Evaluarea Coloanei

Vertebrale
 Generalităţi
Coloana vertebrala este cea mai importanta componenta a
scheletului osos si a aparatului locomotor, implicit. Ea serveste ca
punct de ancorare pentru toate celelalte elemente care alcatuiesc
corpul uman. Este axul central al structurii noastre fizice.
In functie de regiunile strabatute poate fi: cervicala, toracala,
lombara, coccigiana si sacrata.

Testarea gradului de mobilitate a coloanei toracale se face impreuna cu coloana

lombara. Miscarile pe care coloana dorso-lombara le poate realiza sunt:
-Flexia
-Extensia
-Inclinari laterale
-Rotatii
 Bilanţul articular
Testarea gradului de mobilitate a coloanei toracale se face impreuna cu coloana lombara. Miscarile
pe care coloana dorso-lombara le poate realiza sunt:
-Flexia
-Extensia
-Inclinari laterale
-Rotatii
1.Flexia măsoară 80—90°, din care 50° din coloana dorsală şi 40 din cea lombară.
Se apreciază astfel :
•măsurînd distanţa degete-sol : pacientul în ortostatism, cu picioarele apropiate ;
•măsurand distanţa degetul III — haluce : pacientul în decubit dorsal sau asezat, cu genunchii în
extensie ; (în aceste aprecieri contribuţia şoldului nu poate fi evitată.)
•măsurînd cu un metru-panglică distanţa dintre C1şi S 1;
•cu un goniometru obişnuit : pacientul în ortostatism ; braţul fix al goniometrului este plasat la
nivelul crestei iliace, paralel cu podeaua, iar braţul mobil, pe linia medioaxilară (atenţie să nu se
Bilanţul articular
1.Flexia măsoară 80—90°, din care 50° din coloana dorsală şi 40 din
cea lombară.
Se apreciază astfel :
•măsurînd distanţa degete-sol : pacientul în ortostatism, cu
picioarele apropiate ;
•măsurand distanţa degetul III — haluce : pacientul în decubit
dorsal sau asezat, cu genunchii în extensie ; (în aceste
aprecieri contribuţia şoldului nu poate fi evitată.)
•măsurînd cu un metru-panglică distanţa dintre C1şi S 1;
•cu un goniometru obişnuit : pacientul în ortostatism ; braţul
fix al goniometrului este plasat la nivelul crestei iliace, paralel
cu podeaua, iar braţul mobil, pe linia medioaxilară (atenţie să
nu se roteze trunchiul !).
 Extensia
Extensia este mult mai limitată (20—30°) şi
aproape imposibil demăsurat clinic. Eventual se
poate încerca măsurarea cu goniometrul, prin
aceeaşi metodă ca la flexie (atenţie să nu se
flecteze genunchii !).
Lateralitatea
3. Lateralitatea, apreciată la 20—35°, poate fi
măsurată, cu pacientul înortostatism, astfel :
— punctul de pe faţa laterală a membrului inferior
pe care îl atingevîrful degetelui III (în mişcare, palma
alunecă de-a lungul coapsei);cu banda metrica
— cu goniometrul : braţul fix, vertical, pe
liniaspinelor, orientatîntre S1 şi C7 ; braţul mobil
urmează linia S1 C7, după înclinare ;
— ca variantă goniometrică : braţul fix plasat
orizontal pe linia bicretă (sau spinele iliace
superioare); braţul mobil urmează linia S1—C7,care
se înclină.
Tehnica fondata de Charles Roucher.Tehnica de bilant muscular care foloseste gravitatia pe o
scara cu 6 trepte de la 0 la 5:

-Forta 0 - paralizie totala,muschiul nu realizeaza nicio contractie .0%din forta normala;

-Forta 1 - miscarea este schitata,este sesizata contractia muschiului prin palpare lui sau a
tendonului sau se observa usoare tremuraturi ,10% din forta normala,incapabila sa mobilizeze
segmental;

-Forta 2 -miscare mediocra,muschiul capabil sa realizeze miscare ,amplitudine completa cu

ajutorul gravitatiei ,segmentul se sustine de kineto;25%din forta normala;

-Forta 3 -acceptabila este forta unui muschi capabil sa mobilizeze segmentul impotriva
gravitatiei,fara nicio alta contrarezistenta ,reprezinta 50% din forta normala;

-Forta 4-buna reprezinta capacitatea muschiului de a deplasa antigravitational complet

segmentul ,contra unei rezistente medii,reprezinta 75% din forta normala,amplitudinea
completa;

-Forta 5-normala,muschiul produce mobilizare in amplitudine completa impotriva unei rezistente

cu valoare mare ,rezistenta se aplica cat mai distal ,reprezinta 100% din forta normala.
 Bilanţul muscular
Flexia trunchiului
Împotriva gravitaţiei

- Forţa 5: decubit dorsal, mainile sub cap, gambele

fixate, subiectul flecteaza toracele pe bazin pe toata
amplitudinea de miscare.

-Forţa 4: decubit dorsal, bratele de-a lungul trunchiului,

gambele fixate, subiectul flecteaza toracele pe bazin
pe toata amplitudinea de miscare.
-Forţa 3: decubit dorsal, bratele de-a lungul trunchiului, gambele
fixate, subiectul flecteaza toracele pe bazin cu amplitudine
limitata de miscare; capul, partea superioara a umerilor si
marginea superioara a omoplatilor trebuie sa se ridice de pe
planul mesei, dar unghiurile inferioare ale omoplatilor sa ramana
in contact cu masa

Fără gravitaţie:
-Forţa 2: decubit dorsal, bratele de-a lungul trunchiului, subiectul flecteaza coloana
cervicala; partea inferioara a toracelui este comprimata si bazinul se inclina pana cand
coloana lombara va fi plata pe masa; palparea va ajuta la aprecierea egalitatii contractiei
-Forţa 1: decubit dorsal, se poate decela o contracţie uşoară, palpând peretele abdominal
anterior în timp ce subiectul încearcă să tuşească ( sau în timpul unei expiraţii rapide sau în
timp ce încearcă să ridice capul)
Extensia trunchiului:
Împotriva gravitaţie
i
- Forţa 4,5: decubit ventral, se susţine bazinul şi partea inferioară
a toracelui, subiectul extinde coloana dorsală până la orizontală;
rezistenţa: pe partea superioară a toracelui (se poate pune o
pernă sub partea inferioară a toracelui dacă dorim o
amplitudine mai mare a mişcării).

-Forţa 3: decubit ventral, se susţine bazinul, subiectul extinde

coloana dorsală şi coloana lombară pe toată amplitudinea de
mişcare.
-Forţa 2: decubit ventral, se susţine bazinul, subiectul
execută mişcarea pe amplitudine limitată

-Forţa 1: decubit ventral, examinatorul palpează

muşchii extensori spinali – prezenţa şi gradul de
contracţie, în timp ce subiectul încearcă să ridice
trunchiul.
 Testul “slump”

Subiectul, la marginea mesei, este rugat să se “cocoşeze”, flectând

astfel coloana toracală şi aducându-şi umerii în faţă. În tot acest timp
examinatorul, cu o priză pe occipit, menţine coloana cervicală în
poziţie neutră.
Dacă această poziţie nu produce nici un simptom, examinatorul
flectează gâtul subiectului ducându-i bărbia în piept.
Dacă nu apar simptome, examinatorul extinde pasiv un genunchi al
subiectului.
Dacă nici această mişcare nu produce simptome, examinatorul duce
glezna subiectului în flexie dorsală. Aceste manevre se fac şi la
celălalt membru inferior.
Dacă în vreuna din aceste faze apar dureri caracteristice
sindroamelor de prindere a nervilor, testul este considerat pozitiv.
 concluzie
Evaluarea coloanei vertebrale este crucială pentru diagnosticarea
și gestionarea diferitelor condiții legate de această regiune a
corpului. Coloana vertebrală joacă un rol esențial în menținerea
stabilității, susținerea greutății corpului și protejarea măduvei
spinării
Vă mulțumesc