Sunteți pe pagina 1din 3

NGRIJIREA PACIENILOR CU AFECIUNI ALE CILOR BILIARE

Ficatul ocupa majoritatea spatiului drept superior al cavitatii abdominale, si se


intinde transversal din partea dreapta, pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane, iar
sagital, de la peretele abdominal posterior spre xifoid pe 15-20 de cm. Greutatea
ficatului la adult este de aproximativ 1200 - 1800g, in functie de greutatea corporala,
constituind intre 1,8 pana la 3,1% din greutatea corporala totala; totusi, la nastere,
ficatul este mai mare comparativ cu viscerele toracice si abdominale si constituie 56% din greutatea corporala.
Ficatul este compus din 2 lobi inegali, stang si drept.
Lobul drept este de aproximativ 6 ori mai mare si prezinta atasati 2 lobi mai
mici numiti: lobul cuadrat (patrat) si caudat.
Lobul drept reprezinta intre jumatate si doua treimi din volumul hepatic total;
totusi, din punct de vedere functional, lobul drept si lobul stang sunt de marime
aproximativ egala si sunt despartiti de o linie, care se intinde de la vena cava
inferioara, superior, pana la mijlocul fosei veziculei biliare, inferior.
Sunt prezente un numar de opt segmente functionale, fiecare demarcat prin
drenaj vascular si biliar: diviziunile laterale (segmentele VI si VII) si mediale
(segmentele V si VIII) ale lobului drept, diviziunile mediale (segmentul IV) si lateral
(segmentele II si III) ale lobului stang si lobul caudat (segmentul I), ultimul lob fiind
o zona de deversare vasculara pentru lobii drept si stang.
Ligamentul hepatoduodenal face legatura intre ficat si regiunea superioara
duodenului si sustine vasele din hil si structurile canaliculare. Fisura transversa
separa anterior lobul drept de lobul caudat. Membranele peritoneale formeaza
ligamentul falciform, care se intinde intre ficat si peretele abdominal anterior,
separandu-se pentru a forma stratul superior al ligamentului coronar si ligamentul
triunghiular stang. Suprafata totala a ficatului este structurata prin directa continuitate
cu organele abdominale din jur, ligamente si fascii.
Vezicula biliara (colecistul sau fierea) este un organ in forma de para, cu o
lungime de aproximativ 8 - 10 cm, legat de ficat prin ductul hepatic. Rolul
colecistului este de a colecta secretia externa hepatica (bila), care contribuie la
digestia alimentelor. Bila continecolesterol, saruri biliare, lecitina si alte substante.
Functia veziculei biliare
Principala functie a veziculei biliare este de a colecta si sintetiza bila secretata
de ficat (principala substanta care contribuie la absorbtia si descompunerea
grasimilor). Bila va fi stocata in canalele intrahepatice. Din vezicula biliara, bila va fi
transportata prin canalele cistic si coledoc si apoi de-a lungul duodenului (prima parte
a intestinului subtire) unde vor fi digerate, in primul rand, grasimile (lipidele) si
vitaminele.
Canalul coledoc
Canal prin care se varsa fierea in duoden. El este o continuare a canalului
hepatic, la unirea dintre ele gasindu-se, ca o derivatie, vezicula biliara, legata prin
intermediul canalului cistic.
Angiocolecistitele sunt inflamaii ale cilor biliare extrahepatice i/sau
intrahepatice fr afectarea vezicii biliare.

Colecistitele sunt inflamaii ale vezicii biliare acute sau cronice. Diskineziile biliare
sunt tulburri funcionale ale cilor biliare extrahepatice cu sau fr modificri
organice locale. Se pot manifesta sub form de hiper- sau hipokinezie.
Culegerea datelor
circumstane de apariie:
incidena maxim la femeie ntre 30-50 ani, care prezint malformaii
congenitale, litiaz biliar
paciente cu tulburri neuroendocrine
Manifestri de dependen:
n angiocolecistit, febr 39-40C, frison, dureri colicative, subicter sau icter la
1-2 zile dup debut
n colecistitele acute - frison, febr 39-40C, stare general alterat, durere
intens n hipocondrul drept, cu iradiere n umrul drept sau n spate, vrsturi
biliare, icter
n diskinezia biliar hipokinetic - greuri, vrsturi biliare, constipaii,
depresii, inapeten, senzaie de plenitudine n hipocondrul drept
-n diskinezia biliar hiperkinetic - dureri repetate sub form de colici n
hipocondrul drept
Problemele pacientului
alterarea confortului
hipertermie
risc de deshidratare
anxietate
Obiective
ameliorarea confortului fizic i psihic al pacientului
echilibrarea hidroelectrolitic
combaterea hipertermiei
Intervenii
Asistenta:
asigur repausul fizic, psihic i alimentar n perioada acut a bolii
supravegheaz vrsturile cantitativ i calitativ i noteaz n foaia de
temperatur
reechilibreaz hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoase cu ser
fiziologic, glucoz 5%, bicarbonat de sodiu, dup datele ionogramei
asigur alimentaia: n perioadele dureroase - regim hidric mbogit cu
finoase, supe de zarzavat, apoi brnz de vaci, carne fiart de pui sau de
vit. n perioadele de linite sunt contraindicate alimentele grase: carnea,
unca, mezelurile, prjelile, conservele
pregtete pacientul pentru examenele radiologice i ecografice n vederea
stabilirii diagnosticului. Examenul radiologie i tubajul duodenal se fac dup
ce au cedat fenomenele acute
recolteaz snge peijtru examene de laborator: VSH, hemograma, bilirubina
administreaz tratamentul antispastic (papaverin. scobutil, atropin),

antiemetic i antiinfecios neopiaceu (ampicilin, gentamicin) prescris de


ctre medic
supravegheaz durerea, notnd caracteristicile ei i mijloacele
nefarmacologice (punga cu ghea) folosite pentru diminuarea ei (vezi
protocolul pentru observarea durerii)
monitorizeaz temperatura corporal, pulsul i tensiunea
instruiete pacientul privind regimul de via dup externarea din spital, l
nva s-i prepare alimentele numai prin tehnici simple (fierbere, frigere,
nbuire) i s evite excesele alimentare
pregtete psihic, pacientul n vederea actului chirurgical, atunci cnd
medicul hotrte aceast conduit terapeutic