subarahnoidiana
1. fotofobie
2. redoare de ceafa – durere la manevre de mobilizare voluntara sau
pasiva a cefei la incercarea de a atinge toracele cu barbia (daca
pacientul nu poate efectua manevra nici lateral modif
spondilozice )
3. semnul Kernig
a. Kernig 1 (sup) – anteflexia pasivă a trunchiului din poziţia de
decubit dorsal în poziţie şezândă cu susţinerea capului
determină ridicarea genunchilor
b. Kernig 2 (inf) – in decubit dorsal cu coapsa flectata la 90
grade pe abdomen la incercarea extensiei gambei din
genunchi durere si limitarea extensiei
4. Brudzinski
a. Brudzinski 1 (sup) – flexia brusca a capului pe torace durere
si flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen
b. Brudzinski 2 – la flexia coapsei pe abdomen flexia gambei si
coapsei la celalalt mb inf
Miscarile active
- La niv mainii:
o Flexia degetelor (nn. median si ulnar, C8)
o Extensia degetelor (n. interosos dorsal)
o Adductia degetelor (C8, T1)
o Abductia degetelor (C8, T1)
o Opozitia policelui (C6-T1)
- La nivelul pumnului
o Flexia pumnului (C7-T1 (n. median), C7-T1 (n. ulnar))
o Extensia pumnului (C6-C8(n. radial))
o Miscari de lateralitate (C7-T1 (. ulnar), C6-C8(n. radial))
- La niv art cotului
o Flexia antebratului (prin m. biceps brahial si brahial anterior
C5-C6 (n. musculocutan), m. coracobrahial C6-C7 (n.
musculocutan), m. lung supinator C5-C6(n. radial))
o Extensia antebratului (m. triceps si anconeu, C6-C8 (n. radial))
o Pronatia (m. rotund pronator, C6-C7 (n. median) si patrat
pronator C8-T1 (n. median))
o Supinatia (m. lung supinator, C5-C7 (n. radial) si biceps
brahial)
- La niv articulatiei scapulo-humerale
o Rotatie interna
o Rotatie externa
o Abductie
o Adductie
o Anteroductie
o Retropozitia
- La niv degetelor de la picior
o Flexia degetelor
o Extensia degetelor
- La niv gleznei
o Flexia dorsala
o Extensie (flexie plantara)
o Flexie interna (inversie)
- La nivelul genunchiului
o Flexia gambei pe coapsa (m. semitendinos, semimembranos si
biceps femural L4-S2 (n. sciatic), m. tensor al fasciei lata L4-S1
(n. fesier superior))
o Extensia gambei pe coapsa (m. cvadriceps femural L2-L4 (n.
femural))
- Articulatia coxo-femurala
o Flexia coapsei pe bazin (m. iliopsoas, tensor al fasciei lata L1-
L4 (plex lombar si n. femural))
o Extensia coapsei (m. gluteus maximus L5-S2 (n. gluteal inf))
o Abductia coapsei (m. fesier mic si mijlociu L4-S1 (n. fesier
superior))
o Adductia coapsei (m. adductor scurt si lung L2-L4 (n.
obturator), adductor mare L2-L4 (n. obturator) si L4-S1 (n.
sciatic), m. pectineu L2-L4 (n. femural si obturator) si m.
gracilis L2-L4 (n. obturator))
o Rotatie interna a coapsei
o Rotatie externa a coapsei
- Musc cervicala
o Flexie
o Extensie
o Miscari de lateralitate
o Miscari de rotatie
Forta segmentara
- Examinatorul se opune fiecarei miscari executate de pacient pt a
evidentia o eventuala scadere de forta in executie
o Forta de flexie a mainilor
Pacientul este rugat sa stranga degetele examinatorului
cu toata forta - in mod normal examinatorul nu se poate
elibera
o Examinam pensa medio-mediana, testand forta dintre police si
index si comparand stg-dr
o Examinam pensa medio-cubitala, testand forta segmentara
dintre police si degetul mic
o Forta de abductie si adductie a degetelor – pt o executare
corecta se fixeaza incheietura
Probe de pareza :
1. testul bratelor intinse
a. pacientul este rugat sa tina bratele intinse in fata cu ochii
inchisi. Daca unul dintre membre are tendinta de a se deplasa
in jos atunci proba se considera pozitiva
2. Mingazzini
a. Bolnavul in decubit dorsal este rugat sa ridice si sa mentina
mb inf in flexie. Membrul cu deficit motor va cadea mai repede
pe planul patului
3. Vasilescu
a. Pacientul in decubit dorsal este rugat sa execute miscari de
flexie si de extensie simultan cu cele doua membre fara a le
lipi unul de altul, cu calcaiele pe planul patului. Membrul inf cu
deficit motor va ramane in urma celui sanatos
4. Barre :
a. Pacientul in decubit ventral (pe burta) va fi rugat sa mentina
mb inf flectate de la niv genunchilor in unghi obtuz. Membrul
cu deficit motor va cadea pe planul patului.
ROT
1. bicipital (radacini C5-C6, n. musculocutan)
a. se loveste tendonul bicipital la plica cotului flexia
antebratului pe brat
2. stiloradial (radacini C5-C6, n. radial)
a. se percuta apofiza stiloida a radiusului flexia antebratului pe
brat
3. tricipital (C7; n. radial)
a. se percuta tendonul tricepsului in apropierea olecranului
extensia antebratului pe brat. Antebratul la 90 grade in flexie
pe abdomen.
4. cubitopronator (radacini C8-T1)
a. cu antebratul intr-o pozitie intermediara intre supinatie si
pronatie se percuta apofiza stiloida a cubitusului usoara
pronatie
5. rotulian (radacini L3-L4, n. femural)
a. cu pacientul in decubit dorsal si cu mana examinatorului sub
genunchiul pacientului se percuta tendonul cvadricepsului
extensia gambelor
6. achilian (radacinile S1-S2, n. tibial)
a. la pacientul in decubit dorsal, se mentine membrul inf in
pozitie de semiflexie si rotatie externa si se plaseaza mana la
nivelul plantei mentinand-o la 90 grade se percuta tendonul
achilian flexia plantei
Reflexe cutanate
1. reflex cutanat plantar (L4-S2) – se obt prin excitarea marg externe a
plantei, cu un obiect bont, dinspre calcai, pe marginea laterala, pana
la baza degetelor flexia tuturor degetelor
2. Reflexele abdominale – Excitarea tegumentelor abdominale produce
contracţia musculaturii subiacente, bolnavul fiind în decubit dorsal şi
cu genunchii uşor flectaţi, stimulând tegumentele dinspre linia
mediană în direcţie laterală. Se examinează pe trei nivele:
a. supraombilical ( reflexul abdominal superior – neuromerele T6
– T8 ), stimularea se efectuează paralel cu rebordul costal
b. ombilical ( reflexul abdominal mijlociu – neuromerele T9 –
T10 ) se exercită stimularea pe o linie orizontală la nivelul
ombilicului;
c. subombilical ( reflexul abdominal inferior – neuromerele T11 –
T12 ) excitaţia se practică paralel cu arcada crurală
Reflexe patologice
1. semnul Babinski extensia halucelui la efectuarea reflexului
cutanat plantar afectare NMC
2. semnul Oppenheim – la coborarea pe fata anterioara a tibiei,
exercitand o compresie cu policele si indexul aparitia extensiei
halucelui afectare NMC
3. semnul Schaffer – se ciupeste tendonul lui Ahile extensia halucelui
in cazul leziunilor de NMC
4. semnul Gordon – la compresia musculaturii gambiere extensia
halucelui in caz de leziuni NMC
5. semnul Rossolimo – prin percutia la baza degetelor, pe fata plantara
flexia degetelor in caz de leziune NMC
6. semnul Hoffman – examinatorul tine mana pacientului si ciupeste
unghia degetului 2 sau 3 flexia si adductia policelui la pacientul cu
suferinta de NMC
7. semnul Marinescu-Radovici (reflexul palmo-mentonier) – la excitarea
eminentei tenare cu un obiect bont se obtine o miscare a
mentonului de aceeasi parte apare in leziuni superioare de NMC si
in Sd. Pseudobulbare
8. semnul Troemner – examinatorul apuca intre police si index falanga
proximala a degetului mijlociu si cu degetul mijlociu de la cealalta
mana loveste falanga distala a degetului mijlociu la nivel palmar
flexia si adductia policelui la pacientul cu suferinta NMC
9. semnul Noica – flectarea plantară a degetului al doilea
10. semnul Gonda – flectarea celui de-al patrulea sau al cincelea
deget
11. reflex de tuguiere a buzelor (Toulouse) – se percuta usor spatiul
dintre nas si buza superioara grimasa a fetei persistenta, cu
protruzia buzelor (in caz de leziuni corticopontine, in special in sd.
pseudobulbar sau leziuni supranucleare bilaterale)
12. reflexul glabelei : la percutia fruntii pac intre sprancene apar in mod
normal cateva miscari de clipire, ce sunt autolimitate, chiar daca
persista stimulul. In mod patologic, pacientul prezinta persistenta
acestor miscari de clipire cat timp persista stimulul lezarea
conexiunilor dintre cortexul frontal si ncl. facial potin.
Ortostatismul
Nervii Cranieni
I – nervul Olfactiv
- primul neuron al caii = neuronii bipolari din mucoasa olfactiva
- al doilea neuron = celulele mitrale
- ariile olfactive
o Aria 34 Broadmann alcatuita din uncus si aria entorinala
o Aria intermediara – nesemnificativa la om
o Aria secundara – implicata in declansarea reactiilor
emotionale produse de perceptia mirosurilor
- Pacientul se examineaza cu ochii inchisi, fiecare nara individual,
cu cealalta ocluzionata; examinarea se face cu substante
netoxice, comune : sapun, cafea, menta, usturoi, tutun etc.
- Anosmia = lipsa mirosului
- Hiposmie = scaderea olfactiei
- Hiperosmia – apare in episoade migrenoase, ca aura in epilepsie
sau la indivizi nevrotici
- Parosmie = perceptia falsa a unui miros.
- Halucinatiile olfactive sunt intotdeauna de cauza centrala
- Leziunile localizate la niv ariei olfactive primare din lobul temporal
det aparitia halucinatiilor olfactive (crize uncinate)
- Anosmia si hiposmia apar in Sd. Parkinson si in Scleroza multipla
din motive necunoscute
- Agnozia olfactiva – perceptia olfactiva este intacta, dar
capacitatea de a distinge mirosurile sau recunoasterea acestora
este afectata sau pierduta
II – nervul Optic
- Celule cu conuri – specializate pt vederea diurna si pt cea
colorata, sunt concentrate la niv foveei centrale (macula)
- Celule cu bastonase – specializate pt vederea nocturna,
concentrate la periferia retinei
- Primul neuron = celulele bipolare din str 6 al retinei
- Al doilea neuron = celulele ggl, multipolare din str 8 al retinei
- Al treilea neuron = ggl geniculat lateral
- Arii vizuale :
o Primara : aria 17 Broadmann de la niv scizurii calcarine (aici
are loc transf impulsurilor nervoase in senzatii de vaz)
o Secundare (de asociatie): aria 18 Broadmann (procese
vizuognozice), aria 19 Broadmann (integrari vizuopsihice)
o Imaginea la nivelul retinei este practic inversata ==>
partea temporala a retinei primeste informatii din partea
nazala a campului vizual, iar cea nazala din partea
temporala a campului vizual; iar partea superioara a retinei
primeste informatii din partea inferioara a campului vizual
si invers.
- Se examineaza
o Pupilele
Se observa daca pupilele sunt egale; mioza = pupila
<2mm; midriaza = pupila >5mm
Reflexul pupilar fotomotor si consensual
• Se face prin proiectarea unui fascicul luminos la
nivelul unui glob ocular--> mioza
Reflexul pupilodilatator
• Midriaza apare cand tonusul parasimpatic este
scazut sau cand cel simpatic este crescut, ca
urmare a unei reactii emotionale sau a durerii
Reflexul de acomodare
• Punem pacientul sa urmareasca un obiect, pe
care il miscam de la 20-30 cm spre varful
nasului si observam aparitia convergentei
ochilor si a constrictiei pupilare
Defecte clinice :
• Anisocorie = pupile inegale dar cu reactivitate
normala = normal
• Mioza senila = modif fiziologice legate de varsta
• Pupile Holmes-Adie = midriaza si abolirea RFM;
se poate asocia si cu abolirea ROT
• Pupila Argyll-Robertson = mioza, abolire RFM,
acomodare normala (sifilis, DZ, scleroza
multipla)
• Sd. Horner = mioza, ptoza palpebrala
partiala(pleaopa cazuta), enoftalmie
(infundarea globului ocular in orbita) si
pierderea sudoratiei pe hemifata respectiva
(poate aparea in leziuni centrale – AVC,
demielinizari sau leziuni periferice – tumori
pulmonare apicale, traumatisme )
o Acuitatea vizuala
Dpdv neurologic ne intereseaza daca pacientul are o
modificare de acuitate vizuala instalata recent
Pacientul cu ochelari se va examina cu ei la ochi
Daca reducerea acuitatii vizuale nu este corectabila
prin dioptrii -> leziuni corneene, cataracta,
degenerare maculara, neuropatie optica, leziuni
retrochiasmatice, leziuni occipitale bilaterale
o Campul vizual
Se efectueaza monocular
Se examineaza toate cele 4 cadrane, cerand
pacientului care se uita in fata, fix, fara a misca globii
oculari, sa ne spuna cand vede obiectul aparand in
campul sau vizual: temporal (miscam mana din
exterior spre interior), nazal (miscam mana din lateral
spre medial), superior (miscam mana de sus in jos),
inferior (miscam obiectul de jos in sus)
Inatentia vizuala : pacientul este rugat sa priveasca
drept in fata, iar examinatorul plaseaza mainile in
campurile laterale ale acestuia si le mobilizeaza pe
rand sau simultan; daca indica corect miscarea cand
mainile se misca pe rand si nu poate observa decat
una dintre maini cand acestea se msica simultan,
avem de-a face cu inatentie vizuala de partea unde
pacientul a ignorat miscarea
o Fundul de ochi
- Clinic :
o Microftalmie – ochi mici
o Anoftalmie – absenta globilor oculari
o Ciclopie – fuziunea ochilor pe linia mediana
o Orbire monoculara tranzitorie (migrene)
o Orbire monoculara ireversibila – debut acut (patologie
oculara, ocluzie vasculara, neuropatie optica ischemica,
neuropatie Leber)
o Defecte ale vederii :
Vedere redusa sau pierduta
Defecte de camp vizual
Positive sensory visual experiences
Afectarea vederii cromatice
Agnozie vizuala : pacientii nu inteleg ceea ce vad
Halucinatii vizuale
o Diagnosticul se pune luand in considerare : varsta
pacientului la debut, modalitatea de debut, evolutie si
topografia leziunii
Nervul Hipoglos
- Inerveaza musc intrinseca a limbii si pe cea extrinseca (m.
genioglos, stiloglos si hioglos)
- Clinic
- Protruzia limbii este realizata de cei doi mm genioglosi, daca
unul dintre ei este lezat aceasta va determina devierea limbii spre
partea m. lezat
- Paralizia unilaterala de hipoglos determina
o Devierea limbii in situ spre partea sanatoasa
o Devierea limbii in protruzie spre partea lezata
o Atrofie unilaterala de partea leziunii
o Fasciculatii de partea leziunii
- Paralizia bilaterala
o Imobilitatea limbii
o Atrofie linguala bilaterala
o Fasciculatii bilaterale
o Tulb de masticatie, deglutitie si vorbire (pronuntia
consoanelor)
Sindromul de NMC
- Deficit motor extins la un hemicorp sau la mai multe grupe
musculare
- Hipertonie de tip spastic
- ROT vii, polichinetice, uneori clonoide sau cu arie reflexogena
intinsa
- Prezenta reflexelor patologice
- Abolirea reflexelor cutanate abdominale
- Absenta atrofiilor sau a fasciculatiilor
Sindrom de NMP
- Afectarea unor mm izolati sau grupe musculare restranse
- Hipotonie in teritoriul afectat
- ROT abolite sau diminuate in terit afectat
- Absenta reflexelor patologice
- Atrofii marcate in terit mm afectati
- Fasciculatii
Miscari involuntare
- Coreea
o Aritmice, neregulate, cu distributie diversa, mai ales distal
o Miscarile active, emotiile, starile de concentrare le
accentueaza
o Dispar in timpul somnului
o Se asociaza cu ROT pendulare si hipotonie
o Leziunile se pot gasi in talamus, neostriat, nucleul rosu,
caile rubrostriate
o http://www.youtube.com/watch?v=OveGZdZ_sVs
- Hemibalismul
o Miscare foarte ampla, unica, violenta
o Intereseaza un membru sau un hemicorp, afecteaza mai
ales proximal
o Se repeta uneori stereotip mai mult timp, de natura rotativa
o Leziunea se afla in nucleul subtalamic al lui Luys (cel mai
frecvent de origine vasculara); leziunea se poate afla si in
globus pallidus sau in fibrele dintre globus pallidus si ncl
subtalamic
o http://www.youtube.com/watch?
v=hqg2GTUq1k4&feature=related
- Atetoza
o Miscare lenta, cu amplitudine mica, serpuitoare,
sinuoasa
o Apare mai ales la mb sup si impiedica mentinerea unei
pozitii sustinute
o Este considerata consecinta unei succesiuni inadecvate in
activitatea agonistilor si antagonistilor
o Poate afecta un singur membru/hemicorp sau poate fi
generalizata
o Este cauzata de leziuni in talamus, neostriat, ncl rosu, cai
rubrostriate
o http://www.youtube.com/watch?v=48_NgI3ncL4&NR=1
o Poate coexista cu coreea --> coreoatetoza
o http://www.youtube.com/watch?
v=CjrxXpgjp4I&feature=related
- Distonia
o Mentinerea timp indelungat a unei atitudini sau a unei
posturi nefiziologice si nefiresti
o Poate fi localizata la un grup muscular (torticolis), un
membru (crampa scriitorului), mai multe membre,
trunchi (distonie focala) sau poate fi generalizata
o Leziunile se gasesc in sist. Extrapiramidal
- Tremorul = oscilatie mai mult sau mai putin ritmica a unei
portiuni a organismului, de obicei la niv. Membrelor
o Ritmicitatea il deosebeste de miscarile involuntare descrise
pana acum
o Poate apare in mod fiziologic; tremorul fiziologic repr
accentuarea tremorului subclinic normal si este postural;
apare la indivizi sanatosi in conditii de oboseala, exces de
excitante, frig etc..
o Tremorul extrapiramidal
Apare in repaus, cand tonusul este minim cu o
frecventa de 4-6 ciclii/sec
Cel mai frecvent la membrele sup
Dispare in timpul somnului
La mb sup : flexia-extensia degetelor, adductia-
abductia policelui, pronatia-supinatia mainilor
Apare in sindroame extrapiramidale, Sd. Parkinson
http://www.youtube.com/watch?
v=l4VHNFl9LUg&feature=related
o Tremorul cerebelos
Tremor intentional, amplitudine variabila
Apare in timpul miscarilor voluntare sau la sfarsitul lor
Dispare in repaus
Poate fi localizat la nivelul unui membru, la mai multe
membre sau poate fi generalizat
Leziuni : cerebeloase sau ale conexiunilor cerebelului
Se evidentiaza prin : proba indice-nas, calcai
genunchi
http://www.youtube.com/watch?
v=l4VHNFl9LUg&feature=related
o Tremor postural
Apare la membre sau la trunchi in situatia mentinerii
unei pozitii
Dispare in repaus
Se accentueaza la miscari fine
Apare in afectiuni endocrine (hipertiroidism),
intoxicatii (Li), sevraj alcoolic
o Tremorul esential
Idiopatic, cu frecventa de 5-8 ciclii/sec, debut la
varsta tanara, afecteaza mai multi membrii ai
aceleiasi familii
Este postural, frecvent la nivelul capului
Se accentueaza ca amplitudine cu varsta
La debut – intermitent, ulterior persista aproape tot
timpul; se accentueaza cu emotii, frig
- Mioclonii
o Miscari bruste, scurte, aritmice sau ritmice, pot deplasa
memebrul in care apar
o Pot fi focale (1 muschi sau parte a unui muschi sau grup de
fibre), multifocale sau generalizate
o Apar in forme particulare de epilepsie, encefalite,
intoxicatii, boli degenerative, encefalopatii postanoxi ce
o http://www.youtube.com/watch?v=bs8f6m-0uJE
- Miokinezii
o Contractii continue ale unui muschi sau grup muscular cu
frecventa constanta, de obicei la nivelul fetei datorita unor
descarcari spontane ale neuronilor motori pontini (>150
ciclii/sec); incep/se termina brusc
o Leziuni : calea supranucleara (scleroza multipla)
- Sincinezii
o Miscari automate ale unui membru paralizat prin imitarea
miscarii celui sanatos
- Fasciculatii
o Miscari fine ale unor unitati motorii, vizibile sub piele,
indicand o leziune de neuron motor periferic
EXAMINAREA SENSIBILITATII
INERVATIA NEVRITICA
A) Membre superioare
- 4 nervi periferici -> median si ulnar -> sensibilitatea superf la niv
degetelor 1,2,3 pt median si 4,5 pt ulnar
-> radial -> sensib la niv tabacherei anatomice
-> axilar -> sensib la niv fetei lat a bratului (superior)
B) Membre inferioare
- 4 nervi -> cutanat al coapsei -> fata latero-externa a coapsei
-> peroneal comun -> fata latero-externa a gambei
-> femural -> fata ant coapsa si int a gambei
-> sciatic -> fata post gamba si coapsa
-> evidentiaza tulb tactile, algice sau dureroase prin afectarea radacinilor
(orice cauza - compresiva, elongatie, sectionare) -> se examineaza fata
ant si dorsala a trunchiului
SINDROAME MEDULARE
4) Sd de cordoane post :
- abolire sensib proprioceptiva si vibratorie + ataxie si Romberg pozitiv
5) Sd de artera spinala anterioara :
- paraplegie sub niv lez; initial flacciditate si abolire ROT, ulterior
spasticitate si ROT exagerate + reflexe patologice
- anestezie termo-algezica sub nivel
- sensib proprioceptiva si vibratorie integre
6) Sd de scleroza medulara combinata (cordoane post si lat) :
- afectare cordoane post -> tulb de sensib proprioceptiva si vibratorie,
ataxie si Romberg poz
- afectare cordoane lat -> lezare tract piramidal => deficit motor,
spasticitate, exagerare ROT si reflexe patologice
7) Sd de con medular
- tulb de sensib si anestezie simetrica cu dispozitie in sa => tendinta de
aparitie precoce a escarelor
- tulb sfincteriene precoce -> incontinenta urinara si anorectala
- impotenta sexuala
- refl anal si bulbocavernos absente
8) Sd de coada de cal :
- dureri radiculare in terit nn lombosacrati (niv perineu si vez urinara)
- tulb de sensib cu hipo sau hiperestezie cu dispozitie asimetrica in sa
- deficit motor si areflexie osteotendinoasa la niv lez
SD CORTICAL PARIETAL
2) Inatentia tactila :
- stimulul va fi perceput bilateral cand pacientul este atins succesiv pe
membre -> cand este atins apoi simultan pe ambele membre, va percepe
stimulul tactil doar de pe partea sanatoasa => emisferul sanatos este cel
de parte opusa membrului sanatos
3) Stereognozia :
-> astereognozia -> imposibilitatea identificarii obiectelor prin pipaire cu
OCHII INCHISI
-> amorfognozie -> nerecunoasterea formei obiectelor
-> ahilognozie -> nerecunoasterea materialului din care sunt facute
obiectele
-> asimbolie tactila -> recunoaste obiectul ca forma, marime si
consistenta dar nu il poate numi in mod corect
4) Dermolexie (graphoestezie) :
- capacitatea pacientului de a recunoaste litere si cifre care sunt scrise cu
piele de examinator -> pacientul va avea ochii inchisi
5) Topognozia :
- capacitatea de a localiza un stimul tactil
6) Somatognozia :
- capacitatea pacientului de a-si recunoaste schema corporala
- asomatognozia -> imposibilitatea recunoasterii unui membru sau chiar
a unui intreg hemicorp
- iluzii kinestezice -> pacientul are senzatia ca are un membru in plus
1. Limbaj spontan
a. Este declansat rugand pacientul sa ne relateze ce l-a adus la
consult. Daca pare sa inteleaga dar nu pronunta niciun cuvant,
pacientul are afazie motorie totala (ne ghidam dupa mimica).
b. Daca afazia este mai putin severa se va putea exprima prin
fraze simple si scurte.
c. Daca nu foloseste cuvinte corecte (le modifica pastrand doar o
parte din cuvant), pacientul are parafazie, iar cand foloseste
cuvinte inexistente, inventate, pacientul are jargonofazie.
2. Limbaj automat
a. Poate fi apreciat de obicei de la primul contact cu pacientul, in
cadrul acestui limbaj fiind inclus limbajul de politete
3. Limbajul seriat
a. Rugam pacientul sa numere (1>10), sa spuna zilele
saptamanii sau lunile anului, direct si apoi, daca reuseste fara
probleme seria directa, in sens invers (10>1)
4. Denumirea obiectelor
a. Rugam pacientul sa denumeasca obiectele din jurul lui: ceas,
cheie, pix, inel.
b. Se incepe cu cele uzuale si se trece la cele mai putin uzuale:
catarama, butoniera etc
c. Anomie – nu poate denumi obiectele (lasa impresia ca a uitat )
d. Uneori poate denumi obiectul prin utilitatea lui: “cel cu care se
scrie”, “aia cu care se deschide”
5. Limbajul repetat
a. Rugam pacientul sa repete cuvinte simple (apa, mama), iar
apoi le crestem cimplexitatea prin introducerea mai multor
consoane (crocodil, trandafir)
b. Daca limbajul repetat functioneaza se finalizeaza cu o fraza
compusa din mai multe consoane (“33 de cocostarci
aterizeaza pe casa lui Kogalniceanu”)
6. Aprecierea intelegerii
a. O facem punand pacientului intrebari simple si declansand
raspunsul spontan
i. Cum te cheama ? unde locuiesti ?
ii. Ce lucrezi ?
iii. Ce te aduce la consult ?
Examinarea Praxiei
Praxia reprezinta o functie supeiorara corticala, care consta din
totalitatea gesturilor si miscarilor necesare efectuarii unor actiuni
complexe, voluntare, sau a succesiunii ideatice a unei activitati motorii.
Apraxia reprezinta tulburarea activitatilor gestuale sau ideatorii in
scopul efectuarii unor activitati motorii in absenta tulburarilor motorii.
Pentru a putea aprecia apraxia pacientul trebuie sa inteleaga ce I se cere.
Examinarea Praxiei:
Aspecte clinice:
1. Apraxia ideomotorie
a. Se datoreaza intreruperii cailor dintre centrul formularii unui
act motor si centrul executarii lui
b. Pacientul stie planul de actiune, il poate descrie, dar nu este
capabil sa execute actul la comanda. Exemplu: aprinderea
unei tigari, stergerea nasului, formarea unui numar de telefon.
c. Este insa capabil sa execute automat gesturile respective
2. Apraxia ideatorie
a. Se datoreaza lezarii structurilor implicate in elaborarea
programarii gesturilor
b. Nu poate elabora planul pentru o actiune complexa:
recunoaste obiectele, dar nu le poate folosi correct; nu poate
imita gesturile effectuate de examinator ; miscarile simple
sunt corecte
3. Apraxia de imbracare
a. Pacientul nu se poate imbraca singur (desi nu are deficite
motorii si nici apraxie ideatorie sau ideomotorie)
4. Apraxia constructiva
a. Imposibilitatea de a aprecia relatiile spatial (executia unui
desen, a unei figure geometrice, constructie din cuburi sau
chibrituri)
5. Apraxia mersului
a. Pare ca nu mai stie cum trebuie sa faca pasii, lipsind initiative
de a face pasii
b. Nu se poate deplasa chiar si cu ajutor
6. Apraxia buco-facio-linguala
a. Nu poate executa la cerere misacari ale buzelor, limbii sau
fetei
b. Nu poate vorbi (desi nu e afazic, din cauza lipsei posibilitatii
executarii miscarilor necesare vorbirii)
Pozitia si miscarile
- daca mb sup sunt in flexie la nivelul tuturor articulatiilor si mb inferioare
sunt in extensie – postura de decorticare
- daca mb sup sunt in extensie la nivelul cotului, in pronatie si flexia
articulatiei pumnului si mb inferioare in extensie in toate art = postura
de decerebrare
- devierea capului intr-o parte cu flexia mb sup si rotatia externa a celui inf
= hemipareza
- scurte spasme, de cateva secunde la niv mb = mioclonii
Pupilele
- pupile egale – punctiforme = leziuni pontine sau intoxicatie cu opiacee
- mici + reactive = encefalopatie metabolica
- intermediare + fixe = leziune mezencefalica
- intermediare + reactive = leziune metabolica
- anizocorie (pupile inegale) – midriaza (pupila >5mm) areactiva =
paralizie de nerv oculomotor comun
- mioza (pupila <2mm) reactiva = Sd. Claude
Bernard Horner