Subiectul:

CULTURA FIZICĂ
RECREATIVĂ

Realizat de:
ARSENE IGOR
 Definiție
Cultura fizică recreativă-este partea
componentă a culturii fizice, care
reprezintă odihna activă a omului,
realizată prin intermediul practicării
exercițiului fizic (sau a sportului), în scopul
recuperării forțelor comasate în procesul
activității profesionale.
 Introducere
• Actualmente, elevul contemporan, mai ales din clasele liceale,
duce o viaţa sedentară, caracterizată prin lipsa de mişcare.
Activitatea educaţională îi solicită elevului muncă intelectuală
asiduă. Pentru activitatea didactică desfăşurată la şcoală şi pentru
însuşirea materiei de studiu programată la domiciliu (care este
destul de voluminoasă şi complicată) se cere mult timp, în mediu
8-10 ore. Regretabil, insă şi puţinul timp liber de care dispune
elevul este dedicat (evident că nu practicării exerciţiului fizic!?)
calculatorului, gadgeturilor etc.
Aşadar, activitatea cotidiană a elevului/omului contemporan e lipsită de mişcă ri active şi
eforturi musculare pronunţate. Din punct de vedere ştiinţific acest fenomen se numeşte
hipodinamie, iar în mod popular i se spune „boala civilizaţiei", care, finalmente, dă naştere
multor consecinţe negative, acestea explicîndu-se, în primul râ nd, prin dereglarea stării de
sănă tate fizică şi psihică a omului/elevului.
Reţineţi! Dacă activitatea profesională a adultului sau activitatea
elevului se desfăşoară fără întreruperi, iar atunci când pauzele (sau
recreaţiile) sunt folosite pentru odihna pasivă, fireşte, că astfel de
comportament dăunează sănătăţii organismului uman. Organismul
acumulează oboseală.
Psihologic omul devine indispus, repede se irită, este nervos,
spontan şi nechibzuit în vorbe şi acţiuni etc.
Din punct de vedere anatomo-fiziologic consecinţele
„intelectualizării vieţii" sunt, la fel de grave - muşchii, în lipsa
efortului fizic, se atrofiază, sângele stagnează în vene, fapt ce
împiedică circulaţia sangvină normală, funcţiile inimii şi, în general,
ale sistemelor cardiovascular, respirator, neuromuscular etc.
Ca rezultat, apar ameţeli, disconfort intestinal, insomnie, respiraţia,
la un efort fizic cât de mic, devine dificilă etc. Astfel apar diverse
boli: hipertensiune; gastrită şi ulcer stomacal, artroză şi nu în
ultimul rând obezitate.
Este foarte important ca omul/elevul să conştientizeze că pe parcursul zilei de muncă ,
activitatea profesională , îndeosebi acea intelectuală , trebuie să fie alternată numaidecâ t cu
odihna activă , care constituie un remediu curativ şi eficace în profilaxia şi combaterea bolilor
cauzate de hipidinamie.
Odihna activă, neapărat, trebuie să devină element al organizării
muncii elevului/omului, în cadrul regimului zilei, precum şi pe
parcursul zilelor de odihnă şi de sărbători, a vacanţelor şi
concediilor. Odihna activă trebuie conştientizată şi realizată ca
componentă a modului sănătos de viaţă a omului contemporan. La
baza odihnei active a omului se află mişcarea.
 Efectele odihnei active
Efectul psihologic constă în faptul că omul:
- primeşte plă cere de la dozele de efort fizic (a se vedea M. Secenov, „bucuria
muşchilor”);
- obţine victorie în „duetul" cu lenea şi pasivitatea motrică ;
- crede în materializarea aşteptă rilor sale;
- îşi organizează eficient timpul să u liber;
-devine mai optimist în viaţa cotidiană , apar noi interese/motivaţii etc.
Efectul fiziologic:
- fortificarea organismului;
- sporeşte funcţionalitatea organismului;
- că lirea corpului în urma practică rii exerciţiilor fizice în aer liber, practică rii
înotului etc;
- omul suportă mai uşor condiţiile climaterice nefavorabile ale mediului
înconjură tor;
- omul mai puţin oboseşte la sfirşitul zilei de muncă , totodată reuşind să se
restabilească mai uşor şi mai repede pentru ziua ulterioară de lucru.
 Conținutul și durata odihnei active
• Odihna activă , în cadrul zilei, se organizează , ca regulă , în formă de pauze dinamice
sau recreative cu durata de 10-15 minute. Spre exemplu, pentru elevii claselor
superioare astfel de pauze trebuie realizate în timpul pregă tirii temelor la
domiciliu. Elevul va întrerupe studiul la fiecare 40-45 minute, efectuâ nd un
complex de exerciţii pentru diverse grupuri de muşchi şi segmente corporale, va
efectua o plimbare în aer liber sau va realiza o repriză a joculul de masă etc În
cadrul pauzei dinamice, elevul va efectua şi exerciţiile fizice programate de
profesorul de specialitate pentru activitatea motrică la domiciliu.
• O altă formă a odihnei active în timpul zilei poate fi un antrenament uşor organizat
în mod independent. Durata antrenamentului va depinde de timpul liber
disponibil, de nivelul pregă tirii fizice, starea să nă tă ţii elevului/omului şi poate
oscila între 20-30-45 minute. Conţinutul antrenamentului poate fi foarte variat. în
unele cazuri el ar putea include mersul în alternanţă cu alergarea, în alte cazuri -
complexe de exerciţii fizice cu şi fă ră obiecte pentru dezvoltarea fizică armonioasă
sau dezvoltarea calită ţilor motrice.
• La odihna activă în cadrul zilelor de odihnă , să rbă tori şi de vacanţe sunt bine­venite
organizarea antrenamentelor pentru să nă tate cu toată familia sau organizarea
marşurilor turistice familiale. De asemenea, familia poate şi trebuie să participe la
diverse concursuri/competiţii sportive.
CONCLUZIE: odihna activă este un
remediu curativ şi mijloc eficace
în profilaxia sănătăţii omului.
 Bibliografie
• Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetă rii al Republicii
Moldova – Curriculum naţional. Aria curriculară Sport,
Chişină u, 2019;
• Sava Panfil – Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta liceală la educaţia fizică,
Editura Cartier, Chişină u, 2010;
• Grimalschi Teodor – Ghid metodologic pentru profesori,
Editura Univers Pedagogic, Chişină u, 2007;
• Grimalschi Teodor – Didactica modernă a educaţiei fizice.
Ghid pentru profesori, Editura Reclama, Chişină u, 2008.