Sunteți pe pagina 1din 4

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA

DEFINITIE = Hemoragia digestivă superioară (HDS) Reprezintă sindromul clinic manifestat


prin pierderea de sânge de la nivelul tractului digestiv superior.

Manifestări clinice:

Hematemeza - eliminarea pe gură a sângelui din tractul digestiv superior şi poate fi sub formă de
sânge roşu, când hemoragia este mare şi rapidă, neavând timp să se digere, sau poate fi sub
formă de „zaţ de cafea”, când sângele este digerat deja în stomac.

Melena –eliminarea de sânge din tractul digestiv superior prin scaun, acestea având aspect
specific: negre, lucioase, ca păcura.

Hematochezia – eliminarea prin scaun de sânge roşu provenit din tractul digestiv superior dar
numai în caz de pierderi masive şi cu peristaltică accelerată.

Rectoragia – eliminarea de sânge roşu din tractul digestiv inferior, recto-sigmoidian

Hemoragii oculte – eliminarea prin scaun de sânge din tractul digestiv superior care nu se
observă clinic şi poate fi depistat numai reacţii biochimice.

CULEGEREA DATELOR

CIRCUMSTANTE DE APARITIE :
 ulcerul cronic gastric şi duodenal reprezintă cauza principală şi cea mai frecventă (80%
din cazuri) a hemoragiilor digestive superioare.
 tumori benigne şi maligne ale tubului digestiv (esofag, stomac, intestin),
 gastrite hemoragice acute (corosive şi medicamentoase),
 varice esofagiene, enterite,
 hipertensiune portală de diverse cauze (ciroză hepatică, tromboză a venei porte etc.).
 boli ale vaselor, boli de sânge (sindroame hemoragice etc.)

MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( SIMPTOME SI SEMNE)

Simptomele si semnele de anemie pot precede sau însoţi hematemeza şi melena.

Clasificare:
-HDS mica - pierderea de sg este < 250 ml sg;
-HDS moderata - cant de sg intre 250 - 1000ml sg (Hb>10);
-HDS mare/masiva - pierderea sg > 1000ml (Hb <8%).

în hemoragiile mici, bolnavii prezintă


 stare de slăbiciune,
 ameţeli,
 paloare,
 transpiraţii,
 tahicardie.

în hemoragiile mari, bolnavul prezintă:


 anxietate,
 sete accentuată,
 transpiraţii reci,
 extremităţi reci,
 puls mic şi rapid,
 lipotimie,
 hipotensiune arterială până la colaps.

Obiective Măsuri de realizare


1.1. Repaus strict la pat în decubit dorsal, fără pernă (în
hemoragiile masive – în poziţie Trendelenburg, pentru menţinerea
unei circulaţii cerebrale adecvate).

1.2. Se interzice orice efort fizic (efortul fizic poate accentua


1. Asigurarea hemoragia sau poate agrava tabloul clinic).
repausului

1.3. Asistenta va linişti bolnavul şi aparţinătorii, recomandându-le


calm şi convingându-i în acelaşi timp de necesitatea repausului.
Această măsură terapeutică trebuie aplicată atât la domiciliul
bolnavului, in timpul transportului către spital, cât şi la
spital. Repausul la pat 3 zile după oprirea hemoragiei.

1.4. Asistenta va colecta într-un vas sângele eliminat de bolnav şi-l


va prezenta medicului (în cazul bolnavilor internaţi).
ATENŢIE!
1.5. Va efectua curăţirea gurii bolnavului, cu capul aşezat într-o
parte, fără a deplasa bolnavul.

1. Suprave-
gherea 2.1. Asistenta va urmări şi nota pulsul, T.A., diureza (în
funcţiilor hemoragiile masive urmărirea se va face din oră în oră).
vitale şi 2.2. Se va aprecia gravitatea:
aprecierea
clinică a - după cantitatea de sânge pierdut (hemoragie masivă – pierderi de
gravităţii 1500-2000 ml sânge; de gravitate medie – pierderi de sânge de 500-
2. Aplicarea 1500 ml; hemoragie uşoară – pierderi de 50- 250 ml sânge;
măsurilor
tera- - după modul cum s-a produs hemoragia (rapiditatea pierderii,
peutice brutal, repetat, moderat).

In afară de grija pentru repaus strict la pat al bolnavului, asistenta va


aplica măsurile indicate de medic.

3.1. Aplică punga cu gheaţă în regiunea epigastrică.

3.2. Pregăteşte sânge izogrup, IzoRh şi instalează transfuzia de


sânge.

3.3. Administrează (în cazul că se asociază) medicaţie hemostatică


(CaClg, gluconat de calciu, vitaminele K şi C,

venostat, trombină, adrenostazin).

3.4. Instalează perfuzie cu substituenţi: Macrodex (Dextran 70),


Rheomacrodex (Dextran 40). în lipsă de soluţie macro-moleculară se
poate perfuza ser fiziologic sau glucozat, dar acestea au acţiune mai
slabă pentru refacerea volemiei.

3.5. Pregăteşte şi administrează, în cazurile indicate, sedative


(fenobarbital, diazepam) pentru calmarea stării de agitaţie.

3.6. Uneori se recomandă aspiraţie gastrică pentru evacuarea


sângelui, întrucât hemoragia se opreşte mat uşor dacă stomacul este
colabat. în plus, evacuarea stomacului, oprind greţurile şi vărsăturile,
îl pune în repaus şi favorizează hemostaza.

3.7. Se pot efectua în scop hemostatic şi spălaturi (refrigeraţie


gastrică prin lavaj continuu) cu apă de la gheaţă. (Asistenta va avea
pregătit material steril necesar efectuării tubajului gastric.)

4.1. Se recoltează sânge pentru determinarea hematocritului,


4.Examinări numărul hematiilor, hemoglobină (hemogramă).
de laborator 4.2. Se recoltează scaun pentru a-l trimite la laborator în vede-
rea punerii în evidenţă a sângelui din materiile fecale (reacţia
Adler).

4.3. în cazuri grave (stări de şoc) se determină azotermia,


ionograma, rezerva alcalină, teste de coagulare. în clinicile mari se
face şi determinarea volumului sanguin cu metode izotopice.

5.1. Se suprimă alimentaţia pe gură, bolnavul putând primi nu-


mai lichide reci cu linguriţa şi bucăţele de gheaţă, în prima zi.
Eventual, lapte rece în cantităţi mici (20-30 ml), din oră în oră.
5.2. în funcţie de evoluţie, a doua zi de la sângerare sunt
permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte, regim
hidrozaharat.

5.3. începând cu a 3-a zi regimul se îmbogăţeşte, adăugându-se


supe mucilaginoase, griş cu lapte, piureuri de legume, budinci,
creme, ou moale, carne slabă de vită sau pasăre, legume fierte,
fructe crude, ajungându-se în câteva zile (5-7) la o raţie calorică
de 1500-2000 calorii.
5. Alimentaţia
6.1. Când hemoragia este produsă de ruptura varicelor
esofagiene, se introduc în esofag, pentru 24-30 ore, sonde speciale
cu balonaş esofagian compresiv (tip Sengstaken- Blackemore).
6.2. Uneori se recomandă evacuarea sângelui din intestin prin
clisme, efectuându-se apoi şi lavaj intestinal (în special, în ciroze
hepatice pentru prevenirea encefalopatiei portale).

6.3. în gastritele hemoragice se administrează pansamente


6. Particularităţi gastrice amestecate cu trombină uscată sterilă.
terapeutice

In cazul în care hemoragia nu cedează sau se repetă după încercarea metodelor terapeutice
descrise, se recurge la intervenţia chirurgicală.