Sunteți pe pagina 1din 50

PROIECT

ANALIZA PERFORMANEI I
EVALUAREA UNUI PROIECT DE
INVESTIII DIRECTE
Studeni:
1.

Bucureti
-2011-

CUPRINS
1. INTRODUCERE motivarea temei
2. DIAGNOSTICUL FIRMEI (juridic, operational, comercial, al
resurselor umane)
3. ANALIZA PERFORMATEI INTREPRINDERII
3.1.Analiza succint a poziiei (ANC; ACRn; FR), a performanei (EBITDA;
EBIT(1-); PN) i a cash-flow-urilor din situaiile financiare
3.2.Estimarea costului capitalului ntreprinderii = kntrepr.
3.3.Analiza VAN, ROA si ROE versus prag de rentabilitate contabil i
financiar
4. EVALUAREA INVESTIIEI (cu autofinanare 100%)
4.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN
4.2.Estimarea costului capitalului = kinv
4.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR
4.4.Analiza de sensitivitate
4.5.Pragul de rentabilitate contabil i cel financiar
4.6.Simularea Monte-Carlo
4.7.Arborele de decizii
5. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE
5.1.Valoarea actualizata net (VANA)
5.2.Costul mediu ponderat al capitalului
6. CONCLUZII

8.ANEXE

1.INTRODUCERE SI MOTIVAREA TEMEI


Biofarm este unul dintre primii producatori romani de medicamente si suplimente
alimentare. Compania are o varsta de peste 80 de ani si drept urmare, o consideram ca fiind un
exemplu apt pentru studiul nostru,
A fost fondata in 1921 si s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea si comercializarea atat a
unor branduri puternice, cat si a unor produse generice.
In prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata
farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. Compania este certificata in
conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica
de fabricatie (GMP) pentru toate liniile de productie. De asemenea, actiunile sale sunt listate la
Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I. (Caracteristicile actiunilor S.C. BIOFARM S.A.:actiuni nominative dematerializate ;
- valoare nominala 0,1 lei. Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este
BIO).
Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica
echipa de reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm se regaseste de mai multi ani in topul
primilor 3 producatori romani de solutii si suspensii pentru administrare orala, este cel mai
important producator roman de capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricanti de
comprimate si drajeuri din Romania.
Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 190 de produse care acopera 60 de arii
terapeutice si investeste in mod continuu in campanii media, comerciale si de marketing pentru
promovarea propriilor produse.
Obiectivul principal pentru realizarea politicii n domeniul calitatii este implementarea,
certificarea, mentinerea si mbunatatirea unui sistem de management al calitatii n conformitate
cu cerintele standardului ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica de fabricatie
pentru medicamente de uz uman.
In cadrul companiei functioneaza un puternic Departament Asigurarea Calitatii, care are rolul
de a se asigura ca toate activitatile se desfasoara n conformitate cu principiile si procedurile
sistemului de management al calitatii al companiei. Personalul Departamentului Asigurarea
Calitatii este implicat n calificarea echipamentelor si validarea activitatilor, n controlul
schimbarilor, n investigarea deviatiilor, implementarea actiunilor preventive si corective, n
auditurile interne si externe, n managementul reclamatiilor de calitate, n eliberarea seriilor de
produs si n analiza periodica a calitatii produselor.
Toate seriile de produse sunt eliberate de Persoane Calificate certificate conform directivelor
UE si ghidului de buna practica de fabricatie
Serviciul de Farmacovigilenta al S.C. Biofarm S.A.( Farmacovigilenta este disciplina
stiintifica
ce studiaza
siguranta medicamentelor
prin
detectarea,
evaluarea,
raportarea/monitorizarea si prevenirea reactiilor adverse si a altor probleme legate de
medicamente) raspunde la o problema de sanatate publica, avnd un rol important pentru
siguranta pacientilor, si aduce un aport semnificativ la transmiterea de informatii corecte catre
consumatori, la promovarea utilizarii rationale si la analizarea permanenta a raportului
beneficiu-risc pentru medicamentele din portofoliul companiei noastre.
In cursul anului 2010, compania Biofarm a inregistrat o crestere a vanzarilor in valoare de
7.36%. In unitati cresterea este de 0.61%*, comparativ cu scaderea de 0.20%* in unitati
inregistrata de piata totala farmaceutica din Romania. Piata locala farmaceutica a inregistrat, in
aceeasi perioada de timp, o crestere de 5.31% in valoare si o scadere de 9.99% in unitati. In
3

aceeasi perioada de timp, compania Biofarm si-a imbunatatit si diversificat portofoliul, ajungand
la 192 de produse si a fost lider de piata pe 11 arii terapeutice.
Vanzarile la export in anul 2010 au fost in valoare de 2.111.726 lei.
Biofarm a inregistrat in anul 2010 comparativ cu anul 2009 o crestere a exportului cu 25% in
valoare si 31% in unitati.
Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai puternici
distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a produselor in
farmacii.( distribuitorii cu care lucreaza Biofarm detin o cota de piata de 64%, compania
incercand in acest fel sa minimizeze riscul de neincasare a creantelor)
Avand o pozitie stabila pe piata farmaceutica romaneasca, Biofarm urmareste sa isi
imbunatateasca pozitia si pe arena internationala. In momentul de fata Biofarm este prezenta in 7
tari si extinderea continua.
Conform strategiei de dezvoltare, compania va lansa noi produse si isi va imbunatati
portofoliul in.fiecare an, ceea ce faciliteaza gasirea unei investitii rentabile.
Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea, imbunatatirea prezentei
companiei pe piata de retail, continuarea dezvoltarii fortei de vanzari pentru imbunatatirea
reprezentarii in piata si cresterea numarului de produse. Investitiile in cercetare, lansarea si
promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la imbunatatirea pozitiei companiei in
piata.
Evolutie cronologica:
1921 - 1936
Se pun bazele unitatii actuale prin fuzionarea mai multor firme producatoare de
medicamente (solutii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele medicinale,
diverse glande, organe si subproduse animaliere.
1948
Pe 11 iunie aceste unitati sunt nationalizate devenind intreprinderi de stat astfel:
Industria Chimico-farmaceutica nr.6 cu sediul in str.Logofat Taut, Industria Chimicofarmaceutica nr.2 cu sediul in Bd.Iancu de Hunedoara.
1956
Se infiinteaza o noua sectie in str.Tineretului nr.1 in scopul de a produce, pentru prima
prima data in tara, extracte din plante, tincturi, substante pure, produse uz veterinar, care in
1957 ia denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica.
1997
Procentul de 40% din capitalul social al Biofarm S.A., detinut de F.P.S., a fost
achizitionat de firma Shapiro Bancorp LLC .Astfel S.C.BIOFARM S.A. devine o companie
cu capital privat 100%.
1998
In aprilie are loc Adunarea Generala a Actionarilor prin care s-a hotarat majorarea
capitalului social al S.C. BIOFARM S.A.la 35,9 mld lei, principalul domeniu de activitate
fiind fabricarea preparatelor farmaceutice. SC BIOFARM SA produce si comercializeaza
medicamente de uz uman si veterinar precum si alte produse chimice.
2004
Obtinerea certificarii GMP pentru toate liniile de productie.
2005
Listarea la Bursa de Valori Bucuresti (categoria I)
MISIUNE : aceea de a imbunatati sanatatea oamenilor oferind produse de calitate
deosebita la preturi accesibile.
VIZIUNE : sa devina o companie respectata si dinamica, recunoscuta pe plan national
si regional drept unul dintre cei mai puternici si de incredere producatori de produse
farmaceutice din Romania
4

VALORI: - Produse de inalta calitate


- Performanta
- Orientare catre client
- Respect pentru oameni
- Echipa de specialisti tanara si dinamica
Societatea este administrata de un Consiliu de Administratie format din 3-5
administratori responsabili solidar in fata Societatii, indiferent de cetatenia sau nationalitatea
lor, romana sau straina.
Ei sunt alesi de catre Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor pentru o perioada de 4
ani si mandatul acestora poate fi reinnoit pentru o perioada hotarata de Adunarea Generala
Ordinara a Actionarilor.
Atributiile Consiliului de Administratie sunt urmatoarele :
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare a societatii ;
b) stabilirea sistemului contabil i de control financiar i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea i revocarea directorilor i stabilirea remuneraiei lor si orice alte avantaje;
stabileste remuneratia suplimentara a membrilor Consiliului de Administratie insarcinati cu
functii specifice in limitele generale stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor;
d) pregtirea raportului anual, organizarea adunrii generale a acionarilor i
implementarea hotrarilor acesteia;
e) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenei societii, potrivit Legii
nr. 85/2006 privind procedura insolvenei;
f) mutarea sediului societatii;
g) schimbarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia domeniului si a
obiectului principal al societatii;
h) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare : sucursale, agentii, reprezentante
sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica;
i) majorarea de capital social si stabilirea procedurii de urmat cu respectarea legilor in
vigoare, in limitele stabilite de adunarea generala extraordinara a actionarilor;
j) actele de dobandire, instrainare, schimb sau de constituire in garantie a unor active
din categoria activelor imobilizate ale societatii, a caror valoare depaseste, individual sau
cumulate, pe durata unui exercitiu financiar, 20% din totalul activelor imobilizate, mai putin
creantele, vor fi incheiate de catre administratorii sau directorii societatii numai dupa
aprobarea prealabila de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor;
k) alege Presedintele Consiliului de Administratie;
l) organizeaza controlul propriu al societatii;
m) aproba contractarea de imprumuturi bancare cu o valoare mai mare de 750.000
Euro, dar mai mica sau egala cu 20% din totalul activelor imobilizate mai putin creantele;
n) aprobarea organigramei.
ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE :
a) convoaca Adunarea Generala a Actionarilor la propunerea Consiliului de
Administratie sau la solicitarea actionarilor care detin individual sau cumulat cel putin 5%
din capitalul social;
b) conduce sedintele Consiliului de Administratie si conduce adunarile generale;
c) coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii
generale a actionarilor;
d) vegheaza la buna functionare a organelor societatii;
Presedintele Consiliului de Administratie al societatii poate fi numit si Director
General.

Conducerea executiva a S.C. BIOFARM S.A. este asigurata de Directorul General care
este si Presedintele Consiliului de Administratie.

TRANSPARENTA, RAPORTAREA FINANCIARA, CONTROLUL INTERN SI


ADMINISTRAREA RISCULUI
S.C. BIOFARM S.A. efectueaza toate raportarile cerute de reglementarile aplicabile
societatilor tranzactionate pe piata de capital.
Prin rapoartele curente societatea informeaza actionarii si investitorii asupra tuturor
evenimentelor importante in care este implicata, iar raportarea financiara se face la date
prevazute in calendarul financiar comunicat la Bursa de Valori Bucuresti si postat pe site-ul
societatii, actionarii si investitorii fiind informati asupra evolutiei situatiei economice a
societatii prin comunicate de presa.
Datorita unei pozitii impunatoare pe piata farmaceutica din Romania, am considerat
compania Biofarm un model viabil pentru studiul ce urmeaza sa-l desfasuram. Cu o activitate
indelungata si o gama larga de produse, Biofarm este o companie puternica , rezistand cu brio
anilor 2007-2009, reusind in 2010 sa acopere pierderea din 2008 si sa aiba chiar si profit.
Am ales compania Biofarm pentru ca putem analiza o serie de indicatori, avand toate
datele necesare din rapoartele anuale ce se gasesc pe site-ul compnaiei, dar si pentru ca are o
strategie de dezvoltare continua, care ne faciliteaza posibilitatea de a gasi o investitie adecvata
unei companii in continua ascensiune.

2. DIAGNOSTICUL FIRMEI
2.1. Diagnostic juridic
In cele ce urmeaza vor fi analizate drepturile de functionare ale societatii, drepturile de
proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc.
Numele societatii : S.C. BIOFARM SA
Adresa: BUCURESTI, Str. Logofatul Tautu nr.99, sector 3, cod postal 031212
Forma juridica: Societatea este persoana juridical avand forma de Societate pe Actiuni,
avand cod unic de inregistrare RO 341563, si numar de ordine in Registrul Comertului
J40/199/1991, din 05.02.1991,tranzactionata la Bursa de Valori Bucuresti, simbolul BIO.
Societatea Comerciala BIOFARM SA s-a infiintat prin transformarea Intreprinderii de
medicamente BIOFARM in S.C. BIOFARM SA, in baza Legii 15/1990, a Legii 31/1990 si
a HG 1224/23.11.1990.
Capital social : la data evaluarii, capitalul social era de 109.486.149,90 lei, cu valoarea
nominal de 0,1 lei /actiune, insumand un numar total de 1.094.861.499 actiuni.
CUI: RO341563
Telefon: +40 21 301 06 00
Activitatea societatii : Sector: Farmaceutice si servicii medicale
Ramura: Medicamente
Obiectul de activitate: S.C. BIOFARM S.A. produce si comercializeaza
atat medicamente de uz uman si veterinar cat si diferite produse chimice,
cod CAEN 2120Fabricarea preparatelor farmaceutice
Durata de functionare: nelimitata
Consiliu de Administratie si Executiv: Presedinte: DANUT VASILE
Director General: DANUT
VASILE
Actionari semnificativi
alti actionari / others
44.78%S.I.F. OLTENIA CRAIOVA DOLJ
S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. ARAD ARAD
SIF MOLDOVA BACAU BACAU
A.V.A.S. BUCURESTI SECTOR 1

25.29%
16.67%
12.21%
1.05%

Proprietati in folosinta:
La data de 31.12.2010, terenurile aflate in patrimoniul societatii au fost
reevaluate de catre SC Iprochim SA, membru asociat al Asociatiei
Natioanale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), avand certificatul
nr.183/1992.
7

Raportul de reevaluare al terenurilor a fost valorificat in contabilitate.


Rezultatul reevaluarii este prezentat in tabelul de mai jos:
19 / 66 nr.

explicatie

Valoare
31.12.2009

Valoare
31.12.20010

Depreciere

Valoare de
intrare

Rezerva din
reevaluare
31.12.2010

teren Iancu de
Hunedoara
nr.40-42
Bucuresti
teren str. Drumul
Gura
Badicului,nr.202
- 226,Bucuresti

14,275,881

11,106,909

3,168,972

433,150

10,673,758

5,757,637

3,323,569

2,434,068

3,263,722

59,847

3,696,872

10,733,606

TOTAL

20,033,518

14,430,478

5,603,040

Pentru rezerva din reevaluarea terenurilor si cladirilor s-a constituit un


provizion de impozit in valoare de 2.110.766 lei, astfel:terenuri 1,717,377
lei, cladiri (aferent reevaluarilor considerate nedeductibile) 393,389lei. In
anul 2010 au fost propuse spre casare si casate efectiv mijloace fixe cu
valoare de intrare de 231,813lei si valoare ramasa neamortizata 6,989lei.
In anul 2010 au fost anulate si provizioanele constituite in anii anteriori
pentru deprecierea mijloacelor fixe, in valoare de 14.541 lei, datorita
casarii acestor mijloace fixe.
In cadrul imobilizarilor corporale, 8,787,792 lei sunt imobilizari corporale
complet amortizate si utilizate in continuare.

SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR


CREANTE:
Descriere

31 Decembrie 2010

Creante comerciale
Alte creante
Total

16,105,191
3,675,268
19,780,459

LICHIDITATE
Sub 1 an
Peste 1 an
16,105,191
3,675,268
19,780,459
-

DATORII:
Descriere

31 Decembrie 2010

Sub 1 an
Avansuri incasate in contul 3,336
comenzilor
Datorii comerciale
15,507,022
Sume datorate institutiilor de credit

EXIGIBILITATE
Peste 1 an
3,336

15,507,022
-

Alte datorii inclusiv datorii


fiscale si alte datorii pentru
asigurarile sociale
Total

3,594,280

2,749,950

844,330

19,104,638

18,260,308

844,330

Rezulta total creante> total datorii, ceea ce inseamna ca firma inca mai
are de recuperat creante.
Litigii: Societatea este n litigiu cu o persoan fizic referitor la sume pe
care aceasta le revendic n legatur cu drepturile privind utilizarea unor
brevete de inventie. Conducerea nu este n masur s estimeze valoarea
despagubirilor pe care ar putea fi obligat s le plateasc.

In concluzie, deoarece nu se cunoaste de existenta unor probleme deosebite privind


functionarea legala a societatii, aceasta avand actualizate autorizatiile necesare functionarii si
punerii de medicamente pe piata, dar si datorita unor registre si evidente in conformitate cu
legea in vigoare, putem ca afirma ca societatea Biofarm poate investi in noi modalitati de
marire a segmentului de piata, dispunand totodata si de locatiile necesare pentru a-si
desfasura activitatea, iar procesul in derulare nu reprezinta un motiv de ingrijorare pentru
companie, din punct de vedere al unei posibile insolvente.

2.2. Diagnostic tehnic si operational


Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel si linii de productie moderne
Biofarm se regaseste in topul primilor 3 producatori romani de solutii si suspensii pentru
administrare orala, este cel mai important producator roman de capsule gelatinoase moi si
unul dintre cei mai mari fabricanti de comprimate si drajeuri din Romania.
Capacitati de productie in cadrul Biofarm:
Sectia Comprimate.In aceasta sectie s-a continuat perfectionarea tehnologiilor de
obtinere a comprimatelor prin metoda granularii umede,prin includerea circuitului tehnologic
a echipamentelor nou achizitionate.
Sectia Produse Parenterale.In aceasta sectiese realizeaza atat pulberi pentru solutii si
suspensii injectabile,cat si substante active din clasa cefalosporinelor,solicitate de clinicieni,cu
pondere mare in cifra de afaceri.
Sectia Biosinteza.In cadrul acestei sectii se realizeaza un produs pe baza substantei
active Nystatium,fabricat printr-un process de biosinteza urmat de separarea prin extractie si
purificare a principiului active.
Sectia dermato-cosmetice. Preventia si ingredientii activi din produsele dermocosmetice au un rol esential .In cadrul acestei sectii se realizeaza un produs pe baza
substantei active Glucan. Glucanul este o substanta obtinuta din drojdia de bere care de-a
lungul timpului a fost folosita ca agent imunostimulator. El stimuleaza formarea de colagen si
elastina, reduce adancimea ridurilorsi o protejeaza impotriva radiatiilor UV.
Sectia Unguente-Supozitoare.Fabricatia unguentelor,cremelor si gelulilor are loc pe 2
fluxuri:de uz uman si un flux de uz veterinar.Pentru distribuirea amestecului in tuburi sunt
folosite echipamentele COMADIS C 970 si C 135.Pentru obtinerea supozitoarelor sunt
9

utilizate echipamentele pentru distribuirea amestecului in plachete:SARONG SAAS\15 si


SARONG SG 12.
Amortizarea mijloacelor fixe este liniara.
Forme solide. Capacitatea de productie a formelor farmaceutice solide este cuprinsa
intre 25 si 250 kg pe serie.
Echipamente:
moara cu ciocanele G FSJ 16 A pentru granulare uscata
mixer granulator tip HLSG cu capacitate de 220 l
uscator in pat fluidizant tip FL capacitate 120 l
omogenizator tip GHJ 1000 capacitate 200 kg
sita vibratoare tip ZS 515 capacitate 60-130 kg/h
Forme semisolide. Capacitatea de productie a formelor farmaceutice semisolide variaza
intre 75 si 150 kg per serie.
Echipamente:
vas pentru baza apaosa din otel inoxidabil cu capacitate de 150 litri
vas pentru baza grasa din otel inoxidabil cu capacitate de 150 litri
turboemulsificator HB-ZJZR-1228 cu moara coloidala
Forme lichide. Capacitatea de productie a formelor farmaceutice este cuprinsa intre 50 si
300 litri pe serie.
Echipamente:
2 vase transportabile din otel inoxidabil pentru prepararea substantei cu capacitate de
50 litri si 150 litri.

Cel mai mare impact pe care l are progresul tehnologic n activitatea producatorilor
de medicamente se observa la nivelul procesului de productie, datorita rigurozitatii
conditiilor de desfasurare a acestuia. Din acest motiv, companiile farmaceutice aloca
resurse financiare substantiale reconditionarilor, dezvoltarii si modernizarii liniilor de
productie. De asemenea, n planurile de investitii anuale figureaza, de cele mai multe ori
ca avnd o pondere semnificativa, fondurile banesti alocate activitatii de cercetare si
dezvoltare de noi produse, care sa raspunda unor nevoi ale consumatorilor.

2.3.Diagnosticul resurselor umane

Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Asociatilor, care decide asupra
activitatii societatii si asigura politica ei economica si comerciala. Dreptul de a administra si
reprezenta societatea in toate raporturile acesteia cu terte persoane fizice si juridice revine
Administratorului. Conducerea executiva a societatii este asigurata de un Administrator numit
de AGA care urmareste indeplinirea hotararilor acesteia.

Societatea are urmatoarea structura manageriala:


- Danut Vasile- Director General- cu vasta experienta in conducerea unei societati in
domeniul farmaceutic si in coordonarea operatiunilor de fabricatie in industria alimentara
- Daniela Traiana Talea- Director General Adjunct- experienta relevanta in coordonarea
activitatii operationale si administrative a unei societatii farmaceutice
- Mihaela Ion- Sef Oficiu Juridic- experienta relevanta in coordonarea departamentului Juridic
10

- Carmen Stanescu- Manager Aprovizionare- experienta in coordonarea depozitelor si


activitatii de aprovizionare
- Laura Boer- Contabil Sef- experienta relevanta in domeniul financiar- contabil
- Petruta Stoicescu- Manager Productie si Utilitati Fabrica- experienta relevanta in
coordonarea activitatilor de planificare, intretinere si productie farmaceutica
- Valerica Niculescu- Manager Controlul Calitatii- experienta relevanta in activitatea de
control al calitatii
- Niculina Badicu- Manager Cercetare Dezvoltare- experienta relevanta in coordonarea
activitatii de cercetare-dezvoltare si in activitatea de laborator cercetare-dezvoltare de produse
noi
- Mihaela Parvu- Manager Marketing si Vanzari- experienta relevanta in coordonarea
distributiei directe si indirecte, activitatilor de promovare, vanzare si export
- Dragos Morosanu- Manager Tehnologia Informatiei si Comunicatiei- experienta relevanta in
coordonarea departamentului tehnologia informatiilor si comunicatiei
- Valentina Pasa- Manager al Sistemelor de Management al Calitatii- experienta relevanta in
coordonarea activitatii de asigurarea calitatii
- Liviu Visan- Sef Departament Administrativ- experienta relevanta in coordonarea
activitatilor administrative, de PSI si managementul mediului
- Andreea Gherghina- Manager Dezvoltare Organizationala- experienta relevanta in
conceperea si derularea de proiecte de dezvoltare organizationala, in coordonarea cabinetului
medical si a activitatilor de Sanatate si Securitate in Munca
Toate persoanele care fac parte din conducerea executiva a societatii sunt angajate cu contract
pe perioada nedeterminata, mai putin Directorul General Danut Vasile care are incheiat
contract de mandat.
Nu exista acorduri, intelegeri sau legaturi de familie intre persoanele din conducerea
executiva a companiei si o alta persoana datorita carora persoana din conducerea executiva a
fost numita ca membru al conducerii executive.
In perioada analizata, societatea si-a marit numarul de personal pentru a ajunge la o
structura adecvata activitatii desfasurate.
La data evaluarii, structura de personal se prezinta astfel:

TOTAL angajati (nr. mediu)


din care:
- muncitori
- TESA

2005
333

2006
332

2007
317

2008
335

2009
343

2010
343

182
151

177
155

150
167

161
174

161
182

160
183

Nivel de pregatire:
- absolventi de studii superioare
- absolventi de studii medii
- scoli profesionale/gimnaziu

2006
35%
17%
48%

2008
38%
32%
30%

2009
37%
32%
31%

2010
40%
33%
27%

In perioada analizata se poate observa o evolutie a numarului de anagajati cu studii


superioare ; deoarece in anul 2010 firma a continuat dezvoltarea cunostintelor profesionale ale
angajatilor prin programe de instruire si formare profesionala.
11

Nu exista obligatii contractuale cu privire la plata pensiilor catre fostii directori si


administratori. Nu s-au acordat credite directorilor si administratorilor in timpul perioadei
analizate.
Anul

Chelt cu pers
(total)

Salarii

Chelt asig. si
protectie soc.

Bonuri de masa

2006

10.866.240

7.837.883

2.531.577

496.780

2008

13.108.308

9.740.997

2.795.672

571.639

2009

13.076.265

9.629.513

2.853.298

593.454

2010

14.706.908

10.918.767

3.166.501

621.640

Organizare, sindicate
Pe parcursul perioadei analizate , numarul de persoane ce fac parte din Sindicatul
Independent al companiei scade din ce in ce mai mult : in anul 2006 faceau parte din Sindicat
aproximativ 59% din angajati, iar pana in 2009 numarul acestora a scazut pana la 51% din
angajati. Sindicatul Independent al Firmei este inregistrat la Confederatia Sindicatelor
Democratice din Romania. In anul 2010 , 172 de persoane au facut parte din sindicat ; din
fericire in acest an (precum si pe toata perioada analizata) nu au fost intalnite situatii
conflictuale intre angajati si nici intre reprezentantii management-ului si angajati.

CONCLUZII
ncadrarea cu personal si nivelul de calificare al acestuia satisface necesitatile prezente
ale activitatii societii;

12

numarul de salariati a fost crestere permanenta in perioada analizata urmarindu-se


asigurarea unei structuri de personal flexibile, adaptate la specificul activitatii
societatii;
conducerea societatii este asigurata de personal specializat, cu studii superioare si
experienta in domeniu.
ponderea majoritara in totalul personalului este data de personalul cu studii
superioare, situatie considerata normala avand in vedere activitatea desfasurata de
societate( exceptie facand anul 2006)
personalul societatii are calificare adecvata cerintelor posturilor ocupate
structura de personal este adecvata domeniului de activitate, nivelul de calificare este
bun; salariile sunt platite la zi, nivelul salariului mediu la nivel de societate este bun,
comparabil salariului mediu brut pe economie
exista contract colectiv de munca semnat de reprezentantii salariatilor si conducerea
societatii;

2.4.Diagnosticul Comercial

Societatea Comerciala "Biofarm" S.R.L. este individualizata de obiectul sau de


activitate care defineste profilul societatii. Obiectul de activitate al societatii este constituit
din activitatea sa principala, si anume producerea si comercializarea medicamentelor de uz
uman, cod CAEN 2120Fabricarea preparatelor farmaceutice.
In prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe
piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. Compania este
certificata in conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind
buna practica de fabricatie (GMP) pentru toate liniile de productie. De asemenea, actiunile
sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I.

S.C. Biofarm S.A. are un portofoliu generos de 167 de produse care acopera
aproximativ 45 de arii terapeutice. Multe dintre produsele Biofarm au o traditie de minim 40
de ani pe piata romaneasca: Anghirol, Carmol, Cavit, Clorocalcin, Colebil, Inhalant,
Mecopar, Romazulan, Romergan, Sirop expectorant, Sirop patlagina si Triferment, iar altele,
mai noi, cum ar fi Vermigal Novo,Loperamid, Hepatoprotect, Bioflu, Devaricid si Difebiom
cu Luteina, vor deveni produse de marca datorita capacitatilor lor terapeutice si a promovarii
sustinute de o echipa de reprezentanti bine pregatiti.
Clientii
In functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se
impart in firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vanzarilor
se indreapta catre spitale.
Comerciantii cu care BIOFARM colaboreaza
o

DITA Import-Export SRL Bucuresti

o
13

Mediplus Bucuresti

o Montero SRL Bucuresti

Iassyfarm Iasi

o ChPM SRL Bucuresti

o Fildas Bucuresti

o Farmacom S.A. Brasov

o A.D.M. Bucuresti

o Biosfarm SRL Piatra Neamt

o Arochim Ploiesti

o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti

o Geranium SRL Timisoara

o Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Deltafarm Suceava

Desigur, majoritatea acestor comercianti si-au creat n timp si lanturi proprii de


farmacii, insa numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al
farmaciilor n care se comercializeaza produsele BIOFARM.
Trebuie precizat ca, n conformitate cu prevederile legale n domeniu, producatorii de
medicamente nu-si pot vinde direct productia catre farmacii, fiind prevazute conditii severe de
desfasurare a contractelor de vnzare-cumparare.
Produsele BIOFARM acopera o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, n
functie de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogena att din punct de vedere al
categoriei de vrsta ct si al afectiunilor de care acestia sufera.
BIOFARM si-a pozitionat produsele pe piata medicamentelor ca avnd un pret inferior
comparativ cu cele ale concurentei, de aceea printre clientii BIOFARM se regasesc
segmentele de populatie cu venituri medii si mici. Categoria suplimentilor nutritivi se
adreseaza, nsa, si celor cu venituri peste medie, deoarece ei pot aloca sume de bani
suplimentare n directia achizitionarii de produse care sa le asigure o structura sanatoasa a
elementelor nutritive din organism.
Furnizorii
Principale obiective ale activitatii de achizitii au fost:
- reducerea costurilor de achizitie;
- evitarea formarii stocurilor de materii prime si materiale de ambalat , comenzile fiind lansate
tinand cont de durata de aprovizionare pentru fiecare articol, in functie de politica de stocuri a
companiei;
- identificarea de noi poteniali parteneri.
- reducerea costurilor
- respectarea stricta a necesarului de materii prime, materiale i
ambalaje pentru productie cu preocuparea de a elimina crearea de stocuri fara miscare si cu
miscare lenta;
- reanalizarea si renegocierea contractelor / conditiilor comerciale oferite de furnizori in 2010
pentru: reducerea preturilor la unele materii prime si materiale; cresterea termenelor de plata
la furnizorii interni si externi pentru obtinerea unor perioade mai mari de creditare;
- stabilirea ferma a termenelor de livrare fara sa influenteze negativ realizarea productiei

14

Furnizorii au fost selectati in functie de calitate, documente transmise, preturile cele


mai mici si conditiile de plata optime; plata achizitiilor de materii prime si ambalaje se face in
90 % din cazuri dupa livrarea si receptionarea marfii.
Pentru fiecare materie prima sau ambalaj exista cel putin 1 furnizor alternativ.
In 2010 au fost identificati in vederea inregistrarii 12 producator i/ furnizori alternativi
Stocul curent in care este inclusiv stocul de siguranta, asigura desfasurarea activitatii
de productie pentru 2 luni atat pentru materii prime cat si pentru ambalaje.
Portofoliu furnizori materii prime si ambalaje 106 furnizori.
Termenul mediu de plata in 2010 a crescut de la 83 zile in anul 2009 la 97 zile in anul
2010.

Concurenta
Dupa ce in anii 2004 2006 piata farmaceutica romaneasca a inregistrat o crestere
semnificativa (cresteri anuale de circa 30%) datorita redresarii segmentului de spital si
cresterii segmentului de retail, incepand cu anul 2007 ritmul de crestere s-a diminuat din
cauza problemelor cu care piata a inceput sa se confrunte devalorizarea monedei nationale
in raport cu euro, noua lista de medicamente compensate, conflictul dintre distribuitori si
Ministerul Sanatatii, etc.
In anul 2010 piata farmaceutica romaneasca a fost afectata in special de prelungirea
termenelor de plata pentru medicamentele compensate si gratuite. Neplata la timp a
facturilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a dus la crearea unei crize a
lichiditatilor si a unui blocaj la nivelul farmaciilor si al distribuitorilor.
15

Cu toate acestea, SC Biofarm SA pastreaza un ritm de crestere superior fata de piata


farmaceutica totala. Produsele companiei sunt accesibile si de inalta calitate.

In cursul anului 2010, compania Biofarm a inregistrat o crestere a vanzarilor in valoare


de 7.36%. In unitati cresterea este de 0.61%*, comparativ cu scaderea de 0.20%* in unitati
inregistrata de piata totala farmaceutica din Romania. Piata locala farmaceutica a inregistrat,
in aceeasi perioada de timp, o crestere de 5.31% in valoare si o scadere de 9.99% in unitati.
In aceeasi perioada de timp, compania Biofarm si-a imbunatatit si diversificat
portofoliul, ajungand la 192 de produse si a fost lider de piata pe 11 arii terapeutice.
Vanzarile la export in anul 2010 au fost in valoare de 2.111.726 lei.
Biofarm a inregistrat in anul 2010 comparativ cu anul 2009 o crestere a exportului cu
25% in valoare si 31% in unitati. In anul 2010 s-a continuat strategia companiei care prevede
diversificarea si patrunderea pe noi piete de desfacere. In acest sens s-au facut investitii pentru
inregistrarea de dosare noi atat pe pietele existente cat si pe piete noi.
In anul 2010, Biofarm s-a concentrat si pe reteaua de supermarket, hipermarket si
cash & carry, inregistrand cresteri valorice pe acest segment de piata de aproximativ 360%
fata de anul 2009.
Preturi

Pntru a micsora impactul expunerii societatii la riscul de pret au fost luate masuri de
incheiere pe termen mediu a contractelor de aprovizionare la preturi negociate atat in moneda
nationala cat si in valuta (in special euro si usd)cu furnizori alternativi de materii prime sau
servicii. In spatele acestor negocieri de preturi a fost avuta in vedere sensitivitatea
profitabilitatii produselor BIOFARM la modificarile de pret si/sau de curs valutar la intrarile
de materii prime.
SC Biofarm SA are posibilitatea modificarii preturilor la majoritatea produselor sale,
exceptie facand medicamentele cu preturi controlate de Ministerul Sanatatii.
SC Biofarm SA lucreaza cu cei mai puternici distribuitori din piata farmaceutica si care
au in total o cota de piata de 64 % incercand in acest fel sa minimizeze riscul de neincasare a
creantelor.

16

Viziune strategica
Produsele Biofarm sunt comercializate in toata tara datorita unei echipe specializate de
marketing si vanzari si a strategiilor de distributie si promovare.
Pentru a creste gradul de cunoastere a produselor sale in randul consumatorilor, Biofarm isi
promoveaza produsele atat in cele mai importante lanturi farmaceutice cat si in farmaciile
independente si coopereaza cu cele mai puternice 10 companii de distributie de pe piata
farmaceutica romaneasca. De asemenea, organizeaza in mod constant campanii de marketing,
comerciale si media cu scopul de a imbunatati gradul de recunoastere al produselor Biofarm.
Totodata, Biofarm isi imbunatateste permanent pozitia si pe piata externa. In perioada 2005
2009 compania a patruns pe 8 noi piete de desfacere si expansiunea continua.

17

3. ANALIZA PERFORMANTEI INTREPRINDERII


3.1. Analiza succinta a pozitiei, a performantei si a CF-urilor
din situatiile financiare

FR
FRP
FRI
ACN
NFR
TN
AE
CF

2005
22.914.76
3
19.441.5
49
3.473.214
22.914.76
3
18.122.00
9
4.792.754
60.776.77
0
7.919.431

Indicatori de echilibru
2006
2007
33.315.11
44.480.58
2
4
31.194.18
42.970.89
6
4
2.120.926
1.509.690
33.315.11
44.480.58
2
4
20.448.82
26.111.58
3
8
12.866.28
18.368.99
9
6
74.476.7
154.623.6
31
36
8.073.535
5.502.707

financiar
2008
54.387.39
7
53.360.69
1
1.026.706
54.387.39
7
32.013.26
4
22.374.13
3
132.818.9
10
4.005.137

2009
68.995.21
0
68.144.55
6
850.654
68.995.21
0
43.879.58
1
25.115.62
9
141.789.0
74
2.741.496

2010
82.450.347
81.606.017
844.330
82.450.347
33.541.396
48.908.95
1
149.963.79
6
23.793.322

Fondul de rulment are o valoare pozitiva si crescatoare pe perioada analizata .Valoarea


pozitiva a FR in perioada 2005-2010 este o situatie favorabila, deoarece se respecta regula de
finantare a nevoilor permanente cu resurse durabile, ramanand si o suma pentru finantarea
activelor curente , contribuind si la realizarea echilibrului pe termen scurt.Se observa ca
valoarea FR este relativ apropiata de valoarea activelor circulante, ceea ce inseamna ca
intreprinderea poate sa faca fata riscurilor pe termen scurt Valoarea negativa ar fi avut un
impact nedorit asupra activitatii intreprinderii, deoarece afecteaza atat trezoreria cat si
capacitatea de plata , deoarece activele pe termen lung ar fi fost finantate prin datorii pe
termen scurt , ce au un grad ridicat de exigibilitate.
Activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen scurt (sub un an) vor
permite rambursarea in mare parte a datoriilor pe termen scurt (exigibile intr-un interval de
timp sub un an), dar, in egala masura si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie
reflecta o perspectiva favorabila intreprinderii, sub aspectul solvabilitatii sale.
Fondul de rulment propriu are o pondere mai mare in fondul de rulment decat o are
fondul de rulment imprumutat, ceea ce releva faptul ca fondul de rulment este constituit intr-o
mai mare masura din fonduri proprii decat din imprumuturi pe termen lung, iar marja de
siguranta pe care acesta o asigura pentru finantarea nevoilor temporare protejeaza
intreprinderea de riscul insolvabilitatii chiar si dupa scadenta acestor datorii.
Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie sa existe intre nevoile temporare si
resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator de echilibru
financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR). Valorarea pozitiva NFR pentru
intreprinderea noastra este o situatie negativa, intrucat arata faptul ca activele circulante sunt
mai mari decat datoriile pe termen scurt si lichiditatile , deci resursele nu sunt suficiente
pentru a le acoperi integral in caz de insolvabilitate a firmei.Pana in anul 2009 NFR are o
18

valoare crescatoare, dupa care in anul 2010 inregistreaza o scadere importanta pe fondul
cresterii lichiditatilor si al veniturilor in avans.
2006

2007
66.976.74
-530.970
0

CFD actionari

12.715.09 13.514.21
8
3

PN
a CP
CFD creditori
dobanzi
datorii financiare
CFD

15.254.17 16.225.24
3
1

EBIT
dobanzi

274.818

2.264.257 2.455.406
12.715.09 13.514.21
8
3

PN

18.402.62 18.249.66
4
3

CF gestiune

17.306.48 84.359.54
8
5

Crestere
economica

Ajustari
privind
valoarea imobilizarilor
Ajustari privind val
activelor circulante
Ajustari
privind
provizionele
pentru
riscuri
Ajustari
privind
imobilizarile

255.622

14.979.35 15.969.61
5
9

EBT
impozit pe profit

RN

13.246.06 80.490.95
8
3
1.627.106
866.858
274.818
255.622
1.352.288
-611.236
1.096.136 66.109.88
2

2008

2009

13.296.77
0
0
19.636.09
21.310.15
0
3
21.310.15
3 6.339.320
689.193
318.346
206.209
142.294

2010
4.706.646
14.414.79
3

9.708.147
115.699
109.375

-482.984

-176.052

-6.324

689.193

13.615.11
6

4.822.345

22.728.83
5

17.954.30
1

142.294

109.375

22.586.54
1

17.844.92
6

2.950.451

3.430.133

19.636.09
0

14.414.79
3

27.124.40
2

17.694.03
2

13.509.28
6

12.871.68
7

18.666.91
0
206.209
18.873.11
9
2.437.034
21.310.15
3
17.063.80
6
17.752.99
9

2005
11.713.4
63

2006
12.715.09
8

2007
13.514.21
3

2009
19.636.0
90

2010
14.414.7
93

4212740

2008
21.310.15
3
4051727

2.935.10
4
-114982

3606427

4539122

4696965

193940

118950

-161673

1224365

344152

16882

112716

267089

-11590

-222593

586774

35141987

6064376

-630705

19

financiare
CAF

14.550.4
67

16.628.18
1

18.112.99
2

17.710.29
8

19.112.6
08

19.411.9
79

Valoarea cashflowrilor(CF) este pozitiva cu exceptia anului 2008, aratand faptul ca


firma dispune de lichiditati suficiente pentru a face fata riscului de insolvabilitate (isi poate
acoperi datoriile pe termen scurt).
Capacitatea de autofinanare (CAF) este un sold rezidual de flux semnificativ care se
obine ca diferen ntre rezultatul net corectat cu amortizarea, participarea salariailor la profit
i alte elemente de activ i pasiv, corespunztor metodei de calcul utilizate.
In anul 2006 cash flow-ul disponibil pentru actionari este negativ iar cel disponibil
pentru creditori este pozitiv, ceea ce inseamna ca firma a ales sa isi plateasca creditorii in
detrimentul actionarilor.In anul urmator situatia este exact la fel.
In anul 2007 , se observa o crestere economica foarte mare , aceasta fiind finantata
din capitalul propriu ( CFD actionari fiind puternic negativ).
In anul urmator, s-a inregistrat o pierdere de 21,3 milioane, partial datorita rezultatului
exploatarii (EBIT), care este negativ, drept urmare actionarii au avut un cash flow disponibil
egal cu zero, in schimb firma a reusit sa-si remunereze creditorii.
In ultimii doi ani, firma a inregistrat o crestere economica relativ constanta,
remunerandu-si cu prioritate actionarii. In aceasta perioada au crescut si capitalurile proprii,
iar datoriile au scazut.
Desi rezultatele firmei au variat pe parcursul celor 6 ani, capacitatea de autofinantare a
ramas pozitiva si relativ constanta, in jurul a 18-19 milioane. Acest lucru reprezinta faptul ca
firma isi poate finanta singura anumite proiecte de investitii, sau acoperi eventuale pierderi
generate de miscarile economiei in general (expunerea la riscul sistemic).

PN
EBIT
EBT
CA
e PN/CA
e PN/EBT
e
EBT/EBIT
e EBIT/CA

2005
11.713.46
3
14221421
13807164
50.469.15
2
-

2006
12.715.09
8
15.254.17
3
14979355
57.829.93
5
0,5863
1,0072

2007
13.514.21
3
16.225.24
1
15969619
62.344.05
9
0,8051
0,9507

1,1691
0,4979

1,0385
0,8155

2008

65.102.889
-58,2321
1,1811

2009
19.636.09
0
22.728.83
5
22586541
67.108.83
6
-62,3603
0,8747

1,0146
-48,5967

0,9906
-71,9721

-21.310.153
-18.666.910
-18873119

2010
14.414.793
17.954.301
17844926
82.294.885
-1,1751
1,2666
0,9994
-0,9283

Elasticitatatea negativa obtinuta in cazul PN/CA si EBIT/CA se datoreaza modificarii in sens


invers a profitului in anul 2008 (e PN/CA=-58.2321 e EBIT/CA=-48.5967), iar in anul 2009
elasticitatea este negativa (e PN/CA=-62.3603 e EBIT/CA=-71.9721 datorita pierderii
inregistrate in anul 2008.In anul 2010 profitul , respectiv EBIT scad ,insa intr-o masura mai mica
fata de anul 2007 , generand o elasticitate negativa cu valori apropiate de (e PN/CA=-1.1751 e
EBIT/CA=-0.9283).
Dupa cum se observa din tabelul de mai sus Profitul net al acestei firme este in stransa
corelatie cu EBIT, coeficientul de elasticitate osciland intre 0.9 si 1.2.
In schimb, Cifra de afaceri creste in fiecare an, desi profitul net al firmei oscileaza, fiind
chiar negativ in 2008.

20

3.2. Estimarea costului capitalului ntreprinderii = kntrepr.


2005
PN

11.713.463

CA
R marja
Activ
Economic
R rotatie

50.469.152
23,21%

CP
R structura

57.286.674
1,061

60776770
83,04%

EBIT
Impozit pe
profit
Cheltuieli cu
dobanzi

14221421

Datorii pe TL
R datorii
financiare
R economica
ROE

2093701

2006

2007

12.715.0
98
57.829.9
35
21,99%
7447673
1
77,65%
70.532.7
42
1,056

13.514.2
13
62.344.0
59
21,68%
1546236
36
40,32%
151.023.
695
1,024

15.254.1
73

16.225.2
41

2.264.25
7

2.455.40
6

2008
21.310.15
3
65.102.88
9
-32,73%
13281891
0
49,02%
129.713.5
42
1,024
18.666.91
0

2009

2010

19.636.0
90
67.108.8
36
29,26%
1417890
74
47,33%
136.052.
862
1,042

14.414.79
3
82.294.88
5
17,52%
14996379
6
54,88%
145.761.0
09
1,029

22.728.8
35

17.954.30
1

2.437.034

2.950.45
1

3.430.133

255.622

206.209

142.294

109.375

3.473.214

274.818
2.120.92
6

1.509.69
0

1.026.706

850.654

844.330

11,93%
19,95%
20,45%

12,96%
17,44%
18,03%

16,93%
8,91%
8,95%

20,08%
-15,89%
-16,43%

16,73%
13,95%
14,43%

12,95%
9,69%
9,89%

414257

Rata de marja are valoare negativa in anul 2009 ca urmare a inregistrarii de pierdere
la sfarsitul exercitiului, iar in anul 2010 se reduce semnificativ fata de perioada 2005-2008,
ca urmare a cresterii cifrei de afaceri si reducerii profitului(fata de aceeasi perioada).
Viteza de rotatie creste pana in anul 2006 si scade in anul 2007 ca urmare a cresterii
activului economic mai mult decat cifra de afaceri , pana in 2009 ajung la 54,88%. Valorile
activului economic depaseste usor valoarea capitalurilor proprii(intreprinderea are datorii
financiare), iar rata de structura este mai mare decat 1. Cheltuielile cu dobanda scad, ca
urmare a rambursarii in anuitati constante, dar rata dobanzii creste.
Rata rentabilitatii financiare exprima corelatia intre veniturile actionarilor si
veniturile investite in firma de catre acestia. In situatia de fata se observa o scadere continua
a ROE pana in 2008, unde atinge chiar o valare negativa, situatie nefavorabila pentru
actionari, trebuind sa se ia masuri in vederea cresterii gradului de valorificare a capitalurilor
proprii.
Rentabilitatea economica scade in anul 2007 ca urmare a cresterii activului economic
mai mult decat a EBIT-ului, iar in anul 2008 este negativa datorita pierderii
contabile.Rentabilitatea financiara se comporta asemanator cu rentabilitatea economica,
depasind-o nu cu mult, intrucat diferenta intre rata dobanzii si rentabilitatea economica nu
este foarte . Aceasta situatie este nefavorabila pentru intreprindere, conducerea fiind nevoita
sa ia masuri in sensul cresterii vitezei de rotatie a activului economic pentru imbunatatirea
indicatorilor de rentabilitate.
ROA rata rentabilitatii financiare exprima corelatia dintre profitul firmei si activele
angajate in realizarea acestuia. Am luat aceasta rata de rentabilitate pentru a actualiza CF
generate de firma si pentru a calcula pragurile de rentabilitate.
21

3.3 Analiza VAN, ROA si ROE versus prag de rentabilitate contabil i


financiar

Situatie
inregistrata

Prag de
rentabilitat
e de
exploatare

Prag de
rentabilita
te de
global

CA

57.829.935

26.167.019

31.437.357

CV (v *CA)
CF
ch amortizare

29.969.335
9.000.000
3.606.427

13.560.592
9.000.000
3.606.427

16.291.851
9.000.000
3.606.427

15.254.173

2.539.079

274.818

274.819

274.820

EBT
Impozit pe
profit

14.979.355

-274.819

2.264.259

2.264.257

2.264.258

2.264.259

PN

12.715.098

-2.539.077

AE

74.476.731

74.476.731

74.476.731

ACN

33.315.112

33.315.112

33.315.112

Imobilizari

41.161.719

41.161.719

41.161.719

-754.116

-16.008.290

-13.469.212

62.773.949
1.997.179
17,39%
18,03%

49.785.215
-10.991.555
0,00%
-3,60%

51.947.207
-8.829.563
2,89%
0,00%

2006

EBIT
Ch cu dobanzi

CF
Val
intreprinderii
VAN
ROA
ROE

Prag de
rentabilit
ate
financiar
52.961.37
6
27.446.29
1
9.000.000
3.606.427
12.908.65
8
274.821
12.633.83
7
2.264.260
10.369.57
7
74.476.73
1
33.315.11
2
41.161.71
9
3.099.634
60.776.77
0
0
14,71%
14,70%

In anul 2006 firma inregistreaza o cifra de afaceri destul de mare astfel incat se observa
ca rata de rentabilitate economica este de 17,39%, mai mare decat cea din pragul global sau
financiar. Rata financiara este de asemenea mai mare decat cea de prag. Valoarea actualizata
neta are o valoare pozitiva, ceea ce inseamna ca in acest an a avut loc o capitalizare. Cifra de
afacei a fost cu 9,2% mai mare decat cea din pragul financiar.

Situatie
inregistrata

Prag de
rentabilitat
e de
exploatare

CA

62.344.059

29.110.995

CV (v *CA)

31.906.078

14.898.255

2007

22

Prag de
rentabilita
te de
global

Prag de
rentabilit
ate
financiar
44.728.62
29.634.568
1
22.890.95
15.166.206
2

CF
ch amortizare
EBIT
Ch cu dobanzi
EBT
Impozit pe
profit
PN

10.000.000
4.212.740
16.225.241
255.622
15.969.619

10.000.000
4.212.740
0
255.622
-255.622

10.000.000
4.212.740
255.622
255.622
0

2.455.406
13.514.213

0
-255.622

154.623.636

132.818.910

0
0
132.818.91
0

44.480.584

68.995.210

68.995.210

Imobilizari

110.143.052

54.387.397

54.387.397

CF
Val
intreprinderii
VAN
ROA
ROE

-66.417.870

-48.946.676

-48.691.054

80.993.023
6.516.192
8,88%
8,95%

68.349.172
-6.127.659
0,00%
-0,17%

68.583.892
-5.892.939
0,16%
0,00%

AE
ACN

10.000.00
0
4.212.740
7.624.929
255.622
7.369.307
951.578
6.417.728
132.818.9
10
68.995.21
0
54.387.39
7
42.273.32
5
74.476.83
1
0
4,86%
4,25%

In acest an se observa ca ratele de rentabilitate inregistrate sunt apoape duble decat cele
din pragul financiar, ceea ce inseamna o activitate eficienta a firmei. Cifra de afaceri este cam
cu 50% mai mare decat cea din pragul financiar si aproape dubla decat cea din pragul de
exploatare sau global.

Situatie
inregistrata

Prag de
rentabilitat
e de
exploatare

CA

65.102.889

144.094.389

CV (v *CA)

49.718.072

110.042.662

CF
ch amortizare

30.000.000
4.051.727

30.000.000
4.051.727

-18.666.910

206.209

206.210

EBT
Impozit pe
profit
PN

-18.873.119

-206.210

2.437.034
-21.310.153

0
-206.210

AE
ACN

132.818.910
68.995.210

132.818.910
68.995.210

2008

EBIT
Ch cu dobanzi

23

Prag de
Prag de
rentabilita rentabilit
te de
ate
global
financiar
144.966.99 191.083.2
8
73
110.709.06 145.927.3
0
48
30.000.00
30.000.000
0
4.051.727 4.051.727
11.104.19
206.211
8
206.211
206.212
10.897.98
0
6
0
0
132.818.91
0
68.995.210

1.407.227
9.490.759
132.818.9
10
68.995.21

Imobilizari

54.387.397

54.387.397

54.387.397

CF
Val
intreprinderii
VAN
ROA
ROE

10.104.092

31.208.035

125.634.540
-28.989.096
-12,24%
-16,43%

145.497.075
-9.126.561
0,00%
-0,16%

31.414.246
145.691.15
6
-8.932.480
0,14%
0,00%

0
54.387.39
7
40.905.00
6
154.623.6
36
0
7,28%
7,32%

In contrast cu anii de pana acum, in 2008 se inregistraza rate foarte mici de rentabilitate,
firma nu depaseste nici macar pragul de rentabilitate de exploatare. Are loc o
decapitalizare,deoarece VAN are o valoare negativa, actionarii fiind defavorizati. In acest an,
datorita crizei financiare am decis sa luam rata de actualizare egala cu rata de dobanda fara
risc. Pentru a putea depasi pragul financiar firma ar fi tebuit sa inregistreze o cifra de afaceri
de 3 ori mai mare. Desi au crescut fata de celalalt an, veniturile nu au acoperit cheltuielile.

Situatie
inregistrata

Prag de
rentabilitat
e de
exploatare

Prag de
rentabilita
te de
global

CA

67.108.836

25.052.272

25.315.567

CV (v*CA)
CF
ch amortizare

30.840.879
9.000.000
4.539.122

11.513.150
9.000.000
4.539.122

11.634.151
9.000.000
4.539.122

22.728.835

142.294

142.294

142.294

142.294

EBT
Impozit pe
profit

22.586.541

-142.294

2.950.451

PN

19.636.090

-142.294

AE

141.789.074

141.789.074

0
141.789.07
4

ACN

68.995.210

68.995.210

68.995.210

Imobilizari
CF
Val
intreprinderii
VAN
ROA
ROE

72.793.864
10.785.453

72.793.864
-8.992.931

133.897.018
1.078.108
13,94%
14,43%

116.539.818
-16.279.092
0,00%
-0,10%

72.793.864
-8.850.637
116.664.69
3
-16.154.217
0,09%
0,00%

2009

EBIT
Ch cu dobanzi

24

Prag de
rentabilit
ate
financiar
64.494.11
8
29.639.24
6
9.000.000
4.539.122
21.315.75
0
142.294
21.173.45
6
2.765.862
18.407.59
5
141.789.0
74
68.995.21
0
72.793.86
4
9.556.958
132.818.9
10
0
13,07%
13,53%

In anul 2009 firma a inregistrat o situatie apropiata de cea din pragul financiar, VAN fiind
pozitiv, dar avand o valooare relativa destul de mica, insemnand o conservare a capitalurilor.
Pragul de exploatare si cel global au fost insa depasite cu succes, cifra de afaceri actuala fiind
de doua ori mai mare decat cea necesara pentru a depasi aceste praguri. Ratele de rentabilitate
sunt similare celor din pragul financiar, usor mai mari.

Situatie
inregistrata

Prag de
rentabilitat
e de
exploatare

Prag de
rentabilita
te de
global

CA

82.294.885

43.051.925

43.290.987

CV (v *CA)

44.643.619

23.354.960

23.484.647

CF
ch amortizare

15.000.000
4.696.965

15.000.000
4.696.965

15.000.000
4.696.965

109.375

0
109.375

109.375
109.375

EBT
Impozit pe
profit

17.844.926

-109.375

3.430.133

PN

14.414.793

-109.375

AE

149.963.796

78.452.386

78.888.023

ACN

82.450.347

43.133.253

43.372.767

Imobilizari
CF
Val
intreprinderii
VAN
ROA
ROE

67.513.449
6.331.946

35.319.132
63.319.188

142.494.941
705.867
9,67%
9,89%

129.253.247
-12.535.827
0,00%
-0,08%

35.515.255
62.992.926
129.352.96
4
-12.436.110
0,11%
0,00%

2010

EBIT
Ch cu dobanzi

17.954.301

Prag de
rentabilit
ate
financiar
80.199.95
1
43.507.15
2
15.000.00
0
4.696.965
16.995.83
4
109.375
16.886.45
9
3.245.898
13.640.56
2
146.146.2
53
80.351.45
6
65.794.79
8
9.375.258
141.789.0
74
0
9,39%
9,36%

Anul 2010 este similar celui anterior, firma reusit sa isi mentina o valoare pozitiva a VANului, dar foarte mica. Se inregistreaza din nou o conservare a capitalurilor, ceea ce este un
lucru pozitiv avand in vedere evolutia negativa a situatiei economice din tara. Rata de
rentabilitate financiara este de 9.89% mai mare cu 0.5 pp decat cea de prag.

25

4 .EVALUAREA INVESTITIEI
Pentru consolidarea afacerii pe termen lung, echipa manageriala a Biofarm are ca
obiectiv efectuarea unor investitii in active imobilizate dupa cum urmeaza: realizarea unei noi
linii de fabricatie; extinderea flotei auto pentru echipele de marketing si vanzari precum si
pentru activitatea de aprovizionare-desfacere a companiei; investitii in laboratoarele de
cercetare-dezvoltare, controlul calitatii, precum si extinderea portofoliului existent prin
achizitia unor dosare de produse finite noi.
Avand in vedere conjunctura economico-financiara din aceasta perioada, Biofarm a
selectat pentru anul 2010 ca investitii prioritare acele proiecte care pot constitui o
oportunitate si anume : va investi in doua utilaje distincte pentru dozarea in capsule in
conformitate cu normele de calitate Good Manufacturing Practices (GMP) ale Uniunii
Europene. Societatea a decis sa realizeze aceasta investitie pentru a-si mentine sau chiar a-si
extinde pozitia sa pe piata romaneasca si pentru ca atat eficienta terapeutica cat si calitatea
produselor farmaceutice sa fie in conformitate cu cerintele Farmacopeei Europene.
Investitia totala este de 15.000.000 RON , iar durata de viata a proiectului este de 5 ani
(2011-2015) . Pentru achizitionarea utilajelor , s-au primit oferte de pret de la mai multe
companii producatoare de utilaje de pe piata produselor farmaceutice. Tinand cont de calitatea
utilajelor , calitatea produselor finite obtinute , s-a optat pentru alegerea firmei multinationale
Aligned Machinery Manufacture & Trade Co., LTD prin intermediul reprezentantei sale in
Romania , cu o oferta totala de 15.000.000 RON.
Finantarea investitiei se va realiza exclusiv din capitalurile proprii deoarece costul
acesteia va putea fi acoperit (CAF 2010 este de aproximativ 19 milioane).
Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-un set de indicatori, dintre care
cei mai importanti sunt:
- Valoarea actualizata neta- VAN
- Rata interna de rentabilitate- RIR
- Termenul de recuperare- TR
- Indicele de profitabilitate IP
26

4.1.Elemente financiare pentru fundamentarea VAN


Cel mai bine fundamentat criteriu de selectie a proiectelor de investitii eficiente este
cel al VAN, respectiv plusul de valoare pe care proiectele noi de investitii promit ca il aduc
la valoarea existenta a intreprinderii. Procesul investitional este un proces economic complex
ce presupune adesea un mix de resurse financiare, materiale si umane substantiale. Faptul ca
toate aceste resurse sunt limitate, obliga factorii de decizie sa gaseasca combinatia optima a
acestora in vederea eficientizarii proceselor economice. Alocarea resurselor de capital intr-un
proiect de investitii fara o analiza prealabila a eficientei unei astfel de decizii poate conduce
la pierderea totala sau partiala a capitalului investit. Exista o permanenta preocupare din
partea specialistilor pentru gasirea unor indicatori adecvati, in masura sa ofere o imagine cat
mai completa asupra eficientei unui proiect de investitii si care sa permita luarea unei decizii
corecte in privinta alternativelor de finantare sau plasament de capital existente. Criticile
aduse tot mai frecvent ratei interne de rentabilitate cu privire la relevanta acestui indicator in
analiza eficientei plasamentelor investitionale se dovedesc la o analiza mai atenta a fi in mica
masura indreptatite, acest indicator avand o pozitie cheie in construirea bugetului de capital.
Evaluarea eficientei alocarii resurselor intr-un proiect de investitii se face cu ajutorul
unor analize bazate pe calcule actuariale complexe. Calculul actuarial presupune translatarea
unor valori la diferite momente de timp, in functie de ratiunea analizei. Factorul de discontare
are diferite forme, in functie de momentul de timp la care se face actualizarea. Un rol
important in cadrul acestei analize il au doi indicatori: valoarea actualizata neta (VAN) si rata
interna de rentabilitate (RIR).
Conform criteriului VAN un proiect de investitii este eficient in conditiile in care
acesta este pozitiv si are o valoare cat mai mare. Un proiect de investitii este cu atat mai
rentabil cu cat RIR este mai mare. Cei doi indicatori de eficienta sunt complementari,
utilizarea simultana a acestora conducand la o mai buna fundamentare a deciziei
investitionale decat utilizarea lor separata. Atat rata interna de rentabilitate cat si valoarea
actualizata neta pot fi utilizati atat ca si criterii de selectare a unor proiecte de investitii dar si
ca criterii de selectare a alternativelor de finantare aflate la dispozitia actorilor economici. Tot
mai multi specialisti pun insa in balanta cei doi indicatori, minimizand rolul RIR in aceste
analize de eficienta sau in constructia bugetului de capital.

4.2.

Estimarea costului capitalului = k inv

Pentru estimarea rentabilitatii cerute de actionari am folosit modelul CAPM ( Capital


Asset Pricing Model ) : K = Rf + BETA *(Rm Rf)
unde: Rf= rentabilitatea activului fara risc
BETA= coeficientul de volatilitate
Rm= randamentul mediu al pietei
(Rm Rf)= prima de piata ( de risc a pietei bursiere)

27

Exista mai multe variante pentru rata dobanzii fara risc , insa randamentul nominal al
obligatiunilor de stat este o varianta buna. Acesta a fost cautat pe www.bnr.ro si am luat in
considerare Rf= 6,25%.
Pentru indicele BETA am calculat o regresie in Excel pentru a afla variabila exogena a
rentabilitatii lui Bet Compozit folosind rentabilitatea lui Biofarm. Am obtinut un rezultat de
1,65 pe care l-am folosit in estimarea CAPM ca BETA.
In mod normal rentabilitatea medie a pietei se calculeaza ca randament mediu anual al
unui indice reprezentativ al pietei , pe o perioada cat mai lunga In Romania aceasta metoda
este inaplicabila, intrucat media randamentului anual a indicelui BET calculata pe o perioada
suficient de lunga nu este reprzentativa pentru evolutia pe termen lung a pietei. Prin urmare
pornim de la ERP (Equity Risk Premium) care reprezinta randamentul mediu al pietei minus
rata dobanzii fara risc. Pe piete dezvoltate ERP este stabilit in jurul a 4-5%. Pentru Romania,
unde riscul investitiei in actiuni este mai mare decat pe pietele dezvoltate, in mod
corespunzator si ERP ar trebuie sa fie mai mare , deci vom adauga o prima de risc de tara la
valoarea de pe pietele dezvoltate, plus o rata a dobanzii fara risc, rezulta un randament mediu
al pietei de 9%.
In urma aplicarii modelului CAPM , rata de actualizare este de 10,78%.

4.3.Criterii de evaluare VAN, RIR

Valoarea investitiei este de 15.000.000 lei si este amortizata accelerat pe o perioada de 5


ani.
In ceea ce priveste cheltuielile variabile, acestea vor ramane constante ca pondere in cifra
de afaceri,si anume 54% din cifra de afaceri.
Cheltuielile fixe suplimentare vor fi de 1 milion,
deoarece mijloacele fixe necesare productiei de
medicamente vor fi utilizate cu un randament mai
mare, dar si datorita majorarii preturilor al utilitati.
Am considerat durata de rotatie a activelor
circulante nete egala cu 10 zile.
ANI
CA
CV
CF
EBITDA
AMO
EBIT
DOBANZ
I
EBT

2011
12.344.2
33
6.696.54
3
1.000.00
0
4.647.69
0
3.000.00
0
1.647.69
0

2012
12.961.4
44
7.031.37
0
1.000.00
0
4.930.07
4
3.000.00
0
1.930.07
4

2013
13.609.5
17
7.382.93
8
1.000.00
0
5.226.57
8
3.000.00
0
2.226.57
8

2014
14.289.9
92
7.752.08
5
1.000.00
0
5.537.90
7
3.000.00
0
2.537.90
7

2015
15.004.49
2
8.139.690

0
1.647.69

0
1.930.07

0
2.226.57

0
2.537.90

0
2.864.802

28

1.000.000
5.864.802
3.000.000
2.864.802

IMP/PR
PN
AMO
DOBANZ
I
CFG
IMO
ACRN
CFD

0
263.630
1.384.06
0
3.000.00
0

4
308.812
1.621.26
2
3.000.00
0

8
356.252
1.870.32
6
3.000.00
0

7
406.065
2.131.84
2
3.000.00
0

0
4.384.06
0
0
342.895
4.041.16
4

0
4.621.26
2
0
17.145
4.604.11
8

0
4.870.32
6
0
18.002
4.852.32
4

0
5.131.84
2
0
18.902
5.112.94
0

458.368
2.406.434
3.000.000
0
5.406.434
0
19.847
5.386.587

Am considerat ca cifra de afaceri suplimentara generata de investitie va fi egala cu 15 %


din CA inregistrata in 2010, urmand sa creasca in fiecare an cu 5%.
La sfarsitul celor 5 ani de exploatare, firma estimeaza ca utilajele ar avea o valoare reziduala
de 1.250.000.

CFD
1
2
3
4

Criteriul VAN

4.041.1
64
4.604.1
18
4.852.3
24
5.112.9
40
5.386.5
87

CFD
actuali
zat
3.647.9
19
3.751.6
62
3.569.1
57
3.394.8
86
3.228.5
45

Valoarea actualizata neta este diferenta dintre valoarea actuala (V0 )a cash flow-urilor
viitoare si cheltuielile alocate initiale de capital, in respectiva investitie:
VAN= V0 - I0
n

CFD t
VR n

I0
t
(1 k)n
t 1 (1 k)

VAN

= 3.341.378 (pentru k=10,78%)

Valoarea pozitiva a VAN determina cresterea valorii intreprinderii cu 3.341.378 lei,


ceea ce duce la concluzia ca investitia poate fi acceptata. In cazul valorii actualizate nete,
problema principala ramane determinarea costului de oportunitate al capitalului reprezentat de
rata de discontare. Rata de discontare utilizata in ecuatia VAN este de regula constanta dar nu
ia in calcul dimensiunea financiara a investitiei sau sursele de finantare ale acesteia. Cel mai
frecvent rata de discontare este asimilata ratei nominale a dobanzii de pe o piata financiara,
aceasta dobanda nominala reprezentand de fapt dobanda reala ajustata cu rata inflatiei. Este
foarte dificil de stabilit o rata de discontare "reala", orice modificare a acesteia conducand la o
modificare a valorii VAN.
29

Criteriul RIR
Rata interna de rentabilitate este definita in literatura de specialitate ca fiind acea rata de
discontare pentru care valoarea actuariala neta este egala cu zero, practic RIR este asimilat in
acest caz cu un cost minim al capitalului, pe care investitorul este dispus sa il accepte.
Deoarece RIR reprezinta o rata sau o ratie determinata ce nu este sensibila la rata de
discontare asa cum este VAN, este un criteriu mult mai preferat de investitori pentru
compararea unor alternative de plasament in actiuni sau obligatiuni. Rata interna de
rentabilitate este mult mai reprezentativa decat valoarea actualizata neta in cazul compararii
unor proiecte de investitii cu durata diferita de viata sau cu momente diferite de initiere sau
finalizare. De asemenea, acest indicator este mult mai util in aprecierea eficientei unor
proiecte de investitii straine decat valoarea actualizata neta.
n

CFD t
VR n

t
(1 RIR)n
t 1 (1 RIR)

I0

k=15
%

CFD
1
2
3
4
5

k=20
%
1
2
3
4
5

4.041.16
4
4.604.11
8
4.852.32
4
5.112.94
0
5.386.58
7

CFD
actuali
zat
3.514.0
56
3.481.3
74
3.190.4
82
2.923.3
40
2.678.0
86

CFD

CFD
actuali
zat

4.041.16
4
4.604.11
8
4.852.32
4
5.112.94
0
5.386.58
7

3.367.6
37
3.197.3
04
2.808.0
58
2.465.7
31
2.164.7
48

30

(1+k)la
puterea
n
1,15

VAN
=

1.408.
808

1,3225
1,520875
1,749006
25
2,011357
19

(1+k)l
a
putere
an
1,2
1,44
1,728
2,0736
2,4883
2

VAN =

494.17
5

1.408.808
494.175

RIR-0,15
0,2-RIR

281.761 1.408.808 RIR = 494.175 RIR 74.126


355.887 = 1.902.983 RIR
RIR =0,1870 = 18,70%
Pe baza datelor de mai sus, in cadrul investitiei BIOFARM, RIR = 0,1870 , indeplinind
astfel conditiile complementare din selectia investitiilor : VAN > 0 si RIR> K, respectiv
0,1870>0,1078 .

RIR prin goal seek


CFD
actualiz
at
3.407.2
47
3.272.9
59
2.908.3
12
2.583.8
01
2.295.0
87

CFD
1
2
3
4
5
VR

4.041.16
4
4.604.11
8
4.852.32
4
5.112.94
0
5.386.58
7
1.250.00
0 532.593
=>
0 RIR=

VAN=

(1+k)la
puterea
n
1,186049
73
1,406713
96
1,668432
71
1,978844
16
2,347007
58
2,347007
58

18,60%

Estimarea RIRM
n

RIRM

CFD (1 r )

n t 0

I0

n t

VR n

15.000.000(1+RIRM)5 = 4.041.164 (1+k)4 + 4.604.118 (1+k)3 + 4.852.324 (1+k)2 +


5.112.940 (1+k) + 5.386.587+ 1.250.000

RIRM = - 1 = 0,153266 = 15,33%

31

Criteriul IP
(1) IP= VAN/ I sau
(2) (VAN+I)/I
Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de
exploatare. Prin raportarea VAN la I, sau a V0 la I0. Va fi retinut proiectul daca Indicele de
profitabilitate este pozitiv si mai mare ca 0, in cazul in care se foloseste formula (1).
In cazul investitiei analizate, IP =0,22> 0, informatie pozitiva pentru aceasta afacere.

Criteriul TR
Termenul de recuperare exprima numarul de ani in care CF nominale sau cele actualizate
acopera investitia initiala. Acest indicator asigura o alegere a variantelor de investitii in
functie de rapiditatea recuperarii capitalului investit. Se urmareste ca TR sa fie mai mic decat
durata de viata a investitiei si in special mai mic decat durata sa comerciala. Acest indicator
prezinta inconvenientul ca elimina de la selectie proiectele de investitii cu o buna rentabilitate
pe termen lung. Motivul utilizarii acestui indicator se regaseste in preferinta investitorului
pentru lichiditate.
TR xani

360 * ( I CFD
)
0
cumulat _ x
zile
CFD
x 1

In cazul investitiei analizate, modul de calcul al TR este urmatorul:

1
2
3
4
5

CFD

CFD
cumulat

4.041.1
64
4.604.1
18
4.852.3
24
5.112.9
40
5.386.5
87

4.041.16
4
8.645.28
2
13.497.6
05
18.610.5
45
23.997.1
32

CFD
actualiz
at
3.647.9
19
3.751.6
62
3.569.1
57
3.394.8
86
3.228.5
45

CFD act
cumulat

(1+k)la
puterea n

3.647.91
9
7.399.58
0
10.968.7
38
14.363.6
24
17.592.1
69

1,1078
1,2272208
4
1,3595152
47
1,5060709
9
1,6684254
43

Pentru modelul static investitia se recupereaza in cursul anului 3.


360 zile. 5.112.940 lei
x zile.....1.502.395 lei (15.000.000 13.497.605)
x= 106 zile
TR=3 ani si 106 zile
Pentru modelul dinamic investitia se recupereaza in cursul anului 4.
360 zile. 3.394.886lei
32

x zile.....636.376 lei (15.000.000-14.363.624)


x= 71 zile
TR= 4 ani si 71 zile

Concluzii:
Investitia va fi acceptata deoarece are VAN > 0, RIR este superioara ratei de actualizare
(0,187>0,1078), termenul de recuperare este inferior duratei de viata a investitiei (3 ani si
106 zile sau 4 ani si 71 zile), iar indicele de profitabilitate este pozitiv. Toate cele patru
criterii de selectie a investitiilor concura la aceeasi concluzie: investitia poate fi acceptata.

4.4.Analiza de sensitivitate
Analiza sensitivitatii presupune construirea modelului de determinare a cashflow-urilor
disponibile si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru
factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie (grupate, in general in varianta
optimista, respectiv pesimista, pe langa cea considerata normala si previzionata initial).
In analiza de sensitivitate, fiecare variabila este modificata cu mai multe puncte
procentuale peste si sub valoarea estimata. Multimea valorilor lui VAN pentru fiecare factor
simulat evindentiaza sensibiliatea proiectului in raport cu modificari ale factorului analizat. Se
pot determian astfel anumite praguri de vulnerabilitate ale proiectului de investitii analizat.
Un proiect cu o sensibilitate mare este riscant deoarece in cazul unei variatii relativ mici a
unei variabile va produce o variatie mare pentru VAN. Astfel , analiza de sensiblitate, ofera o
mai buna perceptie a riscului aferent unui proiect.
Vom calcula sensibilatatea Van in functie de variatia cifrei de afaceri, a costurilor
variabile si a celor fixe, precum si a modificarii fiscalitatii in tara respectiva.
In conditiile in care se modifica cifra de afaceri ceilalti factori ramanand constanti am
determinat ca cifra de afaceri nu poate scadea cu mai mult de 17,6% pentru ca altfel VAN
devine negativ , iar investitia nu va mai putea fi realizata.
Cifra de afaceri
-20%
-10%
0%
10%
20%

80
90
100
105
110

VAN
-444.639
1.448.370
3.341.378
5.234.387
7.127.396

RIR
9,69%
14,24%
18,60%
22,81%
26,89%

Din punct de vedere al costurilor variabile , acestea nu pot creste cu mai mult de 14,5% ,
astfel incat VAN sa ramana in continuare pozitiv.
Cheltuieli
variabile
-20%
-10%

80
90

VAN
7.916.164
5.628.771

33

RIR
29,60%
26,69%

0%
10%

100
105

20%

110

3.341.378
1.053.986
1.233.407

18,60%
13,31%
7,74%

Atat cheltuielile fixe, cat si nivelul fiscalitatii nu au o influenta destul de semnificativa


asupra VAN-ului , astfel incat este necesara o modificare extraordinar de mare a acestor
factori pentru ca VAN sa ia valori negative. NU am mai calculat aceste praguri, deoarece erau
imposibil de realizat.
Cheltuieli fixe
-20%
80
-10%
90
0%
100
10%
105
20%
110

VAN
3.965.741
3.653.560
3.341.378
3.029.197
2.717.016

RIR
20,02%
19,32%
18,60%
17,89%
17,17%

Cota de impozit
-20%
80
-10%
90
0%
100
10%
105
20%
110

VAN
3.600.580
3.470.979
3.341.378
3.211.778
3.082.177

RIR
19,18%
18,89%
18,60%
18,31%
18,02%

initial
-20%
-10%
0%
10%
20%
Variatie

Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea


initiala
CA
CV
CF
Impozit
-444639
7916164
3965741
3600580
1448370
5628771
3653560
3470979
3341378
3341378
3341378
3341378
5234387
1053986
3029197
3211778
7127396
-1233407
2717016
3082177
7572035,0
9149571,0
6682757,0
0
0
0 6682757,00

Se observa ca cea mai mare variatie a VAN-ului se inregistreaza atunci cand cheltuielile
variabile se modifica fata de cele previzionate ; urmatorul factor ca importanta in variatia
VAN il reprezinta cifra de afaceri. Dupa cum am mentionat cheltuielile fixe si rata impozitului
pe profit au o semnificatie mai redusa. Din aceasta analiza reiese faptul ca, in analiza
investitiei trebuie sa punem un accent ridicat pe previzionarea cheltuielilor variabile
suplimentare generate de investitie.

34

4.5.Pragul de rentabilitate contabil i cel financiar

PRAG CONTABIL

PN =0

Estimarea fluxurilor nete de trezorerie dupa realizarea investitiei


ANI

2011

2012

CA

8.742.854

8.742.854

CV

4.742.854

4.742.854

CF

1.000.000

1.000.000

EBITDA

3.000.000

3.000.000

AMO
EBIT
DOBANZ
I
EBT
IMP/PR
PN

3.000.000
0

3.000.000
0

0
0
0
0

0
0
0
0

AMO
DOBANZ
I

3.000.000

3.000.000

CFG
IMO
ACRN

3.000.000
0
242.857

3.000.000
0
0

CFD

2.757.143

3.000.000

CFD

CFD
cumulat

2.757.143

2.757.143

3.000.000

5.757.143

3.000.000

8.757.143

3.000.000

11.757.143

3.000.000

14.757.143

2013
8.742.85
4
4.742.85
4
1.000.00
0
3.000.00
0
3.000.00
0
0

2014
8.742.85
4
4.742.85
4
1.000.00
0
3.000.00
0
3.000.00
0
0

2015
8.742.8
54
4.742.8
54
1.000.0
00
3.000.0
00
3.000.0
00
0

0
0
0
0
3.000.00
0

0
0
0
0
3.000.00
0

0
0
0
0
3.000.0
00

0
3.000.00
0
0
0
3.000.00
0

0
3.000.00
0
0
0
3.000.00
0

0
3.000.0
00
0
0
3.000.0
00

CFD act
cumulat

(1+k)la
puterea
n

CFD
actualiza
t
2.488.84
5
2.444.54
8
2.206.66
9
1.991.93
8
1.798.10
3

35

2.488.84
5
4.933.39
3
7.140.06
2
9.132.00
0
10.930.1
03

1,1078
1,22722
08
1,35951
52
1,50607
1
1,66842
54

VAN =

-3.320.688

Se observa ca firma inregistreaza o cifra de afaceri cu 30% mai mare decat cea necesara
pentru pragul contabil, care presupune profitul net generat de investitie egal cu zero.
Deci, aceasta investitie depaseste pragul contabil. Acest lucru nu este suficent deoarece acest
prag va inregistra intotdeauna un VAN negativ. De aceea, vom analiza in continuare pragul
financiar al acestei firme.

PRAG FINANCIAR

VAN = 0

Presupunem ca investitia genereaza o cifra de afaceri constanta


Estimarea fluxurilor nete de trezorerie dupa realizarea investitiei
ANI
CA

2011
11.109.35
6

11.109.356

CV

6.026.643

6.026.643

CF

1.000.000

1.000.000

EBITDA

4.082.713

4.082.713

AMO

3.000.000

3.000.000

EBIT
DOBANZ
I

1.082.713

1.082.713

EBT
IMP/PR
PN

1.082.713
173.234
909.479

1.082.713
173.234
909.479

AMO
DOBANZ
I

3.000.000

3.000.000

CFG
IMO
ACRN

3.909.479
0
308.593

3.909.479
0
0

CFD

3.600.886

3.909.479

CFD
1

3.600.886

2012

CFD
cumulat
3.600.886

2013
11.109.3
56
6.026.64
3
1.000.00
0
4.082.71
3
3.000.00
0
1.082.71
3

2014
11.109.3
56
6.026.64
3
1.000.00
0
4.082.71
3
3.000.00
0
1.082.71
3

2015
11.109.3
56
6.026.64
3
1.000.00
0
4.082.71
3
3.000.00
0
1.082.71
3

0
1.082.71
3
173.234
909.479
3.000.00
0

0
1.082.71
3
173.234
909.479
3.000.00
0

0
1.082.71
3
173.234
909.479
3.000.00
0

0
3.909.47
9
0
0
3.909.47
9

0
3.909.47
9
0
0
3.909.47
9

0
3.909.47
9
0
0
3.909.47
9

CFD
actualiza
t
3.250.48

36

CFD act
cumulat
3.250.48

(1+k)la
puterea
n
1,1078

3.909.479

7.510.365

3.909.479

11.419.845

3.909.479

15.329.324

3.909.479

19.238.803

VAN =

4
3.185.63
6
2.875.64
2
2.595.81
3
2.343.21
5

4
6.436.12
0
9.311.76
2
11.907.5
76
14.250.7
91

1,22722
08
1,35951
52
1,50607
1
1,66842
54

Pragul financiar este acela pentru care VAN-ul investitiei este egal cu zero.
Cifra de afaceri este mai mare decat la pragul contabil, fiind de 11,1 milioane , dar nu o
depaseste pe cea estimata de 12 milioane in primul an, si care creste pana la 15 milioane.
Acest prag reprezinta cifra de afaceri minima ce trebuie sa se inregistreze , astfel incat
investitia sa fie rentabila pentru actionari. Se observa o diferenta destul de mare intre cifra de
afaceri estimata si cea de prag , de unde reiese o probabilitate destul de mare ca investitia sa
aiba un VAN pozitiv.

PRAG FINANCIAR

VAN = 0

Presupunem ca investitia genereaza o cifra de afaceri care creste in


fiecare an cu 5%
Estimarea fluxurilor nete de trezorerie dupa realizarea investitiei
ANI
CA

2011
10.165.33
4

10.673.600

CV

5.514.526

5.790.252

CF

1.000.000

1.000.000

EBITDA

3.650.808

3.883.348

AMO

3.000.000

3.000.000

EBIT
DOBANZ
I

650.808

883.348

EBT
IMP/PR

650.808
104.129

883.348
141.336

PN

546.678

742.012

3.000.000
0

AMO
DOBANZ
I

2012

2013
11.207.2
80
6.079.76
5
1.000.00
0
4.127.51
5
3.000.00
0
1.127.51
5

2014
11.767.6
44
6.383.75
3
1.000.00
0
4.383.89
1
3.000.00
0
1.383.89
1

2015
12.356.0
27
6.702.94
1
1.000.00
0
4.653.08
6
3.000.00
0
1.653.08
6

0
1.127.51
5
180.402

3.000.000

947.113
3.000.00
0

0
1.383.89
1
221.423
1.162.46
9
3.000.00
0

0
1.653.08
6
264.494
1.388.59
2
3.000.00
0

37

CFG
IMO
ACRN

3.546.678
0
282.370

3.742.012
0
14.119

CFD

3.264.308

3.727.894

CFD

CFD
cumulat

3.264.308

3.264.308

3.727.894

6.992.202

3.932.289

10.924.490

4.146.903

15.071.393

4.372.248

19.443.641

VAN =

3.947.11
3
0
14.824
3.932.28
9

CFD
actualiza
t
2.946.65
8
3.037.67
2
2.892.42
0
2.753.45
8
2.620.58
3

4.162.46
9
0
15.566
4.146.90
3

4.388.59
2
0
16.344
4.372.24
8

CFD act
cumulat

(1+k)la
puterea
n

2.946.65
8
5.984.33
0
8.876.74
9
11.630.2
07
14.250.7
91

1,1078
1,22722
08
1,35951
52
1,50607
1
1,66842
54

Ca si in simularea anterioara, cifra de afaceri corerspunzatoare pragului financiar este mai


mica decat cea previzionata. Diferenta consta in faptul ca variatia dintre cele doua cifre de
afaceri este constanta pe durata investitiei, astfel , ea are voie sa oscileze in fiecare an cu pana
la 17,6% in sens negativ pentru a putea garanta o VAN pozitiva. Desi cifra de afaceri
inregistreaza o valoare mai mica decat in simularea anterioara, valoarea lui VAN egal cu zero
se mentine, acest lucru insemnand ca actionarii pot avea incredere in realizarea investitiei.

4.6. Simularea Monte-Carlo

Simularea Monte Carlo reprezinta o analiza de sensitivitate, unde toti factorii pot varia in
acelasi timp si in orice sens, si dupa orice distributie de probabilitate.
Noi am supus testului urmatorii factori care influenteaza VAN: cifra de afaceri, costuri fixe
si costurile variabile. Repartitia are distributie normala, generata de o functie RANDOM in
Excel, de medie 0 si dispersie 1. Am luat in considerare si indicele inflatiei , care poate
influenta cei trei factori de mai sus.
Am considerat abatere medie patratica a cifrei de afaceri de 0,08 , aceasta fiind afectata
atat de factori interni , cat si de factori externi, si de aceea estimarea ei este mai dificil de
realizat si cu un prag de semnificatie mai mare.

38

Varianta cheltuielilor variabile este mai redusa decat cea a cifrei de afaceri ,si anume 0, 05,
acestea fiind in mare parte controlata de intreprindere.
Varianta cheltuielilor fixe si varianta inflatiei au valori mici de 0,02, respectiv 0,03.
In urma simularii Monte-Carlo , am obtinut o medie a VAN-ului de 2.976.904 , valoare
care este mai mare decat zero, ceea ce inseamna ca investitia a trecut testul de stres, avand o
valoare VAN pozitiva, chiar si in urma modificarii factorilor. Varianta valorii actualizate nete
este de 1.593.466, o valoare acceptabila, care nu depaseste media.
RIR-ul mediu calculat din simulari este 18,9%, mai mare decat factorul de actualizare
(10,78%), ceea ce inseamna ca investitia aduce o rentabilitate superioara pietei. Varianta RIR
este de 4.3%, o valoare destul de mica, ceea ce aduce stabilitate poiectului.
Dupa repartizarea VAN-urilor pe grupe de valori, s-a constatat ca probabilitatea ca acesta
sa fie negativ este in jur de 2,8%. Aceasta valoare reprezinta riscul pe care investitorii trebuie
sa si-l asume atunci cand decid daca sa investeasca sau nu in acest proiect.
Deoarece probabiliteatea ca VAN sa fie negativ este una foarte redusa, proiectul este unul
fezabil si poate fi pus in aplicare. Riscul asumat de actionari este foarte mic comparativ cu
rata interna de rentabilitate pe care proiectul o promite.

4.7.Arborele de decizii

Arborele de decizie inglobeaza 4 scenarii, carora le atribuie diverse probabilitati.


Scenariul normal este considerat cel previzionat cand investitia are un indicator de 100%
Scenariul optimist reprezinta fructificarea rezultatelor din scenariul initial cu o rata de crestere
calculata anterior, iar cel pesimist reprezinta diminiuarii rezultatelor cu o rata de scadere.
A patra varianta reprezinta cea in care investitia este esuata si nu se poate recupera nimic
din valoarea investita. Aceasta varianta are o probabilitate scazuta deoarece este improbabil sa
se intample acest lucru.
Valorile VAN obtinute in cele 4 scenarii se pondereaza cu probabilitatile atasate si se
optine o medie de VAN.

39

In acest scenariul se presupune ca exista o probabilitate de 2% ca investitia sa esueze si sa nu


poate fi recuperata. De aici rezulta un VAN puternic negativ pe a patra ramura, care conduce
la o dispersie destul de ridicata a valorilor VAN. Media in schimb este pozitiva si are valoarea
de 2.332.924 ceea ce ar insemna un plus de valoare adusa firmei in urma investitiei.

In scenariul acesta se presupune ca exista o probabilitate de 2% ca in al doilea an sa


realizam ca investitia nu este rentabila si sa o abandonam , obtinand o valoare reziduala de
11,5 milioane. In aceasta situatia VAN-ul va fi de asemenea negativ , dar scade mai putin
decat in cealalta situatie, generand de asemenea o dispersie ridicata a VAN-ului de 1.968.870
Media VAN este si in acest caz pozitiva , dar este mai mare decat cea din cazul precedent
deoarece pot recupera o parte din investitie in cazul in care aceasta esueaza. Diferenta dintre
cele doua VAN-uri este de aproximativ 250.000.

40

In acest scenariu se presupune ca exista o probabilitate de 2% ca in al doilea an sa


realizam ca investitia nu este rentabila si sa o amanam cu un an, obtinand o valoare reziduala
de 11,5 milioane. Toata seria de cah flow-uri urmaeaza sa fie amanata cu un an si , deci,
fructificata cu un factor mai mare, de unde rezulta o valoare mare a VAN-urilor.In aceasta
situatia scenariul al patrulea va avea , de asemenea, un VAN negativ .
Media VAN este si in acest caz pozitiva , dar este si mai mare decat cea din cazul
precedent deoarece investitia genereaza cash-flow-uri cu un an mai mult.
Diferenta insa, nu este atat de mare fata de situatia anterioara ,m deoarece acela CF vor fi
actualizate si cu un factor mai mare.

Aceasta optiune presupune o oportunitate de a investi mai multi bani in acelasi proiect. De
aceea, va avea 2 serii de CF negative, iar investitia se va intinde pe o perioada mai mare .
Media VAN-ului nu este semnificativ mai mare decat primul scenariu , in schimb dispersia
acetuia creste , intrucat se inregistreaza atat valori negative , cat si valori pozitive.
Dispersia fiind mai mare riscul generat de aceasta investitie creste, ceea ce se justifica si
printr-o suma mai mare investita in acest proiect .

41

5. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE


5.1.Valoarea actualizata net (VANA)

Costul finantarii

Surse de finantare

450000
0
600000
0
450000
0

> proprii interne (Autofin.)


> imprumutate (Cr.noi)
> proprii externe (Maj. CS)
(pe 5 ani, cu rambursare
la final)
Total

15000000

Initial

Ulterior

0
267289

12,30%

198947

12,30%

8,50%

-68341

VANA reprezinta valoarea actualizata neta a unei investitii care se realizeaza atat din
fonduri proprii cat si din credite.
Am expus in tabelul de mai sus sursele de finanatare ale proiectului de investitii.
Acestea au costuri de finantare diferite deoarece capitalurile proprii sunt mai scumpe decat
creditele, actionarii expunanadu-se la un risc mai ridicat decat creditorii.
Firma a contractat un credit in valoare de 6.000.000 la o rata de dobanda de 8,5% care
urmeaza a fi rambursat in 5 ani, prin anuitati constante. De asemenea, firma isi majoreaza
capitalulo social prin emisiune de noi actiuni in valoare de 4,5 milioane , avand un comision
de brokeraj de 0,05. Se observa ca fondurile obtinute prin imprumut de la banci sunt cele mai
ieftine capitaluri urmate de autofinantarea firmei, iar cea mai scumpa metoda este majorarea
de capital social, din cauza comisionelor ce apar datorita firmelor de brokeraj.
Tablou de rambursare a creditului bancar
Anul

Sold
ramas

6000000

4987405

3888740

2696689

1403313

Anuitate
152259
5
152259
5
152259
5
152259
5
152259
5

Doband
a

Ramburs
.

De
rambursat

510000

1012595

4987405

423929

1098665

3888740

330543

1192052

2696689

229219

1293376

1403313

119282

1403313

Se observa ca exista in fiecare an o economie fiscala generata de cheltuielile cu dobanda.


Suma totala a economiilor fiscale este de 200.694 RON.
42

Costul initial al finanatarii il reprezinta comisionul de brokeraj ajustat cu economia fiscala, iar
valoarea VANA se calculeaza ca fiind diferenta intre VAN initial al investitiei Costul
finantarii. De aici reiese VANA = 3.409.720 RON , aceasta valoare este mai mare decat VAN
deoarece economiile fiscale sunt mai mare decat comisionelor de brokeraj, iar costul finantarii
este mai redus .
In concluzie, faptul ca am folosit si credite bancare in finantarea investitiei a diminuat costul
acesteia , crescandu-i rentabilitatea.

5.2.

Cash-flow-uri anuale
CMPC

Costul mediu ponderat al capitalului

-18409720

40411
64

4604117,
724

48523
24

511293
9,8

53865
87

9,086%

Costul mediu ponderat al capitalului reprezinta rata la care s-au obtinut fondurile necesare
investitiei. El include atat costul creditelor , cat si costul capitalurilot proprii. Valoarea de
9,08% a CMPC este mai mica decat rentabilitatea medie de pe piata de 10,78% , ceea ce
inseamna ca firma a reusit sa faca rost de fonduri mai ieftine decat media generala din piata.
Avand in vedere ca RIR investitie este de 18,7%, iar rata costului capitalului este de 9,08%,
investitia aduce un profit firmei .

6.CONCLUZIE
Ca urmare a analizei anterioare, putem afirma ca investitia facuta este una viabila,
trecand cu brio toate testele implementate. In continuare vom prezenta un scurt sumar la
testele facute, incercand sa raspundem la intrebarea daca proiectul de investitie merita sau nu
implementat.
Criteriul VAN este criteriul fundamental de analiza al unei noi investitii. Dupa ce am luat
in considerare toti factorii care influenteaza proiectul de investitie, si anume cifra de afaceri
(am considerat ca cifra de afaceri suplimentara generata de investitie va fi egala cu 15 % din
CA inregistrata in 2010, urmand sa creasca in fiecare an cu 5%.), cheltuielile variabile,
cheltuielile fixe, amortizarile, dobanzile si impozitele platie( si eventuala econmie fiscala), am
putut calcula VAN ca diferenta intre suma cash flow-urilor actualizate si valoarea initiala a
investitiei, obtinand o valoare finala de 3.341.378.
Astfel, am determinat ca principiul VAN se respecta in totalitate, existand un plus de
valoare adus intreprinderii la sfarsitul proiectului de investitie si, deci o capitalizare.
Dupa ce am trecut de testul VAN, putem analiza investitia si din punct de vedere al
celorlalti indicatori.
Al doilea cel mai important criteriu de studiu al investitiei este criteriul RIR ( rata
interna de rentabilitate), care trebuie sa fie superior mediei din sectorul de activitate. Si acest
funadament se adevereste la nivelul investitiei facute, din calcule reiesind un RIR de 18,7%,
superior k=10,78%. RIR, in schimb avantajeaza proiectele cu durata mica si valoare initiala a
investitiei relative redusa, prin urmare criteriul de ultima judecata ramanand VAN.
43

Un al treilea mod de a stabili daca investitia merita sau nu implementata, este relatia
data de diferitele rentabilitati, si anume ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl, ROE trebuind sa fie
maxima, deoarece Rata rentabilitatii economice exprima corelatia intre veniturile actionarilor
si veniturile investite in firma de catre acestia. Aceasta relatie este de asemenea satisfacuta.
Si din punct de vedere al termenului de recuperare, proiectul de investitie este unul
fezabil, compania facand o investitie amortizabila pe o perioada de 5 ani, pe care reuseste sa o
recupereze intr-un timp mai scurt, si anume 3 ani si 106 zile, iar conform indicelui de
profitabilitate, proiectul este de asemenea rentabil, raportul dintre VAN si valoarea initiala a
investitiei fiind>0.
Dupa ce am trecut proiectul de investitie prin testele de baza, putem afirma cu
certitudine ca planul merita implementat, deoarece aduce un plus de valoare companiei, iar
suma investita este recuperabila intr-un timp relative scurt, comparative cu durata nelimitata
de functionare a companiei.
In urma unei aprofundari a criteriilor folosite, am ajuns la concluzia ca cea mai buna
modalitate de a finanta investitia, implicit cea mai ieftina modalitate ar fi finantarea din surse
externe, avand un cost egal cu rata dobanzii, finantarea din surse proprii externe fiind cea mai
scupma deoarece actionarii sunt supusi la unn ris pe care si-l vor auma doar la un cost ridicat.
Ca o ultima concluzie asupra investitiei facute, putem afirma ca datorita unui plan
bine pus la punct si al unui moment oprtun din punct de vedere al miscarilor din piata,
compania isi va putea consolida pozitia, pentru o lunga activitate intr-un domeniu cu
concurenta acerba.

44

8. ANEXE

45

46

47

48

49

50