.2 Marimea pietei produselor proaspete la nivelul orasului Bucuresti An 2007 Marimea pietei (tone) 88.076 Titan 22% Vel Pitar 20% Brutarii turcesti 14% Lujerului 13% Alti competitori 31% Total 100% Sursa: Estimarile companiei Titan SA. 2008 87.500 20% 18% 15% 13% 34% 100% 2009 84.000 22% 17% 14% 13% 34% 100%

Din punct de vedere al competitiei pe piata produselor proaspete, producatorul Vel Pitar este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerintele pietei, cu cea mai mare expansiune geografica si care practica o politica de preturi pe baza de discount. O importanta deosebita pe piata produselor proaspete o are si producatorul Lujerul, localizat in Sibiu, dar care beneficiaza de o buna acoperire la nivelul intregii tari. Lujerul a dat dovada de constanta in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, practicand o politica de preturi predictibila, de cele mai multe ori la cel mai scazut nivel de pe piata. In ceea ce priveste brutariile turcesti, acestea sunt active in principal in zona capitalei, comercializand produse de o calitate multumitoare la preturi foarte scazute. Fig.3 Cotele de piata detinute de principalii producatori pentru produsul faina
Total Romania Volum vanzari Valoare vanzari iunie- Pret mediu/kg (RON) iulie 2009(RON)

iunie-iulie 2009 (kg)

Total piata

3.219.504

6.303.488
8

1,96

Total producatori Total Titan Total Dobrogea Total Baneasa Total Pambac Total Boromir Total Hajdu Sagi Total Unicom Pack Total alti producatori Total Private Label Total Agrograin Total Monte Banto (Prodpan) Total Vel Pitar Total Pan Group Total Naturavit Trade Total Prodpan Zalau Total Panimon Total Interagro Sursa: MEMRB

100,0% 10,5% 25,8% 22,0% 8,6% 7,8% 5,6% 3,6% 3,3% 1,7% 1,6% 1,5% 1,0% 0,9% 0,6% 0,6% 0,4% 0,1%

100,0% 10,4% 27,4% 23,3% 9,2% 7,9% 4,7% 3,9% 2,9% 1,3% 1,9% 1,5% 0,9% 0,8% 0,5% 0,6% 0,3% 0,1%

1,96 1,94 2,08 2,07 2,09 1,98 1,65 2,12 1,70 1,55 2,30 1,96 1,86 1,88 1,49 1,76 1,66 1,57

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca majoritatea producatorilor detin o cota de piata din punct de vedere al valorii vanzarilor superioara celei detinute prin prisma volumului vanzarilor, fapt datorat in principal practicarii unor preturi de vanzare peste media preturilor din piata. In ceea ce priveste producatorii Dobrogea si Baneasa, clasarea acestora pe primele doua pozitii din punct de vedere al cotelor de piata detinute se datoreaza in principal comercializarii produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de preturi practicata neavand nici o influenta. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul ca cei doi producatori distribuie o gama variata de produse alimentare, ceea ce le confera o baza solida in ceea ce priveste asigurarea unei distributii eficiente si diversificate. Pe segmentul pastelor, liderul pietei este S.C. Morarit Panificatie Baneasa S.A. cu o cota de piata in volum de 28%. Baneasa, impreuna cu Pambac, care se situeaza pe locul secund, detin impreuna aproape 50% din cota de piata in volum pentru pastele fainoase ambalate. In prezent, din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitori, respectiv al pretului mediu, piata pastelor fainoase din Romania se prezinta astfel:
9

Fig.4 Piata pastelor fainoase din Romania din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitori

Romania Titan Baneasa Pambac Pangram European Food Arnos Pan Group Propast Titan - Paste Lungi Baneasa- Paste Lungi Pambac - Paste Lungi Pangram Paste Lungi European Food Paste Lungi Pan Group-Paste Lungi Propast- Paste Lungi Titan - Paste Scurte Baneasa Paste Scurte Pambac - Paste Scurte Pangram Paste Scurte European Food Paste Scurte Arnos- Paste Scurte Pan Group - Paste Scurte Propast- Paste Scurte Titan - PasteCuiburi Baneasa Paste Cuiburi Propast -Paste Cuiburi

Octombrie-noiembrie 2008 4,3% 24,4% 18,1% 11,4% 6,7% 7,7% 2,6% 3,1% 5,0% 24,8% 35,5% 6,5% 10,6% 8,8% 5,4% 4,1% 25,5% 18,2% 11,8% 7,9% 10,7% 0,4% 2,9% 7,4% 40,8% 1,5%

Decembrie-ianuarie 2009 4,7% 24,5% 17,2% 11,8% 6,2% 7,8% 2,6% 2,8% 5,5% 24,6% 35,5% 6,0% 9,3% 9,3% 5,2% 4,3% 25,7% 16,2% 12,3% 7,8% 11,0% 0,2% 2,6% 9,0% 42,1% 1,6% 10

Februarie-martie 2009 3,9% 24,9% 17,7% 11,8% 5,8% 7,1% 2,4% 2,8% 4,2% 25,5% 35,4% 6,5% 9,6% 8,2% 5,2% 3,5% 26,6% 17,2% 12,7% 6,8% 9,6% 0,3% 2,4% 8,0% 40,0% 1,7%

Paste Traditionale Pangram - Paste Traditionale Arnos-Paste Traditionale

11,6% 33,3% 21,4%

12,0% 35,4% 20,7%

11,9% 33,9% 21,6%

Sursa: MEMRB Analiza SWOT pentru competitorii existenti pe piata produselor de morarit si panificatie Puncte tari: majoritatea cerealelor provin din productia interna marii producatori ofera consumatorilor noi produse concurenta acerba in domeniu Puncte slabe: activitati de marketing inexistente diversitate scazuta pe anumite segmente de produse pozitionarea insuficienta a marcilor politici promotionale insuficiente Oportunitati: costuri salariale scazute forta de munca inalt calificata tehnologii avansate schimbari in comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale Amenintari: doar aproximativ 40% din terenul arabil este considerat a fi un sol de calitate buna si foarte buna dificultati in ceea ce priveste armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul agriculturii dorinta de extindere a unor competitori (ex: Loulis, Vel Pitar, Boromir, Dobrogea) consumul scazut de produse de morarit si panificatie la nivelul Uniunii Europene Analiza clientilor SC Titan SA.
11

In ceea ce priveste clientii, reprezentantii Titan S.A. au perfectat contracte de colaborare cu numerosi clienti care acopera o gama variata de domenii de activitate, fapt de natura sa denote sfera larga de acoperire in randul clientilor. Data find baza stufoasa de clienti cu care colaboreaza Titan SA., in cele ce urmeaza vom enumera doar cativa dintre acestia: MEGA IMAGE CARREFOUR CORA PROFI BRAU UNION DON PAN CEREAL SRL UTILTEX INTERNATIONAL SRL SUPERROM 2001 SRL COM NICO-IMPEX SRL CRISTAL PRODUCTION SRL DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL MAGIROM IMPEX SRL OMI MARKETING SRL QUANT MUZICA SRL GEO CEREAL COM SRL NESTLE MAMA SI FIUL SRL COMPLEXUL SPORTIV NATIONAL LIA MANOLIU BUCURESTI BUCUR SA BEST FOODS PRODUCTIONS SRL STAR FOODS UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL DOROBANTI HOUSE SRL IFANTIS ROMANIA SRL PANIPAT SRL LA FOURMI SRL TIP TOP FOOD INDUSTRY SRL INTERAGRO SA BILLA ROMANIA SRL
12

MEDIA ON SA SELGROS CASH & CARRY SRL PHILIP MORIS ROMANIA SRL Distribuitori si comercianti cu ridicata si cu amanuntul Analiza furnizorilor SC Titan SA In ceea ce priveste furnizorii, Titan SA are de asemenea perfectate numeroase contracte, de natura sa denote atat independenta producatorului fata de furnizori, cat si capacitatea acestuia de a studia piata si de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din produsele si serviciile solicitate ca urmare a dorintei de desfasurare in bune conditii a activitatilor zilnice. Dintre furnizorii Titan SA amintim: MEGA IMAGE SA AUTOBILAL SRL MOBIFON SA INTERAMERICAN SA DHL INTERNATIONAL ROMANIAN SRL ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A JUDETULUI ILFOV TNT ROMANIA SRL METRO CASH&CARRY DISTRIGAZ SUD SA BILLA ROMANIA SRL ROMSERVICE TELECOMUNICATII RENTROP&STRATON AVIA MOTORS PAGINI AURII PRAKTIKER ROMANIA SRL TOP SERVICES BUSINESS DEVELOPMENT TEAM MOBEXPERT PIPERA M.J. MAILLIS ROMANIA SA SIEMENS
13

Atenta selectie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanta inalte,satisfactia clientilor fiind unul din obiectivele majore vizate in permanenta de conducerea Titan SA.

Diagnosticul resurselor umane Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri si anume:

1. Presedinte KEMPKES CHRISTOPH THEODOR HEINRICH 2. Vicepresedinte: FOTOPOULOS NIKOLAOS 3. Membru - WASSERSCHEID GEORG

Directoratul Societatii este format din 5 membri si anume:


1. KROMMYDAS STEFANOS 2. POUTSIAKAS MICHAIL 3. CAPNUGIS ALEXANDROS 4. POP MARIUS-BOGDAN 5. ION VALERICA

La 30 Iunie 2009, societatea Titan S.A. avea angajate aproximativ 828 persoane. Evolutia personalului fata de perioadele precedente este dupa cum urmeaza: Fig.5 Evolutia personalului
Anul Numar de personal 2006 779 2007 803 2008 811 30.06.2009 828

Sursa: Situatiile firmei Titan SA Fig.6 Fluctuatia personalului:


Fluctuatia personalului Intrari Iesiri 2006 Muncitori 500 125 TESA 128 22 2007 Muncitori 328 205 TESA 43 15 2008 Muncitori 154 128 TESA 20 22 30.06.2009 Muncitori 127 120 TESA 15 24

14

Sursa: Situatiile firmei Titan SA Structura personalului din punct de vedere al participarii directe sau indirecte la activitatile operationale:

Fig.7 Structura personalului


Personal Total personal Total personal TESA Conducere Sefi compartimente functionale Rest personal TESA Total personal productiv Sef compartiment productie Maistri Muncitori permanenti Personal Total personal TESA Muncitori direct productivi indirect productivi Numar 2006 779 145 12 18 115 634 16 10 628 628 Numar 2006 779 145 634 625 9 2007 803 123 11 18 100 680 17 12 651 651 2008 811 139 15 16 108 672 17 14 646 646 30.06.2009 828 145 15 16 114 683 17 14 657 657

2007 803 123 680 655 25

2008 811 139 672 648 24

30.06.2009 828 145 683 657 26

Sursa: Situatiile firmei Titan SA La 30 Iunie 2009 personalul productiv reprezinta 82% din numarul total de salariati. Fig.8 Structura salariatilor din punct de vedere al vechimii
Vechime Nr. salariati Pana la 3 ani 739 4-5 ani 29 6-10 ani 15 10-15 ani 25 15-20 ani 12 Peste 20 ani 8 Total 828

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

15

Toti angajatii societatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman. Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si, deci, nu are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii. Societatea nu este obligata sa ofere beneficii suplimentare angajatilor dupa pensionare. Analiza SWOT Puncte tari : - existenta unui personal specializat - Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza firma. - Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaza. - incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.). Puncte slabe : -costurile de productie relativ mari Oportunitati : -relaxarea politicii de creditare din partea bancilor. Amenintari : -aparitia pe piata a unor jucatori noi;

Diagnosticul tehnic Activitatea de baza a firmei Titan S.A. este producerea de produse de panificatie,

activitae care se desfasoara in complexul industrial Cernica, dar si in complexul industrian Targu Mures. Complexul industrial Cernica - suprafata desfasurata a punctului de lucru: 100.000 mp - suprafata cladiri: 35.000 mp
16

- volumul cladirilor: 300.000 mc - suprafata depozitare: 10.000 mp - capacitate de insilozare: 35.000 tone, in timp ce la nivel de tara capacitatea totala de insilozare este de 120.000 tone - capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/ora (cu trenul sau autotrailer) - 3 mori cu o capacitate totala de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an - capacitate de procesare a graului, graului arnaut si porumbului - capacitate de inmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe baza de faina 73 - linie de productie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de productie este de 10 tone/zi. - linie de ambalat faina cu o capacitate de 100 tone/zi - instalatie mecanizata de fabricat pungi de impachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut - 6 linii automate de productie a painii - capacitate de productie a painii si a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi - capacitate de productie a pesmetului : 10 tone/zi - 4 capacitati de productie a pastelor - capacitate de productie a pastelor: 40 tone/zi Complexul industrial Targu Mures - capacitate de insilozare: 55.000 tone/zi - capacitate de morarit de 150 tone/24 de ore - linie de productie a painii de 30 tone/24 de ore - linie de productie a biscuitilor de 10 tone/24 de ore - linie de impachetat faina in ambalaje de 1 kg cu o capacitate de 40 tone/24 de ore instalatie de uscare a graului Diagnosticul de mediu In vederea respectarii prevederilor privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje emise de Guvernul Romaniei, SC Titan SA a perfectat in data de 30 septembrie 2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al carui obiect de activitate il reprezinta transferarea responsabilitatilor privind indeplinirea obligatiilor de valorificare a deseurilor de ambalaje, respectiv a obligatiei de raportare a informatiilor privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. In acest fel SC Titan SA respecta

17

prevederile privind valorificarea si respectiv reciclarea deseurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin predare catre operatorii economici autorizati. Societatea nu desfasoara activitati care ridica probleme deosebite de mediu cum ar fi lucrul cu substante toxice, radioactive sau interzise. Totusi, in urma desfasurarii activitatii zilnice,societatea poate produce deseuri obisnuite, in aceasta situatie urmand a se perfecta contracte cu furnizorii specializati in colectarea deseurilor de la punctele de lucru si de la facilitatile de productie. Diagnosticul financiar

Fig.9 Bilantul contabil prescurtat pe anii 2008 si 2009


Active Active imobilizate -imobilizari corporale -imobilizari necorporale -imobilizari financiare Active circulante -stocuri -creante -inv.pe termen scurt -casa banci Ch. in avans Total Active 1.850.199 275.879.778 835.492 316.179.461 Total Pasive 275.879.778 316.179.461 si conturi la 14.845 73.697.118 31.970.082 37.895.158 0 73.697.118 14.845 92.193.867 49.989.474 38.092.582 0 92.193.867 -datorii pe termen lung Pasive circulante -datorii pe termen scurt -venituri in avans 1.444.043 2.307 117.766.451 116.322.408 176.439.972 176.437.935 242.275 0 2008 200.332.461 202.401 200.115.215 2009 223.150.102 840.300 222.294.957 Pasive Pasive permanente -capitaluri proprii -provizioane 2008 158.113.328 157.601.008 270.045 2009 139.739.219 139.469.174 270.045

Sursa: Bilanturile contabile pe anii 2008 si 2009

Situatia neta - spre deosebire de capitalurile proprii, noiunea de situatie neta este mai restrictiva, excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate ( Situaia Net = Capitaluri proprii - Subvenii pentru investitii Provizioane reglementate ).

18

Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind s fie suficienta pentru a asigura functionarea i independenta financiara a intreprinderii. O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperit ramane exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Situatia neta = Activ total - Datorii totale SN2008 = 275 879 778 242 275 116 322 408 1 850 199 = 157 464 896 SN2009 = 316 179 461 835 492 0 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt. Fondul de rulment = Surse durabile alocari permanente = CPR + DAT IMOnete FR2008 = 157 602 008 + 242 275 200 332 461 + 270 045 (provizioane) = = 42 219 133 FR2009 = 139 469 174 + 270 045 + 0 223 150 102 = 83 410 883 Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizri nete), sau ca are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceast situaie se ntlnete mai frecvent in sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este foarte rapida (sub o lun) si unde exista credite-furnizori insemnate. Fondul de rulment propriu - pune n eviden influena structurii de finanare asupra constituirii sale, adic msura n care echilibrul financiar se asigur prin capitalurile proprii, ceea ce reflect gradul de autonomie financiar. Fondul de rulment propriu = CPR IMOnete FRP2008 = 157 601 008 200 332 461 = 42 731 453

19

FRP2009 = 139 469 174 223 150 102 = 83 680 928 Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirma ca intreprinderea nu dispune de o autonomie financiara care sa ii permita finantarea imobilizrilor nete din capitalurile proprii. Fondul de rulment strain - reflect gradul de ndatorare pe termen lung pentru a finana nevoi pe termen scurt. Fondul de rulment strain = FR FRP FRS2008 = 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320 FRS2009 = 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045 Fondul de Rulment strain este pozitiv si in scadere, ceea ce arata ca nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin indatorare pe termen lung. Nevoia de fond de rulment - reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment i depinde de cifra de afaceri, durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor. Nevoia de fond de rulment = Alocari temporare Surse temporare = STOCURI + CREANTE DATexpl NFR2008 = 31 970 082 + 37 895 158 24 276 695 = 45 588 543 NFR2009 = 49 989 474 + 38 092 582 22 468 495 = 65 613 561 Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situaia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai dac este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasrilor si urgentarea platilor. Trezoreria neta 2.1. Trezoreria neta = FR NFR = Active de trezorerie Pasive de trezorerie TN2008 = 42 219 133 45 588 543 = 87 807 676
20

TN2008 = 3 831 878 92 045 713 = 88 213 835 TN2009 = 83 410 883 65 613 561 = 149 024 444 TN2009 = 4 111 811 153 969 440 = 149 857 629 Trezoreria neta negativa (F < NFR) semnifica un dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situatia de dependena, sau de tensiune asupra trezoreriei, in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie interpretat implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista intreprinderi, cu o astfel de situatie, care sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil. Cash flow-ul Cash flow-ul = TN = Atz Ptz = FR NFR CF = 149 024 444 + 87 807 676 = 61 216 768 = 279 933 61 923 727 = 61 643 379 = 41 191 750 20 025 018 = 61 216 768 Deoarece fluxul monetar net al exercitiului(cash-flow-ul perioadei exerciiului) este negativ, capacitatea reala de finantare a investitiilor a scazut, inregistrandu-se astfel o scadere a valorii intreprinderii. Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul financiar, prin faptul ca pune in evidenta riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii si creditorii. 2008 Capacitatea de autofinantare= PN + Ch calculate Venituri calculate (prin metoda aditionala) CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 81 053 = 25 622 430

21

Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare Ch financiare extrordinare Impozitul pe profit (prin metoda deductibila) CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 16 995 686 1 924 323 = 25 622 488 2009 Capacitatea de autofinantare = PN + Ch calculate Venituri calculate (prin metoda aditionala) CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 0 -823 578 = 25 628 022 Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare Ch financiare extrordinare Impozitul pe profit (prin metoda deductibila) CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 14119423 = 25 628 021
INDICATORI Venit din vanzarea marfurilor Cheltuieli privind marfurile Marja comerciala(1-2) Productia vanduta Variatia stocurilor(711 +/-) Productia imobilizata Productia exercitiului(3+4+5+6) Consumuri externe - Ch. cu materii prime si materiale consumabile - Ch. privind energia si apa - Alte cheltuieli materiale - Ch. privind prestatii externe Valoarea adaugata(7-8) Cheltuieli cu impozitele si taxele Cheltuieli cu personalul EBE(excedent brut de exploatare)(9-10-11) Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane Cheltuieli cu despagubiri donatii si active cedate Cheltuieli cu ajustearea imobilizarilor si a ACR Rezultat din exploatare(12+13+14-15-16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat curent(17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul brut al exercitiului(20+21-22) Impozitul pe profit Rezultatul net 2008 14 974 548 12 049 851 2 924 697 279 498 024 +1 399 098 0 283 821 819 211 881 427 178 628 430 9 740 423 8 829 295 14 683 279 71 940 392 2 049 777 29 633 852 40 256 763 2 356 706 81 053 6 495 084 11 767 676 24 431 762 4 282 733 16 995 686 11 718 809 0 0 11 718 809 1 924 323 9 794 486 2009 19 742 670 15 648 796 4 093 874 221 988 612 -2 634 769 0 223 447 717 151 270 608 115 101 246 9 243 214 7 876 887 19 049 261 72 177 109 2 088 970 32 714 932 37 373 207 823 578 0 7 171 529 11 776 156 19 249 100 3 454 589 14 119 423 8 584 266 6 230 196 5 199 690 9 614 772 2 110 858 7 503 914

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta,de fapt, paliere succesive in formarea rezultatului final.

22

Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala presupune cumprarea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare. Marja comerciala realizata in 2008 si 2009 demonstreaza un excedent din vanzarea marfurilor, rezultand obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, cresterea inregistrata de acest indicator semnifica o imbunatatire, din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a firmei. Productia exercitiului ( in cadrul activitatii industriale ) include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Prin raportul PE(2008)/PE(2009)=1.270 se calculeaza indicele nominal de crestere al produciiei intreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultand o rata nominala de crestere a productiei de 78.72% in anul 2009 fata de 2008 (productia inregistrata in 2009 a fost de 0,787 ori mai mare dect producia obinut n 2008). Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii. Valoarea adaugata nu este evidentiata in contul de profit si pierdere, dar acesta din urma contine elemente necesare pentru determinarea sa, in special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terti. Raportul VA(2009)/VA(2008)=1.003 exprim o crestere a valorii adaugate in anul 2009 fata de 2008, fapt ce influenteaza negativ rezultatele financiare ale intreprinderii. Excedentul brut al exploatarii (EBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta parte. Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare (operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii), resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane, profit). Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice justificate, normale, ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si provizioanele din excedentul brut al exploatrii acesta devine un rezultat net al exploatarii.
23

Din valorile inregistrate de acest indicator se observa o scadere considerabila a acestuia in anul 2009 fata de 2008. Din contul de profit si pierdere se poate constata o crestere mai rapida a cheltuielilor de exploatare fata de cresterea veniturilor obtinute din exploatare. Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii. Rezultatul curent este profit atat in 2008,cat si in 2009, insa se poate observa o scadere inregistrata in 2009 fata de anul anterior. Rezultatul net este rezultatul exerciiului afectat de activitatea extraordinar i de plata impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2009 este mai mic fata de cel pe 2008, fapt determinat si de o crestere a impozitului pe profit. Marjele de acumulare in varianta anglo-saxona 2008 EBITDA = CA Ch. de exploatare monetare = Productia vanduta + Marja comerciala Ch. cu materii prime si materiale consumabile Alte ch. materiale Ch. cu energia si apa Ch. privind marfurile Ch. cu personalul Ch. privind prestatii externe Ch. cu impozite taxe si varsaminte asimilate = 38 860 666 EBIT = EBITDA Amortizari,Provizioane = 27 174 043 EBT = EBIT Ch. financiare = 10 178 354 NI = EBT Impozit pe profit = 8 254 034

2009 EBITDA = 40 007 976 EBIT = 28 231 820 EBT = 14 112 397
24

NI = 12 001 539 Castigul brut din activitatea de exploatare (EBITDA), fara a fi afectat de amortizari si provizioane, reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea in trezorerie) a castigului din activitatea de exploatare. Castigul din activitatea de exploatare (EBIT) reprezinta castigul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit si este un indicator utilizat in calculele financiare de rentabilitate. Castigul inainte de impozitul pe profit (EBT) ia in considerare si activitatea de natura financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de natura financiara, reprezentand remunerarea capitalurilor investite in intreprindere de catre creditori. Rezultatul net (RN) reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dupa ce au fost acoperite toate cheltuielile, inclusiv impozitul pe profit. Analiza cash-flow-ului Scopul analizei este studiul variaiei disponibilitilor i, respectiv, determinarea unei valori juste a ntreprinderii, adic a ceea ce reprezint ea din punct de vedere valoric n calitate de entitate participant la pia i nu ca valoare istoric a partimoniului ei. Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de incasri si de plati inregistrate in cursul perioadei. Incasarile in numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate in numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-). Vom calcula Cash-flow-ul de gesiune eliminand din profitul net elementele care nu tin de activitatea din exploatare si pe cele fara impact asupra trezoreriei.

Profit net 2008 = 9 794 486 Profit net 2009 = 7 503 914 Rata de distribuire a dividentului in 2008 = 66,5% Dividend 2008 = 5 102 927

25

Rata de distrubuire a dividentului in 2009 = 52,1% Dividend 2009 = 4 990 103 Profit net reinvestit in 2008 = 4 691 559 Profit net reinvestit in 2009 = 2 513 811 Impozit pe profit 2008 = 1 924 323 Impozit pe profit 2009 = 2 110 858 Fig.11 Tabloul fluxurilor de trezorerie metoda indirecta
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . CF intreprindere -47 097 340 CF financiar(9-10+11-12) -25 878 020 Dividend 4 990 103 Variatia datoriilor financiare -242 272 Profit net Cheltuieli cu ajustarea imobilizarilor corporale Cheltuieli financiare Venituri financiare Variatia necesarului de fond de rulment CF gestiune(1+2+3-4-5) Variatia imobilizarilor brute CF investitii(4-7) Variatia capitalului propriu Profit net reinvestit 7 503 914 11 776 156 14 119 423 3 454 589 20 025 016 9 919 888 34 593 797 -31 139 208 -18 131 834 2 513 811

Cash-flow de gestiune, destinat este destinat platii dividendelor, platii dobanzilor si autofinantarii. CF gestiune = 9 919 888

26

Cash-flow-ul disponibil are doua destinatii: pentru actionari si pentru creditori: CF disponibil actionari = Profit net variatia capitalului propriu = 7 503 914 (- 18 131 834) = 25 635 748 CF disponibil creditori = Dobanzi variatia datoriilor financiare = 299 945 +242 272 = 542 217 Cresterea economica = Variatia activelor curente nete + variatia imobilizarilor brute = -41 618 778 + 34 593 797 = - 7 024 981 CF disponibil firma = 9 919 888 + 7 024 981 = 16 944 869 DIAGNOSTICUL RENTABILITATII Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marja x Rata de rotatie x Rata de structura Rata de marja = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1% Rata de rotatie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45% Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267 Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37% ROA = (Profit net + Dobanzi)/Activ economic(0) = 6,68% ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76% Rentabilitatea dobanzilor = Dobanzi/Datorii catre institutii bancare = 7,1% Am raportat cheltuiala cu dobanzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung carora acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativa si nu prezinta influenta deosebita pentru diagnosticul rentabilitatii pe care ne straduim sa il realizam. R economica < R dobanzi ceea ce inseamna ca activitatea economica a companiei nu poate sustine eficient plata dobanzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce inseamna ca datoriile contractate de ntreprindere se multiplica cu minusul de performanta, lucruce duce in final la scaderea R financiare. Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103 Compania este extrem de indatorata( datorii catre institutii bancare pe termen scurt

27

DIAGNOSTICUL RISCULUI Indicatorul lichiditatii curente in 2009 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul lichiditatii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR. Rata lichida = 0,023 = Cash/DCR Lichiditatea curenta compara ansamblul lichiditatilor potentiale (active curente transformabile in moneda intr-un timp scurt de timp) si datoriile exigibile pe termen scurt. Aceasta lichiditate se apreciaza ca fiind favorabila atunci cand are o valoare cuprinsa intre 2 si 2.5. In cazul de fata avand de a face cu o valoare subunitara. putem spune ca firma nu isi poate acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de finantare. O valoare subunitara a indicatorului lichiditatii curente nu trebuie interpretata ca fiind negativ in cazul in care activele circulante au o perioada de valorificare mai mica decat termenul de plata al datoriilor pe termen scurt. Lichiditatea imediata arata capacitatae companiei de a-si achita datoriile curente doar din creante si din lichiditati (disponibilitati). O valoare subunitara arata ca stocurile detinute de firme sunt finantate din datorii pe termen scurt.

Gradul de indatorare arata capacitatea firmei de a se finanta din resurse proprii. adica independenta financiara a acesteia. Valoarea subunitara a acestui indicator arata ca intreprinderea nu este dependenta de creantierii sai, iar firma va putea obtine credite pe termen lung (ar avea cu ce sa le garanteze). Rata indatorarii = Datorii/Pasiv = 55,5% Cu toate ca valoarea indicatorului este subunitara, acesta depaseste pragul recomandat de 50% ceea ce inseamna ca intreprinderea este indatorata peste limitele rentabilitatii activitatii sale. Levierul = 1,103 > 100% Nu se incadreaza in limitele recomandate CV=198 031 957 CF=41 958 146 v = CV/CA = 0,82
28

PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811 PReconomic = (CF + Dobanzi)/(1-v) = 293 888 216

3. PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANTARE Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor CA planificat = CA 0 ( 1 + %CA ) = 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236 Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620 Durata de rotatie = Activmediu/CApl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441 Activestimat = Durata de rotatie * CApl / 360 = 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989 Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003 Durata de rotatie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24 Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150 Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577 Durata de rotatie = 123 007 577 / 241 731 282 * 360 = 183 CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887, DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138 Durata de rotatie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1 DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923 CPRmediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182 Durata de rotatie = 297 070 182 / 241 731 282 * 360 = 442 CPRest = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912 Rata de crestere sustenabila
29

g = ROE * b b = 1- Pr reinvestit/PN b = 1- 2513811/7503914=0,665 g = 4,76% * 0,665 = 3,16%

Necesarul suplimentar de capitaluri NSC = Activestimat Activ mediu = 299 404 980 296 029 620 = 3 375 369 Surde de finantare : Fz = 16 294 150 16 231 003 = 63 147 CT = 124 242 887 123 007 577 = 1 235 310 DAT = 678 923 121 138 = 557 785 CPR = 300 083 912 297 070 182 = 3 013 730 NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete) NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 223 150 102) NSC = 301 052 321 NSC = Autofinantare + Credite noi NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi 301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi Credite noi = 295 904 531

4.

Fundamentarea cheltuielilor de investitii


30

Compania SC Titan SA a investit in 2009 intr-o fabrica din localitatea Cernica, ce are ca scop asigurarea necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din Romnia i Bulgaria, iar in viitor n Grecia, Serbia i Macedonia. Investitia se ridica la suma de 15 milioane euro si va cuprinde : terenul (4000 m2), fabrica si utilajele. Unitatea va avea 30 de angajati, iar fabrica va produce 275 milioane de chifle pe an. Planul de finantare Finantarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern. Actionarii estimeaza ca valoarea intregii investitii va fi recuperata in 3 ani. In efectuarea analizei investitiei si planului de cheltuieli consideram urmatoarele ipoteze: Costurile variabile au o pondere constant n cifra de afaceri (82%) . Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii in circuit a noii fabrici (cei 30 angajati vor fi considerati muncitori direct productivi, salariile lor intrand in CV) ; CF raman constante pe toat perioada analizat CA2009 va fi egala cu cea din 2010 pentru restul fabricilor din sistem; CA a fabricii de la Cernica va contribui cu 10 % la CA totala din 2010. Astfel: CA2010 fabrici = 90% CAtot = CA2009 CA2010 Cernica = 10% CAtot In anii de recuperare ai investitiei fabricile vor produce si vinde la acelasi nivel, corectat cu rata inflatiei. Valorile pentru Ri sunt afisate in figura 12. Dinamica ACRn urmeaza trendul CA si implicit al CV. Variaia imobilizrilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investitii). Profitul se reinvesteste in intregime pentru ca timpul de recuperare sa fie mai mic . Analiza se face in ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 : 1 = 4.2373 Ron3 ; cota de impozit pe profit ramane 16%. Compania nu apeleaza la imprumut, dobanzile raman la aceeasi valoare. 2009 : Teren = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron Variatia imobilizarilor = Utilaje = 34 593 797 ron
3

Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

31

Fabrica + transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur Fig. 12 Indicato r
CA CV CF Profitul net ACRn ACRn Dobanzi CFD Ri

2009
24150238 6 19803195 7 34537198 7503914 -83410883 -41618778 299945 16944869

2010
26833598 4 22003550 7 34882570 11271042 -92678759 -9267876 299945 20838863

2011
27638606 4 22663657 2 34882570 12488214 -95459122 -2780363 299945 15568522 3%

2012
28467764 6 23343567 0 34882570 13741901 -98322895 -2863774 299945 16905620 3%

2013
291794587 239271561 34882570 14817983 -100780968 -2458072 299945 17576000 2.50%

Sursa : Calcule proprii

5. Criterii de evaluare a proiectului de investiii


Valoarea Actualizat Net (VAN) Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute de-a lungul duratei de viata a proiectului investitional, inclusiv a celor rezultate din lichidarea activului (valoarea reziduala), insumarea lor si efectuarea diferentei dintre suma astfel obtinuta si costul proiectului. Conform criteriului VAN de selecie a investiiilor eficiente, se accept numai proiectele de investiii cu VAN pozitiv : VAN = I 0 +
t =1 n

( 1+ k )

CFDt
t

( 1+ k )

VRn

>0

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate in tabelul de mai sus, iar rata de actualizare se va determina conform modelului CAPM : , unde - randamentul activului fara risc - rentabilitatea portofoliului pietei - volatilitatea pietei de capital din Romania = prima de risc a pietei de capital din Romania

32

Calculul lui k se va face pe baza informatiilor din 2010, acesta fiind primul an de recuperare al investitiei ; k va fi constant pe toata perioada analizei. Activul fara risc se va considera un titlu de stat a carui maturitate sa acopere durata de viata a investitiei; am ales o obligatiune guvernamentala cu maturitatea 10 ani, a carei randament mediu de adjudecare este 7.27%4. Portofoliul pietei il vom considera pe indicele bursier BET-C, in a carui componenta intra si actiunile companiei TITAN (simbol MPN). Randamentul anual in 2010 a fost de 14.07%. Pentru estimarea coeficientului de volatilitate ) vom folosi o ecuatie de regresie cu

urmatoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

- variatia zilnica a cursului actiunii


Data 12/29/2010 12/28/2010 12/27/2010 12/24/2010 12/23/2010 12/22/2010 12/21/2010 12/20/2010 12/17/2010 12/16/2010 12/15/2010 12/14/2010 12/13/2010 12/10/2010 12/9/2010 12/8/2010 12/7/2010 12/6/2010 12/3/2010 12/2/2010 Var. (%) BET-C 0.57 0.42 -0.31 0 1.31 0.35 -0.36 -0.41 0.42 -0.03 -0.29 -0.06 -0.41 0.57 -0.39 -0.18 0.87 -0.34 1.17 0.49 Var.(%) MPN 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.63 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.42

Sursa : http://bvb.ro
Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square
4

0.2649435 46 0.0701950 82 0.0185392 54

Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

33

Standard Error Observations ANOVA

1.4547837 87 20 Significan ce F 0.258943

df Regression Residual Total 1 18 19 Coefficients Intercept X Variable 1 Sursa : Calcule proprii 0.7177192 94 0.1321534 2

SS 2.875969 393 38.09512 561 40.97109 5 Standard Error 0.341629 377 0.615688 361

MS 2.87596 9 2.11639 6 Lower 95% 0.585 58 2.011 23

F 1.358 9

Upper 95% 0.8498 9 0.5757 94

Lower 95.0% 0.585 58 2.011 23

Upper 95.0% 0.8498 9 0.5757 94

; k = 8.17%

Presupunem ca durata de viata a investitiei va fi de 10 ani, echivalenta cu durata de viata a mijloacelor fixe (utilajele se depreciaza cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va ramane la nivelul din 2013 pentru urmatorii ani. VR a investitiei peste 10 ani (la sfarsitul lui 2019) : Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimam o revenire a pietei imobiliare) Utilaje = 0 ron Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (cladirea se uzeaza in prop de 2%/an) Total = 6 013 480 ron
63 559 500 +

= 56 990 911.2 ron

VAN calculat inregistreaza o valoare mare - 57 mil ron, compania isi poate lua o marja considerabila impotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este unul fezabil.
34

Indicele de profitabilitate (Ip) Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permitand optimizarea

deciziilor de selectie a proiectelor de investitii; el se determina ca un raport intre marimea totala actualizata a fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute si marimea cheltuielilor investitionale efectuate : - investitia este rentabila Rata Intern de Rentabilitate (RIR) Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investitii in termenii unor sume monetare; performanta acestora poate fi insa exprimata si procentual prin intermediul unor rate de rentabilitate (RIR), deduse din urmatoarea relatie: , respectiv la o valoare egal a cheltuielilor investiionale i a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Atat calculul RIR ct i cel al VAN se fondeaz pe aceleai date i ipoteze; astfel intre mai multe proiecte de investitii, se selecteaz, n condiiile n care decizia se face doar dup criteriul RIR, acel proiect ce asigur maxim RIR. Pentru proiectul de la Cernica, RIR obtinut este 25.42%, valoare superioara costului capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat. Termenul de Recuperare (TR) Termenul de recuperare reprezinta perioada de timp (exprimata in ani, luni) necesara in vederea recuperarii costului investitiei pe baza fluxurilor de lichiditati degajate de aceasta. Acesta se poate calcula in doua moduri: - termen de recuperare neactualizat - termen de recuperare actualizat (tine cont de valoarea in timp a banilor)
An 2010 2011 CFD 2083886 3 1556852 2 CFDact 19264919.1 1 13305577.3 9 CFDactcum 19264919.1 1 32570496.5 CFDcum 20838863 36407385

35

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

1690562 0 1757600 0 1757600 0 1757600 0 1757600 0 1757600 0 1757600 0 1757600 0

13357051.9 1 12837862.6 5 11868228.3 9 10971829.8 9 10143135.7 1 9377032.17 6 8668791.88 8014044.44 8

45927548.4 1 58765411.0 6 70633639.4 5 81605469.3 4 91748605.0 5 101125637. 2 109794429. 1 117808473. 6

53313005 70889005 88465005 106041005 123617005 141193005 158769005 176345005

TRneact = 3.58 ani (3 ani si 200 zile); TRact = 4.0675 ani (4 ani si 243 zile). In ambele cazuri, investitia se recupereaza relativ repede, avand in vedere efortul considerabil de 64 mil ron .

6. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT


o ANALIZA DE SENZITIVITATE Scenariul optimist Presupunem ca in anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dubleaza. Daca ponderea CA a fabricii de la Cernica ramane pe toata durata proiectului de investitii cu o pondere constanta de 10% in CAtotala a intreprinderii, si ca urmare a cresterii cererii pentru chifle CA a acesteia se majoreaza cu 50%, CAtotala va creste la randul ei cu 5%. Toate valorile ce urmeaza a fi dispuse in tabele sunt rezultate ca urmare a modificarii factorilor principali ( CA, CV) generand modificarea generala a restului indicatorilor. ( dupa scenariul neutru fisier excel). Indicato r
CA CV

2009
25357750 5 20793355 4

2010
28175278 3 23103728 2

2011
29020536 7 23796840 1 36

2012
29891152 8 24510745 3

2013
306384316 251235139

CF Profitul net ACRn ACRn Dobanzi CFD Ri

34537198 9329672 -83410883 -41618778 299945 16944869

34882570 13299662 -92678759 -9267876 299945 22867483

34882570 14577693 -95459122 -2780363 299945 17658000 3%

34882570 15894064 -98322895 -2863774 299945 19057783 3%

34882570 17023950 -100780968 -2458072 299945 19781967 2.50%

Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5% AN 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 CFD CFDcumulat CFDactualizat 2286748 3 22867483 21140318.94 1765800 0 40525483 15091341.71 1905778 3 59583266 15057465.90 1978196 7 79365233 14449145.16 1978196 7 99147200 13357811.92 1978196 7 118929167 12348906.28 1978196 7 138711134 11416202.53 1978196 7 158493101 10553945.21 1978196 7 178275068 9756813.54 1978196 7 198057035 9019888.63 Termen de recuperare neactualizat Termen de recuperare actualizat CFDact-cum 21140318.94 36231660.65 51289126.55 65738271.71 79096083.63 91444989.91 102861192.44 113415137.65 123171951.19 132191839.82 3ani si 73zile 3ani si 305 zile

Scenariul optimist: variatia termenului de recuperare dupa modificarea CAtotala Observam ca la o crestere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investitiei facute scade cu aproape un an de zile. VAN 71374277.52 IP 2.122952155 RIR 29.31% Scenariul optimist: variatia VAN, IP, RIR dupa modificarea CAtotala
37

RIR=29.31% apartine in intervalul dat de valorile Kmin si Kmax : (0.29;0.295) si depaseste cu aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru. Un alt factor important il constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora antreneaza modificari ale profitului si ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmari variatia indicatorilor dupa cresterea respectiv scaderea ponderii CV in CAtotala cu cinci procente. Indicato r
CA CV CF Profitul net ACRn ACRn Dobanzi CFD Ri

2009
24150238 6 18595683 7 34537198 17647015 -83410883 -41618778 299945 16944869

2010
268335984 206618708 34882570 22541153 -92678759 -9267876 299945 32108974

2011
276386064 212817269 34882570 24096429 -95459122 -2780363 299945 27176737 3%

2012
284677646 219201787 34882570 25698362 -98322895 -2863774 299945 28862081 3%

2013
291794587 224681832 34882570 27073355 -100780968 -2458072 299945 29831373 2.50%

Scenariul optimist: scaderea ponderii CV in CA cu cinci procente VAN RIR IP 136898507.3 45.98% 3.153863817

Scenariul optimist: Variatia VAN, RIR, IP la scaderea ponderii CV in CA

38

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

CFD 32108974 27176737 28862081 29831373 29831373 29831373 29831373 29831373 29831373 29831373

CFDact 29683807.2 5 23226493.2 4 22803796.2 8 21789432.5 7 20143692.8 6 18622254.6 5 17215729.5 5 15915438.2 5 14713356.9 8 13602068.0 2

CFDactcum 29683807.2 5 52910300.4 9 75714097 97503529.3 4 117647222. 2 136269476. 9 153485206. 4 169400644. 7 184114001. 6 197716069. 7

CFDcum 32108974 59285711 88147792 117979165 147810537 177641910 207473283 237304656 267136029 296967401

Scenariul optimist: variatia TR la scaderea ponderii CV in

2018 2019

Termen recuperare neactualizat Termen recuperare actualizat CA

2ani si 53 zile 2ani si 268 zile

Scenariul pesimist Presupunand ca in conditii de recesiune economica, cererea pentru produsele fabricate si comercializate ca urmare a investitiei realizate scade cu 50%, CAtotala a intreprinderii va suferi la randul ei o scadere de 5 procente. Indicator
CA CV CF Profitul net ACRn ACRn Dobanzi CFD Ri

2009
22942726 6 18813035 8 34537198 5678156 -83410883 -41618778 299945 16944869

2010
25491918 4 20903373 1 34882570 9242422 -92678759 -9267876 299945 18810243

2011
26256676 0 21530474 3 34882570 10398735 -95459122 -2780363 299945 13479043 3%

2012
27044376 3 22176388 5 34882570 11589738 -98322895 -2863774 299945 14753457 3%

2013
277204857 227307983 34882570 12612016 -100780968 -2458072 299945 15370033 2.50%

Scenariul pesimist: scaderea CAtotale cu 5% VAN IP RIR 42607544.02 1.670356816 39 21.41%

Scenariu pesimist: variatia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotala

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

CFD 18810243 13479043 14753457 15370033 15370033 15370033 15370033 15370033 15370033 15370033

CFDact 17389519.28 11519812.21 11656637.91 11226580.15 10378644.86 9594753.5 8870068.873 8200119.139 7580770.213 7008200.252

CFDactcum 17389519.2 8 28909331.4 8 40565969.3 9 51792549.5 4 62171194.4 71765948 80636016.7 7 88836135.9 1 96416906.1 2 103425106. 4

CFDcum 18810243 32289286 47042743 62412776 77782809 93152842 108522875 123892908 139262941 154632974

Termen de recuperare neactualizat 4ani si 27 zile Termen de recuperare actualizat 5ani si 52 zile Scenariul pesimist: variatia termenului de recuperare ca urmare a scaderii CA Sa presupunem ca incepand cu 2009 costurile de intretinere a fabricilor si utilajelor cresc considerabil astfel incat ponderea CV in CAtotala se majoreaza cu cinci procente. Indicato r
CA CV CF Profitul net ACRn ACRn Dobanzi CFD Ri

2009
24150238 6 21010707 6 34537198 -2639186 -83410883 -41618778 299945 16944869

2010
26833598 4 23345230 6 34882570 931 -92678759 -9267876 299945 9568752

2011
27638606 4 24045587 6 34882570 879999 -95459122 -2780363 299945 3960307 3% 40

2012
284677646 247669552 34882570 1785440 -98322895 -2863774 299945 4949159 3%

2013
291794587 253861291 34882570 2562610 100780968 -2458072 299945 5320627 2.50%

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

CFD 9568752 3960307 4949159 5320627 5320627 5320627 5320627 5320627 5320627 5320627

CFDact 8846030.88 4 3384661.26 1 3910307.38 5 3886292.95 2 3592764.12 3 3321405.30 9 3070542.02 6 2838626.26 2624226.92 1 2426021.00 5

CFDactcum 8846030.88 4 12230692.1 5 16140999.5 3 20027292.4 8 23620056.6 1 26941461.9 1 30012003.9 4 32850630.2 35474857.1 2 37900878.1 3

CFDcum 9568752 13529059 18478218 23798845 29119473 34440100 39760727 45081355 50401982 55722610

Termen recuperare neactualizat Termen recuperare actualizat

>10 ani >10 ani

Scenariul pesimist:

cresterea CV in CA cu cinci procente VAN -22916684.23 RIR IP 0.639445178 Scenariul pesimist:variatia VAN, IP la cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente La o crestere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativa, proiectul de investitii devenind nefezabil.

Scenariul pesimist: cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente Remarcam ca la o variatie in acest sens a costurilor variabile investitia nu se poate recupera in decursul duratei de viata a investitiei, care devine astfel neprofitabila. Calculul coeficientilor de elasticitate
41

VAN MODIFICARE CA CV OPTIMIST 71374277.5 2 136898507. 3 NEUTRU 56990911.5 3 56990911.5 3 PESIMIST 42607544.02 22916684.23

COEFICIENTI ELASTICITATE OPTIMIST PESIMIST -5.047600441 -28.04222414

5.04759991 28.0422241

RIR MODIFICARE CA CV OPTIMIST 29.31% 45.98% NEUTRU 25.42% 25.42% PESIMIST 21.41% 0.00%

COEFICIENTI ELASTICITATE OPTIMIST PESIMIST -3.154996066 -20

3.06058222 16.1762392

IP MODIFICARE CA CV OPTIMIST 3.15386381 7 2.12295215 5 NEUTRU 1.89665449 8 1.89665449 8 PESIMIST 1.670356816 0.639445178

COEFICIENTI ELASTICITATE OPTIMIST PESIMIST

13.2571253 2.38628234

-2.38628261 -13.2571253

Observam din valorile coeficientilor de elasticitate faptul ca variatia costurilor variabile antreneaza o modificare radicala asupra indicatorilor avuti in vedere la estimarea profitabilitatii investitiei. Atat cifra de afaceri cat si costurile variabile genereaza modificari in acelasi sens ale indicatorilor.

Arborele decizional

42

CF1=76271400 CF2=57203550 CF3=0.35*53389980 + 0.65*41942270 = 45948968.5 CF4=0.4*25741597.5 + 0.6*45762840 = 37754343 VANmediu= -63559500 + 0.55*(76271400/1.2 + 45948968.5/(1.2*1.2)) + 0.45*(57203550/1.2 + 37754343/(1.2*1.2)) = 22197741.68

CUPRINS 1. Prezentarea generala a SC Titan SA................................................................................1


43

1.1. Produse promovate sub brandul TITAN..................................................................2 1.2. Produse promovate sub brandul FORTZA..............................................................2 1.3. Distributia produselor................................................................................................3 2. Analiza diagnosticului........................................................................................................3 2.1. Diagnosticul juridic.....................................................................................................3 2.2. Diagnosticul comercial................................................................................................5 2.3. Diagnosticul resurselor umane.................................................................................14 2.4. Diagnosticul tehnic....................................................................................................16 2.5. Diagnosticul de mediu...............................................................................................17 2.6. Diagnosticul financiar...............................................................................................18 2.7. Diagnosticul riscului..................................................................................................28 3. Planificarea necesarului de finantare.............................................................................29 4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii.......................................................................31 5. Criterii de evaluare a proiectului de investitii...............................................................32 6. Analiza proiectului de investitii in mediu incert...........................................................36 6.1. Analiza de senzitivitate.............................................................................................36 6.2. Arborele decizional...................................................................................................41

44

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANTE ASIGURARI BANCI SI BURSE DE VALORI

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII PENTRU SC TITAN SA

Studenti, grupa 1556:

45

Milu Stefania Mihalcea Roxana Mindrut Flavia Profesor: Maria Pascu-Nedelcu

46