REFERAT:

ANALIZA PERFORMANȚELOR FIRMEI PE BAZA RATELOR

DE RENTABILITATE

ANALIZA PERFORMANTELOR FIRMEI PE

BAZA RATELOR DE RENTABILITATE

1
Cuprins:

Capitolul 1 - Date generale

1.1. Denumirea/Numele societatii si date de identificare ale

acesteia
1.2. Scurt istoric al societatii
1.3. Obiectul de activitate ale societatii
1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii

Capitolul 2 - Piata si principalii concurenti

Capitolul 3 - Analiza veniturilor

Capitolul 4 - Analiza cheltuielilor

Capitolul 5 - Analiza indicatorilor de rentabilitate

Bibliografie

Capitolul 1 - Date generale

2
1.1. Denumirea/Numele societatii si date de identificare ale acesteia

S.C. MARISAN S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2010 şi a fost

înmatriculată la Registrul Comerţului la nr. J 40/2679/2010 şi are sediul în
Bistrita str. Decebal , nr. 2.
Contabilitatea ca instrument de cunoaştere a gestiunii şi control al
patrimoniului şi al rezultatelor obţinute, a fost ţinută la zi în mod corect. Nu
s-au efectuat compensari între conturi şi nici între venituri şi cheltuielile
contului de profit şi pierdere.

1.2. Scurt istoric al societatii

Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de

societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate
cu legile române şi cu propriul statut. Durata societăţii este nelimitată, cu
începere de la data la care a fost inmatriculata la Oficiul Registrului
Comertului, de pe lângă Camera de Comert şi Industrie.
Societatea MARISAN S.R.L. fiind o firmă privată prezintă anumite
trăsături economice esenţiale: iniţiativa constituirii şi funcţionării aparţine
întreprinzătorilor, independenţă deplină în cea ce priveşte direcţionarea,
dimensionarea şi desfăşurarea activităţilor întreprinderilor, asumarea
integrală a riscurilor economice şi sociale implicate de operaţiunile firmei.
Societatea este o întreprindere de grup deoarece dreptul de posesiune
asupra patrimoniul societăţii aparţine celor doi asociaţi.
Conform legii obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul
social, asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale.
Pentru a exprima mărimea firmei se pot utiliza numeroşi parametri,
cel mai frecvent folosit este numărul de salariaţi. Avantajele sale rezidă în
uşurinţa obţinerii informaţiilor necesare şi comparabilitatea sa indiferent de
ţară sau ramură implicată. În funcţie de acest criteriu în România, ca şi în
Uniunea Europeană firmele se clasifică în 4 categorii: microîntreprinderi,
întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari. SC MARISAN
S.R.L. este din acest punct de vedere o întreprindere mijlocie.
Începând cu luna mai 2016, societatea a intrat în proces de
modernizare – dezvotare mărind suprafaţa destinată activităţii având drept
scop schimbarea profilului de activitate din activitatea de comerţ în cea de
producţie de panificaţie.

3
 Societatea MARISAN S.R.L. a creat noi locuri de muncă,
înregistrând un număr de 81 salariaţi la 31.12.2019 faţă de 10 salariaţi la
31.12.2016.

1.3. Obiectul de activitate ale societatii

Societatea MARISAN S.R.L. are ca obiect principal de activitate

fabricarea şi comercializarea produselor de pâine şi panificaţie.

1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii

Pentru a putea face faţă într-o economie concurenţială în mod

eficient este necesar ca unitatea să dipună de un potenţial tehnic
corespunzător ca volum, structură, calitate care să-i ofere posibilitatea
realizării unei producţii corespunzătoare exigenţelor pieţei pe care-şi desfac
produsele.
Societatea avea la finele anului 2019 active fixe destinate
desfăşurării activităţii de producţiei în valoare de 25.331.874 RON lei şi
active circulante în valoare de 193.876 RON.
Conform registrului inventar din decembrie 2019 situaţia mijloacelor
fixe pe care le deţine unitatea se prezintă conform tabelului de mai jos.
Mijloacele fixe ale societăţii MARISAN S.R.L sunt la finele anului 2019 în
valoare de 2.797.618 RON din care s-a amortizat valoarea de 367.959 RON,
rămânând de amortizat suma de 2.429.659 RON. Societatea MARISAN
S.R.L a intrat în mai 2016 într-un proces de modernizare şi retehnologizare
proces care a continuat până în anul 2019 motiv pentru care registrul
inventar prezintă doar mijloacele fixe care se află în dotarea societăţii în
prezent şi nu a tuturor mijloacelor fixe care au fost folosite de unitate în
perioada 2017 – 2019.

Tabel nr. 1 Evoluţia echipamentelor tehnologice de care dispune S.C.

MARISAN S.R.L în perioada 2017 – 2019

– bucăţi –
Anul
Nr.crt. Utilaj
2017 2018 2019
1. Amestecător apă 0 0 1
2. Arzător 0 0 3
3. Centrală abur 0 0 1
4. Cernător tunel 0 0 1

4
5. Cuptor tunel 0 0 1
6. Cuvă 1S 0 0 2
7. Cuvă inox 0 0 2
8. Divizor KT 3000 0 0 2
9. Dospitor CLM 0 0 1
10. Feliator 1 1 1
11. Grup compresor 0 0 1
12. Malaxor 0 0 3
13. Melc HC 4000 0 0 2
14. Modelator 0 0 2
15. Mixer 4 4 4
16. Mixer spiral 1 1 1
17. Predospitor 0 1 3
18. Pompă recirculare 1 1 1
19. Raft cocă 1 1 1
20. Rastele inox 1 1 1
21. Schimbător căldură 1 1 1
22. Tavă baghete 0 0 1

Tabel nr. 2 Parcul de maşini existent în S.C. MAREX S.R.L. în perioada

2017– 2019

– bucăţi –
Nr. Maşini şi utilaje Anul
crt. 2017 2018 2019
1 Auto Iveco 4 5 5
2 Auto Mercedes 2 2 2
3 Auto Renault . 3 3

Din datele prezentate în tabelul nr. 1 reiese că cele mai multe utilaje s-
au achiziţionat în cursul anului 2019, înlocuid utilajele mai vechi sau
adăugându-se acestora. Din tabelul nr. 2 reiese că parcul auto al societăţii a
rămas neschimbat în ultimii 3 ani, acesta fiind folosit pentru aprovizionarea
societăţii cu materiile prime necesare sefăşurării în bune condiţii a
procesului de producţie, dar şi desfacerii/livrării produselor de panificaţie
obinute de către unitate către clienţii societăţii. Este necesar ca în perioada
următoare unitatea să depună eforturi pentru a înnoi parcul de maşini al

5
unităţii, deoarece gradul de uzură la o parte a parcului de maşini este ridicat
ceea ce conduce la cheltuieli de reparaţii ridicate şi pentru a se putea efectua
transporturile de materii prime necesare producţiei şi de produse de
panificaţie obţinute în cadrul unităţii către clienţii societăţii la momentul
optim.
Pe lângă echipamentele tehnologice care sunt în valoare de 1.213.320
RON (din care valoare amortizată până la 31.12.2019 suma de 127.110
RON) şi parcul de maşini al unităţii, în valoare de 529.327 RON (din care
valoare amortizată până la 31.12.2019 suma de 228.695 RON), activele fixe
ale unităţii mai sunt reprezentate şi de către un spaţiu comercial în valoare de
303.821 RON din care mai este de amortizat suma de 302.808 RON şi
construcţii în valoare de 710.403 RON din care mai este de amortizat suma
de 708.035 RON.

Tabel nr. 3. Indicatori ai eficienţei economice ai bazei materiale

Nr. Indicator u.m. 2017 2018 2019

crt.
1. Venituri totale RON 3.365.112 6.599.838 6.868.148
2.
Cifra de afaceri RON 3.364.267 5.481.648 6.862.270

Profitul
3. RON - 142.096 324.674 254.711
brut/pierdere

4. Mijloace fixe RON 1.232.034 2.679.993 2.533.187

Activele circulante ale unităţii au înregistrat în perioada 2017 – 2019

un trend ascendent, cu o creştere în perioada 2017 – 2018 de 65,97 %, iar în
perioada 2018 – 2019 de 32,98%.

Capitolul 2 - Piata si principalii concurenti

6
 Piaţa a apărut din momentul în care oamenii au început să producă
mai mult decât era necesar pentru consumul propriu, astfel că surplusul de
produse trebuia valorificat.
În teoria economică, piaţa este definită ca fiind „locul de întâlnire”
dintre oferta vânzătorilor şi cererea cumpărătorilor, prima fiind forma de
manifestare a producţiei în condiţiile economiei de piaţă, a doua exprimând
nevoile umane solvabile, însoţite de capacitatea oamenilor de a cumpăra
mărfurile oferite şi care se dovedesc a fi convenabile pentru ei.
În etapa actuală, în cadrul pieţei se manifestă acţiunea multitudinii de
factori care caracterizează viaţa economică a populaţiei fapt pentru care
piaţa a devenit o componentă a actului de conducere şi un factor de
dezvoltare economică. Astfel, piaţa pune în evidenţă raporturile dintre
producţie şi consum, revenindu-i rolul de a verifica concordanţa dintre
nivelul şi structura producţiei şi nivelul şi structura cererii sociale.
Aceste raporturi dintre producţie şi consum pot fi exprimate prin
cunoaşterea următoarelor cerinţe : cerinţa de a produce mai mult şi mai bine,
cerinţa de a produce mai economic, cerinţa de a produce pentru satisfacerea
pieţei, cerinţa de a produce competitiv.
În România, piaţa produselor de panificaţie se caracterizează prin
importuri datorită unei concurenţe neloiale existente (în prezent preţul
produselor importate este mai mic decât cel al produselor similare
autohtone) între produsele importate şi cele româneşti cauzate de existenţa
unui sistem incoerent de protecţie a produselor autohtone.
Un alt factor intern care afectează comercializarea produselor de
panificaţie îl reprezintă preţurile necompetitive datorate costurilor ridicate
ale materiilor prime utilizate în procesul de producţie, datorită faptului că
randamentele la hectar la cerealele utilizate sunt la un nivel scăzut.
Piaţa de aprovizionare. Aprovizionarea cu resurse materiale necesare
desfăşurării activităţii societăţii în condiţii optime este asigurată de diferiţi
agenţi economici.
Momentul aprovizionării tehnico-materiale este precedat de încheierea
contractelor economice, de stabilirea volumului şi structurii importului, de
stabilirea normativelor pentru stocuri de materii prime, materiale,
combustibil, de asigurare a condiţiilor de recepţionare, depozitare şi păstrare
a materialelor.
Este necesar să se realizeze o prospectare a pieţei de aprovizionare şi
să se stabilească care sunt agenţii economici care au cele mai bune oferte în
ceea ce priveşte resursele materiale de care are nevoie unitatea pentru a-şi
desfăşura activitatea în cele mai bune condăţii şi, în acelaşi timp să fie
achiziţionate la cele mai reduse costuri posibile.

7
 Strategia şi politica privind aprovizionarea cu resursele materiale
necesare desfăşurării în cele mai bune condiţii a procesului de producţie
trebuie să cuprindă următoarele etape:
- Organizarea unui compartiment specializat;
- Definirea nomenclatorului cumpărărilor şi identificarea nevilor interne;
- Cercetarea pieţei furnizorilor, alegerea furnizorilor şi negocierea cu aceştia;
- Gestionarea stocurilor;
- Organizarea aprovizionării;
- Organizarea circulaţiei interne a produselor cumpărate;
- Cotrolul şi evaluarea activităţilor de aprovizionare.
Societatea a păstrat relaţii stabile cu o serie de furnizori de resurse
materiale necesare defăşurării activităţii în cele mai bune condiţii astfel încât
să realizeze producţia de cea mai bună calitate şi la preţuri care să
corespundă cerinţelor pieţei.

Tabel nr. 4. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizorii actuali (nume, Forma de proprietate a

Materii prime
adresă) firmei furnizoare
S.C. CERACOM
Grâu
BISTRIȚA Societate pe Acţiuni

S.C. ROMPAC Societate pe Acţiuni

S.C. CEREALCOM S.A.
Societate pe Acţiuni
Amelioratori
şi S.C. INTERCEREAL Societate pe Acţiuni
materii prime S.C. AGRICULTURA
Societate cu Rasp.Limitata
panificalie S.R.L.
S.C. CERACOM S.RL.
Societate cu Rasp.Limitata
ALTI FURNIZORI

Piaţa de desfacere. Este cunoscut faptul că principalele produse

comercializate de fermă (franzela şi grahamul) sunt de o importanţă
deosebită constituind alimente de bază în alimentaţia oamenilor din toată
lumea.

8
 Aceste produse de o importanţă esenţială nu pot lipsi din complexul
de alimente necesar pentru o viaţă sănătoasă a oamenilor deoarece au în
componenţă o serie de vitamine.
De aceea este foarte important să se realizeze producţii de o calitate
deosebită care să satisfacă cerinţele consumatorilor şi, în acelaşi timp, să fie
oferite la preţuri accesibile ţinând cont de concurenţa care există pe piaţă în
comercializarea acestor produse de importanţă primordială pentu alimentaţia
populaţiei.
Pentru obţinerea unor producţii de calitate superioară care să poată fi
valorificate în condiţiile unei eficienţe economice superioare şi pentru a se
înlătura orice posibilitate de litigii, refuzuri sau returnări de mărfuri, este
necesar ca societatea să fie dotată cu un minim de utilaje şi a spaţiului
necesar pentru respectarea condiţiilor de igienă de la obţinerea produsului
respectiv şi până în momentul livrării.
Transportul este realizat de către societate către unităţile beneficiare
datorită faptului că unitatea deţine mijloacele necesare desfăşurării în cele
mai bune condiţii a acestei activităţi.
Din evoluţia vânzărilor înregistrate la societate în perioada 2017 –
2019 se observă faptul că societatea şi-a mărit numărul clienţilor. Marea
majoritate a clienţilor unităţii îşi au sediu în partea de vest a Iasului.

Capitolul 3 - Analiza veniturilor

Veniturile reprezintă efectul economic final obţinut de către societate,

într-o perioadă dată, ca urmare a resurselor consumate de aceasta, respectiv a
cheltuielilor efectuate ca efort, în vederea realizării veniturilor ca efect.
Acestea reprezintă unul dintre indicatorii sintetici cei mai importanţi
luaţi în considerare în cazul determinării eficienţei economice în diversele
sale ipostaze de la nivelul societăţii.
Obţinerea unui anumit cuantum de venituri astfel încât să facă posibilă
acoperirea integrală a cheluielilor efectuate într-un exerciţiu financiar dat, şi
în acelaşi timp, să permită şi realizarea unei rentabilităţi competitive în etapa
dată, constituie un obiectiv fundamental al oricărei exploataţii agricole
organizate pe baze comerciale într-o economie concurenţială de piaţă.
În vederea realizării unei analize a veniturilor într-o anumită perioadă
este necesar să se urmărească trei aspecte deosebit de importante şi anume :
- variaţia veniturilor pe total şi pe tipuri de activităţi;
- modificările intervenite în structura veniturilor pe tipuri de activităţi, în
dinamică şi comparativ cu prevederile;

9
- variaţia coeficientului de corelaţie dintre indicele veniturilor şi indicele
cheltuielilor, în dinamică şi comparativ între ele.
Pentru a realiza o astfel de analiză a veniturilor înregistrate la S.C.
MARISAN S.R.L. este necesar să prezentăm evoluţia veniturilor în perioada
2017 – 2019 atât la nivel general cât şi pe activităţi (de exploatare,
financiare, excepţionale).

Tabel nr. 5. Evoluţia veniturilor în perioada 2017 – 2019

2017 2018 2019 Dinamica (%)

Nr.
Indicator rela 2018/ 2019/
crt. absolut absolut relativ absolut relativ
tiv 2017 2018
Venituri
totale
(RON) 100 196,1 104,07
1 din care: 365.112 % 6.599.838 100% 6.868.148 100% 3% %
Venituri
din
exploatar 99,9 98,42 99,91 193,0 105,64
2 e (RON) 364.267 7% 6.495.873 % 6.862.270 % 8% %
Venituri 1230
financiare 0,03 0,63
3 (RON) 845 % 103.964 1,58% 5.878 0,09% % 5,65%
Venituri
exception
ale
4 (RON) -   -   -      

Veniturile au avut un trend crescător înregistrând o creştere de

96,13% în anul 2018 faţă de 2017 şi respectiv de 4,07% în 2019 faţă de
2018, aceasta datorându-se în principal sporirii cantitative a producţiei
vândute, un aport hotărâtor în această privinţă avându-l retehnologizarea.
Dacă analizăm dinamica veniturilor pe tipuri de activitate se poate
concluziona faptul că trendul crescător al veniturilor s-a datorat în majoritate
activităţii de exploatare care a înregistrat o creştere de 93,08% în 2018 faţă
de 2017 şi respectiv de 5,64% în 2019 faţă de 2018, în timp ce veniturile
financiare au înregistrat o scădere în toată această perioadă.
Putem observa că în perioada 2017 - 2019 veniturile societăţii au fost
obţinute îndeosebi din activitatea de exploatare şi într-o foarte mică măsură
din activitatea financiară, veniturile excepţionale fiind nule în perioada
analizată.

10
 Pentru a stabili dacă veniturile au fost sau nu eficiente în perioada
analizată este necesar să prezentăm coeficientul de corelaţie dintre indicele
veniturilor şi indicele cheltuielilor:

Tabel nr. 6. Coefientul de corelaţie dintre indicele veniturilor şi indicele

cheltuielilor

Nr. Indicatori Dinamică

crt. 2018/2017 2019/2018
Coeficientul de corelaţie dintre indicele - -
veniturilor şi indicele cheltuielilor
1 - pe total activitate 1,096 0,9873
2 - pentru activitatea de exploatare 1,091 0,9993
3 - pentru activitatea financiară 48,83 0,5779
4 - pentru activitatea excepţională - -

Din cele prezentate anterior se poate concluziona că activitatea unităţii

este rentabilă, valoarea coeficientului de corelaţie dintre indicele de creştere
a veniturilor şi indicele de creştere a cheltuielilor este supraunitară deşi este
destul de mică în anul 2018, fiind într-o uşoară scădere în 2019 aceasta
datorându-se inflaţiei.
Referitor la evoluţia coeficientului de corelaţie dintre indicele
veniturilor şi indicele cheltuielilor de exploatare a avut o valoare 1,091 în
anul 2018 faţă de 2017, în timp ce în anul 2019 faţă de 2018 a înregistrat o
scădere, valoarea lui fiind de 0,9993. Această valoare este sensibil mai mare
decât coeficientul pe activitatea totală.

Capitolul 4 - Analiza cheltuielilor

Analiza cheltuielilor ocupă un rol deosebit de important în cadrul

analizei economico-financiare a unei unităţi datorită importanţei deosebite
pe care acestea le au în cadrul activităţilor desfăşurate de unitate, fiind
necesare a se realiza pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a
procesului de producţie.
Cheltuielile reprezintă, în expresie valorică, totalitatea resurselor
consumate de exploataţia agricolă într-o perioadă de timp dată pentru

11
 obţinerea şi livrarea pe piaţă a produselor realizate de aceasta. Acestea
relevă mărimea eforturilor depuse de unitate pentru realizarea producţiei şi a
veniturilor prevăzute.
Pe lângă prezentarea structurii cheltuielilor precum şi evoluţia
acestora în ultimii trei ani de activitate, va trebui să se realizeze şi o analiză a
acestora comparativ cu veniturile realizate de unitate în perioada analizată,
precum şi măsura în care acestea au fost sau nu folosite în mod eficient.
Pentru a putea face o analiză a cheltuielilor la S.C. MARISAN S.R.L.
este necesar să prezentăm dinamica realizărilor şi a cheltuielilor aferente
(atât pe total activitate cât şi pe cele trei tipuri de activitate : din exploatare,
financiare şi excepţionale) înregistrate la această unitate în ultimii trei ani de
activitate.
Acestea sunt prezentate în cele ce urmează prin intermediul
următorului tabel :

Tabel nr. 7. Dinamica cheltuielilor şi a veniturilor S.C. MARISAN S.R.L.

în ultimii 3 ani de activitate

Nr. Indicatori 2017 2018 2019 Dinamică (%)

crt absolut rela absolut relati absolut relati 2018/20 2019/2
tiv v% v% 17 018
%
1 Cheltuieli 3.507.208 100 6.275.164 100 6.613.437 100 178,92 105,39
totale % %
(RON), din
care
2 Cheltuieli 3.400.853 96,9 6.015.734 95,86 6.359.811 96,16 176,89 105,72
pt. 6 % %
exploatare
(RON)
3 Cheltuieli 102.993 3,04 259.429 4,14 253.625 3,84 251,89 97,76
financiare % %
(RON)
4 Cheltuieli -   -   -      
excepţiona
le (RON)
5 Venituri 3.365.112 100 6.599.838 100 6.868.148 100 196,13 104,07
totale % %
(RON), din
care :
6 Venituri 3.364.267 99,9 6.495.873 98,42 6.862.270 99,91 193,08 105,64
din 7 % %
exploatare

12
 (RON)
7 Venituri 845 0,03 103.964 1,58 5.878 0,09 12300,6 5,65%
financiare 3%
(RON)
8 Venituri -   -   -      
excepţiona
le (RON)

Din analiza datelor din tabelul nr. 7 reiese că atât pe total activitate (de
78,92% în 2018 faţă de 2017, respectiv 5,39% în 2019 faţă de 2018), cât şi
în activităţile de exploatare şi financiară, cheltuielile au înregistrat creşteri,
acest lucru atestând faptul că unitatea şi-a sporit eforturile în contextul
activităţii sale economico-financiare, în urma retehnologizării începute încă
din anul 2016. Totuşi creşterea cheltuielilor nu a devansat-o pe cea a
veniturilor, acestea înregistrând o creştere în anul 2018 faţă de 2017 de
96,13%, respectiv de 4,07% în anul 2019 faţă de 2018. Această creştere se
datorează în principal creşterii producţiei interne favorizată de mărirea
numărului de clienţi, în condiţiile creării unor relaţii contractuale ferme.
În ceea ce priveşte evoluţia ponderii cheltuielilor de exploatare în
venituri din exploatare se poate observa o scădere în primii doi ani, această
scădere se datorează creşterii eficienţei utilizării resurselor materiale datorită
utilajelor moderne achiziţionate, după care se observă o uşoară creştere la
nivelul anului 2019, datorată măririi producţiei, iar ponderea cheltuielilor
financiare în venituri financiare în anul 2018 faţă de 2017 este de doar
2,05% datorită faptului că în 2018 nu au mai contractat credite comparativ
cu anului 2017, iar în anul 2019 în urma achiziţiei de noi utilaje s-a apelat la
deschiderea de noi linii de creditare.

Capitolul 5 - Analiza indicatorilor de rentabilitate

Rata rentabilităţii este un indicator sintetic cu ajutorul căruia poate fi

exprimat gradul în care capitalul firmei aduce profit. Atât rata rentabilităţii,
cât şi profitul sunt indicatori ai eficienţei economice şi reflectă rezultatele
întreprinderii din toate stadiile circuitului economic.
Rata rentabilităţii poate avea diferite forme de calcul în funcţie de ce
se ia în considerare la numărător (profitul brut sau net) şi în funcţie de baza
de raportare (resurse consumate, capitaluri, costul unui factor al procesului
de producţie sau costul mai multor factori, valoarea producţiei vândute la
preţ de vânzare etc.). Indicatorii construiţi în funcţie de capitalul avansat sau
ocupat exprimă predominant interesele investitorilor, în timp ce indicatorii

13
construiţi pe resurse consumate exprimă preponderent interesele managerilor
întreprinderii.
Pentru a calcula rentabilitatea unităţii este necesar a se calcula mai
întâi profitul brut şi respectiv profitul net pe care l-a înregistrat aceasta în
perioada pentru care se face analiza.
Profit net (pierdere):
Pierdere netă2017= 151.536 RON
Pn2018 = Pb2018 – Iprofit2018= 324.674 – 4.932 = 319.741 RON
Pn2019 = Pb2019– Iprofit2019= 254.711 – 70.709 = 184.001 RON
Se poate observa o evoluţie oscilantă a profitului în această perioadă.
Pe lângă calcularea profitului mai este necesar să fie prezentată
evoluţia principalilor indicatori economico – financiari în perioada 2017 –
2019 care sunt extraşi din bilanţurile contabile aferente exerciţiilor
financiare analizate.

Tabel nr. 8. Evoluţia principalilor indicatori economico – financiari

în perioada 2017 – 2019
- RON -
Nr.crt. Indicator Valoare
2017 2018 2019
1 Active imobilizate 1.232.169 2.679.993 2.533.187
2 Active circulante 238.673 215.094 224.059
2.1. Stocuri 87.838 145.793 193.876
2.3. Creanţe 103.509 49.899 23.285
4 Capital propriu, din care 309.363 629.104 813.106
4.1 - capital subscris vărsat 621.839 621.839 621.839
4.2 - rezerve 7.020 7.265 191.267
4.3 - subvenţii pentru investiţii - - -
5 Total datorii 1.313.057 2.575.283 2.144.631
5.1. Datorii pe termen scurt 622.567 822.827 1.017.967
5.2. Datorii pe termen lung 690.490 1.752.456 1.126.663
7 Cifra de afaceri 3.364.267 5.481.648 6.862.270
8 Venituri din exploatare 3.364.267 6.495.873 6.862.270
9 Venituri financiare 845 103.964 5.878
10 Venituri exceptionale - - -
11 Total venituri 3.365.112 6.599.838 6.868.148
12 Cheltuieli din exploatare 3.400.853 6.015.734 6.359.811
13 Cheltuieli financiare 102.993 259.429 253.625

14
14 Cheltuieli exceptionale - - -
15 Total cheltuieli 3.507.208 6.275.164 6.613.437
16 Profit brut/pierdere brută -142.096 324.674 254.711
17 Impozit pe profit -9.439 4.932 70.709
18 Profit net/Pierdere netă -151.536 319.741 254.711

Principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilităţii sunt

prezentaţi în cele ce urmează:
Rata rentabilităţii economice măsoară eficienţa resurselor alocate,
trebuie să fie superioară ratei inflaţiei şi să permită reînnoirea şi creşterea
activelor într-o perioadă cât mai scurtă.
Rre = (Profitul din exploatare / Total active) * 100
Rre2017 = (-36.586 / 999.854) * 100 = -3,65 %
Rre2018 = (480.139 / 2.381.561) * 100 = 20,16 %
Rre2019 = (502.458 / 1.935.770) * 100 = 25,95 %
Din datele de mai sus rezultă faptul că cu excepţia anului 2002 în care
societatea a înregistrat pierdere, în următorii ani se observă că societatea din
punct de vedere al ratei rentabilităţii economice unitatea îşi atinge obiectivul.
Rata rentabilităţii financiare se exprimă prin raportul dintre rezultatul
(profitul) net şi capitalul propriu. Acest indicator este influenţat de proporţia
care există între capitalul împrumutat (datorii) şi capitalul propriu.
Rrf = (Profitul net / Capital propriu) * 100
Rrf2017 = (-151.536 / 309.363) * 100 = -48,98%
Rrf2018= (319.741 / 629.104) * 100 = 50,82%
Rrf2019= (254.711 / 813.106) * 100 = 31,32%
Marja de profit este un indicator de rentabilitate şi se exprimă ca
raport între profitul net şi cifra de afaceri, acest indicator influenţând într-o
mare măsură rata rentabilităţii financiare.
Mp = (Profitul net / Cifra de afaceri) * 100
Mp2017 = (-151.536 / 3.364.267) * 100 = -4,50%
Mp2018 = (319.741 / 5.481.648) * 100 = 5,83%
Mp2019 = (254.711 / 6.862.270) * 100 = 3,71%
Rata rentabilităţii activelor totale se stabileşte ca raport între rezultatul
brut al exerciţiului şi activele totale:
Rrat = (Profit brut / Active totale) * 100
Rrat2017 = (-142.096 / 999.854) * 100 = -14,21 %
Rrat2018 = (324.674 / 2.381.561) * 100 = 13,63 %
Rrat2019 = (254.711 / 1.935.770) * 100 = 13,15 %

15
 Rata rentabilităţii generale se stabileşte ca raport între rezultatul net al
exerciţiului şi cheluielile totale:
Rrrc = (Profit net / Cheltuieli totale) * 100
Rrrc2017 = (-151.536 / 3.507.208) * 100 = -4,32 %
Rrrc2018 = (319.741 / 6.275.164) * 100 = 5,09 %
Rrrc2019 = (254.711 / 6.613.437) * 100 = 3,85 %

Pragul de rentabilitate reflectă nivelul limită minim al producţiei la

care veniturile (cifra de afaceri) sunt egale cu costul total (costuri fixe +
costuri variabile). Este necesar a se realiza un anumit nivel al producţiei
pentru ca activitatea să fie rentabilă.
În cele ce urmează vom prezenta ratele rentabilităţii calculate pentru
perioada 2017 – 2019.

Tabel nr. 9. Evoluţia ratelor rentabilităţii în perioada 2017 – 2019

(%)
Nr. Indicatori Valoare
Crt. 2017 2018 2019
1 Rata rentabilitatii economice -3,65 20,16 25,95
2 Rata rentabilitatii financiare -48,98 50,82 31,32
3 Marja de profit -4,5 5,83 3,71
4 Rata rentabilităţii activelor totale -14,21 13,63 13,15
5 Rata rentabilităţii generale -4,32 5,09 3,85

Se poate observa că unitatea a avut o activitate profitabilă, cu excepţia

anului 2017 când a înregistrat o pierdere.
Societatea a avut o activitate profitabilă, în perioada 2018– 2019
ratele rentabilităţii economice prezintă valori net superioare ratei inflaţiei
ceea ce relevă faptul că societatea a desfăşurat o activitate rentabilă, a folosit
în mod eficient resursele de care dispunea.

16
 Bibliografie

1. Caragea N., Analiza economico-financiară, Editura MUSTANG,

Bucureşti, 2015

2. Carmen Rădulescu, Dezvoltarea durabilă şi implicaţile economico-

financiare ale organizării exploataţiilor agricole, Editura ASE, Bucureşti,
2004

3. Constantin Cojocaru, Analiza economico-financiară a exploataţiilor

agricole şi silvice, Editura Economică, Bucureşti 2000 (ediţia a doua
revizuită şi adăugită)

4. Constantin Cojocaru, Analiza economico-financiară exploataţiilor

agricole şi silvice, Editura Economică, Bucureşti 2000 (ediţia a doua
revizuită şi adăugită)

5. Marin Ţole, Analiză economico-financiară, Editura Universitară,

Bucureşti 2004

17