STUDIU EXPERIMENTAL AL ​

INFLUENȚEI ZGOMOTULUI ASUPRA

STĂRII FUNCȚIONALE A
ORGANISMULUI UMAN

Maxim MIHAILOV, student, Facultatea Pedagogie,

USEFS, Chisinau, Republica Moldova
Maxmihailov3@gmail.com
Conducător științific: Igor ARSENE, dr.,conf.,univ.
rogienesra@gmail.com
VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG LA USEFS!
CHISINAU– 2022
 Actualitatea.
Zgomotul este un sunet nedorit. Intensitatea sa, se măsoară în
decibeli (dB). De exemplu, o conversaţie normală poate emite în
jur de 65 dB, iar cineva care ţipă emite în jur de 80 dB.
Din punct de vedere fiziologic, zgomotul poate fi numit orice
sunet nedorit (simplu sau complex) care interferează cu percepția
sunetelor utile (vorbire umană, semnale etc.), perturbând tăcerea
și având un efect nociv asupra unei persoane.
 Potrivit cercetătorilor, „poluarea fonică”, care este tipică
acum pentru orașele mari, reduce speranța de viață a locuitorilor
lor cu 10-12 ani. Impactul negativ asupra unei persoane din cauza
zgomotului megalopolei este cu 36% mai semnificativ decât din
fumatul de tutun, ceea ce scurtează viața unei persoane cu o medie
de 6-8 ani.
Nivelul de zgomot 70-90 dB cu expunere prelungită duce la o
boală a sistemului nervos și mai mult de 100 dB - la pierderea
auzului, până la surditate.
 Zgomotul creează o sarcină semnificativă asupra sistemului
nervos uman, exercitând un efect psihologic asupra acestuia.
Zgomotul poate crește nivelul hormonilor de stres, cum ar fi
cortizolul, adrenalina și norepinefrina din sânge - chiar și în timpul
somnului.
Cu cât acești hormoni sunt prezenți mai
mult în sistemul circulator, cu atât sunt
mai susceptibili de a duce la probleme
fiziologice care pun viața în pericol. Aspect 1
 Obiectul de studiu este ​influența zgomotului asupra stării
funcționale a organismului uman
Subiectul de studiu care este riscul ​influenței zgomotului
asupra stării funcționale a organismului uman
Ipoteză: sa presupus ca zgomotul influiențează negativ asupra
stării funcționale a organismului uman
Scopul acestui studiu este de a informa despre riscul expunerii
organismului la zgomot și asupra stării funcționale a acestuia.
 Obiectivele acestui studiu este analiza investigaţională a conţinuturilor
corelaţionale dintre expunerea organismului uman la zgomot și stării
funcționale a acestuia.
În conformitate cu scopul cercetării au fost identificate sarcinile, printre
care cel mai importante au fost particularitățile, factorii perceperii riscul
expunerii organismului la zgomot și asupra stării funcționale a acestuia.
Мetodele de cercetare: Analiza şi generalizarea datelor din literatura
ştiinţifico-metodică; motoda grafică, Sondaj sociopedagogic; Observația;
 Organizarea studiului. Ca formă de organizare a studiului
acestei probleme sa analizat şi generalizat datele din literatura
ştiinţifico-metodică, precum și, organizarea desfășurării
chestionării online a respondenților tineri cu vârste cuprinse între
20 – 22 ani, din Republica Moldova, anul 2021.
Rezultatele studiului. Ca metodă de interpretare a rezultatelor
studiului desfășurat sau cercetat două aspecte: 1. aspectul
studiului generalizat a surselor bibliografice privind problema
studiată, și, 2. rezultatele chestionării online a respondenților
tineri privind problema studiată, după cum urmează:
 Rezultatele studiului. În urma interogării Alte tipuri; 5%

respondeților prin chestionare au fost scoase în

evidență următoarele aspecte după cum urmează: La
întrebarea,”Ce tip de muzică vă place?” – 50% din Muz. Răp; 15%
respondenți au răspuns ca le place „Muzica Pop”, 20%
- au bifat calificativul „Muzica ușoară”, 15% - din cei Muz. Ușoară; 20%
Muz. Pop; 50%

chestionați au răspuns că preferă muzica „Răp” și

doar 5% au manifestat preferințe la alte tipuri de
muzică(Muzică clasică, Rock, Populară). Fig.1
Fig. 2
Iar la întrebarea, „Ascultați
20%
muzică când faceți munca prin
casă?” –respondenții au răspuns cu
„Nu” în valoae de 60%, și a câte
60% 20% au afirmat că „Da și Uneori”.
Fig.2
 Iar la întrebarea, “Cum preferați să
ascultați muzica?” Respondenții au Boxe 50%
manifestat răspunsuri în proporție de 50% la
suta care ascultă muzica cu “Boxe” și a câte
25% au afirmat că ascultă cu “Căști și Când
25%
și cum”. Fig.3
Căști
Fig.3

Gălăgia

5%
La întrebarea, “Vă deranjează pe
30%
dumneavoastră gălăgia, sunete în plus
(ambiental)?”, respondenții au
manifestat răspunsuri în proporție de
65% cu “Da” și respectiv 30% au
răspuns cu răspunsul “Uneori” și doar
Fig.4
65%
5% au manifestat răspuns cu “Nu”. Fig.4
 Iar la întrebarea, “Vă puteți distrage
25%
de la zgomotul din jur?” Respondeții
chestionați în proporție de 50% au
răspuns cu “Da”, a câte 25% au
50%
răspuns cu “Nu” și respectiv
“Uneori”.3 Fig. 5
Fig. 5
La întrebarea, “Se întâmplă să nu mai 50%

percepeți explicațiile celor din jur din cauza

zgomotului?”, respondenții au manifestat 30%
raspunsuri cu calificativul “Da” în
proporție de 50 la sută din cei chestionați,
20%

30% au afirmat că “Nu” și respectiv 20%

au răspuns cu “Uneori”. Fig. 6 0%
Da Nu Uneori
 La întrebarea, “Poți adormi la zgomot puternic
25%

și enervant?”, respondenții chestionați au afirmat

un răspuns cu “Nu” în proporție de 75% la sută
din cei chestionați și respectiv numai 25% au
răspuns cu “Da”. Fig.7 75%

La întrebarea, “Te trezești la sunetul unui ceas

15%
Da Nu 10%
cu alarmă?” - 75% din respondenți au afirmat un
Uneori
răspuns de “Da”, 10% au afirmat că “Nu” și
75%
respective 15% au răspuns cu “Uneori”. Fig.8
Fig.8
Iar la întrebarea, “Nivelul de zgomot în
orașe este în continuă creștere. Crezi că acest
lucru poate duce la consecințe triste?” 100%
din respondenți au afirmat că cred că acest
lucru poate duce la consecințe triste.
100%
 Indicații practico - medodice
Ca indicații medodico – organizatorice aici se dorești a fi scoase în evidență
următoerele:
- Eliminarea expunerii la zgomote impulsive,
- Eliminarea expunerii la zgomote cu intensitati mari de pana la 150dB, timp de cateva
secunde și fie ca urmare a expunerii la zgomote continue,
- Eliminarea expunerii la zgomote de intensitati in medie de 100dB, timp de cateva
minute pana la ore;
- Eliminarea expunerii la zgomote in discoteci (100-110dB),
- Eliminarea expunerii la zgomote la concerte rock (120-130dB),
- Eliminarea expunerii la zgomote walkman (90-110dB),
- Eliminarea expunerii la zgomote de jucarii sonore,telefoane mobile, prin căști și boxe,
gadtjeturi (100dB pana la 140dB),
- Eliminarea expunerii la zgomote de motoare auto, motociclete (100dB)
 Concluzii
Din păcate, nu puteţi „închide urechile” la fel cum închideţi
ochii. Zgomotul nu are doar o acţiune directă asupra aparatului
auditiv, ci poate cauza şi un stres mintal care va conduce la
afecţiuni psihice ale organismului. Urechea poate tolera mult mai
uşor sunetele joase decât cele înalte. Astfel, dacă este afectat
aparatul auditiv, percepţia sunetelor înalte este cea care dispare
prima. S-ar putea să nu ne dăm seama imediat de acest lucru
deoarece putem auzi orice conversaţie normală. Trebuie să treacă
câţiva ani până când vom avea dificultăţi evidente în a înţelege
ceea ce spun oamenii din jurul nostru.Această boală este un
complex de simptome specifice și nespecifice care pot fi împărțite
în subiective și obiective.
 Simptomele obiective ale bolii de zgomot sunt: ​scăderea acidității și
modificări negative ale funcțiilor sistemului digestiv; scăderea
sensibilității auzului; insuficiență cardiovasculară; diferite tulburări ale
sistemului endocrin. Simptomele subiective ale bolii de zgomot sunt: ​
durerea urechii; sunete, scârțâituri, tinitus; iritabilitate crescută; dureri
de stomac; scăderea și pierderea parțială a memoriei; amețeli frecvente;
dureri de cap severe; oboseală crescută; lipsa poftei de mâncare.
Boala de zgomot este departe de a fi întotdeauna tratabilă. Auzul nu
poate fi complet restabilit; îl puteți îmbunătăți doar parțial.
Bibliografia

1. https://www.natural-sciences.ru/ru/article/view?id=14048
2. http://09.rospotrebnadzor.ru/content/vliyanie-shuma-na-organizm-cheloveka
3. https://www.google.com/search?q=www.+alfaland.ioso.ru&oq=www.+alfaland.ioso.ru&aqs=chrome..69i5
7.6381j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8
4. http://www.pedabt.ro/wp-content/uploads/2016/06/Zgomot.pdf
5. https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poluarea-fonica-este-o-problema
Multumesc pentru atenție!!!