CUPRINS

ARGUMENT ................................................................................................................2
CAPITOLUL I:
Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului....................................................................3
I.1. Introducere.................................................................................................................3
I.2. Anatomia morfologica a ficatului..............................................................................3
I.3. Structura ficatului.......................................................................................................6
I.4. Vascularizatia hepatica...............................................................................................7
I.5. Inervatia ficatului........................................................................................................7
I.6. Fiziologia ficatului......................................................................................................7
CAPITOLUL II:
Ciroza hepatică...............................................................................................................12
II.1. Definitie...................................................................................................................12
II.2. Forme clinice...........................................................................................................13
II.3. Etiologie..................................................................................................................13
II.4. Patogenie.................................................................................................................15
II.5. Simptomatologie.....................................................................................................17
II.6. Explorări funcţionale, paraclinice şi morfologice...................................................23
II.7. Diagnostic pozitiv....................................................................................................27
II.8. Diagnostic diferenţial..............................................................................................28
II.9. Complicaţiile cirozei hepatice.................................................................................29
II.10. Tratamentul............................................................................................................31
CAPITOLUL III :
III.1. Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu ciroza hepatică.....................36
CAPITOLUL IV:
IV.1 Planuri de îngrijire..................................................................................................38
Cazul nr. 1............................................................................................................38
Cazul nr. 2............................................................................................................50
Cazul nr. 3............................................................................................................63
IV.2. Fişe tehnice .............................................................................................................75
CONCLUZII....................................................................................................................92
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................93

1
ARGUMENT

2
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI

I.1. Introducere
Ficatul începe să funcţioneze din luna a IV-a a vieţii intrauterine. Dezvoltarea ficatului
este enormă, organul reprezentând în această fază 10% din greutatea corporală, pentru că la
naştere să reprezinte numai 5% din greutatea noului nascut.
Creşterea ficatului are loc în mezogastrul ventral, în porţiunea sa cranială prin trabecule
epiteliale numite cilindri hepatici. Aceste celule vor forma hepatocitele iar spaţiile dintre ele vor
fi umplute de vase sanguine care vor forma sinusoidele. După naştere, creşterea ficatului
continuă, dar proportional mult mai puţin decât restul organelor abdominale.
Ficatul este unic între organele corpului uman datorită capacitaţilor sale de regenerare de
reintregire a celulelor ce au fost distruse de o boală sau de o leziune pe termen scurt. Dar, dacă
ficatul suferă leziuni repetate pe termen lung, modificările devin ireversibile interferând cu
funcţia acestuia fiind un organ foarte activ, cand el este bolnav întregul corp suferă.

I.2. Anatomia morfologică a ficatului

Ficatul uman este un organ de culoare roşu-caramiziu care se află localizat în cavitatea
abdominala, la nivelul hipocondrului drept, dar se întinde şi în epigastru si chiar şi in
hipocondrul stâng.
La un adult sănătos greutatea ficatului variază între 1500-1700g, ceea ce reprezintă circa
1/40 din greutatea totală a corpului.
Ficatul este protejat de leziuni de carcasa cartilaginoasa a coastelor si este menţinut în
poziţie prin urmatoarele mijloace de fixare:
1. Ligamentul falciform de legătură cu peretele abdominal şi diafragm pe faţa superioară.
2. Ligamentul rotund de legătură cu peretele abdominal la partea anterioară a şanţului antero-
posterior stâng.
3. Ligamentul coronar de legătură cu diafragmul pe faţa posterioară.
4. Epiploonul gastro-hepatic sau ligamentul hepato-esofago-gastro duodenal
5. Vena cavă inferioară,

3
6. Breşa abdominală
7. Pediculul hepatic.
Ficatul are o forma neregulată, ce poate fi asemănată cu un ovoid, cu axul cel mai mare
îndreptat transversal, iar extremitatea cea mai voluminoasă îndreptată spre dreapta. Ficatul are
urmatoarele dimensiuni: diametrul transversal 28 cm, diametrul antero-posterior 18 cm şi 8 cm
grosime.
Ficatului i se descriu 2 feţe:
a) Faţa antero-superioară (superioară) rotunjită, este impartita de catre ligamentul falciform (o
cută peritoneală care leagă ficatul de diafragm), în două parţi inegale: lobul drept mai mare şi mai
convex şi lobul stâng mai mic si aproape plan.
Această faţă a ficatului, vine in contact cu diafragmul şi prin intermediul acestuia cu pleura,
plămânii, pericardul şi inima.

b) Faţa postero-inferioară (inferioară) sau viscerală, care priveşte în jos, înapoi şi la stânga, se
află în raport cu stomacul, duodenul, colonul, rinichii şi glanda suprarenală dreaptă.
Această faţă este strabatuta de 3 şanturi care împreună descriu litera „H”, şi anume:

4
  şanţul longitudinal al ficatului (situat mai spre stânga), este şanţul venei ombilicale si al
canalului venos. Poziţia sa corespunde destul de exact cu linia de inserţie hepatică a
ligamentului suspensor şi contribuie împreună cu acestea la delimitarea celor doi lobi
hepatici, lobul drept şi lobul stâng.
 şanţul veziculei biliare şi al venei cave, este situat la 6-7cm spre dreapta de şanţul
precedent şi este reprezentat de depresiuni ce găzduiesc formaţiunile respective. Este mai
puţin adânc decât şanţul venei ombilicale şi al canalului venos şi este situate în plină masă
a lobului drept.

 şanţul transvers sau hilul ficatului care uneşte cele două şanţuri longitudinale. Acesta este
hilul hepatic şi apare ca o excavaţie largă şi profundă care măsoară 6-8cm lungime si 2-
2,5cm laţime. Pe aici intră artera hepatică, vena portă, filete nervoase şi ies din ficat
canalele biliare, vase limfatice. În hil se mai găsesc şi glanglioni limfatici ce se alatură
preferenţial ramificaţiilor venei porte.
Aceste trei şanţuri impart faţa inferioară a ficatului în patru lobi:
- lobul pătrat situat înaintea şanţului transvers, între şanţul venei ombilicale şi vezicula

5
 biliară,
- lobul Spiegel se găseşte înapoia sanţului transvers
- lobul stâng şi lobul drept de o parte şi de alta a şanţurilor antero-posterioare.

I.3. Structura ficatului

Ficatul prezintă două învelişuri:
 un înveliş seros, care înveleşte tot ficatul cu excepţia unei benzi transversale la nivelul
suprafeţei superioare, unde ficatul este aderent direct la diafragm;
 un înveliş reprezentat de capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră la nivelul hilului în
interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Lobul hepatic este format din:
o celulele hepatice (hepatocitul este unitatea morfofuncţională a ficatului),
o capilare sinusoide care provin din capilarizarea venei perilobulare,
o vena centrolobulară spre care converg sinusoidele
o canaliculele biliare intralobulare.
Celulele hepatice sunt dispuse în spatiu sub forma unor placi sau lame, intre care se
delimitează spaţii în care se găsesc capilare sinusoidale. In grosimea unei lame, între hepatocite
adiacente, se formează canaliculele biliare intramoleculare. Canaliculele biliare reprezintă
porţiunea iniţială a cailor biliare intrahepatice. Ele se continuă cu canale din ce în ce mai mari;
astfel prin intermediul pasajelor Hering (colangiole), canaliculele biliare se unesc formând
canalele perilobulare al caror diametru atinge 40-60 microni. La confluenţa dintre mai multe
canale perilobulare, iau naştere canalele interlobulare a caror lărgime este între 60-200 microni.
Ele se continuă cu canale biliare din ce în ce mai mari (canale biliare segmentare) al caror
diametru este cuprins între 200-500 microni.
Vena perilobulară de la nivelul spaţiului portal patrunde în lobul hepatic şi formează sinusoidul
hepatic, in alcatuirea carora se gasesc celule endoteliale si celulele Kupffer.
Înainte de a forma sinusoidul ramura perilobulară a venei poate prezenta un sfincter
muscular numit sfincter de intrare.
Ramura perilobulară a arterei hepatice, după ce dă ramuri care vascularizează elementele
spaţiului portal, pătrunde şi iese în lobul şi se îndreaptă spre sinusoidul hepatic în care se termină.
La locul de patrundere în sinusoid există un sfincter muscular arterial. Sinusoidul lobului hepatic
reprezintă deci, locul de joncţiune al sângelui arterial adus de artera hepatică cu sângele portal

6
adus de vena portă. Aceste sfincte menţionate reprezintă un sistem de reglaj a fluxului sangvin la
nivelul ficatului pe de o parte , iar pe de alta parte de egalizare a presiunii sangelui, mai mare în
sangele arterial şi mai mică în sangele portal necesară amestecului de sânge arterial cu portal.
Venele centrolobulare părasesc lobul pe la baza lor şi devin vene sublobulare (coletoare).
Ele se unesc şi formează venele hepatice (2-3) care sunt tributate venei cave inferioare. Ele
părasesc ficatul la nivelul marginii posterioare.

I.4.Vascularizaţia ficatului
Este realizată de artera hepatică, care aduce sângele arterial, si de vena portă care aduce
sânge venos funcţional.
Sângele pleacă de la ficat prin venele suprahepatice, care colectează tot sângele din
acest organ şi îl varsă în vena cavă inferioară. Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasă
care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali, cu limfa colectată de
pe faţa inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.

I.5. Inervaţia ficatului

Nervii ficatului provin din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din ganglionul
celiac şi din fibre parasimpatice ce se desprind din ambii nervi vagi. Sinapsa fibrelor simpatice
este în ganglionul celiac.
Se disting două plexuri nervoase distincte:
► anterior (provine din partea stangă a plexului celiac şi realizează o reţea în jurul arterei
hepatice medii, inervând ficatul stâng)
► posterior (provine din partea dreaptă a trunchiului celiac şi inervează ficatul drept,
fiind alcatuit din 3 sau 4 trunchiuri nervoase bine individualizate )

I.6. Fiziologia ficatului

Ficatul este considerat laboratorul organismului, pentru ca el ia parte la digestia
intestinală, depozitează, degradează şi sintetizează diferite substanţe, menţine compoziţia
plasmei, echilibrul glucidic, lipidic şi hidric, sintetizează fermenţi necesari funcţiilor proprii sau
pentru alte organe, controlează debitul sanguin, are rol antitoxic, hematopoietic, termoreglator.
Ficatul:
● mentine compoziţia plasmatică (homeostazei)
● menţine nivelul glicemiei;
7
● transformă grasimile în forme mai usor oxidabile;
● sintetizează numeroşi fermenţi necesari activitatilor ţesuturilor;
● degradează hormonii circulanţi în exces;
● reglează metabolismul apei şi controlează debitul sanguin;
● opreşte pătrunderea toxinelor în organism.
Cele mai importante funcţii ale ficatului sunt reprezentate in urmatoarea schema:

Coagulare Antitoxică
Regenerare

Legate de metabolismul Homeostazie circulator

intermediar

Hematopoetică Termogenetică

Depozit
Detoxifiere Biligeră

I.6.1. Funcţia biliara

Constă în formarea şi eliminarea bilei din ficat, fiind o funcţie secreto-excretoare.
Bila este formată în celulele hepatice şi celulele Kupffer, ea conţinand cca:
o 95-97% apă şi 1% săruri biliare (procent variabil cu alimentaţia).
o 0,5% pigmenti biliari- reprezentaţi de biliverdină şi bilirubină
o l-2‰ colesterol- produs de oxidare rezultând din alimente sau din sinteza
hepatică (variaza cu alimentatia)
o Sărurile biliare ajunse în intestin, sunt resorbite prin circulaţia portă şi reajung
în ficat unde-şi favorizează secreţia, realizand astfel circuitul entero-hepatic al
sărurilor biliare.
o Mucina – cu rol in împiedicarea precipitarii.
o Substanţe minerale - cloruri, fosfaţi, carbonaţi de sodiu ce dau reacţii alcaline.
o acizi graşi,

8
 o acid glicuronic,
o acid uric,
o uree
Sărurile biliare îndeplinesc mai multe roluri: emulsionează grăsimile şi potenţează
lipaza pancreatică, formează cu grăsimile şi vitaminele liposolubile A, D, E, K, F complexi
solubili uşurând absorţia, stimulează peristaltismul intestinal (rol laxativ) menţinând echilibrul
florei microbiene intestinale (rol antiputrid), îşi stimulează propria secreţie (rol coleretic).
Bila hepatică se formează continuu şi în perioadele interdigestive se acumulează şi se
concentrează în vezicula biliară. Eliminarea în duoden se face pe cale umorală si pe cale reflexa.
Durata eliminării bilei depinde de natura alimentelor.

I.6.2. Funcţiile metabolice

A. Metabolismul glucidic
Glucoza se formează din glicogen sub influenţa unui ferment hepatic. În ficat glucidele
se transformă în glicogen. Glucidele sunt absorbite prin intestin sub formă de glucoză care
ajunge la ficat prin sângele portal funcţional. Majoritatea glucozei este transformată hepatic în
glicogen prin glicogenogeneza (glucidele de rezervă). Procesul are loc sub influenţa insulinei. O
mică parte ajunge în sânge determinând glicemia.
Valori normale ale glicemiei 0,9-1,2 g‰.
Glicogenul se poate sintetiza şi din grăsimi sau proteine, proces numit gliconeogeneză.
Această funcţie este reglată umoral şi reflex.

B.Metabolismul lipidic
Ficatul poate înmagazina o parte a grăsimilor cu rol de rezervă la nivelul hipodermului,
dar în anumite condiţii poate antrena această rezervă pentru nevoile organismului.
Acizii graşi şi grăsimile neutre sunt transformate în fosfolipide, de tipul lecitinei, mai
uşor utilizabile de către celule.
Supraîncărcarea grasă a ficatului conduce la ciroză. Tot în ficat are loc transformarea
glucidelor în exces în grăsimi şi invers.

C.Metabolismul proteinelor

9
 Aminoacizii absorbiţi intestinal sunt folosiţi pentru sinteza proteinelor specifice
diferitelor celule. Astfel, se formează protrombina în prezenţa vitaminei K si fibrinogenul (300-
500 mg%).Scăderea fibrinogenului sub 300 mg% semnifică insuficienţa hepatică gravă. Excesul
proteic neputând fi depozitat ca atare este transformat în grăsimi.
Aminoacizii în exces sunt degradaţi, cu formare de amoniac, produs toxic pe care ficatul
prin funcţia urogenă îl transformă în uree.
Nucleoproteinele sunt transformate în acid uric, eliminat urinar, ca şi ureea.

D. Metabolismul substantelor minerale

Ficatul reprezintă un depozit de Fe 3-4 g, Cu, ioni de Na, K şi Cl ce pot fi utilizaţi când
nevoile organismului o cer.

E. Metabolismul apei
Prin procesele metabolice ficatul reprezintă un depozit de apă şi datorită neutralizării
hormonului antidiuretic, este un reglator al apei în organism.

F. Metabolismul vitaminelor
În ficat se găsesc majoritatea vitaminei, A, B 1, B2, B12, D, K, PP; este organul ce1 mai
bogat în vitamina A (conţine până la 95% din cantitatea de vitamina A a organismului)

G. Functia hematopoietica
Ficatul formează hematii în perioada intrauterină a fătului, fiind în acelaşi timp şi loc de
distrugere a hematiilor îmbătrânite..

H. Functia antitoxica
Are rolul de a neutraliza, inactiva şi elimina substanţele străine organismului sau proprii
dar în exces, ce pot avea efecte toxice.
De asemenea are funcţie imunogenică datorită eliminării germenilor prin bilă.

I.Sinteza fermentilor

10
 Fermenţii sunt arginaza şi ureeaza pentru funcţia urogenă; fosfataza şi fosforilaza pentru
metabolismul glucidic şi lipidic; colinesteraza pentru degradarea acetilcolinei, transaminaze
pentru metabolismul proteinelor.

J. Mentinerea echilibrului acido-bazic

Ficatul are rol în reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în transformarea acidului
lactic în glucoză, formarea amoniacului din acizi aminaţi. Datele mai noi arată că, la nivelul
hepatic, ar fi prezent un senzor pentru oxigen - o proteină hem cu rol în reglarea secreţiei de
eritropoietină.

K. Functia termoreglatoare
Funcţia termogenetică a ficatului constă în aceea că în acest organ, datorită
metabolismului său foarte intens, se produc mari cantităţi de căldură necesară menţinerii
temperaturii corpului.

11
 CAPITOLUL II
CIROZA HEPATICĂ

II.1. Definiţie
Denumirea bolii provine de la cuvântul grecesc „kirrhos” (culoare galben-maro roşcat ) şi
a fost dată de R.T.H. Laennec din cauza culorii galben-maro roşiatice a ficatului suferind.
Ciroza hepatică reprezintă stadiul final al multor afecţiuni hepatice, fiind definită ca un
proces difuz în care predominante sunt fibroza şi formarea de noduli, existând însă şi necroze
hepatocelulare. Fibroza nu este sinonimă cu ciroza.

Formarea de noduli fără fibroză se observă în transformarea nodulară parţială a ficatului,

aspect care nu reprezintă ciroză. Răspunsul ficatului la necrozele celulare este limitat la colapsul
lobilor hepatici, formarea de septuri fibroase difuze şi apariţia nodulilor de regenerare
hepatocitari. Indiferent de etiologie, ultimul stadiu este aproape identic, fibroza urmând
necrozelor hepatocitare, care nu sunt gasite obligatoriu la necropsie.
Piecemeal necrosis determină apariţia de punţi fibroase porto-portale. Necrozele
confluente conduc la formarea de punţi portocentro-lobulare şi la fibroză. Necrozele mici,

12
punctiforme, produc fibroză focală. Necrozele sunt urmate de apariţia nodulilor, care strică
arhitectura hepatică, ducând în final la apariţia cirozei.

II.2. Forme clinice

A. În raport cu etiologia:
1. Ciroza alcoolică
2. Ciroza posthepatitică
3. Ciroza biliară primitivă
4. Ciroza biliară secundară
5. Ciroza pigmentară
6. Boala Wilson
7. Ciroza cardiacă
8. Ciroza cu deficit de αl-antitripsină

B. În raport cu evoluţia:
1. Ciroza activă
2. Ciroza inactivă

C. După stadiul evolutiv:

1. Ciroza compensată
2. Ciroza cu decompensare portală
3. Ciroza cu decompensare parenchimatoasă

D. Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara

2.macronodulara
3.mixta

II.3. Etiologie
Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici:
A. Virusuri: - virusul hepatitei B
- virusul hepatitei C
- virusul hepatitei D

13
 B. Substante toxice si medicamentoase:
-alcoolul-determina peste 90% din numarul imbolnavirilor de ciroza, consumat in
cantitati mai mari de 160g/zi.
-medicamente-tuberculostatice (Hidrazida)
- anticonceptionale
- Metildopa
- Metrotrexat

C.Imunologici: - hepatita autoimuna

- ciroza biliara primitiva

D. Boli vasculare: - primare a) sindromul Budd Chiari

b) boala veno-ocluziva
- secundare a) insuficienta ventriculara dreapta
b) obstructia venei cave inferioare

E. Boli metabolice: - Hemocromatoza

- boala Wilson

F. Boli genetice: 1.Deficitul de alfa1-antitripsina

2.Tirozinemia
3.Stocare de glicogen
4.Galactozemia
5. Intoleranta la fructoza
6.A-beta-lipo-proteinemia

G.Alte cauze: 1.Sarcoidoza

2.Schistomiaza
3.Tuberculoza
4.Litiaza coledociana
5.Cancerul coledocian
14
 6.Fibroza chistica
7.Structuri coledociene benigne
8.Colengita sclerozanta
9.Atrezia de cai biliare, etc

II.4. Patogenie si fiziopatogeneza

În producerea cirozei, există două momente:
1. momentul etiologic, iniţiator, care diferă din punct de vedere al calităţii şi
cantităţii agresive şi al timpului de leziune primară a structurii hepatice.
2. momentul patogenic şi anume întreţinerea leziunilor iniţiale şi inducerea altor
leziuni, care conduc la alterarea arhitecturii hepatice normale.
Iniţial are loc necroza hepatocitară.
În hepatita virală B, necroza hepatocelulară este rezultatul conflictului imunologic,
imunitatea imediată celulară fiind implicată.
Întinderea necrozei este condiţionată de gradul replicării virale şi intensitatea
răspunsului imun. În formele severe de hepatită au loc necroze extinse, producându-se veritabile
colapsuri stromale, element posibil iniţiator al procesului cirogen.
În cazul alcoolului, prin folosirea dozelor mari şi a consumului îndelungat, leziunilor de
steatoză li se adaugă cele de necroză hialină, rezultat al hepatotoxicităţii etanolice. Se realizează
tabloul morfologic de hepatită cronică alcoolică, etapă obligatorie în patogenia cirozei alcoolice.
Consecutiv procesului de necroză are loc o intensă regenerare celulară cu caracter
compensator. Această regenerare, în hepatite cronice agresive şi mai ales în ciroză se face după
model nodular şi nu după arhitectura normală a ficatului.
Legătura zonelor de regenerare cu vasele sanguine sau cele biliare este adesea
compromisă.
Insuficienţa vascularizaţiei din centrul nodulilor determină necroza celulară chiar după
ce factorul etiologic a fost îndepărtat.
Rezultă că intensitatea procesului regenerativ este corelată cu cea a necrozelor celulare.
De aici explicaţia aspectelor macro şi micronoduli.
Concomitent proceselor parenchimatoase de necroză şi regenerare celulară se
desfaşoară procesul de fibroză hepatică care presupune dezvoltarea la nivelul organului a unui
ţesut conjunctiv bogat în fibre de colagen.

15
 Fibroza (colagenul) progresează de la stadii reversibile la stadii ireversibile, când se
dezvoltă septuri permanente acelulare în zonele portale şi în parenchimul hepatic. Distribuţia
septurilor fibroase este corelată cu etiologia leziunilor. Astfel, în ciroza posthepatică şi cea
alcoolică, fibroza este mai difuză, însoţind zonele de necroză.
Celor 3 procese fundamentale ale morfogenezei cirozei, li se adaugă:
- inflamaţia intralobulară sau portală
- staza biliară locală sau difuză
- proliferarea celulelor ducturale
Un rol deosebit revine infiltratului inflamator martor al mecanismului imunologic, care
conferă un caracter activ, dinamic procesului cirogen.
Consecinţele fiziopatologice ale acestor modificări sunt:
A- Reducerea parenchimului hepatic funcţional
B- Compromiterea circulaţiei intrahepatice, cu producerea hipertensiunii portale.

A. Reducerea parenchimului hepatic funcţional

Deficitul funcţional hepatocelular este responsabil de următoarele perturbări prezente în
grade diferite de forma şi stadiul cirozei:
a) Icterul are o patogenie complexă (componenta hepatocelulară şi componentă
hemolitică legată de hipersplenism, alteori o participare mecanică datorită angiocoledocitei şi
litiazei coledociene asociate).
b) Sindromul hemoragic - consecinţă a deficitului hepatocelular de sinteză a factorilor
coagulării (fibrinogen, protrombină, factorii V şi VII).
c) Hipoalbuminemia - factor iniţiator al sindromului ascito-edematos (se adaugă
mecanismele de feed-back ale reglării homeostazei hidroelectrolitice şi anume: sistemul renina-
angiotensina-aldosteron).
d) Insuficienţa neutralizării unor produşi toxici rezultaţi din degradările şi/sau
dereglările metabolice, ca şi a unor hormoni.
e) Principalele tulburări metabolice consecutive deficitului funcţional hepatic:
- scăderea sintezelor proteice (albumina, transferina, factori ai coagulării)
- creşterea sintezei de colagen
- tulburări în degradarea aminoacizilor esenţiali
- tulburările sintezei ureei
- tulburări ale metabolismului lipoproteinelor
16
 - tulburări în metabolismul şi circulaţia acizilor biliari
- tulburări în metabolismul galactozei şi fructozei
- tulburări în degradarea unor hormoni (oldosteron, estrogen)
- tulburări în sinteza factorilor tumorali implicaţi în reglarea homeostazei sodiului
(factorul natriuretic).

B. Compromiterea circulatiei intrahepatice cu producerea hipertensiunii portale

Hipertensiunea portală din ciroză se instalează datorită obstacolului portsinusoidal
şi/sau sinusoidal realizat de nodulii regenerativi şi procesul de fibroză ca şi aportului crescut de
sânge arterial prin crearea de noi anastomoze arteriovenoase.
Presiunea în sistemul port depaşeşte 25-30 cm H2O. Consecinţele fiziopatologice ale
hipertensiunii portale sunt:
a) Dezvoltarea sau accentuarea anastamozelor portocave extrahepatice: externe
(circulaţia colaterală abdominală, periombilicală şi în flancuri) si interne (cardioesofagiene,
hemoroidale).
b) Splenomegalia de stază
c) Encefalopatia portală – expresie a resorbţiei produşilor toxici resorbiti, care produc la
nivelul SN dereglarea metabolismului intermediar al glucozei şi neurotransmitatorilor cerebrali.
C. Tulburari electrolitice
La nivel renal, retenţia de sare se datorează în primul rând retroresorbţiei crescute de
sodiu şi apă în tubul proximal, astfel ca în tubul distal ajunge mai puţină sare şi apă care sunt şi
aici resorbite, aşa că în final procentul de filtrat eliminat (normal 0,5-1 ) rămâne micşorat.
Alte modificari la cirotici sunt:
- scăderea magneziului şi mai ales a potasiului (datorat pierderilor prin vărsături si
diaree, diuretice)
- alcaloza (creste eliminarea renală de K).
Un rol important in constituirea dereglărilor electrolitice la cirotici îl are vasopresina, datorită
căreia bolnavul pierde capacitatea de a-şi dilua urina.

II.5. Simptomatologie
Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii:
1.Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv)
2.Stadiul decompensat (activ) cand simptomatologia este evidenta si zgomotoasă.
17
 Ciroza compensată
Prin ciroză compensată se înţeleg primele stadii evolutive ale acesteia, înaintea instalării
ascitei, a edemelor şi a manifestărilor avansate de insuficienţă hepatocitară (icter, manifestări
hemoragipare, encefalopatie, hepatică, hipoalbunemiei sub 50-30% Cl sub 4%, capacitate, de
depozitare a BSF sub 12mg/min./100ml).
Surprinderea acestui stadiu nu este facilă întrucât în această perioadă pacienţii nu se
recunosc bolnavi, de obicei îşi continuă activitatea în producţie şi au simptomatologie funcţională
destul de săracă (oarecare astenie, exacerbată postprandial digestii mai dificile, flatulenţă,
gingivoragii). Descoperirea bolii este mai uşoară la bolnavii cunoscuţi şi trataţi pentru hepatită
cronică agresivă. Apariţia splenomegaliei, indurarea ficatului, cu suprafaţă neregulată şi margine
ascuţită, a palmelor hepatice şi eventual a varicelor esofagiene şi a steluţelor vasculare sunt date
esenţiale pentru recunoaşterea bolii.
În ultimă instanţă, la paroscopie şi PBH ne confirmă subpoziţia clinică şi ne ajută să
deferenţiem forma activă de cea inactivă.

Ciroza cu decompensată
Ciroza cu decompensare portală reprezintă stadiul în care este de regulă necunoscută
ciroza după apariţia ascitei. Caracterele cirogene ale ascitei (ombilic excentric spre pube şi
deplasat, circulaţie colaterală de tip portal pur, porto-cav sau cavo-cav splenomegalie, ficat
cirotic, matitate declivă, cu concavitate superioară, deplasabilă pe flancuri, transudat cu citologie
săracă, varice esofagiene) ne feresc de confuzii. Instalarea ascitei este precedată şi/sau însoţită de
oligurie, edeme gambiere, meteoris acentuat, dureri abdominale. Volumul ascitei este variabil.
Ascita sub tensiune se poate însoţi de anasarcă; uneori hidrotoraxul drept poate domina scena
clinică.
În acest stadiu albuminemia scade adesea sub 3g% şi apar semne de dezechilibru
funcţional tubulo-renal şi de hiperaldosteronism secundar (hipernatremie sau hiponatremie în
„low salt syndrome”, hipokalemie, natriureză scăzută, deprimarea rapotrului Na/K urinar).
Ciroza cu decompensare parenchimatoasă este stadiul cel mai avansat al cirozei, de
cela mai mult ori însoţit şi de decompensare portală. Din punct de vedere clinic impresionează
semnele de encefalopatiei hepatică cronică: astenie marcată, oarecare obnubilare, tulburări de
vorbire, fetor hepatic, flapping tremor. În plus, menţionăm scădere ponderală, icter sau subicter,
sindrom hemoragipar. Ficatul se atrofiază.

18
 Explorările funcţionale atestă amputarea masei hepatocitare: albuminemie sub 2,5 g%,
indice de protrombină sub 30%, Cl sub 4%, capacitatea de depozitare a BSF sub 12 mg/min./100
ml. Amoniemia şi aminele biogene sunt moderate crescute.
Bilirubinemia este moderată, dar constant crescută, sindromul hepatocitolitic prezent.
Scintigrama evidenţiază fixarea hepatică foarte scăzută, captare extrahepatică depăşind uneori de
10 ori fixarea de la nivelul ficatului.
În acest stadiu sunt prezente în grad variabil simptome şi semne ce constituie expresia
clinică a dereglarilor fiziopatologice induse de procesul cirogen. Manifestările clinice se pot
sistematiza în 5 sindroame şi anume:
1. Sindromul hipertensiunii portale.
2. Sindromul ascito-edematos
3. Sindromul icteric
4. Sindromul hemoragipar
5. Sindromul neuroendocrin

1. Sindromul hipertensiunii portale

Are ca expresie clinică o triadă simptomatică ce se instalează treptat.
a) Dispepsia gazoasă şi meteorismul ireductibil datorită tulburării resorbţiei gazelor şi
hipoxiei peretelui intestinal; ulterior se adaugă hipopotasemie cu pareza consecutivă a
musculaturii intestinale. Acestea preced cu luni sau ani semnelor majore ale HTP. Când
flatulenţa este rebelă anunţă instalarea ascitei.
b) Dezvoltarea circulaţiei colaterale externe ăi interne, expresie a şuntării sângelui
portal. Reţeaua vasculară externă este vizibilă, periombilical uneori foarte dezvoltată „cap de
meduza” şi în flancuri.
c) Encefalopatia portală – expresie a intoxicaţiei sistemului nervos cu produşi de
degradare intestinală (amoniac, amine, derivaţi fenolici) ce nu au mai ajuns sa fie metabolizaţi în
ficat datorită shuntului portosistemic.
Tablou clinic: modificările psihice sunt semnele premonitorii ale encefalopatiei
hepatoportale.
În perioada iniţială apar: alterări în comportare şi judecata, alterări faţă de personalitatea
sa, tulburări de emotivitate ce merg până la apatie-depresie sau euforie-agitaţie; somnolenţă,
inversarea ritmului somn-veghe.

19
 Apoi se adaugă astenia cu îngreunarea activităţii mentale, tulburări de orientare,
confuzii, fatigabilitate. Dificultatea de exprimare şi defecte de vorbire până la dezordine,
inexactitate, incoerenţă.
Semnele neurologice precoce sunt: rigiditate, tulburări de atitudine (ca în Parkinson),
dischinezii orale, mişcări coreale, flapping tremor, mai târziu pot apărea tulburări de mers.
Semnele clinice precoce: erupţii de steluţe vasculare limba uscată zmeurie, diminuarea
rapidă a unei hepatomegalii preexistente, icter intens, hemoragii mucoase şi cutanate, scăderea
capacităţii de concentrare, factor hepatic (miros dulceag, purulent al respiraţiei).
Agravarea encefalopatiei sistemice coincide cu coma hepatică (coma hepatică este
entitatea clinică majora a encefalopatiei). Aceasta este neurologic, factorul caracteristic,
asterixis, flapping tremor precoma.
La începutul comei apare hipertonia musculară până la rigiditate cu hiperreflexie
osteotendinoasa, dizartrie, tremor şi miscări involuntare.
2. Sindromul ascito-edematos
Este cel care realizează aşa-numita "decompensare vasculară a cirozei”. Ascita este
acumularea de lichid transsudativ în cavitatea peritoneală care se instalează lent şi nu este
decelabilă clinic când lichidul se află sub 0,5 – 1 l; când aceasta este voluminoasă duce la
distensia şi hemierea ombilicului. Edemele localizate îndeosebi la nivelul membrelor inferioare
sunt albe, moi.
3. Sindromul icteric
Icterul poate constitui primul simptom clinic al unei ciroze. Este un icter de tip hepatic
caracteristic pentru decompensarea cirozei, adesea insoţită de ascită.
În ciroza biliară primitivă, icterul, simptomul major, este de tip reversibil, se însoţeşte
de urini închise şi scaune decolorate. Se adaugă pruritul persistent, generalizat, produs de
retenţia sărurilor biliare.
4. Sindromul hemoragipar
Se manifestă prin: epistaxis, gingivoragii, gastroragie hemoragii cutanate (purpură,
hematoame). Este un sindrom mixt prin coagulopatie, trombocitopenie şi vasculopatie.
5. Sindromul neuroendocrin
Manifestarile neurologice sunt consecinţa encefalopatiei portocave, a insuficienţei
hepatocelulare avansate şi a tulburarilor hidroelectrolitice (hiponatremie, hipopotasemie).

20
 A par destul de precoce tulburări de memorie la care se adaugă tulburări psihice.
Acestea sunt: delir, dezorientare, crize de agitaţie, tulburări ale stării de consistenţă de
somnolenta (obnubilare) până la coma profundă.
Examenul obiectiv poate depista flapping tremor sau „asterixis”: mişcări involuntare,
scurte, de flexie, extensie ale mâinii din articulaţia metacarpo-falangiană sub formă de secuse,
asemănătoare cu bătaia aripilor păsărilor.
Modificari cutanate
a) Steluţele vasculare (angioamele stelate) dispuse pe teritoriul vascular al venei
superioare. Ele pot să dispară sau să se accentueze în funcţie de redresarea sau progresiunea
insuficienţei hepatice.
b) Eritemul palmar: coloraţia roşu-aprins a eminenţelor tenare şi hipotenare şi a pulpei
degetelor. Pacienţii se plâng de pulsaţii şi funicături în palme.
c) Pete albe pe braţe şi fese: zone cutanate rotunde mai palide decât restul pielii,
corespund unei ischemii consecutive scurtcircuitelor vasculare.
d) Modificăari ale fanerelor: la ambele sexe se produce o scădere a părului axilar şi
pubian. Bărbaţii pierd părul facial iar cel toracic devine mai rar (tipul Chwostek). De asemenea
se întâlnesc unghiile albe (hipoalbuminemie) şi hipocratism digital.
Tulburari endocrine
Tulburarile endocrine vizează glandele sexuale. Se constată o diminuare a potenţei şi
libidoului la bărbaţi, ginecomastie (adesea unilaterală) şi atrofia testiculelor, iar la femei
tulburări menstruale şi sterilitate.
Semne hepato-splenice
Ficatul poate fi găsit mărit, normal sau atrofic în funcţie de faza evolutivă şi de tipul
etiopatogenic al cirozei.
Urmărirea dimensiunilor hepatice arată tendinţa spre micăorare a ficatului.
Consistenţa organului este totdeauna fermă., uneori dură, iar marginea inferioara simte
subţiată în faze avansate - tăioasă.
Uneori lobul stâng este redus la o simplă lama subţire, uşor acroşabila.
Suprafaţa accesibilă palpării poate fi regulată dar deseori se simt neregularităţ macro
sau micronodulare dure în special în faza respiratorie. Spre deosebire de ficatul sensibil şi
dureros din hepatitele cronice în ciroze ficatul este insensibil şi nedureros
În cirozele cu ascită abundentă, ficatul este împins spre torace, greu palpabil sau numai
în pozitie de decubit lateral stâng.
21
 Splina este totdeauna mărită în ciroze. Splenomegalia poate fi moderată, palpabilă la
nivelul rebordului costal sau imediat sub rebord, deseori depaşeşte cu 2-4 laturi de deget
marginea costală. Este fermă, nedureroasă şi în general pastreaza forma organului.
Splenomegalia se poate dezvolta descendet în flanc sau transversal spre epigastru
Manifestari sistemice
a) Manifestări digestive
Varicele esofagiene apar ca o consecinţă a hipertensiunii portale. Hemoroizii reprezintă
echivalentul varicelor la extremitatea distală a tubului digestiv. Ei se dezvolta în colateralele
venei mezenterice inferioare.
Litiaza veziculară este atribuită hemolizei cronice din cadrul hipersplenismului.
Evoluţia litiazei biliare la cirotici este benignă, clinic latentă, obstrucţia coledocului sau
colecista acută survenind foarte rar.
Ulcerul gastroduodenal este mai frecvent la cirotici. Datorită şunturilor porto-cave,
histamina scapă de acţiunea degradantă a ficatului şi exercită efect gastro-secretor puternic.
Alţi factori ulcerogeni la cirotici: alterarea mucusului, diminuarea rezistenţei mucoasei,
staza venoasă, deficite nutriţionale.
Gastrita cronică se asociază frecvent cu ciroza etilică, fiind considerată consecinţa
alcoolismului.
Pancreatita cronică predomină tot în ciroza alcoolică; contribuie la alterarea stării de
nutriţie.
b) Manifestări pulmonare
Hipoventilaţia (scăderea ventilaţiei alveolare se însoţeşte de cresterea CO2 alveolar şi
arterial) se întâlneăte în ascitele voluminoase.
Şuntul porto-pulmonar - sângele venos se amestecă cu cel arterial.
Raport ventilaţie/perfuzie inegal: perfuzia pulmonară în cirozăa este compromisă
datorită dilatării vaselor mici, creşterii permeabilităţii capilare şi creşterii fluxului limfatic.
c) Manifestări cardiovasculare
În ciroze se produc: tahicardie, scurtarea timpului de circulaţie, creşterea debitului
cardiac, reducerea rezistenţei vasculare. Creşterea debitului cardiac se instalează datorită
hipovolemiei produsă prin fuga lichidului din sistemul circulator în spaţiul interstiţial.
d) Modificări renale
Insuficienţa renală este o complicaţie în stadiile avansate ale cirozei. Este precipitată de
hemoragia digestivă, de paracentezele evacuatorii sau de infectarea ascitei.
22
 Sindromul hepato-renal are prognostic sever, ireversibil dacă are origine renală.
Factorul care produce sindromul hepato-renal este administrarea diureticelor. Tratamentul
diuretic al ascitei se însoţeşte de reducerea cleareance-ului la creatinină cu 50% şi o uşoară
creştere a creatininei şi ureei sanguine.
e) Modificari hematologice
Defectele coagulării reprezintă principala manifestare hematologicăa a cirozelor.
Factorii de coagulare sintetizaţi de hepatocit scad în ciroză proporţional cu gradul insuficienţei
hepatice.
Testarea acestora reprezintă un bun criteriu de evaluare a insuficienţei hepatocitare şi
anume: scăderea protrombinei, a factorilor VII şi X, factori dependenţi de vitamina K, ca şi a
fibrinogenului, proaccelerinei şi a factorului XIII (factor stabilizator al fibrinei).
Anemia se datorează diluţiei prin creşterea volumului plasmatic (hipervolemie). Cea
mai evidentă este anemia hipocromă microcitară, secundară hemoragiei digestive. Anemia
macrocitară are loc datorită deficitului de acid folic, depozitării deficitare a vitaminei B 12 în
ficat, carenţelor nutriţionale şi absorţiei intestinale.
Leucopenia este atribuită hipersplenismului: acestea fiind primele elemente reţinute în
splină din cauza mărimii şi capacităţii lor de aderenţă.
Trombocitopenia - tot datorită hipersplenismului.
f). Dezechilibre electrolitice
Hipokaliemia survine prin aport insuficient sau prin pierderi de K.
Hiponatremia apare în stadiile avansate ale bolii.

II.6. EXPLORARI FUNCTIONALE, PARACLINICE ŞI MORFOLOGICE

Explorarea functionala a ficatului
Modificările parametrilor funcţionali biochimici pot fi cuprinse în 4 sindroame majore
şi anume:
- Sindromul de hepatocitoliză
- Sindromul de deficit funcţional hepatic sau sindromul hepatopriv
- Sindromul de inflamaţie sau de reacţie mezenchimală
- Sindromul colestatic (excretobiliar)

a) Explorarea sindromului de hepatocitoliză

Sindromul de hepatocitoliză reprezinta alterarea integrităţii hepatocelulare.
23
 În acest scop se fac următoarele determinări:
- Transaminazele: - TGP (transaminaza glutanico-piruvică)- are valori mult
crescute în ciroza alcoolică
- TGO (transaminaza glutanico-oxalacetică)
În ciroza hepatică însoţită de un sindrom hepatocitolitic moderat, valorile medii ale
ASAT/ALAT sunt de 34/33 U.I.
- Aldalozele şi alte enzime 1-2 U.S.L.
- Sideremia (fierul seric) 90-140 μg%
Acestea nu sunt specifice numai leziunilor ficatului, rezultate crescute putem găsi şi în
sclecroza altor organe.

b) Explorarea sindromului de deficit funcţional hepatic sau sindromului

hepatopriv.
Pentru evaluarea insuficientei hepatice, semnificative sunt următoarele teste:
1. Teste care evaluează activitatea metabolică şi de sinteză
a) Teste care se referă la metabolismul protidic.
Determinarea proteinelor: albumine, globuline. Valori sub 3g% ale albuminemiei
semnifică iminenţa instalării ascitei. Valori sub 2g% ale albuminemiei indică un prognostic
sever.
- Teste de coagulare: timp Quick, timp Howell, concentraţia de protrombină. Scăderea
indicelui de protrombină sub 70% necorectată de administrarea parenterală de vitamina K, se
corelează cu masa hepatocitară funcţională restantă. Valori sub 50% ale indicelui de
protrombină au prognostic foarte rezervat.
- Testul Koller: precizează dacă alterarea timpului Quick se datorează unei insuficienţe
hepatice ori unei cauze extrahepatice, cum ar fi: deficitul de absorţie a vitaminei K la nivelul
intestinului, n caz de icter mecanic. Testul Koller ne ajută la difernţierea unui icter mecanic de
unul parenchimatos.
- Dozarea fibrinogenului: scăderea fibrinogenului seric apare în stadiile avansate de
boală. Valori sub 200 mg% ale fibrinogenului au semnificaţie prognostică gravă.
- Amoniemia: ne oferă date referitoare la encefalopatia portală.
N=14 ± 4 Ug % în plasma
b) Teste care se referă la metabolismul glucidic.
- Testul hiperglicemiei provocate (testul toleranţei la glucoză).
24
 - Testul toleranţei la galactoză - capacitatea ficatului de a metaboliza galactoza fără
intervenţia insulinei.
c) Teste care se referă la metabolismul lipidic
- Determinarea lipidemiei.
2. Teste care explorează fenomenele metabolice excretorii şi circulatorii.
Capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetată prin:
- Testul cu B.S.P. (bromsulfonftaleina) sau retenţia de B.S.P
- Clearence-ul B.S.P (volumul de plasmă epurat de celulele hepatice într-un
minut scade în afecţiuni hepatice).
a) Explorarea sindromului de inflamaţie sau de reacţie mezenchimală.
Pentru aceasta efectuăm:
- VSH
- Teste de disproteinemie: Takata-Ara, Thymol, Sulfat de Zn.
- Electroforeza - albumine 60%
- globuline 40% din care α1=6%, α2=9 %, β3=14 %, γ=15-18%
Puntea beta-gama indică prezenţa cirozei.
În ciroza alcoolică se constată: hipergamaglobulinemie 20‰, hiper α2-globulinemie.
- Imunoelectroforeza - IgG, IgA, IgE, IgD, IgM.
În ciroza postvirală imunoelectroforeza arată creşteri a IgG peste 350 U.I./ml.
În ciroza alcoolică au loc creşteri ale IgA peste 250 U.I./ml. În ciroza biliară au loc
creşteri ale IgM peste 150 U.I./ml.
Prezenţa Ag HBs, ca şi a Ac anti HBs, a Ac anti HBc, a Age precum şi a raportului
dintre Ag HBs şi Ag HBc în ficat au semnificaţie pentru etiologia cu virus B a cirozei.
- Hemoleucograma arată anemia frecventă la cirotici, precum şi trombocitopenia,
martoră a hipersplenismului.
- Dozarea electroliţilor ce ne poate arăta hiponatremie, hipokaliemie.
- Glicemia.
b) Explorarea sindromului excretobiliar
Determinarea bilirubinemiei 1 mg% directă 0-0,2 mg %, indirectă 70% din cea totală.
În ciroza hepatică bilirubinemia este în general uşor crescută cu valori medii.
Indirectă/Totală = 1±0,6/1,75±0,8 mg%.
Bilirubina atinge valori mari în stadiile finale ale CBP.
- Determinări enzimatice: fosfatoza alcalină = 2-6U Bodansky
25
 = 15-35U%
Înregistrează şi ea creşteri moderate, valoarea medie fiind 137±51 UI.
- Determinări urinare (bilirubină, urobilinogenul).
Explorări funcţionale cu semnificaţie etiopatogenică
Se fac următoarele determinări:
- Ag HBs (antigen Australia) este prezent în sângele bolnavilor, în hepatita virală de
tipB
- Ac HBs (anticorpul anti HBs) - apariţia anticorpilor are o semnificaţie favorabilă
pentru evoluţia procesului hepatic.
- Complementul seric
- Alfa feto-proteina este prezentă la 70% dintre bolnavii cu cancer primitiv hepatic.
- IDR Casoni pentru chist hidatic.

Explorari morfologice
a. Puncţia biopsie hepatică - furnizează materialul pentru examenul histologic, caruia îi
revine rolul principal în confirmarea diagnosticului de ciroză.
Puncţia este obligatorie în toate cazurile de ciroză cu excepţia contraindicaţiilor (indice
de protrombină < 60%, trombocitopenie sub 50 000, angiocolită acută, ascită infectată).
Gradul de dezvoltare al cirozei se estimează în exclusivitate la examenul histologic
după proporţia de parenchim transformată în noduli: până la 10% = stadiul I 50% = stadiul II,
100% = stadiul III.
b) Laparoscopia - vizualizarea directă a ficatului cu ajutorul unui aparat numit
laparoscop. Este indicată în stadiile incipiente, compensate, dar nu este o metoda frecvent
utilizată.
Metoda este contraindicată în: - indice de protrombină mai mic de 50%
- ascita infectată.
c) Ecografîa abdominală - poate să aducă date în sensul susţinerii diagnosticului şi
anume: aspectul ficatului, dimensiunile splinei, prezenţa semnelor de hipertensiune portală,
prezenţa lichidului de ascită, dimensiunile venei porte, pereţii dublii ai colecistului.
d) Scintigrama hepatică - este o metodă prin care se evaluează starea funcţională a
ficatului şi în situaţia în care acesta este dificil de palpat (obezitate, ascita sub presiune). Se
folosesc izotopi radioactivi: aur coloidal, roz bengal, albumina umană.
e) Radiografia baritată a esofagului - pune în evidenţă varicele esofagiene.
26
 f) Esofagoduodenoscopia - este o metodă directă pentru vizualizarea varicelor
esofagiene cât şi pentru stabilirea mărimii acestora. Vizualizarea varicelor pe cale endoscopică
ne permite o mai bună apreciere a numărului, volumului şi a localizării acestora.
g) Explorări angiografice sunt indicate numai la ciroticii care ridică probleme de
diagnostic şi tratament al hipertensiunii portale, mai ales după sângerare.
h) Metoda splenoportografică ne oferă posibilitatea măsurării presiunii splenice, care
în genere, corespunde presiunii portale.
i) Paracenteza se practică de regulă în mod explorator pentru detectarea ascitei şi
pentru examinarea lichidului de ascită. Când volumul ascitei este apreciabil la examenul clinic,
efectuarea paracentezei este facilă şi se execută după tehnica obişnuita în fosa iliacă stângă, la
unirea treimii medii cu cea externă a liniei ombilico-iliace.
Dacă volumul este redus, greu perceptibil clinic, paracenteza se efectuează fie după
menţinerea bolnavului în ortostatism timp de 10 minute, pentru a favoriza colectarea ascitei, fie
aşezând bolnavul în poziţie genu-pectorală sau numai în decubit ventral cu abdomenul
suspendat între două paturi. În aceste poziţii se puncţionează abdomenul în regiunea cea mai
declivă.
Lichidul de ascită obţinut este supus examenului macroscopic, biochimic (dozarea
proteinelor), citologic şi bacteriologic. În ciroze acesta este clar, galben-citrin. Intensitatea
culorii galbene depinde de gradul bilirubinei şi de concentrarea lichidului în proteine.
Uneori poate avea un aspect sero-sanguinolent, aspect care, dacă este pasager se
datorează unui vas înţepat, dacă este persistent semnifică fie un sindrom hemoragipar în cadrul
cirozei, fie existenăa unui proces neoplazic.
Lichidul tulbure sugerează infecţia.
Reacţia Rivolta este în generel negativă, iar concentraţia în proteine sub 25%.
Concentraţii mai mari în proteine se întâlnesc în ascitele inflamatorii şi neoplazice.

II.7. Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv al cirozei rezultă din însumarea datelor clinice cu cele funcţional-
biochimice şi mai ales morfologice.
Diagnosticul de suspiciune vizează mai ales pe băutorii cronici cu hepatomegalie şi pe
cei cu hepatită cronică postvirotică cu teste hepatice constant pozitive.
Sunt cunoscute 3 stagii de recunoaştere a cirozei hepatice:
1. Suspicionarea acesteia în baza datelor clinice, anamnezei, a examenului obiectiv şi
27
a examenelor de laborator.
Diagnosticul de ciroză devine evident la un bolnav cu hepatită virotică în antecedente,
mai ales cu virus non A non B şi cu persistenta Ag HBs în sânge sau cu o istorie îndelungată de
consum abuziv de alcool, care în prezent se plânge de astenie, tulburări dispeptice, manifestări
hemoragipare, scădere ponderală şi icter. Este necesar ca boala cronică de ficat să fie
recunoscută în stadiul de hepatită cronică sau de ciroză incipientă când poate fi controlată sub
tratament.
Probele de laborator de certitudine sunt: albuminemia sub 3,5 g%, Cl BSF sub 6% cu
Ti2 prelungit peste 10 minute.
2. Confirmarea morfologică a diagnosticului de ciroză prin PBH şi laparoscopie. PBH
este foarte sugestivă mai ales în ciroza micronodulară în care leziunile au distribuţie acinoasă
decât în ciroza macronodulară în care distribuţia leziunilor este neregulată.
3. Stabilirea cauzei, a stadiului morfologic şi evolutiv al cirozei, a complicaţiilor, a
caracterului activ sau inactiv al procesului inflamator.
Indicaţii asupra etiologici cirozei se obţin din istoric (icter infecţios, mai ales hepatita
acuta cu virus B sau C, consum de alcool, medicamente hepatotoxice, alimente neigienice) şi
din depistarea Ag HBs, a anti-HBs, anti-HBc, a Ag HBe şi anti HBe în sânge ori a Ag HBc si
HBs în ficat.
Fiecare cirotic trebuie investigat şi prin: testul glicemiei provocate, radiografie
gastroduodenală, test secretor gastric, dozarea grăsimilor în scaun, teste imunologice.

II.8. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se adresează:
- în faza compensată: hepatomegaliei
- în faza decompensată: ascitei
1. Hepatomegalia trebuie deosebită de cea din:
a) Hepatita cronică are simptomatologia asemănătoare cu cea din ciroză cu deosebirea
că: manifestările hemoragipare sunt mai puţin evidente, lipsesc steluţele vasculare, lipseşte
ginecomastia, lipsesc varicele esofagiene, nu există circulaţie colaterală, consistenţa ficatului
este mai puţin fermă şi marginea anterioară nu este ascuţită. La acestea se adaugă explorarea
morfologică care este decisivă.
b) Cancerul hepatic primitiv este însoţit de dureri de icter. La precizarea diagnosticului
contribuie: alterarea rapidă a stării generale, testele de explorare hepatică sunt normale, este
28
prezentă alfafetoproteina, ecografia şi scintigrafia evidenţiază imaginea caracteristică.
c) Chistul hidatic evoluează cu o stare generală bună şi testele pentru hidatidoză
pozitive. Şi în acest caz scintigrafia are imaginea caracteristică.
d) Sifilisul hepatic prezintă o stare prelungită febrilă şi seroreacţii pozitive, survine în
cadrul altor visceropatii luetice.
e) Ficatul alcoolic necirotic
Toate stadiile acestuia (hepatita alcoolică, steatoza, steatofibroza, fibrociroza) pot duce
la confuzie cu ciroza hepatică prin prezenţa hepatosplenomegaliei, uneori şi a icterului,
steluţelor vasculare, a palmelor hepatice.
Diferenţierea se face prin: marginea anterioara a ficatului, ce este rotundă în toate
stadiile, în hepatita alcoolică şi steatoză, consistenţa ficatului este moale, splenomegalia este mai
puţin evidentă decât în ciroză, semnele de hipertensiune portală lipsesc.
2. Ascita trebuie diferenţiată de cea de cauze nehepatice.
Acest lucru se face după simptomatologia de însoţire şi anume: icter, steluţe vasculare,
palmele roşii, mucoasa bucală carminată, hepatosplenomegalie sau ficat atrofic cu
splenomegalie, sindrom hemoragipar, tulburări dispeptice, probe funcţionale hepatice alterate.
Ascita trebuie diferenţiată de alte revărsări peritoneale:
- peritonita tuberculoasă şi carcinomatoza peritoneală în care examenul local pune în
evidenţă formaţiunile tumorale sau matitatea în „tabla de şah”, testele hepatice sunt
nealterate, lichidul este exudat
- sindromul Budd - Chiarri: ascita gigantă, instalată rapid cu lichid bogat în proteine
- sindromul Demons - Meigs, din tumorile benigne ovariene
- revărsatele peritoneale ale cardiacilor în cadrul insuficienţei cardiace congestive.
Ascitele cu peste 3,2 g% proteine sunt de natură canceroasă, nu cirotică, dar poate fi şi
suprainfectată.
Probleme de diagnostic diferenţial pot fi puse de apariţia unei hemoragii digestive (în
primul rând cu ulcerul gastroduodenal şi de prezenţa unui icter).

II.9. COMPLICAŢIILE CIROZEI HEPATICE

1. Hemoragia digestivă superioară (HDS)
Este una dintre cele mai frecvente complicatii intalnite in ciroza hepatica; ea survine prin
ruperea varicelor esofagiene si se manifestă în functie de intensitatea sa, prin hematemeză şi/sau
melenă.
29
 De cele mai multe ori HDS este brutală şi masivă cu instalarea stării de soc hemoragic,
datorita hipertensiunii venoase (creşterea presiunii portale), riscul ruperii varicelor fiind cu atât
mai mare cu cât acestea sunt mai voluminoase si gradientul de presiune suprahepatică depăşeşte
12 mmHg.
Alte cauze ale HDS sunt: ulcer, gastrită hemoragică sau sindrom Mallory - Weiss, în
special în ciroza hepatică.
Sediul hemoragiei este descoperit prin endoscopia efectuată de urgenţă în plină
sângerare.
Tratamentul de urgenţă prevede menţinerea bolnavului într-un echilibru care să permită
aplicarea măsurilor radicale:
- introducerea unei sonde nazogastrice prin intermediul căreia se evacuează sângele
gastric şi se fac spălaturi cu apă şi gheaţă.
- montarea unui cateter venos prin care se introduce sânge proaspăt izogrup pentru
refacerea volemiei.
2. Encefalopatia portohepatică
Apare datorita urmatorilor factori: aportul prea crescut de proteine faţă de toleranţa
scăzuta la proteine, hemoragiile digestive prin varice esofagiene rupte, ulcer, sindrom
hemoragie, medicaţie tranchilizantă, narcotice, diuretice (hipopotasemie) paracenteze masive,
intervenţii chirurgicale, tetraciclină administrată în sarcină, abuz acut de alcool, infecţii acute.
Pentru prevenirea encefalopatiei hepatice, pe lângă evacuarea sângelui din stomac, se
vor face clisme evacuatorii repetate.
3. Peritonita bacteriana spontana
Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana spontana se
defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase
intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.).
Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv. Mortalitatea la
bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %.
4. Hepatomul (adenociroza)
Reprezinta complicaţie majoră a cirozei hepatice, incidenţa sa fiind de 15-20% în
cazurile de ciroză posthepatică şi de 5% în ciroza alcoolică.
Clinic se manifesta prin hepatomegalie dureroasă, voluminoasă, dură, neregulată,
dureroasă spontan şi la palpare, însoţită de febră rezistentă la tratament.

30
 Biologic prezenta în ser a alfa-fetoproteinei constituie un semn important pentru
diagnostic, iar confirmarea se face prin intermediul scintigrafiei sau la nevoie prin laparoscopie.
5.Tulburări funcţionale şi complicaţii renale
a) Reţinerea Na de către rinichi şi implicit formarea ascitei şi edemelor.
b) Insuficienţa renala circulatorie caracterizată prin: oligurie, azotemie, hiponatremie de
diluţie; funcţia tubulară - nealterată; osmolaritatea urinară crescută; natriureza scăzuta.
6.Alte complicaţii
Litiaza biliară, pancreatita cronică şi calcificarile pancreatice, herniile abdominale,
ulcerele şi ulceraţiile gastrice (duodenale), tromboza şi tromboflebitele, infecţii.

II.10. TRATAMENTUL IN CIROZA HEPATICA

Obiective:
- Oprirea evoluţiei procesului cirogen (prin înlăturarea factorilor etiologici daca este
posibil) insotit de terapia patogenică
- Menţinerea capacităţii funcţionale a parenchimului restant prin menajarea igieno-
dietetica a organului şi stimularea sa funcţională.
- Prevenirea şi tratarea complicaţiilor.
Realizarea acestor obiective se obţin prin:
- măsuri igieno-dietetice
- tratament medicamentos
- tratament chirurgical

1. Tratament igieno-dietetic
 Repaus la pat - cca 16-18 ore/ zi în faza compensată
- absolut în faza ascitică.
 regim echilibrat: proteine 12-15%, lipide 20-30%, glucide 45%;
raţia calorică normală 2500-3500 calorii.
În cazul riscului de encefalopatie portală se vor reduce proteinele.
Mesele vor fi fracţionate deoarece enzimele digestive sunt în deficit. Se vor elimina din
alimentaţie conservele, grăsimile prăjite.
Alimente permise: carnea de animal tânăr, brânza de vaci, caş, peşte de apa dulce, lapte,
ouă, pâine albă fără sare, paste făinoase, zahăr 30-40 g/zi, orez, griş, legume şi fructe proaspete,
uleiuri vegetale şi cantităţi mici de grăsimi animale (unt 10-15 g/zi), smântână sau frişca 50 g/zi.
31
  În sindromul ascitic-edematos dieta va fi desodată sub 1 g NaCl/zi, motiv pentru care se
vor exclude alimentele sărate: carnea de vacă, de miel, porc, vânat, peşte, mezeluri,
margarina, măsline, ciocolata, cacao, plus medicamentele cu sodiu şi apa minerală.
2.Tratament patogenic
a. Tratamentul cirozei compensate inactive presupune:
 Măsuri restrictive: suprimarea alcoolului şi a medicamentelor hepatotoxice. Repaus la pat 12
ore/zi. Internarea în sanatoriu de 2 ori pe an, câte 3-4 săptămâni pentru control.
 Dieta: în caz de asociere a diabetului zaharat şi/sau a pancreatitei cronice, aportul de glucide
şi grăsimi va fi redus în mod corespunzător; dacă malabsorbţia şi starea de nutriţie nu pot fi
corectate cu dieta obişnuita se vor introduce în alimentaţie trigliceridele cu lanţuri medii
 Medicaţie: -suplimentare cu vitamine din grupul B
-administrare zilnică pe cale bucală a 4 dragee Electovit sau 4 capsule Esenţiale.
-Datorită malabsorţiei asociate se recurge şi la calea parenterală, administrandu-
se i.m. sau în perfuzie endovenoasă, o dată sau de doua ori pe săptămâna: vitamina B1
100 mg, vitamina B6 250 mg, vitamina E 50 mg şi i.m o data pe săptămână vitamina B12
1000 mg, cu efect de stimulare a regenerării hepatice.
- De asemenea se administrează: Purinor 25 zile pe lună - 4 comprimate/zi,
Metaspar pe cale bucală, Aspatofort în perfuzie, 4 fiole/zi
- Perfuzii cu albumina umana pentru corectarea hipoalbuminemiei sub 3g%
- Silimarina influenţează distrofia hepatocitară. Se administrează 4
comprimate/zi, 15 zile pe lună.

b)Tratamentul în forma activă a cirozei hepatice

Se administrează medicaţie antiinflamatoare, imunoreglatoare, antifibrozantă.
 Corticoterapia are efecte benefice asupra procesului inflamator activ: se administrează
Prednison si Prednisolon continuu şi prelungit în doze 30-40 mg/zi cu descreştere lentă a
dozei, timp de 1-2 ani sau 10 mg/zi, cu o atentă supraveghere a pacientului.
 Azathioprina are acţiune antiinflamatoare si se asociază corticoterapiei în doze medii. Se
administrează 1-1,5 mg/kg corp/zi pentru a evita efectele secundare.
 Ciclosporina A produce ameliorări obiective în ciroza biliară primitivă.
 Colchicina inhibă fibroza hepatica prin scăderea sintezei de colagen şi creşterea degradării
acestuia. Doza l mg/zi timp de 5 zile/săptămână pe parcursul a 2 ani

32
c). Tratamentul sindroamelor fiziopatologice
Tratamentul ascitei şi edemelor
- Se va practica o paracenteză exploratorie pentru examen citobacteriologic si dozare de
proteine.
- Se vor practica următoarele dozări: albuminemie, uree, creatinina, ionograma sanguină,
ionograma urinară (raport Na/K).
- Se urmăreşte ca scăderea lichdului să nu se facă brutal (în medie 500-600 ml/zi) mai ales
dacă nu sunt edeme.
- Daca există edem se urmăreşte o scădere a greutăţii cu maximum l kg/zi, se impune
control zilnic al greutăţii, se impune repaus la pat - poate da rezultate favorabile, la bolnavii
afebrili se poate restrânge cantitatea de lichide la l litru/zi şi institui regim hiposodat 2-3 g/zi. Se
asociază diureticele în caz de eşec. Diureticele se administrează sub control strict al ionogramei
sanguine şi urinare. Se administrează iniţial diuretice cu acţiune pe tubul distal care economisesc
K şi Mg.
- Diuretice folosite: Spironolactona prin acţiunea ei de reţinere a K apare drept diuretic
ideal în ciroze; se administrează 100-200 mg/zi şi se poate creste doza până la 400 mg/zi.
Furosemid (Furantril) 40-80 mg/zi, Edecrin 25-100 mg/zi. Când terapia combinată
Spironolactonă + Furosemid per os rămâne ineficace (de obicei este suficientă) se recurge la
calea i.v. dar numai când clearance-ul la creatinină depăşeşte 30 ml/minut, când nu există
insuficienţă cardiacă şi nici antecedente de hemoragie prin varice esofagiene. La aceste diuretice
se asociază de obicei o substituţie de K (clorura de K 2-3 g/zi).
Metoda de aplicare: se administrează Spironolactona 2 zile câte 400 mg/zi i.v, în ziua a
3-a se instituie o perfuzie cu albumină 250 ml sol. 5% care se continuă cu Furosemid 20-60 mg
după care se continuă cu Manitol 250-500 ml sol. 20% timp de 2 ore. Această metodă de
tratament se poate repeta, dar prezintă riscul unei hiponatremii de diluţie, ceea ce impune
control periodic al electroliţilor.

Complicaţiile ce pot apare datorită administrarii în exces a diureticelor poate produce:

1. Creşterea ureei peste 0,50%  se întrerup diureticele şi se adaugă 1-2g NaCl/zi.
2. Hiponatremia  se suprimă diureticul şi se restrânge aportul de lichide.
3. Hiperkaliemia apare după administrarea de Spironolactonă, când există insuficienţă
renală.

33
 4. Encefalopatia hepatică produsă de diureze provocate (de obicei Furosemid). Tratamentul
de durată cu albumină este ineficace, deoarece trece repede din sânge în lichidul ascitic.
Se indică paracenteză evacuatoare în ascitele voluminoase care duc la hernii ombilicale
sau la îngreunarea respiraţiei.

Tratamentul sindromului hemoragipar şi al hemoragiilor

- Tratament parenteral cu vitamina K
- Tratamentul hipersplenismului (corticoterapie sau splenectomie)
- sclerozarea endoscopică a varicelor sau sunt porto-cav în
hemoragiile din varicele esofagiene
- Antifibrinolitice în hemoragiile cataclismice (fibrinoliză acută)
- Heparina în sindromul de coagulare intravasculară diseminată
- Perfuzia i.v. cu vasopresina în hemoragiile digestive înalte

Tratamentul în encefalopatia portală

- înlăturarea sau tratarea factorilor precipitanţi
- Restricţia de proteine este necesară
- Evacuarea conţinutului intestinal bogat în produse toxice de putrefacţie prin purgative
sau clisme înalte, de preferinţă cu tampon acid de acetat de sodiu
- Corectarea echilibrului hidroelectric şi acido-bazic, sub control repetat al HT,
ionogramei sanguine şi pH-ului sanguin.
- Hipokalemia importantă poate fi cauza principala a encefalopatiei: în această situaţie, se
fac perfuzii în cantităţi mari cu K 100-200 mval ClK/zi. În acidoză se perfuzează bicarbonat de
Na.
- Administrarea de lactuloză, creşte producţia de acid lactic care acidifică conţinutul
colic, inhibă flora de putrefacţie patogenă. În doze mai mari 5x30 g/zi, după mese are o acţiune
laxativă utilă.
- Administrarea de aminoacizi, în perfuzie, scad amoniacul prin stimularea sintezei
hepatice a ureei.
- Tranchilizantele şi sedativele se vor prescrie cu grijă. Se vor evita cele ce pot leza
ficatul: opiaceele, Diazepamul, fenotiazinele. Se pot administra unele barbiturice: Haloperidol,
Scopolamina, Oxazepamul.

34
Tratamentul in Insuficienţa renală funcţională terminală (sindromul hepatorenal)
- Se administrează albumină umană sau Dextran cu scop de a creşte volumul plasmatic
efectiv, cu urmărirea atentă a diurezei (există risc de hemoragii din varice esofagiene).
- Dializa renală a dat rezultate când insuficienţa hepatică are şanse de reversibilitate
(în ciroza hepatică nu este indicată, putând provoca hemoragii grave, căderi tensionale, scăderea
duratei de supravieţuire).
Indicaţii pentru transplant hepatic: cirozele hepatice nealcoolice, ciroza biliară
primitivă, ciroza infantilă consecutivă atreziei căilor biliare.
Letalitatea intervenţiei este mare iar supravieţuirea a fost în unele cazuri până la 36 luni.
La bolnavii cu ciroză post hepatica B, rezultatele au fost nefavorabile, în ficatul transplantat
dezvoltându-se o hepatită B.

d). Tratamentul chirurgical

-se indica în ascitele refractare la tratamentul medical, cu funcţia hepatică relativ bună care au
riscul de a se complica cu insuficienţă cardiacă, respiratorie sau renală.
- se indica in Insuficienta renala functionala (sdr. hepatorenal) din cirozele hepatice nealcoolice,
ciroza biliară primitivă, ciroza infantilă consecutivă atreziei căilor biliare, caz in care se indica
transplantul hepatic.

35
 CAPITOLUL III

III.1 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZĂ

HEPATICĂ
Cadrele medii medicale trebuie să aibă cunoştinte temeinice despre această boală, dar nu
numai, ele trebuie sa inteleagă semnificaţiile simptomelor, caci din analiza lor se poate stabili
diagnosticul, se poate interveni salvator in cazul agravărilor sau apariţiei unor complicaţii.
Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii cu
ciroza sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic, de aceea
rolul asistentei medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte important.
La indicaţia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregateşte pacientul in
vederea diferitelor explorari atât fizic cat si psihic, insoteşte pacientul la aceste examinari. Totul
trebuie facut cu blândete, tact, siguranţa, fineţe, sprijinind moral bolnavul şi contribuind la buna
reuşita a investigaţiilor şi deci la aplicarea urgentă a tratamentului.
Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne reprezinta o muncă foarte dificilă,
complexă, asigurată de echipa de ingrijire a carei membru este şi asistenta medicală .
Munca asistentei medicale constă in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea
bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, poziţia in pat, efectuarea tuturor examinarilor
parachimice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea şi urmărirea efectului
medicaţiei, deci realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia masuri de supraveghere
permanentă a bolnavului.
Pentru a-şi indeplini cu succes toate aceste roluri, asistenta trebuie sa cunoasca şi să
dispună de: dragoste pentru profesie; sarcinile de ingrijire trebuie cunoscute şi stăpânite;
examinarile paraclinice pot influenta psihicul bolnavului, dar dacă pregatirile si executarea lor
sunt corecte, rezultatele pot fi superioare celor scontate; regimul igienic-repaosul in ciroza
hepatică nu este absolut obligatoriu decat in fazele avansate, dar exista o anumită restricţie pe
care bolnavii au tendinta sa nu o respecte; regimul alimentar constituie o problemă serioasă
pentru ca nu este o dietă uşor de respectat, dar cu intelegere şi mai ales prin cunoaşterea
alimentelor permise si nepermise, a modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune;
tratamenul medicamentos cere cunoaşterea tehnicilor de administrare a medicamentelor (cale,
doza, ritm) şi posibilele reacţii adverse. Frecvent acţiunea medicamentelor e intalnită de influenţa
psiho-terapeutică (efect Placebo), adică de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul să capete

36
incredere in medicamentatia administrată. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar
supravegherea bolnavilor reprezinta obiectivul numarul unu al asistentei.
Ciroza hepatica constituie o referinta “speciala” chiar cu un tratament corect
prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat evolutia
este mai imprevizibila. Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia pentru sanatate
facuta de asistenta medicala se indreapta spre un regim adecvat de viata, fara abuzuri de alcool si
medicamente spre tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice si generale ale organismului.

37
 CAPITOLUL IV
IV.1. PLANURI DE ÎNGRIJIRE
CAZUL I

Culegerea de date:
NUME: B
PRENUME: C
Sex: M
Varstsa: 45 ani
Stare civila: casatorit
Religie :ortodoxa
Nationalitate: romana
Profesie : inginer horticultor
Domiciliu: Maicanesti
Conditii de viata: locuieste impreuna cu sotia si un copil, intr-o casa modesta cu patru camere.
Obisnuinte de viata: pacientul este fumator de peste 25 ani, (fumeaza cam 2 pachete de tigari pe
zi) ,consuma cam 300-400ml cafea, are o viata activa datorita serviciului, nu respecta orarul
meselor, nu se odihneste suficient.
Antecedente personale:Neaga
Motivele internarii:
Pacient in varsta de 45 ani este adus cu ambulanta la UPU pentru:
 Dureri in flancul stang de mai multe zile care nu cedeaza la tratament
 Scaune diareice semilichide cu mucus dupa fiecare masa la aproximativ o ora
 Scadere in greutate in ultimile trei luni
 cefalee
 agitatie, stare de nervozitate
 insomnii diurne si nocturne
 HTA- TA=170/80mmHg
 transpiratii,

38
 ISTORICUL BOLII:
De doua luni pacientul prezinta dureri in flancul stang, meteorism abdominal, stare de
nervozitate, insomnii nocturne si diurne, balonari postprandiale in special noaptea, aproximativ
cinci scaune pe zi, semiconsistente cu mucus si senzatie de evacuare incompleta care nu au cedat
la tratamentul cu Smecta, Imodium, Espumisan, regim igienodietetic.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
 IN OBSERVATIE COLON IRITABIL

Tratament:
-No-spa-1f/zi
-controloc-1f/zi
-scobutil-1/f/zi
-algocalmin-1f/zi
-P.E.V cu –Ringer 500ml/zi
-metoclopramid -1f/zi
-ercefuril -1tb la 6 ore
-papaverina -1f/zi
-captopril o tb dimineata la nevoie

39
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
10.04.  vulnerabilitate fata de -bolnavul sa - amplasez pacientul intr-un -administrez -obiectiv partial
2015 medicatia prescrisa
pericole beneficieze de un salon aerisit , linistit cu indeplinit,
ora de medic,
10:15  risc de complicatii mediu de pacienti care au o evolutie -programez bolnavul -pacientul prezinta in
la investigariile
ale bolii:-cancer de colon siguranta, favorabila. continuare durere,
prescrise de medic:
-diverticulita si altele -combaterea - evaluez caracterele durerii: -colonoscopie, scaune diareice,
-radiografie abd,
-infectii nozocomiale, eventualelor intensa cu sediul in flancul si anxietate.
-echografie abd,
-depresie, complicatii si a fosa iliaca stanga, -ex. psihiatric. Ora1430:
-insotesc bolnavul la
 HTA- anxietatii, -ma asigur de confortul TA=150/70mmHg
investigatiile
TA=170/80mmHg -sa prezinte functii bolnavului, discut cu el si ii prescrise, 13.04.2015
13.04.2015:
 Cefalee vitale in limite explic necesitatea si TA=160/70mmHg
Ora 1500:
 Anxietate normale. importanta tehnicilor ce Pregatesc bolnavul Ora:10:00
pentru colonoscopie
 Alterarea starii de -pacientul sa fie urmeaza a fi efectuate, Rezultatele analizelor:
administrandu-i la
confort cauzata de investigat si tratat -creez conditii optime de indicatia medicului TQ=1411,
un plic de Fortrans
procesul inflamator conform mediu in salon(aerisesc TH=16911,
dizolvat in 3l de apa
manifestat prin durere diagnosticului pe salonul), pe care ii va bea VSH=13mm/h
dupa ora 1600, fara a
abdominala , scaune tot timpul -pregatesc bolnavul fizic si Ionograma:
mai consuma
diareice ce contin si internarii, psihic pentu recoltarea de alimente pana a doua Na=137,7 m Eq/l
zi cand va efectua
mucus, analize in urgenta : VSH, K + = 4,10 m Eq/l
colonoscopia la ora
HLG, glicemie,ionograma 1000. Ca 2+ = 4,7 m Eq/l
-insotesc bolnavul la
 riscul de deshidratare colesterol,lipidemie, creatinina echografie Fe 3+ =100 m Eq/l
C reactiva si urina pentru abdominala , Glicemie=120mg/dl
si de anemiere. sumar de urina si -observ permanent Fibrinogen=245mg%
 durere abdominala, urocultura,coprocultura, starea pacientului si TGO= 23 U.I.
indice de protrombina, comunic medicului TGP = 20,6 U.I.
 balonari postprandiale calcemie. orice modificare Creatinina=1,19mg %
in special noaptea, -monitorizarea functiilor vitale aparuta în starea lui, Hemocultura=
si notarea lor in FO, 16.04.2015 Negativa
 meteorism abdominal. -asigur un repaus fizic si - administrez Uree sanguina= 0,40g
psihic. medicatia prescrisa %
de medic, Sumar de urina
13.04.2015 -monitorizez - rare epitelii
functiile vitale si le -frecvente leucocite
-respect masurile de prevenire
notez in FO a -numeroase hematii
a infectiilor noscomiale; bolnavului. Urocultura=negativa
Coprocultura=negativa
-educ pacientul cu privire la
TA=150/70mmHg
masurile de prevenire a -scaunele sunt de
consistenta semisolide,
infectiilor,
-obiectiv partial
indeplinit.
16.04.2015
-stare generala
ameliorata cu reluarea
tranzitului intestinal
normal,
-nu mai prezinta scaune
diareice.
 DIAGNOSTIC
Data
NURSING
10.04 Dificultate de a se
. alimenta și a hidrata
2015 ▪alimentatie inadecvata prin ,hidroelectrolitic și
ora deficit ,
10:15 ▪dificultate in a se alimenta
in urma regimului
alimentar indicat de medic. corespunzator
 hidratare neadecvata,
 senzatie de greata ,
 inapetenta,
 durere abdominala,
 balonari postprandiale
in special noaptea,
 meteorism abdominal.
INTERVENTII
OBIECTIVE
ROL PROPRIU
-pacientul sa fie -comunic pacientului ca
echilibrat medicul a indicat
respectarea uni regim ,
nutitional. -constientizez pacientul de
-pacientul sa fie importanta respectarii
alimentat regimului indicat.
-reechilibrez
diagnosticului, pe hidroelectrolitic pacientul,
tot timpul prin regim hidric 12-24 ore
internarii, (apa si zeama de orez);
-regim alimentar de
tranzitie,( orez fiert în apa,
brânza de vaci, carne fiarta,
ou fiert tare); dupa 8-10
zile se pot introduce si alte
alimente.
-ajut pacientul in
satisfacerea nevoilor sale il
servesc  la pat, astfel pe o
tava asez frumos
ROL DELEGAT EVALUARE
- monitorizez functiile 10.04.2015
vitale și notez parametrii -obiectiv partial
in FO, indeplinit,
-am adm. -bolnavul este alimentat
RINGER500ml- si prin PEV
GLUCOZA500ml la -de la ora 1030 si pana la
indicatia medicului predarea turei bolnavul
pentru hidratare si o fiola nu a prezentat nici o
de metoclopramid in varsatura, doar senzatie
PEV pt. reducerea starii de greata.
de greata, 13.04.2015
-impreuna cu pacientul Ora:930
alcatuiesc un meniu si -pacientul nu mai
stabilesc alimentele pe prezinta senzatie de
care le doreste si sunt greata,
incluse in regimul -a inteles importanta
indicat, respectarii regimului
alimentar impus de
medic,
13.04.2015 16.04.2015
alimentele care urmeaza a Ora 930: Ora:1415
fi consumate pentru a-i -am adm. RINGER -obieciv indeplinit,
reda pofta de mancare. 250ml- si GLUCOZA bolnavul prezinta stare
250ml la indicatia generala buna,
medicului pentru -respecta regimul
hidratare si o fiola de alimentar,
metoclopramid in PEV -doreste sa stie cat mai
pt. reducerea starii de multe despre regimul
greata, igieno-dietetic si boala
- monitorizez functiile sa.
vitale și notez parametrii -nu mai prezinta dureri
in FO, abdominale care il
- informez medicul la trezeau noaptea din
orice modificare care somn.
apare in starea de
sanatate a bolnavului.
16.04.2015
Ora: 1230
- adm. medicatia
prescrisa si monitorizez
functiile vitale.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
10.04. dificultate de a elimina -pacientul sa-si -explic pacientului ca in perioada -monitorizez -obiectiv partial
2015 ▪scaune diareice 5-6/zi, de recapete echilibrul acuta a bolii cand durerile sunt permanent frecventa indeplinit,
ora consistenta apoasa cu hidric si nutritional permanente se recomanda si consistenta -900 / 1500
10:15 mucus,care il trzesc noaptea în 1-2 zile, pozitia antalgica de diminuare a scaunelor, Pacientul prezinta :
din somn, -pacientul sa-si reia durerilor -administrarea - diureza normala
 crampe abdominale, tranzitul intestinal -rog pacientul sa ma solicite și medicamentelor - trei scaune
 durere la defecatie cu si sa prezinte raspund cu amabilitate prescrise de medic, diareice
senzatie de evacuare scaune scaune solicitarilor lui, -recoltez produsele semiconsistente ce
incompleta, normale, -pregatesc bolnavul fizic si psihic pentru examen contin si mucus.
▪diureza normala. -pacientul sa nu pentu recoltarea de coprocultura bacteriologic si le 13.04.2015
mai prezinte dureri si coproparazitologic dar si a duc la laborator, Ora 1430:
la defecatie. urinei. -observ permanent -pacientul prezinta
- pacientul sa aiba -administrez medicatia prescrisa starea pacientului si mai putine scaune
de medic,
o stare de confort comunic medicului (trei in 24 ore)dar
-monitorizez functiile vitale si le
fizic pe parcursul orice modificare fara mucus si de
notez in FO a bolnavului.
internarii dar si aparuta în starea lui. consistenta
-asigur un repaus fizic si psihic.
dupa. semisolida.
-calculez bilantul ingesta-excreta.
-nu mai prezinta
crampe
abdominale,
16.04.2015
Ora 1430:
-Obiectiv
indeplinit,
-pacientul prezinta
scaune normale
(2/zi),
-stare generala
buna,
-nu mai prezinta
dureri abdominale
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
10.04. dificultate de a se odihni. - pacientul sa -asigur conditii de - monitorizez functiile -obiectiv partial
2015  indispozitie, beneficieze de un favorizare a somnului vitale și notez parametrii indeplinit,
ora  insomie cu manifestari confort fizic și (semiobscuritate), in FO, -pacientul a dormit
10:15 de discomfort datorita psihic, -creez conditii optime de - adm. medicatia conf. aproximativ 30
durerilor abdominale și a -pacientul sa mediu pentru prescriptiei medicale, minute dupa masa
scaunelor diareice, doarma 2h in odihna(aerisesc salonul), -urmaresc calitatea de pranz –somn
 epuizare fizica si psihica timpul zilei, -identific sursele de somnului. agitat datorita
 anxietate, - dificultate privind insomnia -adm. 1f de diazepam crampelor abd.
 stare depresiva din cauza diurna si nocturna, conform prescriptiei 13.04.2015
bolii. -explic celorlalti bolnavi medicale in P.E.V, apoi Ora: 14:30
 Insomnie diurna. necesitatea pastrarii linistei, urmaresc efectul acesteia. -pacientul a avut un
-evaluez calitatea si durata somn linistit timp
somnului, de o ora dupa masa
-rog ceilalti membri ai de pranz .
echipei de îngrijire sa 16.04.2015
procedeze asemanator -pacientul prezinta
pentru a ajuta pacientul sa somn odihnitor atat
se odihneasca, diurn cat si nocturn.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
10.04  dificultate de a- - bolnavul sa-si -ma asigur de confortul -administrez 10.04.2015
2015
si pastra mentina temperatura bolnavului, medicatia prescrisa -obiectiv partial
ora
8:30 temperatura in limite corpului in limite -creez conditii optime de mediu de medic, indeplinit,
normale normale, in salon(aerisesc salonul) -supraveghez in - la ora 1430:
 subfebrrilitate - sa evite orice -aplic comprese umede pe fruntea permanenta T=36,7oC
T=37,7oC, infectie care ar putea bolnavului. bolnavul si observ 13.04.2015
 tegumente calde si determina cresterea -schimb la nevoie lenjeria de pat eventualele Ora 14:30
transpirate, temperaturii. si ajut bolnavul sa-si schimbe modificari ale starii -pacientul prezinta
 cefalee, -bolnavul sa lenjeria de corp datorita de sanatate pe care transpiratii reci,
beneficieze de un transpiratiei. le voi comunica -stare generala
mediu de siguranta, -supraveghez manifestarile de medicului. alterata,
-combaterea deshidratare, aspectul -administrez la 16.04.2015
eventualelor tegumentelor, diureza, pulsul, indicatia medicului Ora 12:30
complicatii si a T.A., si comportamentul o fiola de -obiectiv indeplinit
anxietatii, pacientului. algocalmin in PEV, -pacientul prezinta
-sa prezinte functii -urmaresc efectul termperatura
vitale in limite tratamentului corporala în limite
normale. administrat, normale.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
10.04  dificultate de a -pacientul sa fie echilibrat -ma asigur de confortul -administrez -obiectiv partial
2015
comunica psihic pe perioada bolnavului medicatia prescrisa indeplinit,
ora
13:30  comunicare spitalizarii si nu numai, -creez conditii optime de de medic, -apartinatorii se
inficienta cu personalul -bolnavul sa beneficieze mediu in salon(aerisesc -supraveghez in implica in procesul
medical dar si cu de un mediu de siguranta, salonul), permanenta de recuperare
familia, -combaterea eventualelor -încurajez pacientul sa-si bolnavul si observ terapeutica al
 anxietate datorata complicatii si a anxietatii, exprime temerile si ai dau eventualele bolnavului.
durerilor abdominale si -sa prezinte functii vitale exemple de cazuri care s-au modificari ale starii -discomfort fizic si
scaunelor diareice. in limite normale. recuperat foarte repede, de sanatate pe care psihic.
- pacientul sa comunice cu - incurajez pacientul sa le voi comunica 13.04.2015
personalul medical, comunice cu personalul medicului. Ora 15:00
cu familia dar si cu ceilalti medical dar si cu familia, -evaluez -pacientul comunica
bolnavi din salon, -incurajez apartinatorii sa-l posibilitatile de cu familia si
-pacientul sa-si recapete sustina si sa-l inteleaga, comunicare a personalul medical.
starea de bine si sa fie -adopt o atitudine pozitiva de bolnavului. 16.04.2015
optimist. calm , benefica procesului de Ora 15:00
ingrijire. -obiectiv indeplinit
 17.04.2015
RECOMANDARI LA EXTERNARE

 respectarea regimului igieno-dietetic impus in spital;

 evitarea consumului de conserve;
 evitarea consumului de afumaturi;
 evitarea consumului de bauturi alcoolice, cafea si bauturi carbogazoase;
 respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;
 evitarea consumului de ALIMENTE care provoaca scaune diareice;
 evitarea stressului si respectarea orelor de somn;
 revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;
 prezentarea periodica la medicul de familie.
 CAZUL II
Nume: R
Prenume: S
Vârsta: 59 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Româna
Stare civila: Casatorit
Ocupatia: Administrator de firma
Domiciliu: Focsani
Conditii de viata:
 Pacientul locuieste împreuna cu familia într-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie,
salubre, bine încalzite, are doi copii.
Obisnuinte de viata
Pacientul este fumator de multi ani, (fumeaza cam 2 pachete de tigari pe zi) ,consuma cam
300-400ml cafea, are o viata activa datorita serviciului, nu respecta orarul meselor, nu se
odihneste suficient, consuma si bauturi alcoolice frecvent.
Antecedente personale:Neaga
Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 59 ani, fara antecedente patologice, care de aproximativ o luna
prezinta un scaun la 4-5 zile cu dureri abdominale, meteorism abdominal care nu cedeaza decat
dupa defecatie .Senzatia de defecare o are de mai multe ori pe zi, urmata de crampe abdominale
si o defecatie dureroasa urmata de sangerare anala datorita marimii fecaloidului, paloare,
transpiratii si greturi.
Motivele internarii:
Pacient in varsta de 59 ani se prezinta la UPU pentru:
 Dureri pe topografia colonului de mai multe zile care nu cedeaza la tratament
 constipatie un scaun la 4-5 zile, senzatia de defecare de mai multe ori pe zi
 senzatie de plenitudine abdominala
 defecatie dureroasa urmata de sangerare anala
 flatulenta
 cefalee,ameteli
 pirozis, greata, varsaturi, inapetenta
 astenie psihica si fizica
 insomnie diurna si nocturna
 HTA- TA=170/80mmHg
 transpiratii,

DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
 IN OBSERVATIE COLON IRITABIL
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
15.05.  vulnerabilitate fata de -bolnavul sa - amplasez pacientul intr-un -administrez -obiectiv partial
2015 pericole beneficieze de un salon aerisit , linistit cu medicatia prescrisa indeplinit,
ora  risc de complicatii mediu de pacienti care au o evolutie de medic, -pacientul prezinta in
10:15 siguranta, favorabila. -programez bolnavul continuare durere,
ale bolii:-cancer colo-
-combaterea -evaluez caracterele durerii: la investigariile , anxietate.
rectal eventualelor  intensa cu sediul prescrise de medic: Ora1430:
-diverticulita complicatii si a anorectal, -colonoscopie, TA=150/70mmHg
-infectii nozocomiale, anxietatii, -radiografie abd,
-ma asigur de confortul
-depresie, -sa prezinte functii bolnavului, discut cu el si ii -echografie abd, 17.05.2015
 Cefalee vitale in limite explic necesitatea si -ex. psihiatric. Ora:9:00
 Anxietate normale. importanta tehnicilor ce -insotesc bolnavul la Rezultatele analizelor:
 Alterarea starii de -pacientul sa fie urmeaza a fi efectuate, investigatiile TGO=25U/L
investigat si tratat -creez conditii optime de prescrise, TGP=30U/L
confort cauzata de
conform mediu in salon(aerisesc Chol=161 mg/dl
procesul inflamator 16.05.2015: TRG=100 mg/dl
diagnosticului pe salonul),
manifestat prin durere tot timpul Ora 1500: Creatinina=0,93 mg/dl
-pregatesc bolnavul fizic si
abdominala , scaune tari la internarii, psihic pentu recoltarea de Pregatesc bolnavul Na=132 mmol/l
4-5zile, -pacientul sa-si analize in urgenta : VSH, pentru colonoscopie K=3,9 mmol/l
 riscul de deshidratare diminueze semnele HLG, glicemie,ionograma administrandu-i la Cl=203 mmol/l
si de anemiere. durerii in termen colesterol,lipidemie, creatinina indicatia medicului Ex. Urina:
12 ore. C reactiva si urina pentru un plic de Fortrans Densitate=1015
 balonari postprandiale dizolvat in 3l de apa Ph=5
sumar de urina si
in special noaptea, pe care ii va bea Leu=neg
urocultura,coprocultura,
 meteorism abdominal. indice de protrombina, dupa ora 1600, fara a Nitrati=steril
 pirozis, calcemie. mai consuma Rare epitelii, rare
-monitorizarea functiilor vitale alimente pana a doua oxalatii de calciu
 flatulenta,
si notarea lor in FO, zi cand va efectua -obiectiv partial
 ameteli, colonoscopia la ora indeplinit.
-asigur un repaus fizic si
 astenie psihica si fizica, psihic. 1000.
- arat pacientului ca ma ocup 17.05.2015

52
de el ca un tot unitar si nu 17.05.2015. Ora 9:00
numai de durerea sa, -la ora 7:00 -stare generala
- ajut pacientul sa descrie pacientului i se ameliorata
corect durerea si sa sesizeze efectueaza o clisma
momentele de remisie sau evacuatorie datorita 20.05.2015
exacerbare. unui fecalom si apoi Ora 15:00
-incerc sa conving pacientul i se efectueaza Pacientul prezinta o
de importanta urmarii colonoscopia. diminuare a:
tratamentului si a respectarii -insotesc bolnavul la -durerilor abdominale,
regimului hidric pentru echografie -a anxietatii,
evolutia bolii. abdominala , -a pirozisului,
-observ permanent -a cefaleei.
20.05.2015 starea pacientului si
-respect masurile de prevenire comunic medicului
a infectiilor nosocomiale; orice modificare
-educ pacientul cu privire la aparuta în starea lui,
masurile de prevenire a
infectiilor,
- administrez medicatia
prescrisa de medic,
-monitorizez functiile vitale si
le notez in FO a bolnavului.

53
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
15.05 Dificultate de a se -pacientul sa fie -comunic pacientului ca - monitorizez functiile 15.05.2015
. alimenta și a hidrata echilibrat medicul a indicat respectarea vitale și notez parametrii in -obiectiv partial
2015 ▪alimentatie ,hidroelectrolitic și uni regim alimentar, FO, indeplinit,
ora inadecvata prin deficit nutitional. -constientizez pacientul de -am adm. RINGER500ml- -bolnavul este
10:15 ▪dificultate in a se -pacientul sa fie importanta respectarii si GLUCOZA500ml la alimentat prin PEV
alimenta in urma alimentat corespunzator regimului indicat. indicatia medicului pentru -de la ora 1030 si
regimului alimentar diagnosticului, pe tot -reechilibrez hidroelectrolitic hidratare si o fiola de pana la predarea
indicat de medic. timpul internarii, pacientul, metoclopramid in PEV pt. turei bolnavul nu a
 hidratare -ajut pacientul in satisfacerea reducerea starii de greata, prezentat nici o
neadecvata, nevoilor sale il servesc  la pat, -impreuna cu pacientul varsatura, doar
 senzatie de greata , astfel pe o tava asez frumos alcatuiesc un meniu si senzatie de greata.
 inapetenta, alimentele care urmeaza a fi stabilesc alimentele pe care

 durere consumate pentru a-i reda le doreste si sunt incluse in 17.05.2015

abdominala, pofta de mancare. regimul indicat, Ora:930

 balonari -explorez preferintele -pacientul nu mai

postprandiale in alimentare ale pacientului 17.05.2015 prezinta senzatie de

special noaptea, asupra alimentelor Ora 930: greata,

permise(legume, fructe, -am adm. RINGER 250ml- -a inteles
 meteorism
zarzavaturi si fainoase) , si GLUCOZA 250ml la importanta
abdominal.
- fac bilantul lichidelor indicatia medicului pentru respectarii
 flatulenta

54
 alterarea starii de eliminate si ingerate,
nutritie cauzata de - constientizez pacientul de
lipsa de cunoastere a importanta respectarii
nevoilor de hidratare regimului alimentar in
a organismului, mentinerea sanatatii
 greata. - servesc pacientul cu
alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- las pacientul sa aleaga
alimentele dupa gusturile
sale, respectand
contraindicatiile regimului
55
hidratare si o fiola de regimului alimentar
metoclopramid in PEV pt. impus de medic,
reducerea starii de greata, 20.05.2015
- monitorizez functiile Ora:1415
vitale și notez parametrii in -obieciv indeplinit,
FO, bolnavul prezinta
- informez medicul la orice stare generala buna,
modificare care apare in -respecta regimul
starea de sanatate a alimentar,
bolnavului. -doreste sa stie cat
mai multe despre
20.05.2015 regimul igieno-
Ora: 1230 dietetic si boala sa.
- adm. medicatia prescrisa si -nu mai prezinta
monitorizez functiile vitale. dureri abdominale,
- pirozis,
meteorism
abdominal.
-flatulenta,
 DIAGNOSTIC
Data
NURSING
15.05. dificultate de a elimina
2015
▪ alterarea functiei de
ora
10:15 eliminare a scaunului cauzata hidric si nutritional
de alimentatia neadecvata
manifestata prin absenta
scaunului de mai multe zile,
 dificultate in a defeca,
 scaune tari si rare.
 crampe abdominale,
 durere la defecatie cu
senzatie de evacuare
incompleta,
▪diureza normala.
INTERVENTII
OBIECTIVE
ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
-pacientul sa-si -explic pacientului ca in perioada -monitorizez -obiectiv partial
recapete echilibrul acuta a bolii cand durerile sunt permanent frecventa indeplinit,
permanente se recomanda si consistenta -900 / 1500
în 1-2 zile, pozitia antalgica de diminuare a scaunelor, Pacientul prezinta :
-pacientul sa-si reia durerilor pe care i-o arat. -administrarea - diureza normala
tranzitul intestinal -rog pacientul sa ma solicite și medicamentelor
si sa prezinte raspund cu amabilitate prescrise de medic, 17.05.2015
scaune scaune solicitarilor lui, -recoltez din scaun Ora 1430:
normale, -pregatesc bolnavul fizic si psihic pentru examen -pacientul nu mai
-pacientul sa nu pentu recoltarea de coprocultura bacteriologic si le prezinta crampe
mai prezinte dureri si coproparazitologic dar si a duc la laborator, abdominale,
la defecatie. urinei. -observ permanent 20.05.2015
- pacientul sa aiba -administrez medicatia prescrisa starea pacientului si Ora 1430:
o stare de confort de medic, comunic medicului -Obiectiv
fizic pe parcursul -monitorizez functiile vitale si le orice modificare indeplinit,
internarii dar si notez in FO a bolnavului. aparuta în starea lui. -pacientul prezinta
dupa. -asigur un repaus fizic si psihic. un scaun /zi,
-calculez bilantul ingesta-excreta. -stare generala
determin pacientul sa ingere o buna,
cantitate de lichide suficienta. -nu mai prezinta
56
- stabilesc impreuna cu pacientul dureri abdominale
un orar regulat de eliminare. -nu mai prezinta
- urmaresc si notez in F.O. durere la defecatie
consistenta si frecventa cu senzatie de
scaunelor. evacuare
17.05.2015 incompleta,
Ora 8:30
- pregatesc materialul si
instrumentarul pentru clisma
evacuatoare
- fac pregatirea psihica si fizica a
pacientului in vederea efectuarii
tehnicii,
- efectuez clisma evacuatoare.
- determin pacientul sa ingere o
cantitate de 3000 ml/zi lichide
- recomand pacientului sa
consume alimente bogate in
reziduri

57
 DIAGNOSTIC
Data
NURSING
15.05. dificultate de a se odihni.
2015  indispozitie,
ora  insomie cu manifestari
10:15 de discomfort datorita
durerilor abdominale,
 epuizare fizica si psihica
 anxietate,
 stare depresiva din cauza
bolii.
 Insomnie diurna.
 alterarea modului de
somn cauzata de durere
manifestata prin treziri
frecvente, timpurii, somn
agitat.
INTERVENTII
OBIECTIVE
ROL PROPRIU
- pacientul sa -asigur conditii de favorizare
beneficieze de un a somnului
confort fizic și psihic, (semiobscuritate),
-pacientul sa doarma -creez conditii optime de
2h in timpul zilei, mediu pentru odihna(aerisesc
-Pacientul sa doarma salonul),
fara treziri si fara -identific sursele de
intreruperi , dificultate privind insomnia
-Pacientul sa doarma diurna si nocturna,
8 ore in fiecare -explic celorlalti bolnavi
noapte , necesitatea pastrarii linistei,
-Pacientul sa -evaluez calitatea si durata
beneficieze de somn somnului,
corespunzator - invat pacientul sa practice
cantitativ si calitativ tehnici de relaxare, exercitii
pe durata spitalizarii respiratorii cateva minute
si nu numai. inainte de culcare.
- observ si notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi.
58
ROL DELEGAT EVALUARE
- monitorizez -obiectiv partial
functiile vitale și indeplinit,
notez parametrii in -pacientul a dormit
FO, aproximativ o ora
- adm. medicatia conf. dupa masa de pranz
prescriptiei medicale, –somn agitat
-urmaresc calitatea datorita crampelor
somnului. abdominale.
-adm. 1f de diazepam
conform prescriptiei 17.05.2015
medicale in P.E.V, Ora: 14:30
apoi urmaresc efectul -pacientul a avut un
acesteia. somn linistit timp
de o ora dupa masa
de pranz ,
-Pacientul prezinta
somn linistit si fara
intreruperi pe
parcursul noptii.
 - intocmesc un program de 20.05.2015
odihna corespunzator Ora 15:00
organismului. -pacientul prezinta
- sfatuiesc pacientul sa bea o somn odihnitor atat
cana de lapte inainte de diurn cat si nocturn.
culcare. -Pacientul prezinta
ore de somn
suficiente calitativ
si cantitativ.

DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
15.05  dificultate de a- - bolnavul sa-si -ma asigur de confortul -administrez 15.05.2015
2015
si pastra mentina temperatura bolnavului, medicatia prescrisa -obiectiv partial
ora
8:30 temperatura in limite corpului in limite -creez conditii optime de mediu de medic, indeplinit,
normale normale, in salon(aerisesc salonul) -supraveghez in - la ora 1430:
 febra: - sa evite orice -aplic comprese umede pe fruntea permanenta T=36,7oC
 T=38oC, infectie care ar putea bolnavului. bolnavul si observ 17.05.2015

59
  tegumente calde si determina cresterea -schimb la nevoie lenjeria de pat eventualele Ora 14:30
transpirate, temperaturii. si ajut bolnavul sa-si schimbe modificari ale starii -pacientul prezinta
 cefalee, -bolnavul sa lenjeria de corp datorita de sanatate pe care transpiratii reci,
beneficieze de un transpiratiei. le voi comunica -stare generala
mediu de siguranta, -supraveghez manifestarile de medicului. alterata,
-combaterea deshidratare, aspectul -administrez la 20.05.2015
eventualelor tegumentelor, diureza, pulsul, indicatia medicului Ora 12:30
complicatii si a T.A., si comportamentul o fiola de -obiectiv indeplinit
anxietatii, pacientului. algocalmin in PEV, -pacientul prezinta
-sa prezinte functii -urmaresc efectul termperatura
vitale in limite tratamentului corporala în limite
normale. administrat, normale.

DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
15.05.  dificultate de a -pacientul sa fie echilibrat -ma asigur de confortul -administrez -obiectiv partial
2015
comunica psihic pe perioada bolnavului, medicatia prescrisa indeplinit,
ora
13:30  comunicare spitalizarii si nu numai, -creez conditii optime de de medic, -apartinatorii se
inficienta cu personalul -bolnavul sa beneficieze mediu in salon(aerisesc -supraveghez in implica in procesul
medical dar si cu de un mediu de siguranta, salonul), permanenta de recuperare
familia, -combaterea eventualelor -încurajez pacientul sa-si bolnavul si observ terapeutica al

60
 anxietate datorata complicatii si a anxietatii,
durerilor -sa prezinte functii vitale
abdominale,flatulentei, in limite normale.
constipatiei. - pacientul sa comunice cu
personalul medical,
cu familia dar si cu ceilalti
bolnavi din salon,
-pacientul sa-si recapete
starea de bine si sa fie
optimist.
exprime temerile si ai dau eventualele bolnavului.
exemple de cazuri care s-au modificari ale starii -discomfort fizic si
recuperat foarte repede, de sanatate pe care psihic.
- incurajez pacientul sa le voi comunica
comunice cu personalul medicului, 17.05.2015
medical dar si cu familia, -evaluez Ora 15:00
-incurajez apartinatorii sa-l posibilitatile de -pacientul comunica
sustina si sa-l inteleaga, comunicare a cu familia si
-adopt o atitudine pozitiva de bolnavului. personalul medical.
calm , benefica procesului de
ingrijire. 20.05.2015
Ora 15:00
-obiectiv indeplinit
61
 21.05.2015
RECOMANDARI LA EXTERNARE

 respectarea regimului igieno-dietetic impus de medic in spital;

 respectarea tratamentului medicamentos;
 regim de viata si de munca organizat;
 evitarea efortului fizic;
 evitarea consumului de bauturi alcoolice, cafea si bauturi carbogazoase;
 respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;
 evitarea consumului de ALIMENTE care provoaca constipatie;
 evitarea stressului si respectarea orelor de somn;
 revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;
 prezentarea periodica la medicul de familie.
 Pe perioada spitalizarii a primit tratament cu: Algocalmin , Diazepam,  Perfuzie cu
solutie Ringer . Glucoza 5%.,No-spa, Metoclopramid, Vitamina B1, Vitamina B6,
Arnetine, Scobutil, Papaverina, Laxative-Dulcolax.
S-au efectuat urmatoarele investigatii clinice si paraclinice
-colonoscopie
-echografie
-analize medicale
 DIETA va fi bogata in fibre alimentare, vegetale, salate, fructe.Se vor consuma minim
2 l de lichide zilnic.Consumati mai ales alimente bogate in fibre, in celuloza ca: fasolea
verde, mazarea, dovlecei, morcovi, telina, cartofi, salata
verde, ceapa, castraveti, rosii, praz, spanac, struguri, portocale, mere,
pere, banane, prune, smochine, paine graham, miere, lape batut.
 CAZUL III
Nume: H
Prenume: M
Vârsta: 62 ani
Sexul: F
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Româna
Stare civila: Casatorita
Ocupatia: Pensionara
Domiciliu: Petresti
Conditii de viata:
 Pacientul locuieste împreuna cu sotul într-o casa cu 5 camere, baie, bucatarie, salubre, bine
încalzite, are doi copii.
Obisnuinte de viata
Pacienta nu este fumatoare, consuma cam 250ml cafea, are o viata activa datorita nepotilor
de care are grija, nu prea respecta orarul meselor, nu se odihneste suficient, consuma bauturi
alcoolice frecvent.
Antecedente personale: HTA neglijata terapeutic,
Istoricul bolii:
Pacienta în vârsta de 62 ani, fara antecedente patologice, care de aproximativ doua
saptamani prezinta scaune la 4-5 zile cu dureri abdominale colicative, meteorism abdominal care
nu cedeaza decat dupa defecatie .Senzatia de defecare o are de mai multe ori pe zi, urmata de
crampe abdominale si o defecatie dureroasa urmata de sangerare anala datorita scaunelor subtiri,
lichide - 10/zi, paloare, transpiratii si greturi.
Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
- defecatie dureroasa urmata de sangerare anala datorita scaunelor subtiri;
-paloare.
 -inapetenta
- astenie psihica si fizica
-insomnie diurna si nocturna
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
 ENTEROCOLITA ACUTA DE CAUZA NEPRECIZATA

TRATAMENT:
-NO-SPA-1f/zi
-CONTROLOC-1f/zi
-SCOBUTIL-1/f/zi
-ALGOCALMIN-1f/zi
-P.E.V cu –Ringer 500ml/zi si NaCl 250ml
-METOCLOPRAMID -1f/zi
-IMODIUM -3cps in doza unica, apoi 1cps x 3/zi
-PAPAVERINA -1f/zi
-CAPTOPRIL o tb dimineata la nevoie
-VIT B1 -1f/zi
-VIT B6-1f/zi
 DIAGNOSTIC
Data
NURSING
20.06.  vulnerabilitate fata de -bolnava sa
2015
pericole
ora
10:15  risc de complicatii
ale bolii:
-cancer de colon,
-diverticulita ,
-infectii nozocomiale,
-depresie,
 Cefalee
 Anxietate
 Alterarea starii de
confort cauzata de
procesul inflamator
manifestat prin durere
abdominala , scaune
diareice lichide,
 riscul de deshidratare
si de anemiere.
 durere abdominala,
 balonari postprandiale
INTERVENTII
OBIECTIVE
ROL PROPRIU
- amplasez pacienta intr-un
beneficieze de un salon aerisit , linistit cu
mediu de paciente care au o evolutie
siguranta, favorabila.
-combaterea - evaluez caracterele durerii:
eventualelor intensa colicativa cu sediul in
complicatii si a flancul drept,
anxietatii, -ma asigur de confortul
-sa prezinte functii bolnavei, discut cu ea si ii
vitale in limite explic necesitatea si
normale. importanta tehnicilor ce
-pacienta sa fie urmeaza a fi efectuate,
investigata si -creez conditii optime de
tratata conform mediu in salon(aerisesc
diagnosticului pe salonul),
tot timpul -pregatesc bolnava fizic si
internarii, psihic pentu recoltarea de
analize in urgenta : VSH,
HLG, glicemie,ionograma
colesterol,lipidemie, creatinina
C reactiva si urina pentru
ROL DELEGAT EVALUARE
-administrez -obiectiv partial
medicatia prescrisa
indeplinit,
de medic,
-programez bolnava -pacientul prezinta in
la investigariile
continuare durere,
prescrise de medic:
-colonoscopie, scaune diareice,
-echografie abd,
anxietate.
-insotesc bolnava
la investigatiile Ora1430:
prescrise,
TA=150/70mmHg
22.06.2015:
Ora 1500:
Pregatesc bolnava
23.06.2015
pentru colonoscopie
administrandu-i la Ora:10:00
indicatia medicului
Rezultatele analizelor:
un plic de Fortrans
dizolvat in 3l de apa TQ=1511,
pe care ii va bea
TH=15611,
dupa ora 1600, fara a
mai consuma VSH=15mm/h
alimente pana a doua
Ionograma:
zi cand va efectua
colonoscopia la ora Na=130,7 m Eq/l
900.
K + = 5,50 m Eq/l
-insotesc bolnava la
echografie Ca 2+ = 3,9 m Eq/l
abdominala ,
Fe 3+ =107 m Eq/l
-observ permanent
Glicemie=98mg/dl
 meteorism abdominal. sumar de urina si starea pacientei si Fibrinogen=239mg%
urocultura,coprocultura, comunic medicului TGO= 24 U.I.
indice de protrombina, orice modificare TGP = 21,8 U.I.
calcemie. aparuta în starea ei, Creatinina=1,35mg %
-monitorizarea functiilor vitale Hemocultura=
si notarea lor in FO, 23.06.2015 Negativa
-asigur un repaus fizic si - administrez Uree sanguina= 0,50g
psihic. medicatia prescrisa %
de medic, Sumar de urina
23.06.2015 -monitorizez - rare epitelii
functiile vitale si le -frecvente leucocite
-respect masurile de prevenire
notez in FO a -numeroase hematii
a infectiilor noscomiale; bolnavei. Urocultura=negativa
Coprocultura=negativa
-educ pacienta cu privire la
TA=150/70mmHg
masurile de prevenire a -scaunele sunt de
consistenta semisolide,
infectiilor,
-obiectiv partial
indeplinit.
26.06.2015
-stare generala
ameliorata cu reluarea
tranzitului intestinal
normal,
-nu mai prezinta scaune
diareice.
 DIAGNOSTIC
Data
NURSING
20.06  dificultate de a se
. alimenta și a hidrata
2015 ▪alimentatie inadecvata prin ,hidroelectrolitic și
ora deficit ,
10:15 ▪dificultate in a se alimenta
in urma regimului
alimentar indicat de medic. corespunzator
 hidratare neadecvata,
 varsaturi alimentare,
 senzatie de greata ,
 inapetenta,
 durere abdominala,
 balonari postprandiale ,
 meteorism abdominal.
INTERVENTII
OBIECTIVE
ROL PROPRIU
-pacienta sa fie -comunic pacientei ca
echilibrata medicul a indicat
respectarea uni regim ,
nutitional. -constientizez pacienta de
-pacienta sa fie importanta respectarii
alimentata regimului indicat.
-reechilibrez
diagnosticului, pe hidroelectrolitic pacienta,
tot timpul prin regim hidric 12-24 ore
internarii, (apa, zeama de orez si supa
de morcov);
-regim alimentar de
tranzitie,( orez fiert în apa,
brânza de vaci, carne fiarta,
ou fiert tare); dupa 10 zile
se pot introduce si alte
alimente.
-ajut pacienta in
satisfacerea nevoilor sale o
deservesc  la pat, astfel pe
ROL DELEGAT EVALUARE
- monitorizez functiile 10.04.2015
vitale și notez parametrii -obiectiv partial
in FO, indeplinit,
-am adm. -bolnava este alimentata
RINGER500ml- si prin PEV deoarece a
GLUCOZA500ml la prezentat doua varsaturi,
indicatia medicului -de la ora 1130 si pana la
pentru hidratare si o fiola predarea turei bolnava
de metoclopramid in nu a prezentat nici o
PEV pt. reducerea starii varsatura, doar senzatie
de greata si a varsaturii, de greata.
-impreuna cu pacienta
alcatuiesc un meniu si 23.06.2015
stabilesc alimentele pe Ora:930
care le doreste si sunt -pacienta nu mai
incluse in regimul prezinta senzatie de
indicat, greata,
-a inteles importanta
23.06.2015 respectarii regimului
Ora 930: alimentar impus de
o tava asez frumos -am adm. RINGER
alimentele care urmeaza a 250ml- si GLUCOZA
fi consumate pentru a-i 250ml la indicatia
reda pofta de mancare. medicului pentru
hidratare si o fiola de
metoclopramid in PEV
pt. reducerea starii de
greata,
- monitorizez functiile
vitale și notez parametrii
in FO,
- informez medicul la
orice modificare care
apare in starea de
sanatate a bolnavei.
26.06.2015
Ora: 1230
- adm. medicatia prescrisa,
-8 monitorizez functiile
vitale.
medic,
26.04.2015
Ora:1415
-obieciv indeplinit,
bolnava prezinta stare
generala buna,
-respecta regimul
alimentar,
-doreste sa stie cat mai
multe despre regimul
igieno-dietetic si boala
sa.
-nu mai prezinta dureri
abdominale care o
trezeau noaptea din
somn.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
20.05.  dificultate de a elimina -pacienta sa-si -explic pacientei ca in perioada -monitorizez -obiectiv partial
2015 ▪scaune diareice pana la recapete echilibrul acuta a bolii cand durerile sunt permanent frecventa indeplinit,
ora 10/zi, de consistenta hidric si nutritional permanente se recomanda si consistenta Pacienta prezinta :
10:15 apoasa ,care il trezesc si în 1-2 zile, pozitia antalgica de diminuare a scaunelor, - diureza normala
noaptea din somn, -pacienta sa-si reia durerilor -administrarea - cinci scaune
 crampe abdominale, tranzitul intestinal -rog pacienta sa ma solicite și medicamentelor diareice
 durere la defecatie cu si sa prezinte raspund cu amabilitate prescrise de medic, semiconsistente ce
senzatie de evacuare scaune scaune solicitarilor ei, -recoltez probe din contin si mucus.
incompleta, normale, -pregatesc bolnava fizic si psihic scaun pentru examen 23.06.2015
▪diureza normala. -pacienta sa nu mai pentu recoltarea de coprocultura bacteriologic si le Ora 1430:
 Transpiratii. prezinte dureri la si coproparazitologic dar si a duc la laborator, -pacienta prezinta
defecatie. urinei. -observ permanent mai putine scaune
- pacienta sa aiba o -administrez medicatia prescrisa starea pacientei si (trei in 24 ore)dar
de medic,
stare de confort comunic medicului fara mucus si de
-monitorizez functiile vitale si le
fizic pe parcursul orice modificare consistenta
notez in FO a bolnavei.
internarii dar si aparuta în starea ei. semisolida.
-asigur un repaus fizic si psihic.
dupa. -nu mai prezinta
-calculez bilantul ingesta-excreta.
crampe
abdominale,
26.04.2015
Ora 1430:
-Obiectiv
indeplinit,
-pacienta prezinta
scaune normale
(2/zi),
-stare generala
buna,
-nu mai prezinta
dureri abdominale.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
20.06.  dificultate de a se - pacienta sa -asigur conditii de - monitorizez functiile -obiectiv partial
2015 odihni. beneficieze de un favorizare a somnului vitale și notez parametrii indeplinit,
ora  indispozitie, confort fizic și (semiobscuritate), in FO, -pacienta a dormit
10:15  insomie cu manifestari psihic, -creez conditii optime de - adm. medicatia conf. aproximativ 45
de discomfort datorita -pacienta sa mediu pentru prescriptiei medicale, minute dupa masa
durerilor abdominale și a doarma 2h in odihna(aerisesc salonul), -urmaresc calitatea de pranz –somn
scaunelor diareice, timpul zilei, -identific sursele de somnului. agitat datorita
 epuizare fizica si psihica - dificultate privind insomnia -adm. 1f de diazepam durerii colicative
 anxietate, diurna si nocturna, conform prescriptiei 23.06.2015
 stare depresiva din cauza -explic celorlalte bolnave medicale in P.E.V, apoi Ora: 14:30
bolii. necesitatea pastrarii linistei, urmaresc efectul acesteia. -pacienta a avut un
 Insomnie diurna, -evaluez calitatea si durata somn linistit timp
 dificultatea de a dormi, somnului, de o ora dupa masa
somn agitat, treziri - explic pacientei rolul de pranz .
frecvente. somnului si odihnei pentru 26.06.2015
refacerea organismului; -pacienta prezinta
somn odihnitor atat
diurn cat si nocturn.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
20.06  dificultate de a- - bolnava sa-si -ma asigur de confortul bolnavei, -administrez 10.04.2015
2015
si pastra mentina temperatura -creez conditii optime de mediu medicatia prescrisa -obiectiv partial
ora
8:30 temperatura in limite corpului in limite in salon(aerisesc salonul) de medic, indeplinit,
normale normale, -aplic comprese umede pe fruntea -supraveghez in - la ora 1430:
 subfebrrilitate - sa evite orice bolnavei. permanenta T=36,5oC
T=37,9oC, infectie care ar putea -schimb la nevoie lenjeria de pat bolnava si observ 23.06.2015
 tegumente calde si determina cresterea si ajut bolnava sa-si schimbe eventualele Ora 14:30
transpirate, temperaturii. lenjeria de corp datorita modificari ale starii -pacienta prezinta
 cefalee, -bolnava sa transpiratiei. de sanatate pe care transpiratii reci,
beneficieze de un -supraveghez manifestarile de le voi comunica -stare generala
mediu de siguranta, deshidratare, aspectul medicului. alterata,
-combaterea tegumentelor, diureza, pulsul, -administrez la 26.06.2015
eventualelor T.A., si comportamentul indicatia medicului Ora 12:30
complicatii si a pacientei. o fiola de -obiectiv indeplinit
anxietatii, algocalmin in PEV, -pacientul prezinta
-sa prezinte functii -urmaresc efectul termperatura
vitale in limite tratamentului corporala în limite
normale. administrat, normale.
 DIAGNOSTIC INTERVENTII
Data OBIECTIVE
NURSING ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
20.04  dificultate de a -pacienta sa fie echilibrata -ma asigur de confortul -administrez -obiectiv partial
2015
comunica psihic pe perioada bolnavei, medicatia prescrisa indeplinit,
ora
13:30  comunicare spitalizarii si nu numai, -creez conditii optime de de medic, -apartinatorii se
inficienta cu personalul -bolnava sa beneficieze de mediu in salon(aerisesc -supraveghez in implica in procesul
medical dar si cu un mediu de siguranta, salonul), permanenta de recuperare
familia, -combaterea eventualelor -încurajez pacienta sa-si bolnava si observ terapeutica al
 anxietate datorata complicatii si a anxietatii, exprime temerile si ai dau eventualele bolnavei.
durerilor abdominale si -sa prezinte functii vitale exemple de cazuri care s-au modificari ale starii -discomfort fizic si
scaunelor diareice. in limite normale. recuperat foarte repede, de sanatate pe care psihic.
- pacienta sa comunice cu - incurajez pacienta sa le voi comunica 23.06.2015
personalul medical, comunice cu personalul medicului. Ora 15:00
cu familia dar si cu ceilalti medical dar si cu familia, -evaluez -pacientul comunica
bolnavi din salon, -incurajez apartinatorii sa o posibilitatile de cu familia si
-pacienta sa-si recapete sustina si sa o inteleaga, comunicare a personalul medical.
starea de bine si sa fie -adopt o atitudine pozitiva de bolnavei. 26.06.2015
optimista. calm , benefica procesului de Ora 15:00
ingrijire. -obiectiv indeplinit
-comunicare
eficienta.
 27.06.2015
RECOMANDARI LA EXTERNARE

 respectarea regimului igieno-dietetic impus in spital;

 evitarea consumului de conserve;
 evitarea consumului de afumaturi;
 evitarea consumului de bauturi alcoolice, cafea si bauturi carbogazoase;
 respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;
 evitarea consumului de alimente care provoaca scaune diareice;
 evitarea stressului si respectarea orelor de somn;
 revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;
 prezentarea periodica la medicul de familie.
 IV.2. FIŞE TEHNICE
Fişa tehnică nr.1
TEHNICA PUNCTIEI ABDOMINALE (PARACENTEZA)

Definitie: Punctia abdominala (paracenteza) constă in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul

unui trocar in diferite scopuri.
În cavitatea peritoneala se poate acumula lichid (ascită) care poate avea drept cauză:
o obstacole în circulaţia portală, ceea ce determină hipertensiune portală (in ciroza hepatică,
insuficienţa cardiacă, tumorile peritoneale)
o inflamaţie in peritonita tuberculoasă.

Scop:
o explorator :
 punerea în evidenţă a prezenţei lichidului peritoneal
 recoltarea lichidului şi examinarea sa în laborator pentru stabilirea naturii
sale

o terapeutic:
 evacuarea unei colecţii libere de lichid in ascitele masive
 pentru efectuarea dializei peritoneale

Indicaţii:
o ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii si respiratorii prin presiunea asupra
diafragmului, venei cave inferioare
o ascitele care nu se rezorb prin metode obişnuite de tratament
o traumatismele închise ale viscerelor abdominale, când se banuieşte hemoperitoneu
o pentru diagnosticul citologic, bacteriologic si enzimatic al ascitei

Contraindicaţii:
o chisturi ovariene mari, hidronefroză bilaterală, sarcină
 o se execută cu prudenţă la pacienţii cu diateye hemoragice şi în precomă
o colecţiile de lichid închistate se evacuează numai chirurgical

Locul puncţiei:
o pe linia Monroe-Richter- în fosa iliacă stângă, la punctul de unire a 1/3 medie cu cea
mijlocie a liniei ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero-superioară stângă
o pe linia ombilico-pubiană, la mijlocul ei

Pregătirea puncţiei:
o materiale:
 de protecţie a patului pe care se execută puncţia
 pentru dezinfecţia tegumentului
 instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3-4 mm cu un
mandren ascuţit şi unul bont de rezervă, seringi de 5 şi 20 ml, ace de 5-6
mm, bisturiu, pense hemostatice, câmp chirurgical, manuşi chirurgicale,
comprese, tampoane, tuburi prelungitoare
 pentru recoltarea si colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat, găleată
gradată de 10 l
 pentru îngrijirea locului puncţiei- cearşaf împăturit pe lungime, romplast
 sunstanţe medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace
 paravan, tăviţă renală
o pacientul:
 pregătirea psihică- se informează asupra necesitaţii puncţiei, i se asigură
securitatea şi intimitatea
 pregătirea fizică: - se invită să urineze iar dacă este cazul se face sondaj
vezical; se dezbracă regiunea abdominală; se aşează pacientul în decubit
dorsal în pat, peste cerşaful împăturit în lung, la marginea patului şi
trunchiul uşor ridicat; se măsoară circumferinţa abdominală
Execuţia puncţiei:
o se face de catre medic, ajuta de una-doua asistente
o se derulează în salon sau in sala de tratamente

Medicul Asistenta 1 Asistenta 2

Îşi spala mâinile, le dezinfectează
Alege locul puncţiei -Pregateşte patul cu mu-şama,
aleză, cerşaf
-aşează pacientul în poziţie
corespunzatoare locului a-les
Pregateşte locul puncţiei
Serveşte seringa încărcată cu
anestezic
Face anestezia locală Menţine pacientul în poziţia
dată
Serveşte manuşile chirur-
gicale medicului
Protejează locul puncţiei cu Serveşte câmpul chirurgical
cămpul steril
Dezinfecteaza locul puncţiei
Serveşte bisturiul sau direct
trocarul
Execută incizia sau direct Supraveghează permanent
puncţia cu trocatul, scoate faciesul, respiraţia, starea
mandrenul bollnavului
Recoltează in eprubete lichidul
de ascită
Serveşte tubul prelungitor al
canulei trocarului (pentru
evacuare)
Adaptează tubul prelungitor Supraveghează scurgerea Supraveghează pacientul
lichidului în vasul colector
Schimba poziţia pacientului dacă se intrerupe scurgerea lichidului
Retrage trocarul
Aplică agrafa Michel dacă a Dezinfectează locul puncţiei
folosit bisturiul pentru incizie Face o cută a pielii
Aplică pansament uscat
 compresiv
Se strânge cerşaful în jurul abdomenului, fixându-se cu ace de
siguranţă

Ingrijirea ulterioară a pacientului:

o se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei sa fie cât mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare
o se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte
o după 6 ore se îndepartează cerşaful străns în jurul abdomenului
o se masoară circumferinţa abdominală şi se notează
o se suplineşte pecientul pentru satisfacerea nevoilor sale
o se monitorizează pulsul, TA, se notează valorile înregistrate in 24 ore
o pansamentul se schimbă, respectând masurile de asepsie
o agrafele se scot după 48-72 ore

Pregătirea produsului pentru examinare:

o examenul macroscopic constă în masurarea cantităţii de lichid evacuat, aprecierea
aspectului dat, determinarea densităţii
o reacţia Rivalta
o examenul citologic, bacteriologic, biochimic- eprubetele cu lichid etichetate se trimit la
laborator

Notarea puncţiei în foaia de observaţie:

o se notează cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numele persoanei care a executat puncţia
o se notează circumferinţa abdominală înainte si dupa puncţie

Accidente:
o colaps vascular prin decomprimare bruscă a cavităţii abdominale
o hemorafie digestivă manifestată prin hematemeză si-sau melenă
o perforarea intestinului determină peritonită
 o persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid

Fişa tehnică nr.2

MǍSURAREA ȘI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE
SCOP: Evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii şi rezistenţa determinată
de elasticitatea şi calibrul vaselor). Elemente de evaluat: tensiunea arterială maximă (sistolică) şi
tensiunea arterială minimă (diastolică).
MATERIALE NECESARE:
 tensiometru format din: manşetă pneumatică, tubulatură, manometru, pară cu supapă,
stetoscop format din: olive şi membrană;
 tampoane de vată;
 alcool medicinal;
 tăviţă renală;
 pix de culoare albastră;
 foaia de temperatură ;
 carneţelul asistentei medicale.

TEHNICA:
 Bolnavul este pregătit psihic, i se explică importanţa şi necesitatea tehnicii. Bolnavul este
pregătit fizic: se asigură că bolnavul are un repaus de 10-15 minute.
 După transportul materialelor la patul bolnavului, asistenta se spală pe mâini cu apă şi
săpun apoi aşezăm manşeta pneumatică pe treimea medie a braţului aflat în extensie şi
supinaţie. Asistenta medicală dezinfectează cu alcool medicinal membrana stetoscopului
şi olivele acesteia.
 Se susţine membrana stetoscopului pe artera humerală. Se introduc olivele în urechi, se
pompează aer în manşetă cu ajutorul parei de cauciuc până dispar zgomotele pulsatile. Se
decomprimă progresiv aerul dîn manşetă prin deschiderea supapei, până ce se percepe
primul zgomot, acela fiind tensiunea arteriala maximă. Se reţine valoarea, şi se continuă
decomprimarea, zgomotele devenind mai puternice, iar la ultimul zgomot care se aude,
reprezintă tensiunea arterială minimă.
 Se reţîn valorile obţinute, ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul
termic şi fizic. Ne ocupăm de foaia de temperatură trecând valorile obţinute printr-o linie
 orizontală de culoare albastră, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de
Hg. Se notează şi-n carnetul propriu cifric.
 Vom indepărta materialele din salon şi vom trece la reorganizarea locului de muncă.

TENSIUNEA ARTERIALǍ: reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra

pereţilor arteriali.
FACTORII CARE DETERMINǍ TENSIUNEA ARTERIALǍ:
 debitul cardiac;
 forţa de contracţie a inimii;elasticitatea şi calibrul vaselor;
 vâscozitatea sângelui.
 elasticitatea şi calibrul vaselor;
 Fişa tehnică nr.3
MǍSURAREA ȘI NOTAREA PULSULUI
SCOP: Obţinerea de informaţii pentru evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
MATERIALE NECESARE:
o ceas cu secundar;
o foaie de temperatură;
o pix sau creion de culoare roşie;
o carneţelul asistentului medical.

TEHNICA: Materialele se transportă langă patul bolnavului. Bolnavul este între bat dacă a
depus efort fizic şi psihic (dacă a primit vreo veste proastă sau bună, dacă a urcat sau coborât
scări).
Bolnavul este pregătit psihic, explicându-i-se modalitatea şi importanţa tehnicii, asigurăm dacă e
nevoie repaus fizic şi psihic, 10-15 minute.
Pregătirea fizică: bolnavul este poziţionat în decubit dorsal cu braţul sprijinit, asistenta medicală
se spală pe mâini cu apă şi săpun, reperează artera radială (în prelungirea policelui).
După ce a localizat artera radială, asistenta fixează varful celor 3 degete (index, mediu şi inelar)
pe traiectul arterei. Asistenta medicală exercită o presiune asupra peretelui arterial cu vârful
degetelor şi numără pulsaţiile timp de 60 de secunde.
Reţine valorile şi se ocupă de ingrijirea bolnavului. După terminare, asistenta notează grafic în
foaia de temperatură valoarea obţinută cu un pix de culoare roşie printr-un punct pe linia
orizontală, ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii de temperatură reprezintă 4 pulsaţii.
Unirea valorii actuale cu valoarea obţinută anterior se obţine curba pulsatilă.
În carneţelul propriu, asistenta notează pulsul în cifre P = 92 bat / min.
Asistenta trece la reorganizarea locului de muncă şi apoi se spală cu apă şi săpun, după ce în
prealabil a dezbrăcat mânuşile.
Locuri de măsurare a pulsului: artera radial,artera temporal,subclaviculară,artera carotid,artera
femurală,artera poplitee,artera pedioasă, artera tibială.
PULSUL: reprezintă conflictul dintre sângele expulzat în artere de către inimă în timpul sistolei
ventriculare şi masa de sânge existenţa în vas, astfel ia naştere o undă pulsatilă care poate fi
percepută la palparea arterei pe un plan osos.
 Fişa tehnică nr.4
MǍSURAREA ȘI NOTAREA RESPIRAŢIEI
SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evoluţiei bolii,
recunoaşterea complicaţiilor şi a prognosticului bolii.
MATERIALE NECESARE:
o ceas cu secundar;
o foaie de temperatură;
o pix sau creion de culoare verde;
o carneţelul propriu.

TEHNICA: Materialele au fost pregătite şi transportate la patul bolnavului pe măsuţa protejată

de un câmp steril. Nu se pregăteşte psihic bolnavul deoarece nu se mai obţîn valori reale, iar
acesta dacă doarme nu-l vom trezi.
Pregătirea fizică: Se aşează bolnavul în decubit dorsal unde este cazul, iar dacă acesta are
poziţia ocupată se va trece la măsurarea respiraţiei.
Se aşează faţa palmară pe suprafaţa toracelui bolnavului, se numără frecvenţa mişcărilor, şi
anume, numărul inspiraţiilor, adică mişcări de ridicare a toracelui timp de un minut. După
terminare, se reţine valoarea obţinută, vom asigura confort termic şi fizic bolnavului şi se notează
tehnica în foaia de temperatură cu un pix de culoare verde, pt fiecare linie orizontală se consideră
o respiratie. Valoarea obţinută şi notată grafic se uneşte cu cea anterioară şi astfel se obţine
curba respiratorie. Se notează cifric în carneţelul propriu. La această tehnică nu necesită
preg.psihică, deoarece poate influenţa valorile respiraţiei. Se trece la reorganizarea locului de
muncă.
 Fişa tehnică nr.5
MǍSURAREA ȘI NOTAREA TEMPERATURII
Termometrul maximal utilizat în medicină este gradat după scara Celsius. Inainte de a fi
date în folosinţă, termometrele medicale sunt verificate. Termometrul în uz (termometru
maximal), este ţinut în soluţii dezinfectante de bromocet sau cloramină 2%.
Soluţia nu trebuie să acopere termometrele ţinute vertical, în borcane, doar până la jumătate. Pe
fundul borcanelor, se aşează vata acoperită cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de
fundul vasului de sticlă. Măsurarea temperaturii cu termometru maximal se face în cavităţii
inchise sau semiinchise pentru a obţine temperatură cea mai apropiată de cea centrală. Măsurarea
se face în axilă, rect, vagin, ureche şi cavitatea bucală.
MATERIALE NECESARE:
 termometru maximal;
 recipientul cu soluţie dezinfectantă de bromocet sau cloramină 2%;
 casoletă cu tampoane sterile;
 tăviţă renală;
 alcool medicinal;
 ceas cu secundar;
 carneţelul asistentei medicale
 foaie de temperatură;
 pix de culoare albastră;
 lubrifiant – unde este cazul.

TEHNICA: Materialele se transportă la patul bolnavului pe măsuţa protejată de un câmp steril.

Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, imbracă mânuşile, scoate termometrul dîn soluţia
Fişa tehnică nr.5 dezinfectantă, il clăteşte sub jet de apă pentru a nu irita tegumentul, şi il usucă
prin tamponare cu ajutorul unor comprese.
Verifică dacă coloana de mercur este coborâtă în rezervor, dacă nu il scuturăm.
Măsurarea temperaturii în axilă: Se ridică braţul bolnavului, se şterge axila acestuia prin
tamponare cu prosopul bolnavului. Se introduce termometrul cu rezervorul în interiorul axilei, se
apropie braţul de trunchi cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui.
Termometrul se va menţine timp de 10 minute, după care se scoate, se şterge cu o compresă, se
citeşte gradaţia, şi se reţine valoarea indicată de coloana mercurului, apoi se scutură termometrul,
se spală şi se reintroduce în soluţia dezinfectantă.
Se notează valoarea obţinută în foaia de temperatură şi carneţelul asistentei medicale. Se trece la
reorganizarea locului de muncă.
Notarea grafică se face printr-un punct de culoare albastră pe orizontală, fiecare linie orizontală a
foii corespund 2 diviziuni de grad. Se uneşte valoarea prezentă cu cea obţinută anterior pentru a
obţine curbă termică. Se notează cifric în carneţelul individual astfel
T°= 38,8°C.
Măsurarea temperaturii în cavitatea bucală: Se introduce termometrul în cavitatea
bucală, sub limbă sau pe latură externă a arcadei dentare. Bolnavul este rugat să inchidă gura, şi
să respire pe nas. Se menţine termometrul timp de 5 minute.
Măsurarea temperaturii rectal: Se lubrefiază termometrul, se aşează bolnavul în decubit
lateral stâng sau drept, cu membrele în semiflexie, asigurându-i intimitatea. Se introduce bulbul
termometrului sau rezervorului în rect prin mişcări de rotaţie şi inaintare. Termometrul este
susţinut timp de 5 minute în rect, după care se scoate termometrul şi se şterge cu ajutorul unui
tampon sau compresă cu alcool, după citirea gradaţiei. Notăm grafic în foaia de temperatură şi
cifric în carneţel. Lubrifiant: vaselină, glicerină sau ulei de parafină.
Fişa tehnică nr.6
PUNCŢIA VENOASǍ
DEFINIŢIE: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces intr-o venă prin intermediul
unui ac de puncţie.
Scop: Explorator pentru recoltare de sânge în vederea examinării de laborator şi terapeutic în
administrarea de medicamente sub forma injecţiei intravenoase şi perfuziei (PEV), sau recoltarea
unei cantităţi de 500 ml de sânge în edem pulmonar acut sau hipertensiune arterială, dar şi pentru
transfuzare.
Locul puncţiei:
 Venele de la plica cotului;
 Venele antebraţului;
 Venele de pe faţa dorsală a mâinii;
 Venele subclaviculare;
 Venele femurale;
  Venele maleolare interne;
 Venele epicraniene şi jugulare.

MATERIALE NECESARE:
 muşama,aleză;
 pernă elastică pentru sprijinirea braţului;
 alcool medicinal;
 ace de 25-30mm şi diam de 6/10, 7/10, 10/10 cu bizou lung;
 seringi de capacitate corespunzătoare;
 tampoane;
 eprubete;
 mânuşi sterile;
 garoul;
 2 tăviţe renale;
 soluţia injectabilă.
TEHNICA: Bolnavul este pregătit psihic, explic tehnica şi importanţa efectuării ei, fizic,
poziţionându-l în poziţie sezând pe scaun cu braţul în abducţie şi supinaţie sau bolnavul este
aşezat în pat în D.D. cu membrul superior sprijinit în extensie, abducţie şi supinaţie.
Se dezbracă membrul ales, astfel incât mâneca să nu impiedice circulaţia de intoarcere. Se aşează
sub braţul bolnavului perna protejată de muşama şi aleză. Asistenta medicală se spală pe mâini cu
apă şi săpun, imbracă mânuşile, examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului şi alege
locul de executare a puncţiei.
Aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel incât să
oprească circulaţia venoasă (efectuând staza), fără a comprima artera. Palpează cu indexul mâinii
stângi, locul pentru puncţie, roagă bolnavul să strângă pumnul pentru evidenţierea venelor,
acestea devenind turgescente.
Dezinfectează locul cu un tampon imbibat în alcool, fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5
cm sub locul puncţiei, executând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos. Se fixează seringa,
gradaţia şi bizoul fiind în sus, acul rămânând ataşat.
În mâna dreaptă între police şi restul degetelor se ţine seringa. Se pătrunde cu acul traversând în
ordine tegumentul în direcţie oblică, formând un unghi de 30°, apoi peretele venos invingând o
rezistenţă elastică până când acul inaintează în gol. Se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm, în
lumenul venei, se verifică pătrunderea acului în venă prin aspirare cu seringa. Se continuă tehnica
în funcţie de scopul puncţiei venoase:
Injectarea medicamentelor, perfuzie (după indepărtarea stazei) sau recoltarea sângelui. Se
indepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului. Se
aplică tamponul imbibat la locul pătrunderii acului şi se retrage brusc acul.
Se comprimă locul puncţiei 3 minute, braţul fiind în poziţie verticală, până la realizarea
hemostazei (oprirea sângerării), nu se flectează antebraţul pe braţ, deoarece există risc de a face
hematom (colecţie de sânge intr-un ţesut).
Dacă este cazul se efectuează toaleta locală a tegumentelor şi se schimbă lenjeria dacă s-a
murdărit. Bolnavul este instalat comod în pat şi este supravegheat. Pregăteşte sângele recoltat
pentru trimitere la laborator, dacă puncţia a fost în scop explorator. Reorganizează locul de
muncă şi notează puncţia.

Fişa tehnică nr.7

TEHNICA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE (IM)
INJECŢIA reprezintă introducerea unei substanţe în stare lichidă în organism prin
intemediul unor ace care traversează ţesutul organismului.
INJECŢIA INTRAMUSCULARǍ reprezintă introducerea unor soluţii izotone, uleioase
sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.
Locurile de elecţie sunt:
 cadranul superoextern fesier;
 treimea mijlocie a coapsei (faţa externă);
 porţiunea externă a braţului în muşchiul deltoid.
MATERIALELE NECESARE:
 seringi de unică folosinţă de diferite dimensiuni;
 2-3 ace de seringă;
 tampoane de vată;
 comprese sterile;
 alcool medicinal;
 mânuşi sterile;
 2 tăviţe renale;
  soluţia de injectat.
TEHNICA: Materialele au fost pregătite şi transportate la patul bolnavului pe măsuţa
protejată de un câmp steril.
 Asistenta verifică integritatea ambalajului seringii, a acelor, termenul de valabilitate şi
capacitatea.
 Se folosesc ace cu o lungime cuprinsă între 40-70mm şi un diametru de 7/10, 8/10,
9/10,10/10mm.
 Asistenta verifică integritatea fiolelor sau flacoanelor, valabilitatea, aspectul macroscopic
al soluţiei privind culoarea, claritatea (lipsa flocoanelor sau a impurităţilor). Flocoanele
sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate dîn unirea unor particule foarte fine.
 Flacoanele cu pulbere trebuie să fie sigilate cu protecţie de aluminiu sau material plastic.
Pulberea trebuie să aibă consistenţă şi culoarea specifică medicamenului şi nu trebuie să
conţină reziduuri, insecte sau urme de umezeală.
 Se verifică eticheta cu numele medicamentului şi valabilitatea, inclusiv doza.
 Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, imbracă mânuşile sterile.Cu un tampon
imbibat în alcool medicinal se dezinfectează fiola, gâtul acesteia sau cauciucul flaconului
după ce se desigilează.
 Se introduce acul de la seringă în fiolă şi se aspiră conţinutul. Se indepărtează acul şi se
inlocuieşte cu unul steril după care se elimină aerul dîn seringă fără a indepărta teaca
protectoare a acului. Se aşează seringa pe o compresă sterilă.
 Asistenta pregăteşte psihic bolnavul, explicându-i importanţa şi necesitatea efectuării
tehnicii şi fizic, poziţionându-l în decubit ventral. Asistenta medicală imbibă 2 tampoane
cu alcool, unul aşezându-l între inelar şi degetul mic şi cu celălalt dezinfectează
tegumentul dîn zona aleasă.
 Imaginar, fesa a fost impărţită în patru şi se alege cadranul superoextern. Intinde cu
policele şi indexul mâinii stângi tegumentul, iar cu mâna dreaptă introduce acul ataşat la
seringă, perpendicular pe tegument, susţinându-se amboul acului. Asistenta aspiră şi dacă
nu a pătruns intr-un vas de sânge, introduce lent soluţia medicamentoasă.
 După finalizarea tehnicii, asistenta retrage rapid acul cu seringa şi se dezinfectează locul
comprimând şi masând uşor pentru a se dispersa soluţia şi pentru o absorbţie mai rapidă.
După terminarea tehnicii, bolnavul este aşezat intr-o poziţie comodă rămânând în repaus
 fizic timp de 5-10 minute. Acul va fi introdus în între gime, iar dacă s-a pătruns intr-un
vas de sânge va fi scos şi inlocuit cu altul steril, alegând alt loc de elecţie.
 Dacă acul este prea scurt şi soluţia se administrează în ţesutul adipos, se poate produce o
infectare a zonei, se pot forma noduli (la inceput sunt dureroşi, după care capătă o
consistenţă dură şi inainte de a efectua tehnica,zona trebuie palpată şi se evidenţiază
pătrunderea acului în nodul). Dacă totuşi a pătruns în nodul, nu poate fi injectată, se
intâmpină o rezistenţă şi de aceea se scoate acul şi se inlocuieşte cu altul steril.
INCIDENTE/ACCIDENTE
.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. Se retrage acul şi se alege alt
loc de elecţie.
Hematom datorită între ruperii unui vas.
Supuraţie aseptică datorită nerespectării regulilor de asepsie.
Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evită pătrunderea prin respectarea zonelor de
elecţie a injecţiei).
Ruperea acului datorită contracţiei voluntare şi/sau agitaţiei bolnavului. Acul se poate
indepărta, se extrage manual sau chirurgical.
Embolie uleioasă prin injectarea intr-un vas a soluţiei uleioase (se poate evita prin
verificarea poziţiei acului prin aspiraţie.

Fişa tehnică nr.8

TEHNICA INJECŢIEI INTRAVENOASE (IV)
DEFINIŢIE: Reprezintă introducerea unei substanţe medicamentoase pe cale venoasă. Se
folosesc soluţii izotone şi hipertone. Injecţia intravenoasă necesită în prealabil puncţia venoasǎ.
Locuri de elecţie: vezi puncţia venoasă.
MATERIALE NECESARE:
 2-3 ace de lungimi variabile (2,5-3cm).
 2-3 seringi cu capacitate diferită.
 mânuşi sterile;
 pernuţă sau rulou.
 alcool medicinal.
 muşama şi aleză;
 2 tăviţe renale.
  comprese sterile.
 tampoane de vată.
 soluţia injectabilă.
 garou.
TEHNICA: Materialele au fost pregătite pe măsuţa protejată de un câmp steril şi
transportate la patul bolnavului. Pregătirea psihică: i se explică bolnavului importanţa şi
necesitatea efectuării tehnicii şi fizic: bolnavul este poziţionat în poziţie decubit dorsal, şezând
sau semişezând, braţul fiind în extensie, antebraţul în supinaţie, cotul sprijinit pe un rulou sau o
pernuţă protejată de muşama şi aleză.

Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, imbracă mânuşile steril, alege locul de elecţie, vena,
după care se masează uşor braţul în sensul circulaţiei venoase şi se aplică garoul deasupra locului
de elecţie (7-8cm).
Obs! Dacă nu se foloseşte un garou standard, se va avea grijă în timpul efectuării buclei(nodului),
capetele acestuia să nu atârne peste locul de elecţie. Capetele vor sta în sus şi bucla în jos.
Se dezinfectează locul, se puncţionează vena după ce am fixat-o cu policele de la mâna stângă,
mai jos de locul ales, se introduce acul oblic, până simţim că am pătruns în peretele venos, o
senzaţie de gol, după care se inaintează pe traiectul venei 2 cm. Se aspiră pentru a verifica
prezenţa acului în lumenul venei, după care se dezleagă garoul, iar soluţia este injectată lent.
Timpul de administrare poate fi şi 10 minute (administrarea calciului), în funcţie de indicaţiile
medicamentului introdus. După injectare se tamponează locul şi se indepărtează acul rapid,
tamponul trebuie să comprime vasul până la realizarea hemostazei (oprirea sângerarii). Se trece la
reorganizarea locului de muncă şi la notarea injecţiei intravenoase.
Obs! Nu se vor efectua mişcări circulare şi nu se va flecta antebraţul pe braţ (risc de producere a
hematomului).
Atenţie! Nu se injectează aer în vasele de sânge deoarece se poate produce EMBOLIE
GAZOASǍ ce duce la EXITUS=MOARTE.
 INCIDENTE/ACCIDENTE
1.Flebalgia: durere localizată pe traiectul venelor, datorită unei injecţii prea rapide sau de
substanţă care irită tunica internă a vasului.
2.Hematomul: apare în urma perforării unei vene.
3.Senzaţia de uscăciune (valuri de căldură): la nivelul faringelui datorită lezării unui vas.
4.Injectarea soluţiei paravenos (pe lângă venă): manifestată prin tumefierea bruscă a ţesutului,
dureri accentuate iar în timp, urmate de necroză dacă soluţia administrate a fost iritantă.
5.Ameţeli/lipotimie/colaps: se între rupe administrarea şi se anunţă medicul.
6.Embolia gazoasă şi cea uleioasă duc la exitus (moarte).
Refacerea venei are nevoie de 24 de ore, de aceea în acest timp nu se mai efectuează altă elecţie.

Fişa tehnică nr.9

RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sângele se recoltează de obicei, pentru examinări hematologice, biochimice, serologice,
bacteriologice.Această metodă asigură confortul bolnavului, calitatea probei de sânge şi
securitatea personalului medical.
SCOP: explorator.
MATERIALE NECESARE:
• Holder – un tub de material plastic, care prezintă la partea superioară amboul la care se
ataşează acul de puncţie prin infiletare, iar în partea inferioară are 2 aripioare;
• Acul de puncţie care este protejat de carcasa bicoloră;
• Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;
• Stativul;
• Mânuşi sterile;
• Garou;
• 2 tăviţe renale;
• Casoleta cu tampoane de vată imbibate în alcool medicinal;
• Rulou, pernuţă;
• Muşama şi aleză.
TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregătite pe măsuţa de tratament protejată de un
câmp steril. Bolnavul este pregătit psihic este anunţat şi I se explică importanţa tehnicii dar şi
necesitatea efectuării acesteia. Pregătirea fizică – bolnavul este poziţionat în sala de tratament, pe
un scaun în poziţia sezând cu membrul superior în abducţie, extensie şi supinaţie.
Asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun, imbracă mânuşile steril, verifică banda de
siguranţă a acului de puncţie (integritatea şi termenul de valabilitate). Indepărtează carcasa de
culoare deschisă sau albă a acului prin răsucire, infiletează capătul liber al acului în holder, aplică
garoul la distanţa de 7-8 cm deasupra locului de elecţie, indepărtează carcasa colorată a acului,
execută puncţia venoasă; introduce tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediusul şi
cu policele impinge tubul în holder şi astfel va fi străpunsă diafragma gumată a dopului.
După prelevarea sângelui, se scoate tubul dîn holder prin impingere asupra aripioarelor laterale
cu policele şi se introduce tubul următor. După recoltare, se retrage acul dîn venă comprimând
locul puncţiei timp de 3-5 mîn cu tamponul imbibat în alcool, fără a flecta antebraţul pe braţ.
Se etichetează tuburile şi se trimit la laborator, se reorganizează locul de muncă, acele utilizate se
depun în recipientul pentru inţepătoare. Se va asigura bolnavului confortul termic şi fizic, apoi se
va supraveghea.
 CONCLUZII

Lucrarea intitulata INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA este

structurata pe 3 capitole principale ce cuprind mai multe subcapitole.

Capitolul 1 al lucrarii cuprinde introducerea si notiuni de anatomie ale sistemului digestiv, in

special a ficatului si anume: anatomie morfologica, structura, fiziologia ficatului , inervatia si
vascularizatia ficatului.

Capitolul 2 al lucrarii cuprinde informatii despre „Ciroza hepatica” in general: forme, cauze ale
aparitiei, simptomatologie, investigatii paraclinice, diagnostic diferential si pozitiv si tratament.

Capitolul 3 al lucrarii cuprinde studiul a trei cazuri de pacienti suferinzi de ciroza hepatica in
care sunt prezentate simptomatologia pacientilor, investigatii clinice si paraclinice, precum si
planul de ingrijire al acestora.
 BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C. – “Manual de medicina interna pentru cadre medii”

Editura ALL , 1966 , Bucuresti

2. Chira Olimpia – “ Bolile cronice ale ficatului “, Editura Medicala ,1992 , Bucuresti

3. Galea Gheorghe – “Ciroza Hepatica “ , Editura Medicala ,

1983 , Bucuresti

4. Miu Nicolae – “Patologia hepatica a copilului” , Editura Dacia,

1992 , Cluj-Napoca

5.Mocos Viorel – “Nutritia si dietetica “, EDP 1994 , Bucuresti.