PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

REFERAT:

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PATOLOGIE ANXIOASĂ

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PATOLOGIE ANXIOASĂ

1
 Stările de anxietate patologică se caracterizeaza prin trăiri de neliniște severă, reflectată
în disfuncții cognitive, precum si prin simptome vegetative si motorii asociate: cefalee, tensiune,
încordare musculară, palpitații, amețeli, insomnie, somn superficial, coșmaruri, nevoie exagerată
de mișcare.
Fasciesul anxios este tipic. Pacientul cu dispoziție anxioasă se simte amenințat de un
pericol neprecizat, resimte o stare de neliniște de tensiune interioară neplacută, traiește prezentul
în tensiune. Aceasta este anxietatea liberă, flotantă, de fond, percepută pe plan mintal.
În raport cu intensitatea tulburarilor, stările de anxietate generalizate pot fi clasificate în:
ușoare, moderate,severe,de panică.
Anxietatea este legată în mare parte de stres, de aceea în primul rând se face gestionarea
adecvată a stresul. În fața stresului se produce o reacție de alarmă cu iratibilitate și
hipersensibilitate, o creștere a rezistenței ( dependentă de tipul de personalitate și suportul
emoțional), apariția unei stări de epuizare ( persistența stresului) .
Asistenta medicală va învăța pacientul să își cunoască nivelul său de anxietate, intervenția
va fi adaptată gradului de anxietate trăită de pacient: bolnavul va fi acompaniat câte 5-10 minute
de cel puțin 3 ori în decursul unei zile, i se va arăta interesul și sprijinul emoțional, i se va explica
detalii despre boală și posibile cauze în termeni pe care bolnavul ii înțelege, se vorbește calm cu
explicații clare, precise și la nevoie repetate,pacientul va fi incurajat să se exteriorizeze,să-și
exprime sentimentele, poate să plângă, să vorbească despre problemele sale, să pună întrebări și
nu va fi contrazis în legătură cu percepțiile sale.
Pacientul va sta într-un salon liniștit,în care să i se creeze securitate și intimitate, va fi
încurajat că poate stăpânii situația, iar în caz de hiperventilație va fi învațat să respire lent și
profund.
La indicația medicului i se va administra anxiolitice, antidepresive sau alt tip de
medicamente în funcție de etiologie.
Asistenta medicala va învăța pacientul să-și folosească corpul prin exerciții fizice simple, i
se va explica benefiicile lor și se va încuraja crearea unui program regulat, echilibrat de mișcare
și alte activități, să-și îndrepte atenția spre ceva plăcut ( o amintire, o imagine ).

2
 Pacientul va fi învățat să conștientizeze legătura dintre starea sa emoțională și scăderea
randamentului profesional, prin reducerea atenției și să stabilească gradul său de anxietate pentru
a prevenii agravarea stării sale, va fi învățat să identifice tensiunile și factorii generatori de
anxietate, al cărui efect va fi redus prin tehnicile de gestiune a stresului.
După ce a recunoscut semnele de anxietate , va asimila tehnicile de management al
anxietatii, prin: verbalizarea în fața cuiva, distragerea atenției, implicarea în activități;
Familia va fi încurajată în a susține pacientul și a-l ajuta să depășeasă stările de anxietate,
să evite agravarea lor prin remarci alarmante, critici sau confruntări manioase;

Tehnici de reducere a stresului:

Identificarea surselor de stres și a efectelor sale pe plan profesional, relațional, financiar,

factori de mediu nefavorabili, deteriorarea stării de sănătate, îmbătrânirea.
Modificarea sau eliminarea surselor de stres. Examinarea posibilelor schimbări simple și
importante, examinarea avantajelor și dezavantajelor asociate cu schimbările propuse.
Câștigarea mecanismelor de adaptare eficace prin: introducerea excercițiului fizic zilnic ,
învățarea tehnicilor de eliberare creativă prin desen, ceramică, artizanat, scris, muzică, fotografie,
lectură, dezvoltarea interesului pentru natură, creșterea unui animal de casă, învățarea relaxării
progresive introducerea antrenamentului personal, a relaxării prin imagine ghidată, învățarea
respirației diafragmatice, a respirației profunde.
Pentru dezvoltarea curajului de a se confrunta cu greutățile vieții și creșterea stimei de sine
se propune emitere de afirmații pozitive despre sine, care vor fi repetate frecvent pentru a fi
asimilate. Prin ele se creeaza noi tendințe pozitive și active față de sine însuși.
Se va proceda la echilibrarea perioadelor de munca prin reducerea lor, stabilirea de
priorități, delegarea unor sarcini neplăcute, enervante, concomitent dezvoltarea , diversificarea
distracțiilor și creșterea duratei repausului zilnic.
Ameliorarea îngrijirilor personale prin examinarea si corectarea obiceiurilor daunatoare:
eliminarea auto- medicației, corectarea proastei și dezechilibratei nutriții prin creșterea proporției
de fructe și legume, verificarea micilor semne ce anunță creșterea tensiunii arteriale și exminarea
periodică preventivă a sănătății, cu efectuarea analizelor biologice, reducerea consumului de
alcool și tutun și oferirea de tehnici alternative de reducere a tensiunii psihice exagerate.